Eveniment
„Cârnaţii din topor” din Vâlcea” vor protecţie europeană
„Cârnaţii din topor din Vâlcea” vor protecţie europeană, anunță ministerul Agriculturii.
Asociaţia Producătorilor Tradiţionali, Meşteşugari şi Artizani Vâlcea a demarat procesul pentru înscrierea produsului „Cârnaţi din topor din Vâlcea” în registrul Uniunii Europene al indicaţiilor geografice protejate, documentaţia şi caietul de sarcini fiind depuse din data de 12 martie 2024 la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic
„Cârnaţii din topor din Vâlcea” sunt făcuţi cu materie primă şi ingrediente din arealul geografic delimitat, care cuprinde şapte comune din judeţul Vâlcea: Mihăeşti, Ocnele Mari, Frânceşti, Popeşti, Roeşti, Lăpuşata şi Roşiile.
Cârnații se vând, pe internet, la 53 lei/kg, iar garnița la 90 lei/kg, dar stocul figurează ca fiind epuizat.
„Cârnaţii din topor din Vâlcea” vor protecţie europeană
„Pentru cârnaţii din topor este foarte importantă alegerea cărnii şi tocarea acesteia cu toporul în bucăţi mari. Toporul, barda şi satârul erau uneltele locale des folosite în gospodării. Şi în zilele noastre se toacă carnea tot manual, cu satârul, e o unealtă mai modernă, dar e tot ca un topor. Ideea este că dacă toci altfel sau cu altceva se schimbă gustul cărnii.
Folosim la prepararea cârnaţilor doar sarea de la Ocnele Mari. Pe vremea bunicilor se mergea cu căruţele după sare la Ocnele Mari, trebuiau să se strângă câte 10-20 de care, să facă un grup, pentru că se trecea printr-o zonă cu păduri, iar pădurea Cotoşman era renumită pentru că erau hoţi şi haiduci. Făceau o zi până la Ocnele Mari şi se aştepta de multe ori încă o zi dacă sarea nu era scoasă.
Şi în zilele noastre folosim numai sarea de la Ocnele Mari pentru cârnaţii din topor deoarece are nişte proprietăţi diferite faţă de sarea pe care o găsim în comerţ. Are câteva minerale în plus şi noi am pus la dosar analizele care atestă acest lucru.
O altă caracteristică este partea de afumat, care se face numai cu lemn de fag, într-adevăr întreg arealul este bogat în păduri de fag, dar şi gustul cel mai bun este dat de fag. De exemplu, stejarul afumă prea rău şi îi dă un gust iute. Au loc practic două afumări, una la rece şi una la cald, iar acest lucru a apărut tot dintr-o necesitate, însă tradiţia s-a păstrat până în zilele noastre. Practic, când bunicii noştri făceau cârnaţii îi atârnau deasupra unui cuptor mai mare şi îi lăsau acolo să se scurgă, să o ia domol, nu aveau o grabă în sensul acesta şi abia la sfârşit când trebuia să îi definitiveze dădeau un foc mai tare", a explicat preşedintele asociaţiei vâlcene, Florin-Felix Gigîrtu.
Asociațai vrea recunoaștere europeană și pentru carnea la garniță.
„La garniţă se bagă şi cârnaţii aceştia din topor, dar şi spată, pulpă, cotlet de porc, tăiate bucăţi şi afumate, după care se prăjesc în untură. Toate împreună se bagă la garniţă în untura în care au fost prăjite", a explicat Gigîrtu, citat de Agerpres.
Doar 13 produse protejate la nivel european
România are recunoscute şi protejate 13 produse - din totalul de 1.760 recunoscute la nivel european - din care 11 cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnaţi de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni, Salata cu Icre de Ştiucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibăneşti şi un alt produs cu Specialitate Tradiţională Garantată (STG) - Salată tradiţională cu icre de crap.
Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european sunt: respectiv Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virşli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti sau Mere de Voineşti.
