duminică 07 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7428 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Justiție

Șeful DNA, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut”

Șeful DNA, Marius Voineag, atac la fosta conducere a ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută”, a spus el, la Antena 3, citat de news.ro. Din mai 2023 în iulie 2025, șefa ANAF a fost Nicoleta Cârciumaru, propusă de ministrul de finanțe de la acel moment, Adrian Câciu (PSD), și numită de fostul premier Nicolae Ciucă (PNL).  Citește și: Ministrul Rogobete întreabă CJ Iași unde au dispărut chiuvetele de la spitalul unde au murit șapte copii Șeful DNA, atac la ANAF „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut din partea ANAF, patru sesizări pe întreg anul trecut. Toate instituţiile cu atribuţiile de control, undeva la 36-37 de sesizări pe an. Imaginaţi-vă că noi totuşi avem un flux de 1.800 – 2.000 de dosare pe an pe care le deschidem”, a declarat Marius Voineag, vineri seară, la Antena 3. Întrebat care crede că este explicaţia pentru care doar patru sesizări s-au făcut la DNA de către ANAF, procurorul-şef al DNA a afirmat: ”Şi pentru noi a fost o surpriză neplăcută. DNA nu se ocupa de investigaţie în ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi m-aş fi aşteptat la mult mai multe. Să sperăm că măcar pe viitor lucrurile se vor îmbunătăţi”. Voineag a explicat că procurorii au instrumentat şapte dosare de mare evaziune fiscală.   ”Avem prejudicii între 18 şi 96 de milioane de lei la fiecare dintre aceste dosare”, a explicat şeful DNA, precizând că, la dosarul cu prejudiciu de 96 de milioane de lei s-au pus sechestre asiguratorii până la suma de 60 de milioane de lei. ”Stăm destul de bine în ceea ce priveşte măsurile asiguratorii”, a adăugat procurorul-şef al DNA. Întrebat dacă dintre angajaţii ANAF care ”nu văd marea evaziune” au fost vizate persoane, şeful DNA a afirmat: ”DNA şi-a făcut foarte bine treaba în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în cazdrul unor astfel de isntituţii. Avem undeva la 70 de persoane, în ultimii doi ani, cu acuzaţii formulate din cadrul ANAF şi Vamă, cu minim 40 de măsuri preventive”. Voineag s-a referit la cazul unui şef de la AJFP Giurgiu ”care reuşea să facă şterse datorii de zeci de milioane de lei, contra unei mite de zeci de mii de lei”. Voineag a explicat că şeful respectiv, cu alţi angajaţi, învăţa oamenii de afaceri să-şi mute sediul social dintr-o parte în alta, iar în timpul operaţiunilor, datoriile firmei nu mai erau trecute pe noul sediul. ”Cineva încasa ca să facă şterse nişte datorii, care ele la un moment dat figurează undeva”, a explicat Voineag.

Șeful DNA, atac la fosta conducere a ANAF, unde șefă a fost Nicoleta Carciumaru Foto: Inquam/Octav Ganea
Rogobete întreabă CJ Iași unde au dispărut chiuvetele de la spitalul unde au murit șapte copii Foto: Facebook
Eveniment

Rogobete întreabă CJ Iași unde au dispărut chiuvetele de la spitalul unde au murit șapte copii

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), întreabă CJ Iași unde au dispărut chiuvetele de la spitalul unde au murit șapte copii, infectați cu o infecție nosocomială: „Am fost acolo personal și am văzut: în saloanele ATI de la Iași NU există nicio chiuvetă! Poate există în planuri și în facturi, dar în realitate nu sunt acolo”, a scris Rogobete pe Facebook. Citește și: Partidul susținut de George Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament Reacția sa vine după ce președintele CJ Iași, Costel Alexe (PNL), a contrazis raportul Corpului de control al ministerului Sănătății și a afirmat că sunt chiuvete în saloanele ATI ale spitalului de copii. Rogobete întreabă CJ Iași unde au dispărut chiuvetele de la spitalul unde au murit șapte copii „Cum să prezinți public planuri de reabilitare care prevăd grupuri sanitare și chiuvete în fiecare salon ATI și să afirmi că ele există, când realitatea din teren arată exact contrariul? Am fost acolo personal și am văzut: în saloanele ATI de la Iași NU există nicio chiuvetă! Poate există în planuri și în facturi, dar în realitate nu sunt acolo.   Întrebarea este simplă și gravă: s-a semnat recepția unor lucrări diferit față de ce există în realitate? Dacă da, vorbim despre o situație extrem de gravă, care nu mai ține doar de administrație defectuoasă, ci de punerea în pericol a vieții pacienților.   Ne mai jucăm mult de-a politica pe viața oamenilor? Refuz să accept ca pacienții și medicii să fie victimele unor jocuri administrative sau politice. Nu personalul medical trebuie să fie tras la răspundere, ci cei care au girat și validat astfel de nereguli.   Responsabilitatea nu se pasează, ci se asumă!”, a scris Rogobete.   „S-a rostogolit în spaţiul public că în secţia ATI nu ar fi chiuvete. Precizez că în toate saloanele sunt grupuri sanitare cu chiuvetă. Sunt şi cabinete medicale cu chiuvetă prevăzută”, a afirmat, vineri, Costel Alexe, președintele CJ Iași.    Însă în raportul Corpului de control al ministerului Sănătății se afirmă: „Din verificările efectuate pe secția de ATI, etaj 3, tronsonul 1, corpul A, nu exista circuite functionale iar saloanele/rezervele pacientilor nu sunt dotate cu lavoare cu apă curentă pentru a se efectua procedura de curătare si dezinfectie a mâinilor”.     

Partidul susținut de Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament (sursa: Facebook/Democrația Acasă)
Politică

Partidul susținut de George Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament

Partidul susținut de George Simion în R. Moldova, „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, ar putea să-și piardă locurile în Parlament.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Comisia Electorală Centrală (CEC) a constatat, în ședința din 3 octombrie, implicarea formațiunii într-o campanie de promovare online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, în care ar fi fost implicat și liderul AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. Partidul susținut de Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament În consecință, CEC-ul din Republica Moldova a sesizat Curtea Constituțională, cerând anularea înregistrării partidului.  În plus, CEC a sancționat formațiunea, lipsind-o de alocațiile lunare de la bugetul de stat pentru încălcarea Codului electoral și neraportarea cheltuielilor de campanie.  „Toate aceste conexiuni și ingerințe externe CEC le califica ca fiind foarte grave. Cu toate acestea, anume aceste aspecte – conturi suspecte, mediatizare –  noi nu ne-am expus pe ele, doar am constatat faptul că ele au existat și că pot influența opinia alegătorilor. În ce măsură au influențat opinia alegătorilor trebuie să decidă Curtea Constituțională”, a declarat un vicepreședinte CEC, citat de newsmaker.md. CEC a fost sesizat de PAS, chiar în 28 septembrie, în ziua alegerilor.  Sesizarea vizează un videoclip publicat pe rețelele de socializare de liderul AUR România, George Simion din 27 septembrie, în care îndeamnă cetățenii Republicii Moldova să voteze la scrutinul parlamentar pentru formațiunea condusă de Vasile Costiuc. PAS susține că implicarea lui Simion în alegeri nu doar contravine Codului electoral, dar este și „periculoasă”. „Prin prezența sa online agresivă și vocală, chiar din afara țării, Simion acționează ca un vector de influență care poate injecta în spațiul public narațiuni ce vizează destabilizarea regimului constituțional și polarizarea societății moldovenești”, a precizat PAS. În consecință, PAS a cerut CEC să anuleze înregistrarea în cursa electorală a Partidului „Democrația Acasă”. Inspectoratul Național de Investigații (INI) a depus, la rândul său, o sesizare separată, în care atrage atenția asupra promovării suspecte a partidului pe rețele sociale. Potrivit documentului, ar fi fost identificate sute de conturi cu comportament coordonat, care au generat milioane de vizualizări prin distribuirea masivă a mesajelor pro-„Democrația Acasă”.  INI menționează și cazuri de manipulare sau dezinformare în postările liderului formațiunii, în special pe TikTok și Facebook. Anterior, Vasile Costiuc a respins acuzațiile și a calificat documentele prezentate de autoritățile statului ca fiind „abuzive”. Democrația Acasă a obținut șase mandate la alegerile din 28 septembrie. 

Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând acțiuni la companii de stat Foto: Facebook Hidroelectrica
Economie

Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând, pe bursă, acțiuni la companii de stat

Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând, pe bursă, acțiuni la unele companii de stat: minimum 9,5 miliarde de lei, arată un studiu realizat de CFA România, prezentat de site-ul Termene.ro.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Independent de apariția acestui studiu, azi, într-o conferință de presă, premierul Ilie Bolojan a susținut vânzarea la bursă a unor noi pachete minoritare de acțiuni sau listarea unor noi companii de stat.  Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând acțiuni la companii de stat „Statul român ar putea obține între 9,5 și 15 mld. lei din listarea unor pachete minoritare suplimentare în companiile de stat Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, în timp ce păstrează controlul asupra acestor companii, după cum arată un studiu realizat de CFA România”, arată Termene.ro.  Ce companii de stat ar putea vinde pe bursă, potrivit CFA România și ce sumă ar putea obține statul: Hidorelectrica: „Vânzarea unui pachet suplimentar de 10-15% ar putea aduce încasări la buget cuprinse între 5 și 8 mld. lei. Statul ar rămâne cu un control majoritar de peste 65% și ar putea încasa în continuare dividende consistente” Romgaz: listarea unui pachet suplimentar ar putea aduce între 3 și 5 mld. lei la buget, în timp ce statul menține o participație de peste 50%. Nuclearelectrica: reducerea participației de la 83% la un nivel cuprins între 67 și 72% ar putea genera venituri potențiale de 1,5-2 mld. lei. „La acestea se adaugă Transgaz, Electrica, Transelectrica, Antibiotice, Conpet, Oil Terminal și IAR Brașov. În total, statul ar putea obține între 12 și 18 mld. lei prin vânzarea unor pachete minoritare suplimentare în aceste companii”, mai scrie Termene.ro. „Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul, de exemplu, Aeroportul Otopeni. În felul acesta, vom asigura o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii și, cu siguranță, având și un acționar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai bune. E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient și trebuie să o declanșăm în perioada imediat următoare”. a afirmat, azi, premierul Bolojan. 

Premierul Bolojan critică ANAF Foto: Guvernul României
Politică

Premierul Bolojan critică ANAF: „Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați”

Premierul Ilie Bolojan (PNL) critică ANAF: „Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați”, a spus șeful Guvernului într-o conferință de presă. Însă aceasta nu a fost singura referire critică la activitatea Fiscului.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala La 1 iulie, la scurt timp de la preluarea mandatului de premier, Ilie Bolojan la numit pe Adrian Nicușor Nica în funcța de președinte al ANAF. Nica a fost numit în ianuarie 2024 de fostul premier Marcel Ciolacu în funcția de șef al Corpului de Control. În trecut, el a fost director adjunct pe inspecție fiscală la direcția de Mari Contribuabili a ANAF și director general la control fiscal în cadrul ANAF. Premierul Bolojan critică ANAF Azi, în conferința de presă de la Palatul Victoria, primul-ministru a spus că Guvernul se va concentra în perioada următoare pe încasarea veniturilor și limitarea cheltuielilor de funcționare. „De ce trebuie să ne încasăm în continuare taxele și impozitele și să facem efort pentru asta? Pentru că degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați și nu intră efectiv în bugetul statului. Pentru aceasta e nevoie să avem o disciplină financiară în continuare, să finalizăm digitalizarea ANAF-ului și a Vămii, să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că prețurile de transfer sunt la un nivel care permit plata unor impozite serioase în România și nu depășesc o limită a normalității de către toate companiile și, de asemenea, să combatem munca la negru”, a arătat Bolojan. El a mai spus că așteapăt decizia CCR pe legile pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, în Pachetul 2, pentru că acestea „nu fac decât să întărească capacitatea ANAF-ului de a încasa aceste impozite, să închidă portițele, să nu mai permită existența firmelor fantomă, și așa mai departe”. 

Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală

Premierul Ilie Bolojan (PNL) vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală. La finalul lunii august, procurorii și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată, protestând astfel față de proiectul Guvernului de a le diminua pensiile speciale și de a-i pune să muncească mai mulți ani. Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Acest proiect așteaptă acum să la judecata CCR. La 24 septembrie, Curtea Constituțională a amânat pentru 8 octombrie decizia privind constituționalitate pensiilor magistraților. Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală Azi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, premierul a apreciat că „dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial”. „Personal nu am ce să fac pe această chestiune, dar consider că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații, cu CSM-ul, pentru că, dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial. Altfel, nu cred că este în regulă și nu este un aspect de respect pentru cetățenii români, dintre care unii dintre ei depind de o sentință sau de alta și au nevoie de un serviciu public, așa cum toate celelalte instituții trebuie să asigurăm un serviciu public decent, din respect pentru cetățenii”, a afirmat Bolojan. El a fost întrebat dacă se va implica „în rezolvarea blocajului din justiție care afectează numeroși cetățeni prin faptul că magistrații nu se prezintă în instanțe sau, în fine, aleg doar procesele pe care le consideră urgențe”. 

Președintele CJ Iași, Costel Alexe (PNL) susține că sunt lavoare la spitalul de copii Iași Foto: Facebook Costel Alexe
Politică

Cine a furat chiuveta? Președintele CJ Iași susține că sunt lavoare la spitalul de copii Iași

Președintele CJ Iași, Florin Alexe (PNL), susține că sunt lavoare la spitalul de copii Iași, deși Corpul de control al ministerului Sănătății îl contrazice. Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala La acest spital din Iași, SPIAAM, au murit 7 copii infectați cu bacteria Serratia marcescens.   Președintele CJ Iași susține că sunt lavoare la spitalul de copii Iași „S-a rostogolit în spaţiul public că în secţia ATI nu ar fi chiuvete. Precizez că în toate saloanele sunt grupuri sanitare cu chiuvetă. Sunt şi cabinete medicale cu chiuvetă prevăzută. CJ îşi doreşte să afle nu doar adevărul despre ce s-a întâmplat la spital, nu doar ca cei responsabili să plătească, ci ca astfel de evenimente tragice să nu se mai repete”, a spus, azi, Costel Alexe, citat de news.ro. Însă raportul preliminar al corpului de control al ministerului Sănătății a prezentat informații complet diferite. În raport se menționează de trei ori absenșa lavoarelor: „Din verificările efectuate pe secția de ATI, etaj 3, tronsonul 1, corpul A, nu exista circuite functionale iar saloanele/rezervele pacientilor nu sunt dotate cu lavoare cu apă curentă pentru a se efectua procedura de curătare si dezinfectie a mâinilor” „În planul cadru de conformare anexa la Autorizatia Sanitara de Functionare nu este prevăzut niciun obiectiv de remediere a deficienței privind lipsa lavoarelor racordate la apă curentă din saloanele și rezervele din secția ATI, corpul A” „Deși în «Procedura de igienă a mâinilor PO 106-03/30.05.202», la punctul 7 «Descrierea procedurii de lucru» Cap. II DEZINFECȚIA MÂINILOR DE NIVEL INTERMEDIAR, sunt menționte indicații referitoare la spălarea mâinilor după contactul cu pacientul infectat/pacient septic izolat, personalul secției ATI care oferă asistență medical în cadrul secției ATI, din corpul A, nu respectă aceste indicații deoarece la nivelul saloanelor nu se asigură lavoar racordat la apă curentă”. Corpul de control arată că, urmare a acestei situații, personalul medical nu se spală pe mâini după ce interacționează cu pacienții. 

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu Foto: Antena 3
Politică

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu dacă nu era antreprenor

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu dacă nu era antreprenor: el a oferit acest răspuns la un interviu cu Mihai Morar, în cadrul podcastului „Fain și simplu”.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului pentru Cercetări Alimentare. El a fost eliberat după doar doi ani și 11 luni. Procurorii au considerat că prejudiciul total în procesul de privatizare a Institutului a fost de peste 60 de milioane de euro.  Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu Iată cum a decurs dialogul dintre Mihai Morar și Dan Voiculescu, potrivit transcrierii Antenei 3: „Mihai Morar: Dacă nu aș făcut carieră în economie și politică, probabil aș fi devenit... Dan Voiculescu: Judecător. Îmi place să împart dreptatea”.  Mihai Morar a realizat, în cadrul podcastului „Fain și simplu”, un interviu cu Dan Voiculescu, patronul de facto al Antena 3: realizatorul l-a întrebat dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat, dacă a plâns ca un orfan și cum se explică faptul că Voiculescu este are eticheta de securist, deși a fost „vânat”.  „Deci la decizia de acum câteva săptămâni, că judecătoarea a săvârșit abuz în serviciu, ați vrut să plângeți? (...) Și ca un copil... știți copiii din orfelinatele anilor 90, știți de ce nu plângeau? De ce era o liniște mormântală când intrai într-o casă de aia de copii, o casă a groazei? Pentru că ei plângeau, plângeau, nu-i băga nimeni în seamă, nimeni nu venea să-i schimbe, și la un moment dat nu mai aveau lacrimi”, a perorat Morar.

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR Foto: CNAIR
Eveniment

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR, deși construcția de autostrăzi s-a împotmolit

Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei, în 2025, la CNAIR, deși construcția de autostrăzi s-a împotmolit: guvernul Bolojan a aprobat bugetul companiei care administrează infrastructura rutieră care prevede o creștere a salariului mediu de la 10.654 de lei la 11.716 lei.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Bonusuri de aproape 100 de milioane de lei la CNAIR În august, CNAIR anunța că România va avea în acest an 150-160 de kilometri noi de autostrăzi și drumuri expres, circa 100 km mai puțin decât estimările de la început de an. Pe autostrada A7 sunt în execuție șase loturi care trebuiau finalizate în 2025, dar potrivit presei se va deschide la timp doar un tronson și jumătate.  Însă, salariile la CNAIR vor crește consistent: „Cheltuielile cu personalul în valoare de 1.049.363,37 mii lei, sunt programate în anul 2025 în creștere cu 11,48% față de cele realizate la data de 31.12.2024”, se arată în nota de fundamentare a bugetului pe 2025. Bonusuri în valoare de 94.692,12 mii lei  Cheltuielile cu conducerea companiei: peste 2,8 milioane de lei Potrivit datelor AMEPIP, directorul CNAIR, Cristian Pistol, are un salariu brut lunat de 56.322 de lei și o indemnizație anuală „variabilă” de 168.966 de lei. În plus, potrivit datelor AMEPIP, ar încasa 27.000 de lei, indemnizație brută lunară, și din CA-ul/CS-ul CNAIR, plus 81.000 de lei, indemnizație variabilă. 

Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala

Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala, arată un comunicat al Fiscului. „Foștii proprietari și-au exprimat acordul cu privire la accesul A.J.F.P. Sibiu în spațiul respectiv, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus A.N.A.F. în situația de a prelua bunul prin schimbarea yalei ușii de la intrare”, arată această instituție, într-un comunicat.  Citește și: Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu: dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat sau dacă a plâns ca un orfan Iohannis ar urma să fie dat în judecată de Statul român pentru recuperarea banilor obținuți din închirierea imobilului. Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) confirmă preluarea, în condițiile legii, a cotei de o jumătate (1/2) din imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, din Sibiu. Preluarea vine ca urmare a unei moșteniri vacante culese de Statul român, prin care acesta a dobândit dreptul de coproprietate. Procedura de preluare a fost gestionată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Sibiu, sub coordonarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov. În urma corespondenței purtate cu foștii proprietari și în conformitate cu atribuțiile prevăzute de lege pentru organul de valorificare, instituția a procedat la intrarea în imobil, în calitatea Statului român de coproprietar. Subliniem că foștii proprietari și-au exprimat acordul cu privire la accesul A.J.F.P. Sibiu în spațiul respectiv, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus A.N.A.F. în situația de a prelua bunul prin schimbarea yalei ușii de la intrare”, se arată în comunicatul ANAF.

Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu Foto: Antena 3
Politică

Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu: dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat

Mihai Morar a realizat, în cadrul podcastului „Fain și simplu”, un interviu cu Dan Voiculescu, patronul de facto al Antena 3: realizatorul l-a întrebat dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat, dacă a plâns ca un orfan și cum se explică faptul că Voiculescu este are eticheta de securist, deși a fost „vânat”.  Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” „Ați iertat-o pe judecătoarea care v-a trimis 10 ani la pușcărie?”, a întrebat Morar, fără să menționeze că acea condamnare este în vigoare, iar prejudiciul a fost stabilit la zeci de milioane de euro.  Pe de altă parte, Dan Voiculescu i se adresa intervievatorului cu apelativul „Dragă Mihai”.  Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu Mihai Morar l-a întrebat pe Dan Voiculescu care era relația cu Securitatea, dar nu a menționat că există o decizie a CNSAS, confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție, că acesta a fost colaborator al Securității. Dosarul publicat de CNAS arată cum patronul, de facto al Antenei 3, a turnat. Însă Mihai Morar a făcut afirmația: „ Și, totuși, vânat fiind de securiști, dumneavoastră v-a rămas eticheta de securist”.  Referindu-se la dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare, Mihai Morar l-a prezentat pe interlocutor drept victimă, nu autor al unor fapte de corupție soldate cu un prejudiciu - constatat de instanță - de 60 de milioane de euro. „Deci la decizia de acum câteva săptămâni, că judecătoarea a săvârșit abuz în serviciu, ați vrut să plângeți? (...) Și ca un copil... știți copiii din orfelinatele anilor 90, știți de ce nu plângeau? De ce era o liniște mormântală când intrai într-o casă de aia de copii, o casă a groazei? Pentru că ei plângeau, plângeau, nu-i băga nimeni în seamă, nimeni nu venea să-i schimbe, și la un moment dat nu mai aveau lacrimi”, a perorat Morar. „Ăsta e sentimentul”, i-a răspuns Dan Voiculescu, potrivit unei transcrieri realizate de Antena 3.   „Dar când auzi peste tot că ești vinovat, v-ați pus vreodată întrebarea: Dar dacă sunt vinovat?”, a mai întrebat Morar. Însă Dan Voiculescu nu a avut nici un dubiu, deși condamnarea sa este în vigoare, deocamdată: „ N-am putut să-mi pun întrebarea asta pentru că era atât de evident că nu sunt vinovat, adică nu era nici măcar un dubiu. Doamna judecătoare m-a condamnat pe mine în procesul nu pentru privatizarea ICA, pe mine m-a condamnat pentru spălare de bani spunând că am ascuns banii, pe care eu, de fapt, îi donasem fetelor, și faptul că banii au provenit dintr-o infracțiune”.  Moderatorul nu a menționat, potrivit transcrierii Antenei 3, faptele pentru care a fost condamnat Dan Voiculescu: el și-a exercitat influența pentru a obține de la Administrația Domeniilor Statului - prin intermediul companiei Grivco - pachetul de acțiuni la Institutul pentru Cercetări Alimentare (ICA) „la un preț de garsonieră de periferie", de 75 de ori mai mic decât valoarea reală. „Împrejurarea că inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată poate de cel mai cunoscut spălător de bani din toate timpurile, Meyer Lanski, nu este de natură per se să îl transforme în tăinuitor, deoarece pe parcursul săvârșirii acestor acte materiale a urmărit, în permanență, realizarea obiectivelor procesului de spălare a banilor, în scopul optimizării posibilităților de utilizare a bunurilor ilegal obținute în derularea unor viitoare afaceri profitabile”, se arată în motivarea sentinței.  Mihai Morar nu a ratat nici ocazia să-l laude pe patronul, de facto, al Antenei 3 și al trustului Intact. „Dumneavoastră aveți fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Și că știe lumea, că nu știe, de zeci de ani investiți, oferiți burse tinerilor dotați, supra-dotați, talentați și așa mai departe”, a anunțat Morar. 

Prima infecție nosocomială la spitalul unde au murit 7 copii, în august Foto: CJ Iași
Eveniment

Prima infecție nosocomială la spitalul unde au murit 7 copii, în august. Spitalul n-a făcut nimic

Prima infecție nosocomială la spitalul din Iași, SPIAAM, unde au murit 7 copii a fpst semnalată în august, dar spitalul n-a făcut nimic ca să limiteze răspândirea infecției, arată un raport preliminar al Corpului de control al ministerului Sănătății.  Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” Raportul constată o situație dezastruoasă la acest spital, controlat de Consiliul Județean Iași: personalul medical nu se spală pe mâini, fiindcă nu sunt chiuvete în saloanele ATI, materialele de unică folosință sunt expirate, nu există o boxă pentru colectarea lenjeriei murdare. Prima infecție nosocomială la spitalul unde au murit 7 copii, în august Ce arată raportul preliminar:  Primul caz de Serratia marcescens a fost declarat în Fișa de declarare a IAAM în data de 08.08.2025. Următorul, pe 13.09. Dar, „nu au fost dispuse măsuri de către conducerea SPIAAM către medicul șef ATI pentru limitarea difuzării infecției prin desemnarea de personal dedicat pentru fiecare dintre pacienții din focar”. Potrivit Corpului de control, în Ghidul de izolare al unității sanitare nr. 3507/02.02.2023 – Măsuri epidemiologice pentru izolarea și protecția pacientului, în tabelul cu tipuri de precauțiuni recomandate în funcție de agentul patogen, Serratia marcescens nu este inclusă în lista agenților patogeni „Nu se respectă normele de amplasare a paturilor în saloane, distanța dintre paturi de cel puțin 2,5 m și distanța de 3-3,5 metri de la perete” Controlul ministerului Sănătății a găsit materiale de unică folosință expirate din februarie 2025 „Saloanele/rezervele pacientilor nu sunt dotate cu lavoare cu apă curentă pentru a se efectua procedura de curătare si dezinfectie a mâinilor” Efectul absenței chiuvetelor: personalul ATI nu se spală pe mâini, arată Corpul de control. Nu există boxă pentru colectarea lenjeriei murdare și boxă pentru colectarea deșeurilor rezultate din activitatea medical Datele apar în raportul intitulat „CONCLUZII PRELIMINARE privind verificarea efectuată la nivelul Spitalului Clinic de Copii „Sf. Maria” Iași respectiv la Direcția de Sănătate Publică a Județului Iași, în contextul epidemiologic privind infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM)”

Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii ani Foto: Historia
Eveniment

Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii ani, ce se poate face

Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii 6-8 ani, ce se poate face: „Fără mai mulți contribuabili și fără creșterea numărului de contribuții, ajustările de deficit se vor face prin taxe mai mari, datorie publică mai mare sau prin presiune pe regulile de pensionare”, arată o analiză a fostului ministru al Muncii, Raluca Turcan. Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” Ea prezintă care sunt estimările privind numărul celor care se vor pensiona, la cât va ajunge pensia medie și ce ar trebui să facă atât viitorii pensionarti, cât și statul. Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii ani „În următorii 6–8 ani, aproape un milion de noi pensionări vor schimba aritmetica sistemului de pensii în România. De ce sistemul de pensii e mai important ca niciodată — și de ce merită să citești până la capăt?   Pe scurt: intrăm într-un deceniu în care deficitul sistemului public va crește, iar un val demografic masiv (generațiile ’67–’69) intră la pensie. Asta înseamnă presiune pe buget, pe piața muncii și pe echilibrul dintre contribuabili și beneficiari. Dacă ești aproape de pensionare sau ai părinți în această situație, informațiile de mai jos îți pot pune ordine în decizii și așteptări   1) Unde suntem azi?   • Deficitul bugetului de pensii: ~5,4 mld. lei. Deficitul structural arată că ceea ce colectăm din contribuții nu mai acoperă ce plătim în pensii.   • Pensia medie: ~2.814 lei; în 10 ani poate urca spre ~4.200 lei. Această creștere nominală va depinde de salariul mediu, inflație și regulile de indexare.   • Raport activi/pensionari: aproximativ 1,3 la 1. Tendința este de scădere pe măsură ce generațiile numeroase ies din activitate. Consecința imediată: fără mai mulți contribuabili și fără creșterea numărului de contribuții, ajustările de deficit se vor face prin taxe mai mari, datorie publică mai mare sau prin presiune pe regulile de pensionare.   2) Valul demografic care vine (și de ce contează)   • Cum am ajuns aici: în 1968 s-au născut ~512.500 copii, iar în 1969 peste 460.000 — dublu față de 1966–1967. Aproximativ 430.000 au fost fete.   • Regulile pentru femei: vârsta standard urcă etapizat până la 65 de ani în 2035; pot beneficia de pensie anticipată cu până la 5 ani înainte, dacă există minimum 40 de ani de stagiu (35 contributivi + până la 5 ani perioade asimilate).   • Calendarul ieșirilor:   • grupul născută în 1967 (≈212.000 femei) poate accesa pensia anticipată încă din 2025 (dacă îndeplinește stagiul).   • restul valului (≈800.000) intră la limită de vârstă între 2030–2033, iar o parte poate opta pentru pensie anticipată începând cu 2025.   • Impactul macro: în 6–8 ani avem ≈1 milion de pensionari în plus. Asta înseamnă:   1. presiune pe bugetul asigurărilor sociale,   2. deficit de personal în sectoare mari (sănătate, educație, administrație, industrie),   3. cerere mai mare de servicii sociale (sănătate, îngrijire de lungă durată),   4. nevoia de recalibrare a Pilonului I (public) împreună cu Pilonul II (privat obligatoriu) și Pilonul III (voluntar).   3) Ce înseamnă „miza” acestei etape?   a) Echitate în Pilonul I (public) Recalcularea pensiilor pe principiul „la muncă egală, pensie egală” corectează discrepanțele istorice dintre cariere similare. Beneficiul social: legitimitate și încredere mai mare în sistem. Costul: efort administrativ și bugetar pe termen scurt.   b) Corectarea pensiilor de serviciu („speciale”)   Reducerea inechităților și a derapajelor de vârstă/stagiu este crucială, mai ales cu pensionări masive după 2031. Altfel, deficitul Pilonului I riscă să fie „dublu penalizat”: de demografie și de ieșiri preferențiale.   c) Mai mulți contributori, mai multă muncă efectivă Raportul 1,3 activi / 1 pensionar nu e sustenabil pe termen lung. Avem nevoie de: • Rată mai mare de ocupare; • Migrație de revenire / imigrație selectivă în domeniile cu deficit cronic; • Prelungirea voluntară a vieții active (muncă part-time după vârsta standard, cumul pensie-salariu, în privat, în zonele deficitare).   d) Pilonul II: randamente și contribuții „Dinamizarea randamentelor” înseamnă reglementare și guvernanță care să permită diversificare prudentă, costuri mai mici și disciplină de investiții pe termen lung. La fel de important: creșterea contribuției virate și extinderea numărului de participanți.   4) De ce ar trebui să te intereseze acum, dacă ești aproape de pensionare? 1. Calendarul inseamna bani. Diferența dintre anticipată și limită de vârstă poate însemna mii de lei pierduți sau câștigați pe termen de viață — în funcție de stagiu, speranță de viață și indexări. 2. Toate veniturile contributive ajustează pozitiv pensia. Cariera, sporurile, perioadele asimilate și modul în care au fost raportate pot să-ți modifice substanțial punctajul. 3. Ferestre de oportunitate. 2025–2033 reprezinta perioada în care deciziile despre a mai rămâne în muncă încă 1–3 ani, a completa stagiul, pot produce diferențe reale în venitul de la bătrânețe. 4. Inflația, șocurile pe piața muncii, evoluția regulilor fiscale și de indexare pot să producă mutații negative asupra veniturilor din pensie.   5) Ce e de făcut? • Verifică-ți stagiul (Pilon I): cere adeverințe pentru perioade contributive și corectează erorile din Revisal/carnet. • Calculează scenarii: • Anticipată vs. limită de vârstă: diferență de punctaj/penalizare, speranță de viață, indexări. • Rămân încă 12–24 luni în muncă? • Optimizează Pilonul II: verifică istoricul contribuțiilor, nivelul comisioanelor, randamentele pe 5–10 ani; nu te uita doar la ultimul an. • Activează Pilonul III (voluntar): chiar și contribuții mici, constante, pot suplimenta Pilonul I/II. • Plan de tranziție la pensie: dacă sectorul tău riscă depopulare, negociază part-time/mentorat după vârsta de pensionare. Astfel, îți păstrezi venitul, acumulezi stagiu și ajuți la transferul de competențe. • Păstrează flexibilitatea: evită deciziile ireversibile până clarifici recalcularea și impactul asupra punctajului personal.   6) Ce trebuie să facă statul(pe scurt)? 1. Să finalizeze echitabil recalcularea și să digitalizeze integral istoricul de carieră. 2. Să corecteze pensiile de serviciu astfel încât Pilonul I să nu fie dezechilibrat de excepții. 3. Să crească baza de contribuabili: măsuri pentru ocupare, combaterea muncii nedeclarate, programe pentru 55–64 ani, atragerea diasporei. 4. Să consolideze Pilonul II: guvernanță, transparență, diversificare și contribuții coerente. 5. Să pregătească serviciile sociale (sănătate și îngrijire pe termen lung) pentru un număr mai mare de vârstnici.   7) Concluzie   Nu e doar o discuție tehnică de buget: e viața ta la pensie. În următorii 6–8 ani, aproape un milion de noi pensionări vor schimba aritmetica sistemului. Dacă ești la câțiva ani de pragul de pensionare, informația și planificarea sunt cel mai bun „randament” pe care îl poți obține: verifică stagiul, analizează scenarii, clarifică opțiunile de Pilon II/III și decide când și cum ieși la pensie pe baza datelor tale, nu la întâmplare”, a scris Turcan pe Facebook. 

Guvernul intră peste proiectele CNI și oprește constructia salilor de sport Foto: Aktual 24
Eveniment

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport construite din bani de la bugetul central, iar noi stadioane se vor mai finanța, de către ministerul Dezvoltării, prin CNI, doar cu co-finanțare locală în procent de minimum 25%. Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” Proiectul așa-numitei „ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice” nu apărea pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, 2 octombrie, așa cum a fost ea publicată pe site-ul Executivului. Toate informațiile despre această ordonanță au fost anunțate de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.  Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală Ce prevede ordonanța de urgență adoptată azi: „Vor fi oprite proiectele privind sălile de sport, aşezămintele culturale, fosele septice şi sistemele de canalizare. Se vor abroga o serie de subprograme, inclusiv pentru că ele se dublează cu alte programe ale Ministerului Dezvoltării – e vorba de săli de cinema, drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean, imobile cu risc seismic” - a spus Dogioiu, citată de Agerpres. „Rămâne doar programul dedicat în cadrul Ministerului Dezvoltării – reabilitare blocuri de locuinţe situate în zone defavorizate”  În ceea ce priveşte Programul naţional „Anghel Saligny” a fost stabilit „un termen limită pentru încheierea contractelor de finanţare între 1 ianuarie 2026 şi 31 decembrie 2026”. „Deci, 31 decembrie 2026 va fi termenul limită, începând cu 1 ianuarie 2026, în care pot fi încheiate contracte de finanţare”. „Tot ceea ce se semnează anul viitor va fi achitat în 2027” „În cazul stadioanelor, se vor putea realiza aceste investiţii numai cu participarea beneficiarilor la finanţarea acestora, prin convenţii de cofinanţare în cuantum de 25% din valoarea totală a lucrărilor. În situaţia în care nu a început execuţia lucrărilor, aceasta poate începe după data de 1 ianuarie 2027. Abia de atunci vor putea fi finanţate, construite, din nou, stadioane din bugetul public. Partea de 25% care este cofinanţare din partea autorităţilor locale poate fi, sigur, şi mai devreme. Fiecare autoritate locală şi-o plăteşte când o doreşte, dar pe partea de buget public, după 1 ianuarie 2027” Nu este clar, deocamdată, impactul acestor măsuri, mai ales în ceea ce privește costurile amânate pentru 2027. 

Ivan arată dezastrul de după Burduja Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Ivan arată dezastrul de după Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie”

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), arată dezastrul de după mandatul lui Sebastian Burduja la acest minister: s-a plătit și o sumă record pentru energie, de 27.000 lei/megawatt, există un risc de blackout și sunt proiecte pentru noi capacități de producție a energiei bazate pe gaz care au rămas „pe hârtie”.  Citește și: Agenția Națională pentru Sport a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate - Curtea de Conturi Ivan a arătat că blackoutul „este unul dintre cele patru scenarii” pe care specialiştii l-au evidenţiat într-un studiu comandat de Transelectrica. „Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a insistat ministrul Energiei. Studiul este „al unei companii autorizate internaţional”.  „O spun cu toată răspunderea de ministru şi pe baza datelor, nu există un risc de blackout în România”, afirma fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, la 6 iunie, la Digi 24.  Noul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a mai spus că cetățenii români plătesc cea mai scumpă energie electrică din Europa, luând în calcul prețul energiei în anumite intervale orare.  Ministrul Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja Ce a arătat Ivan, la Antena 3 sau Digi 24: „România plătește cel mai scump curent electric din Europa pe anumite intervale orare. În medie, în ultima săptămână, pe tranzacțiile de pe bursă, avem 145 de euro în comparație cu media de 61 de euro per megawatt oră din Franța” „Vă dau datele de ieri. România a vândut megawatt-ul în Ungaria, de exemplu, cu 20 de cenți, adică un leu. Iar noi avem intervale de timp între orele 6 și 10 seara, în care România importă megawattul de energie cu 1000, 2000 sau 2500 lei” „Am avut anul trecut o situație o extremă de 27.000 lei pe un megawatt” „Comisia Europeană mi-a spus: «Domnule ministru, România și-a asumat asta, nu noi. Noi v-am dat 2,6 miliarde de euro să faceți noi capacități de producție a energiei bazate pe gaz așa cum le-ați ales voi. Aveți contracte de finanțare semnate în 2022 - 2023» ...Proiectele sunt pe hârtie, licitațiile au fost făcute, nu au venit ofertanții, au fost suplimentate. „Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout” Însă Ivan a dat vina pe foștii miniștri ai Fondurilor Europene pentru faptul că România și-a asumat să închidă rapid centralele pe cărbune: „Pot fi întrebați miniștrii Fondurilor Europene de atunci cum România și-a asumat cea mai agresivă țintă de decarbonizare: să închidă minele și centralele pe cărbune din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia până la 31 decembrie 2025”.  Burduja susținea că blackout-ul este fake news Sebastian Burduja a respins în mod repetat afirmația că România riscă un blackout. „România nu a fost niciodată aproape de blackout. Asta a fost o știre falsă. Și, din păcate, ea dă apă la moară celor care vor să creeze o impresie de fragilitate în partea instituțiilor statului român. Pe baza capacității noastre de interconexiune actuală, avem până la 4.000 MW posibilitate de schimburi import-export, avem totodată producția românească”, afirma el în martie 2025. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră