sâmbătă 01 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8669 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

O misterioasă firmă din Voluntari, cu un singur angajat și cifră de afaceri de 270.000 lei, va primi un ajutor de stat de 235 milioane de lei - presă

O misterioasă firmă din Voluntari, cu un singur angajat și cifră de afaceri de 270.000 lei, va primi un ajutor de stat de 235 milioane de lei, scrie Ziarul Financiar. Publicația arată că sunt numeroase semne de întrebare la „schema de ajutor de stat pentru investiţii cu impact major”, întrucât ajutoare de stat de sute de milioane de lei ajung la firme cu afaceri de câteva milioane de lei, cel mult. Citește și: ANALIZĂ Dezastrul de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul PNRR, cea mai mare inflație din UE Firmă din Voluntari va primi ajutor de stat de 227 milioane lei „Firma K2 TOP BUSINESS CONSULTING SRL, care a obţinut prima poziţie pentru acordarea de ajutor de stat pentru investiţii majore din partea guvernului, a avut în 2023 afaceri de aproape 270.000 de lei, în creştere cu 27% faţă de anul anterior. Are un singur angajat şi a fost înfiinţată în 2010. Cel mai bun an a fost 2014, cu cea mai mare cifră de afaceri, de 550.000 de lei”, scrie Ziarul Financiar. Firma solicită un ajutor de stat de 235 de milioane de lei pentru a ridica o fabrică de echipamente de identificare prin unde radio. Trei investiţii în fabrici – una în echipamente cu frecvenţe radio şi două de hrană pentru animale – sunt primele în clasamentul preliminar realizat de Ministerul de Finanţe pentru acordarea de ajutor de stat conform schemei pentru investiţii cu impact major în economie, derulată în 2024. „În cadrul aplicaţiei prin care se depun cererile de finanţare la Ministerul Finanţelor, punctajele se dau automat de aplicaţie în funcţie de locaţie, valoare şi tipul investiţiei. Punctajul stabileste doar ordinea de intrare în analiză. Urmează ca proiectul să fie evaluat de către echipa MF, inclusiv din perspectiva capacităţii firmei de a implementa un proiect de asemenea anvergură”, a spus ministerul de Finanțe pentru Ziarul Financiar.

O misterioasă firmă din Voluntari, cu un singur angajat și cifră de afaceri  de 270.000 lei, va primi un ajutor de stat de 235 milioane de lei - presă
ANALIZĂ Dezastrul economic de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul lamentabil al PNRR, cea mai mare inflație din UE
Politică

ANALIZĂ Dezastrul economic de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul lamentabil al PNRR, cea mai mare inflație din UE

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul PNRR - unde România așteaptă din decembrie 2023 plata tranșei numărul trei, cea mai mare inflație și cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD – Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA În plus măsurile economice haotice ale Guvernului au provocat revoltă în mediul de afaceri. „În mai puțin de un an, Guvernul României a trecut de la măsuri excesive de sancționare, la măsuri excesive de clemență. Pe de o parte se introduc amenzi severe pentru erori administrative (în cazul RO e-Factura și RO e-Transport) chiar dacă nu au existat pierderi de venituri bugetare dar, pe de altă parte, se anulează accesorii pentru contribuabilii care nu au declarat și/sau nu au plătit la timp”, arăta, acum câteva zile, Consiliul Investitorilor Străini (FIC). Dezastrul de care fug candidații Puterii A) Azi, Institutul Național de Statistică a anunțat că „în perioada 1.I – 31.VII.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-1,8%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,4%)”. B) Cu o inflație de 5,1% în august, România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, potrivit datelor Eurostat (deși nu toate țările Uniunii au publicat informațiile pe august). C) Șomajul a crescut, de la 5,1% la începutul anului, la 5,4% în iulie. D) Creșterea economică a înregistrat o creștere slabă, de 0,1%, acest procent plasând România pe locul opt de la coada clasamentului statelor UE. E) Datele ministerului de Finanțe arată un deficit, la final de iulie, de 4,2%, dar liderii PSD declară că acesta ar putea ajunge la un procent record de 10%. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23,9% față de primele șapte luni de anul trecut. F) Tot datele Finanțelor mai arată că din fondurile PNRR au sosit în acest an doar 388 de milioane de euro - planificarea fiind de 3,65 miliarde de euro. Din fondurile de coeziune pentru bugetul 2021-2027, România a atras zero euro. DeFapt.ro a arătat că CNAS are probleme cu plata salariilor, iar ministerul Transporturilor cere bani din Fondul de rezervă pentru a plăti firmele care construiesc autostrăzi, fiindcă banii din PNRR sunt blocați.

Ciucă, la Antena 3: „Nu am verbul la mine pentru a putea să transmit mesaje. Am convins prin fapte”
Politică

Ciucă, la Antena 3: „Nu am verbul la mine pentru a putea să transmit mesaje. Am convins prin fapte”

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat la Antena 3: „Nu am fost un om care să vorbesc, nu am verbul la mine pentru a putea să transmit mesaje, ca să pot să conving oamenii din vorbe. Am făcut, în schimb, altceva. Am convins prin fapte”. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina El a spus că a fost „un om tehnic”, iar electoratul va ști să aleagă „pe cel care într-adevăr se angajează şi se dedică întru totul faptelor”. Ciucă: „Nu am verbul la mine” „Nu am fost un om care să vorbesc, nu am verbul la mine pentru a putea să transmit mesaje, ca să pot să conving oamenii din vorbe. Am făcut, în schimb, altceva. Am convins prin fapte. Eu am fost un om care am fost învățat să fac, nu să vorbesc. Am o chestiune legată de convingere personala legată de faptul că am văzut mulţi care vorbesc, meșteri ai vorbelor şi mai puţin meșteri ai faptelor. Eu cred că, în momentul de faţă, România, la oportunitățile pe care le are, trebuie să aleagă pentru cel care într-adevăr se angajează şi se dedică întru totul faptelor”, a afirmat liderul PNL. „Oamenii vor alege după cum simt foarte bine şi dincolo de ecranul televizorului, sau vocea auzită la radio, sau ce livrăm noi pe reţelele sociale, văd ochii şi sufletul omului. Acolo va fi diferența. Pentru că fiecare dintre noi am intrat în această competiție după o carieră profesională, după ce am stat de vorbă foarte serios cu mine să fac acest pas. Nu a fost deloc ușor. Am fost un om tehnic, un militar care nu a făcut altceva decât să-mi urmez rigorile şi tot ce a ţinut de cariera militară", a mai spus Nicolae Ciucă.

Ciolacu, despre corecțiile PNL la pensii: „Proiecte Fantomas”, aluzie la cântecul „Chiar dacă ești Fantomas/Și-ți crește păr pe nas”
Politică

Ciolacu, despre corecțiile PNL la pensii: „Proiecte Fantomas”, aluzie la cântecul „Chiar dacă ești Fantomas/Și-ți crește păr pe nas”

Premierul PSD Marcel Ciolacu a vorbit, azi, ironic despre corecțiile pe care PNL vrea să le aducă la sistemul de pensii: „Eu cu proiecte «Fantomas» nu am de discutat”. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD, conduce comisia de etică a SNSPA Personajul Fantomas apare într-un cântec din anul 2000, al formației K-Pital, care în cântecul „Nu poți să stai deoparte”, afirmă: „Chiar dacă ești fandosit/ și toți te-au mirosit/nu poți să stai deoparte. Chiar dacă ești Fantomas/ și-ți crește par pe nas/ nu poți să stai deoparte”. Ciolacu, despre corecțiile PNL la pensii Iată cum a decurs dialogul premier-jurnalist, potrivit transcrierii Guvernului: „Reporter: Am văzut că, după recalcularea pensiilor, au fost categorii cum ar fi minerii, siderurgiștii, CFR-iștii care au rămas cu pensiile înghețate. Cum veți proceda? Le veți recalcula? Marcel Ciolacu: Ce înseamnă pensii înghețate? Ce înseamnă pensii înghețate? Reporter: Nu mai cresc. Marcel Ciolacu: Cresc la 1 ianuarie cu coeficientul de inflație și cu majorarea salariului mediu pe economie. Reporter: PNL a venit și cu un proiect, veți avea discuții în coaliție? Marcel Ciolacu: Nu știu. Eu cu proiecte «fantomas» nu am de discutat. Eu cred că trebuie să fim niște oameni serioși, responsabili. Am avut un vot pe această lege în Parlament, a fost votată de către toate forțele politice. Înțeleg și jocul politic, dar cred că oamenii și românii respectă la noi mai mult seriozitatea”.

Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD - Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA
Eveniment

Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD - Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA

Cine trebuia să-i oprească pe presupușii prădători sexuali Marius Pieleanu și Alfred Bulai: Ion Stavre, la bază inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD, este cel care conduce comisia de etică a SNSPA, universitatea în fruntea căreai se află un alt apropiat al PSD, Remus Pricopie. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu Stavre are 66 de ani, fiind născut în august 1958. Inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD, conduce comisia de etică a SNSPA Stavre a absolvit Tehnologia Sudurii, apreciată de studenții din anii '80 drept una din cele mai slabe din Politehnică. Din 1986 în 1991, a lucrat ca inginer. Brusc, în septembrie 1991, în luna mineriadei care a răsturnat guvernul Petre Roman, el a ajuns redactor de știri politice la TVR. Era o perioadă în care postul era controlat dur de tabăra lui Ion Iliescu, iar director general al Radioteleviziunii era Răzvan Theodorescu, cel care condusese instituția și în timpul mineriadei din iunie 1990. În 1994, când postul public continua să dețină un cvasi-monopol pe piața televiziunilor, Ion Stavre a ajuns în poziția extrem de influentă de „redactor şef adjunct, ştiri interne Departamentul Emisiunilor Informative (DEI) din TVR”. Președinte era Ion Iliescu, premier - Nicolae Văcăroiu, iar președintele TVR - Dumitru Titus Popa, fost șef al catedrei de presă din cadrul Facultății de ziaristică "Ștefan Gheorghiu", școala de cadre a PCR. În ianuarie 1997, când regimul Iliescu a fost înlăturat, Stavre a pierdut postul de conducere la Știri. La acel moment, la conducerea DEI venise Alina Mungiu Pippidi. Stavre, nimic despre Pieleanu și Bulai Între martie 1999 și martie 2001, Ion Stavre a fost purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, după care a revenit la TVR. Ion Stavre lucrează la SNSPA - unde a ajuns conferențiar - din 1995. Din 2004 are un doctorat în „Reconstrucţia societăţii româneşti cu ajutorul audiovizualului”, luat la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, Bucureşti în aprilie 2004. În 2014, presa a consemnat faptul că a fost cel care a aprobat un interviu dat de Victor Ponta la Viața Satului, în plină campanie electorală contra lui Klaus Iohannis. La începerea scandalului Bulai-Pieleanu, Ion Stavre a refuzat să spună jurnaliștilor de la Hotnews dacă Comisia de Etică a SNSPA s-a autosesizat în cazul profesorului Marius Pieleanu: „Sunt mai multe documente în lucru”, a declarat el. Practic, pare că această comisie de etică nu a făcut nimic în cazurile Bulai și Pieleanu, în spațiul public neavând nici o poziție de condamnare a celor doi.

Nicușor Dan, replică dură către Ciolacu, după ce a fost „convocat” la Guvern: „L-am invitat la unul din zecile de șantiere ilegale”
Eveniment

Nicușor Dan, replică dură către Ciolacu, după ce a fost „convocat” la Guvern: „L-am invitat la unul din zecile de șantiere ilegale”

Nicușor Dan, replică dură către Ciolacu, după ce a fost „convocat” la Guvern de către șeful Executivului: „L-am invitat și eu marți la ora 13 la unul din zecile de mari șantiere ilegale din București”, a scris edilul-șef al Capitalei. Citește și: Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni, că începerea şcolii aduce şi probleme legate de trafic în marile oraşe, în mod special în Capitală, anunţând că va convoca în următoarele zile o întâlnire la Guvern pe această temă cu primarul general Nicuşor Dan, cu primarii de sectoare şi cu miniştrii implicaţi – Transporturi, Energie, Educaţie, Dezvoltare, Interne. Nicușor Dan, replică dură către Ciolacu „Prim-ministrul Marcel Ciolacu m-a invitat marți la ora 14 la o discuție pe tema traficului din București. L-am invitat și eu marți la ora 13 la unul din zecile de mari șantiere ilegale din București. I-am invitat și pe subordonații săi, Prefectul și șefa Inspectoratului de Stat în Construcții, care refuză să își îndeplinească atribuțiile. Nu putem să lăsăm mafia imobiliară să facă politica instituțiilor statului în materie de urbanism și apoi să ne mirăm că e trafic în București”, i-a răspuns Nicușor Dan. El și-a ilustrat postarea cu imaginii ale unui șantier, din zona Promenada, al unui controversat dezvoltator imobliar. DeFapt.ro a scris despre averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, Victorița Dumitrașcu, plasată de premierul Marcel Ciolacu în poziția de șefă peste Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC): ea și soțul au salarii mediocre, dar dețin trei vile imense și două BMW-uri. Presa a relatat că Dumitrașcu este nepoata Aurei Vasile, fost lider PSD București, o apropiată a fostului primar PSD al Sectorului 5, Marian Vanghelie.

GRAFIC Mitul aurist-șoșocist „avem prețuri ca afară”, demolat de Eurostat: România are printre cele mai mici prețuri din UE
Economie

GRAFIC Mitul aurist-șoșocist „avem prețuri ca afară”, demolat de Eurostat: România are printre cele mai mici prețuri din UE

Mitul aurist-șoșocist „avem prețuri ca afară”, demolat de Eurostat: România are printre cele mai mici prețuri din UE. De exemplu, la alimente și băuturi non-alcoolice, prețurile din România sunt la 73,5% față de media Uniunii Europene, arată Eurostat. Citește și: Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă Mitul aurist-șoșocist „avem prețuri ca afară”, demolat de Eurostat În medie, la toate produsele analizate de Eurostat, prețurile din România sunt la 60,2% față de media UE, doar Bulgaria fiind ușor mai ieftină, la 59,7% față de media Uniunii. „În 2023, nivelurile prețurilor pentru bunurile și serviciile de consum erau foarte diferite în Europa. Cel mai ridicat nivel al prețurilor dintre țările UE a fost observat în Danemarca, cu 43 % peste media UE, în timp ce în Bulgaria și România nivelul prețurilor a fost cu 40 % sub media UE”, explică Eurostat. Singurele produse unde prețurile din România sunt peste media UE sunt încălțările. „Dintre țările UE, Luxemburg are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru alimente și băuturi nealcoolice, Irlanda pentru băuturi alcoolice și tutun, în timp ce Danemarca este cea mai scumpă pentru îmbrăcăminte și încălțăminte. Dintre toate țările, Elveția are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru alimente și băuturi nealcoolice și pentru îmbrăcăminte, Islanda pentru băuturi alcoolice și tutun și din nou Danemarca pentru încălțăminte. Macedonia de Nord prezintă cel mai scăzut nivel al prețurilor din toate cele 36 de țări pentru băuturi alcoolice și tutun. Turcia este cea mai ieftină dintre țările participante pentru alimente și băuturi nealcoolice, precum și pentru îmbrăcăminte și încălțăminte. Dintre țările UE, România este cea mai ieftină țară pentru alimente și băuturi nealcoolice, Spania pentru îmbrăcăminte și Bulgaria pentru celelalte două categorii (băuturi alcoolice și tutun și încălțăminte)”, arată institutul european de statistică. Și în ceea ce privește costurile comunicațiilor, cetățenii români plătesc ele mai mici costuri din UE, ele fiind la 51,3% față de medie. La energie, prețurile din România sunt la 60,7% din medie, dar Ungaria este pe locul I, cu o medie de 39,7%.

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă
Eveniment

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi finanțate prin PNRR. În consecință, Ministerul Transporturilor apelează la Fondul de rezervă al Guvernului pentru a plăti facturile restante către constructori. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu România a depus a treia cerere de plată pentru fonduri PNRR în decembrie 2023, dar până acum Comisia Europeană nu a aprobat-o. Informația apare în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere din fondul de rezervă 573 de milioane de lei, adică aproape 115 milioane de euro. Guvernul, fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR „Antreprenorii, cu care beneficiarii Planului National de Redresare si Rezilienta au încheiat contractele de executie au realizat lucrările, au facturat lucrările respective însă fonduri disponibile pentru plata lor in bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii nu mai există în acest moment. Menționăm că este absolut necesară plata facturilor respective atât pentru a stinge datoriile către antreprenori, cât și pentru ca banii plătiți să poată fi solicitați către Comisia Europeană (...) În vederea finalizării si închiderii unor secțiuni din rețeaua rutier este necesara asigurarea resurselor financiare necesare plaților curente pentru urmatoarele proiecte: Autostrada Buzau- Focșani, Autostrada Ploiesti Buzau, Autostrada Focsani Bacau, Autostrada Buzau Pascani, oarecum si Autostrada Transilvania Sectiune Nadaselu Poarta Salajului De asemenea mai sunt si alte proiecte pentru care se solicita finantare suplimentara avand in vedere ca au un grad mediu de executie si au deja facturi si certficate intermediare de plata emise: Autostrada A8 Targu Mures Targu Neamt, Autostrada Lugoj Deva Sectiunea Marginea Holdea, Sporirea sigurentei rutiere pe timp de noapte prin semnalizarea sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumine ce utilizeaza energie verde, Proiectare si amenajere intersectie cu sens giratoriu in zona drumului national DN 39 precum si Elaborarea SF si PAC pentru realizare obiectiv de investitii amenajare pasaj pietonal subteran DN 2 in localitatea Nicolae Balcescu judetul Bacau”, se arată în nota de fundamentare a ministerului Transporturilor. Citește și: Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă

Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă
Eveniment

Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă

Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă, cele mai bune cote fiind cele ale lui Mircea Geoană, fost președinte PSD, acum independent, și Marcel Ciolacu, actual președinte PSD. În primăvară, pariorii au estimat corect că Nicușor Dan va câștiga alegerile la București, chiar când unele sondaje îl plasau pe locul II. În august 2020, Nicușor Dan avea o cotă de 1,6; iar Firea de 2,20. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri Cota lui Mircea Geoană la pariurile organizate de Betano este 1,80, ceea ce înseamnă că 100 de lei pariați pe Geoană ți-ar putea aduce 180 de lei dacă acesta câștigă. În martie 2024, cota lui Nicușor Dan era de 1,90. Pe locul II vine Marcel Ciolacu, cu o cotă de 3.00, pe locul III este președintele USR, Elena Lasconi, cu o cotă de 4.00 și locul IV - George Simion (AUR) cu cota 8.50. Președintele PNL, Nicolae Ciucă are o cotă de 15.00, fiind plasat pe locul V, iar Diana Șoșoacă (SOS România) are o cotă de 25.00, ea ocupând poziția VI. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Betano l-a pus pe lista de opțiuni și pe Cristian Terheș, care are o cotă de 250.

Haos și incompetență: pensionari revoltați spun că au primit pensia veche, ca în august, mai mică, deși recalcularea îi anunțase că va crește
Eveniment

Haos și incompetență: pensionari revoltați spun că au primit pensia veche, ca în august, mai mică, deși recalcularea îi anunțase că va crește

Haos și incomptență la ministerul Muncii și casa de pensii: pensionari revoltați spun că au primit pensia veche, ca în august, mai mică, deși recalcularea îi anunțase că aceasta va crește din septembrie. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Deocamdată nu sunt clare dimensiunile acestui dezastru, câți pensionari au trecut prin această surpriză neplăcută. O relatare în acest sens poate fi găsită pe grupul de Facebook „Recalcularea pensiilor L 192/2015 si L 221/2018”. Pensionari revoltați au primit pensia mai mică „Bună seara! Mă puteți îndruma și pe mine ce trebuie făcut dacă pensia pe lună septembrie nu a venit conform deciziei de recalculare primită. Mulțumesc. În plata a venit aceiași pensie ca și în august dar pe decizie este mai mare”, scrie Sim Daiana din Târnăveni. Însă Antena 3 arată că nu este un caz izolat. „O pensionară din Sectorul 6 din Bucureşti a venit revoltată la Casa de Pensii, după ce a primit talonul cu pensia veche şi nu cu cea majorată, în urma deciziei de recalculare. Femeia a povestit, pentru Antena 3 CNN, că a cerut explicații, mai ales că este vorba de o sumă mai mare de 1.000 de lei de care ea nu a beneficiat conform legii, însă fără succes. Iar cazul nu este singular. La fel a pățit şi un bărbat care a primit cu 800 de lei mai puţin la pensia de urmaș, în ciuda sumei recalculate”, arată acest post, apropiat PSD. Antena 3 arată că sunt zeci de pensionari care au fost, azi, la casele de pensii pentru că au primit o pensie mai mică decât cea anunțată. „Am depus o cerere şi mi se spune că o să o studieze şi în termen de 45 de zile primesc răspunsul. Bun, şi eu până atunci ce primesc.Mi-au spus că voi primi pensia din decizia de recalculare. Deci ce să înțelegem", a relatat, la acest post, o pensionară.

Investitorii străini desființează amnistia fiscală: „Descurajează conformarea voluntară și aduce incertitudini pentru bun-platnici”
Economie

Investitorii străini desființează amnistia fiscală: „Descurajează conformarea voluntară și aduce incertitudini pentru bun-platnici”

Investitorii străini desființează amnistia fiscală: „Pe termen mediu și lung aceasta descurajează conformarea voluntară și aduce incertitudini pentru contribuabilii bun-platnici”, arată un comunicat al Consiliul Investitorilor Străini (FIC). Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Consiliul explică Executivului că amnistia fiscală trebuia să fie „revocabilă în cazul în care contribuabilii care beneficiază de această măsură nu demonstrează o conduită îmbunătățită pe o perioadă de cel puțin 3-5 ani”. Investitorii străini desființează amnistia fiscală Ce a arătat Consiliul Investitorilor Străini în legătură cu amnistia: „Adoptarea ordonanței de urgență care introduce o nouă aministie fiscală nu a asigurat timpul necesar pentru o analiză atentă și pentru formularea unor puncte de vedere din partea mediului de afaceri (...) Astfel, termenul de consultare de mai puțin de 24 ore nu este justificat pentru adoptarea unui astfel de act normativ” „Guvernul României a apelat în ultimii ani de mai multe ori la amnistii fiscale, generale sau specifice, cu scopul declarat de a crește veniturile bugetare. Aceste măsuri nu au avut o evaluare clară, nu s-au publicat studii cu privire la situația bugetară de la momentul respectiv, dar nici rapoarte cu impactul din trecut al acestui tip de măsură asupra procesului de colectare a creanțelor bugetare” „Deși amnistia fiscală poate avea anumite beneficii pe termen scurt în ceea ce privește colectarea, pe termen mediu și lung aceasta descurajează conformarea voluntară și aduce incertitudini pentru contribuabilii bun-platnici și implicit ar putea afecta negativ gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Amnistiile fiscale repetate, fără să aibă la bază o politică bine fundamentată și transparentă, pot descuraja conformarea voluntară” „În mai puțin de un an, Guvernul României a trecut de la măsuri excesive de sancționare, la măsuri excesive de clemență. Pe de o parte se introduc amenzi severe pentru erori administrative (în cazul RO e-Factura și RO e-Transport) chiar dacă nu au existat pierderi de venituri bugetare dar, pe de altă parte, se anulează accesorii pentru contribuabilii care nu au declarat și/sau nu au plătit la timp” „O amnistie fiscală ar putea să aibă o aplicabilitate condiționată de evoluția comportamentului fiscal al contribuabililor care au accesat ultimele măsuri similare și au beneficiat de anularea obligațiilor fiscale accesorii sau să fie revocabilă în cazul în care contribuabilii care beneficiază de această măsură nu demonstrează o conduită îmbunătățită pe o perioadă de cel puțin 3-5 ani” În concluzie, FIc apreciază că o nouă amnistie fiscală pentru România ar putea aduce venituri imediate, dar ar adânci problemele pe termen lung.

Ciolacu le-a povestit ziariștilor că învață engleza și ia lecții de economie de la un pensionar care era să bage România în faliment
Eveniment

Ciolacu le-a povestit ziariștilor că învață engleza și ia lecții de economie de la un pensionar care era să bage România în faliment

Premierul PSD Marcel Ciolacu le-a povestit ziariștilor că învață engleza și ia lecții de economie de la de economie de la un pensionar care era să bage România în faliment. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Premierul a declarat, recent, că a luat nota 7,03 la bacalaureat, dar nu a prezentat diploma și notele. Ciolacu învață engleza și economie Potrivit unei declarații făcute la o discuție informală cu presa, liderul social-democrat a relatat că învață economie de la Florin Georgescu, fost ministru de Finanțe în guvernarea Văcăroiu, și de la Cristian Socol, președinte al Consiliului de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare. Despre Florin Georgescu a scris, recent, DeFapt.ro, arătând că „un pensionar care era să lase România în faliment are azi un salariu de peste un milion de lei, de la stat, și două pensii, de 330.000 lei” Florin Georgescu, fost ministru de finanțe în guvernarea Văcăroiu (1992-1996), este de 20 de ani viceguvernator al Băncii Naționale a României. Ciolacu a menționat că nu plătește meditațiile primite. Liderul PSD nu a spus de la cine primește lecții de engleză. De altfel, Ciolacu a spus recent, la Pro TV, că are „rețineri” datorită limbii engleze. „Am avut reţineri de exemplu în relaţiile externe. Am avut reţineri, nu mă simţeam confortabil, nu eram în zona mea. Şi din cauza limbii. Normal că lucrurile s-au demarat şi s-au învăţat. Şi protocolul. Şi acum am profesor de engleză”, a spus Ciolacu la Ştirile ProTv. „Nu e o ruşine. Nu mi-e ruşine să spun, am profesor de economie”, a adăugat Ciolacu. Marcel Ciolacu a înregistrat un eșec major la Bruxelles, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum. Inițial, premierul PSD a spus că România vrea un portofoliul Economiei, dar acum se declară mulțumit cu unul pentru probleme sociale.

România are cele mai multe companii de stat din Europa. Cinci dintre acestea au pierderi de 1,3 miliarde de lei
Politică

România are cele mai multe companii de stat din Europa. Cinci dintre acestea au pierderi de 1,3 miliarde de lei

România are cele mai multe companii de stat din Europa, iar cinci dintre acestea au pierderi de 1,3 miliarde de lei, a arătat, azi, Mihai Precup, secretar de stat în Cancelaria Prim-Ministrului. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum România are cele mai multe companii de stat din Europa „Avem cinci companii care generează 87% din dividendele plătite anul trecut la bugetul de stat, undeva la 6,6 miliarde plătite la bugetul de stat, 7,6 miliarde de lei dividende distribuite consolidat de către companiile de stat. Tot aşa, în termen de pierderi, avem cinci companii care generează undeva la 1,3 miliarde pierderi, undeva tot pe la 87% din pierderile consolidate”, a spus Precup. „Practic, aş îndrăzni să spun că avem cel mai mare sector al întreprinderilor publice din Europa, atât ca şi număr, cât şi ca şi pondere în PIB. Cele 216 companii deţinute direct de către Guvernul României generează 7% din PIB-ul României", a adăugat secretarul de stat în Cancelaria Prim-ministrului. El a vorbit și despre influența uriașă a acestor companii asupra Bursei de Valori . „Ştiţi cât generează companiile de stat din România la BVB? 44% din piaţa de capital, cele deţinute majoritar de stat. Dacă mai adăugăm şi companiile unde statul are o relevanţă în ceea ce priveşte procesul decizional, chiar dacă este minoritar, mă gândesc aici la OMV Petrom, Rompetrol, ajungem la 64% din capitalizarea bursieră la nivel naţional generată de către companii unde statul este semnificativ ca şi acţionar şi are un punct de vedere relevant în procesul decizional”, a arătat Precup.

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu
Eveniment

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor de stat, care trebuie plătite pe 15 septembrie și cere o sumă uriașă pentru a rezolva aceasă problemă: guvernul Ciolacu ar trebui să aprobe azi o „suplimentare” a limitei de credite bugetare și de angajament cu peste 789 de milioane de lei. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Totuși, în memorandum se arată că vor fi diminuate fondurile pe trimestrul IV și astfel se vor menține alocările anuale. CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor În memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, se arată că CNAS nu are bani să acopere majorările salariale din spitalele de stat. „Astfel, la solicitarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de suplimentare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în trimestrul III 2024 cu suma de 789.452 mii lei și diminuarea corespunzătoare a prevederilor trimestrului IV 2024, cu încadrarea în prevederile anuale aprobate pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor comunică prin adresa nr. 481226/2024 aprobarea modificărilor prevederilor trimestriale mai sus menționate. Având în vedere că influențele financiare amintite reprezintă parte din drepturile salariale care, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, trebuie plătite de unitățile sanitare publice personalului angajat până cel târziu pe data de 15 septembrie 2024, aprobarea suplimentării limitei de cheltuieli pentru luna septembrie trebuie să se realizeze cu celeritate pentru a nu genera nemulțumiri din partea angajaților și a organizațiilor sindicale care îi reprezintă, cu consecințe directe asupra populației. În aceste condiții, pentru asigurarea acordării și decontării influenţelor financiare determinate de creșterile salariale, precum și a celor determinate de drepturile salariale prevăzute de lege pentru personalul din unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativteritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, este necesară suplimentarea limitei de cheltueli pe luna septembrie 2024, cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 789.452 mii lei”, se arată în memorandum. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Memorandumul a fost inițiat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și de președintele CNAS, Valeria Herdea.

Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum
Eveniment

Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum

Marcel Ciolacu a înregistrat un eșec major la Bruxelles, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum. Inițial, premierul PSD a spus că România vrea un portofoliul Economiei, dar acum se declară mulțumit cu unul pentru probleme sociale. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României „Ne dorim comisarul pe economie, actualul comisar pe economie fiind domnul Gentiloni din Italia”, spunea Ciolacu, la 17 iulie. „Este tentant un portofoliu pe social mărit, cu locuințe sociale, cu două direcții generale, în care acel comisar este decident”, a declarat azi premierul PSD. În realitate, greutatea unui portofoliu se calculează în funcție de bugetul administrat, iar cel care gestionează Economia are resurse mult mai mari. În 2009, România a primit - prin Dacian Cioloș - Agricultura, care controlează circa o treime din bugetul Comisiei Europene. În 2014, Corina Crețu a preluat Dezvoltarea Regională, iar în 2019 Adina Vălean a primit Transporturile. Acum, Roxana Mânzatu ar urma să se ocupe de „slujbe, drepturi sociale și locuințe”, dar locuințele sunt o problemă regională, nu țin de UE. România primește acest portofoliu slab deși Ciolacu a cedat și a propus o femeie în Comisia Europeană. România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană Un cercetător post-doctoral, român, de la universitatea ETH Zurich (locul 20 în lume, în clasamentul ARWU), Marius Ghincea, explică, pe Facebook, foarte tehnic, eșecul lui Ciolacu. „Atunci când discutăm despre eșecul sau succesul negocierilor pentru un portofoliu sau altul din viitoarea Comisie europeană, trebuie să avem niște standarde de analiză pe baza cărora determinăm importantă unui portofoliu. Importanța portofoliului și obiectivele anunțate ex-ante de statul membru determină evaluarea succesului sau eșecului. Importanța portofoliului este determinată de doi factori: (1) Nivelul de competență exclusivă de care se bucură UE asupra domeniilor de politică publică acoperite de portofoliu. Cu cât nivelul de competență exclusivă este mai ridicat, cu atât portofoliul este mai important. (2) Proporția din buget ce va fi administrat de cel ce primește portofoliul. Cu cât proporția din buget este mai mare, cu atât portofoliul este mai important. De aceea portofoliul pentru politica comercială (competență exclusivă UE) este mult mai important decât portofoliul pentru politica de sport și tineret (competență marginală). În mod similar, portofoliul pentru agricultură (1/3 din buget) este mai important decât portofoliul pentru muncă chiar dacă competența pentru politica agricolă nu este exclusiv a UE ci împărțită cu statele membre. + Obiectivul anunțat ex-ante al RO: "portofoliu' economic de amploare". ==> Portofoliul pentru muncă, drepturi sociale și politica de locuire ==> competențe marginale + buget foarte mic + nu este un portofoliu economic de amploare = eșec”, a scris Ghincea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră