sâmbătă 23 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8331 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA

Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA cu mită de zeci de mii de lei: Petcu Dorel - Emanuel, vameș în portul Constanța, a consumat, fără apă, o hârtie cu dimensiunile de 5 cm x 10 cm pe care erau înscrise șpăgile. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Informația apare în comunicatul DNA privind destructurarea unei rețele de vameși corupți din portul Constanța. Potrivit DNA, aceștia luau o mită dee cel puțin 500-700 dolari/container, dar suma putea crește. Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA „În data de 12 septembrie 2024, inculpatul C.M. i-ar fi remis lucrătorului vamal Oprea Marius, în incinta Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud situat în Portul Constanța, sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei, pretinși în mod indirect reprezentanților unor persoane juridice, importatori, care au solicitat efectuarea operațiunilor de vămuire la Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud a unor mărfuri containerizate. În contextul menționat mai sus, la data de 12 septembrie 2024, inculpatul Oprea Marius ar fi fost surprins în flagrant de către procurorii anticorupție după ce ar fi primit de la inculpatul C.M. sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei. La scurt timp după constatarea infracțiunii flagrante, inculpatul Petcu Dorel - Emanuel ar fi luat discret de pe biroul din fața sa un înscris olograf cu dimensiunile de 5 cm x 10 cm, ce se afla lângă sumele de bani date cu titlu de mită și care făcea referire la ce reprezintă sumele respective, înscris pe care l-ar fi distrus prin înghițire, cu scopul de a împiedica aflarea adevărului în cauza penală”, arată comunicatul DNA. Ulterior, percheziționând mașia vameșului care a mâncat hârtia cu șpăgile, DNA a găsit sumele de 12.300 de dolari și aproximativ 1.000 de euro. Petcu Dorel - Emanuel era deja trimis în judecată pentru două infracțiuni de fals intelectual săvârșite în legătură cu atribuțiile de serviciu, iar dosarul se judecă la Tribunalul București. Procurorii DNA relatează, în comunicat, pentru ce se lua mită. „Sensibiliza lucrătorii vamali” „Pentru a sensibiliza lucrătorii vamali de la controlul fizic, astfel încât să nu fie probleme cu mărfurile contrafăcute sau nedeclarate, sau pentru urgentarea formalităților vamale, importatorii obișnuiesc să dea mită între 500-700 dolari/container. Aceste sume pot urca în funcție de numărul de colete care fac obiectul confiscării, astfel, la cei 500-700 dolari se adaugă 30-50 dolari per colet, sume care ajung și la 10.000 de dolari per container pentru mărfurile interzise la import în UE. În perioada 20 mai 2024 – 27 august 2024, inculpatul Oprea Marius în calitatea menționată anterior, în exercițiul atribuțiilor de serviciu privind efectuarea operațiunilor de import și de tranzit a mărfurilor prin Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud, ar fi pretins și primit pentru sine și pentru alții de la persoane juridice și importatori, sume de bani în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau urgentarea formalităților vamale ce intrau în îndatoririle sale de serviciu. Astfel, inculpatul Oprea Marius ar fi contribuit la taxarea ilicită a containerelor cu mărfuri procesate în punctul vamal, facilitând concomitent introducerea în țară de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoțite de avizele sau autorizațiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantități decât cele declarate în vamă și mărfuri subevaluate. De asemenea, inculpatul Oprea Marius ar fi avut rolul de colecta sumele de bani remise cu titlu de mită de către reprezentanții unor persoane juridice și importatori, care au solicitat efectuarea operațiunilor de vămuire la Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud. Imediat după colectarea sumelor de bani, inculpatul Petcu Dorel - Emanuel ar fi preluat sumele respective din incinta Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud situat în Portul Constanța, pentru a-i transporta în zone de siguranță și de a fi împărțiți ulterior între membrii grupului”, susține DNA.

Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA Foto: Autoritatea Vamala
Nicușor Dan a semnat pentru Elena Lasconi Foto: Facebook
Eveniment

Nicușor Dan a semnat pentru Elena Lasconi

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a semnat pentru Elena Lasconi, a anunțat chiar președinta USR pe pagina ei de Facebook. Edilul-șef al Bucureștiului a participat, vineri, la lansarea candidaţilor USR Bucureşti pentru parlamentare. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Însă surse citate de Libertatea susțin că Nicușor Dan va fi prezent duminică, 15 septembrie, la Palatul Parlamentului, la Consiliul Naţional al PNL care va valida candidatura lui Nicolae Ciucă la președinție. Foto: Facebook Nicușor Dan a semnat pentru Elena Lasconi „Mulțumesc, Nicușor Dan, pentru semnătura pe care mi-ai acordat-o! Și cu ajutorul acestei semnături vom putea arăta cum trebuie să fie următorul președinte al României, dar și ce propunem ca țara asta să aibă o guvernare de dreapta care să lucreze pentru cetățean și nu să pună cetățeanul să muncească doar pentru confortul unora. Nicușor Dan nu este pentru mine doar fondatorul USR, doar un primar performant, care în ciuda multiplelor atacuri își face treaba cu multă dedicare, ci și omul care gândește la fel ca mine: dacă vrei să schimbi ceva, nu trebuie să lupți împotriva a ceva, ci pentru ceva. Îmi doresc o Românie respectată, o Românie prosperă pentru toți, nu doar pentru unii, și voi face tot ce stă în puterile mele ca asta să se întâmple!”, a scris Elena Lasconi pe Facebook. Primarul Capitalei a arătat, acum câteva zile, că și-ar dori o guvernare de dreapta. „Eu sunt un pic îngrijorat. Fără să vorbesc aici de calitatea mea de primar - pur şi simplu de cetăţean care doreşte pentru sine, pentru familia lui, binele acestei ţări - sunt îngrijorat că Dreapta nu se coalizează la nivel naţional. În primul rând, teza mea este că guvernările de dreapta, aşa cum au fost ele după Revoluţie, au fost mai bune decât guvernările de stânga, fie că vorbim de Convenţia Democrată, fie de Alianţa DA. Chiar dacă comparăm acum cum s-a descurcat pe jaloanele din PNRR Guvernul Ciucă faţă de Guvernul Ciolacu, guvernarea de dreapta e mai bună pentru România, în opinia mea. De asta, eu mi-aş dori foarte tare să existe o majoritate de dreapta în Parlament, care să poată să dea în următorii patru ani o guvernare de dreapta", a spus Nicușor Dan, pentru Digi 24, la 6 septembrie.

„Ai zice că există un cartel CURS-CIRA-Sociopol (PSD-PNL-AUR)”, scrie Barbu Mateescu Foto: Facebook
Politică

„Ai zice că există un cartel CURS-CIRA-Sociopol (PSD-PNL-AUR)”

Sociologul Barbu Mateescu interpretează, într-o postare pe Facebook sondajele: „Ai zice că există un cartel CURS-CIRA-Sociopol (PSD-PNL-AUR) menit să impună o narațiune unitară. De fapt, lucrurile sunt mai haotice”, a scris el. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Potrivit lui Mateescu, candidatura lui Cristian Diaconescu îl trage în jos pe Nicolae Ciucă, așa că trebuie urmărit „dacă C. Diaconescu e oprit de la a mai candida”. „Ai zice că există un cartel CURS-CIRA-Sociopol (PSD-PNL-AUR)” „Deja apuc să se adune sondăjelele. Nu toate cele care ajung la mine sunt publice. Iar deseori sondajul A, realizat înainte de sondajul B, ajunge în spațiul public după B (și pare "mai nou", pentru că nimeni nu se uită la datele de efectuare). Lucrul ăsta se întâmplă uneori din cauze obiective. Ce observ: - Cine îl măsoară pe Cristian Diaconescu îl are la 5-7%. Cifre valabile pentru toate firmele. - Ciucă stă mai bine în sondajele în care nu e măsurat Cristian Diaconescu decât în cele în care e măsurat Cristian Diaconescu. - Scorul lui Geoană depinde de comanditarul sondajului. Prietenii PSD, PNL și AUR îl dau la 14-15%. Ceilalți la semnificativ mai mult. - Invers la Ciolacu. CURS, CIRA și Sociopol îl văd la 25%+. Pe restul pieței sondajelor este, mai ales în urma anunțării candidaturii, la 20-22%, semnificativ peste iunie-iulie când se afla în spațiul 17-18%. - Sociopol (a.k.a. Palada) e singurul loc unde-l vezi pe Simion la mai mult de 15%. Ca să fiu mai clar, Sociopol îl vede în primii doi dar în niciun alt sondaj nu este în primii TREI. - Ciucă are scoruri de 16-19% și se află pe locul doi în sondajele CURS (al cărui patron e căsătorit cu o parlamentară PSD) și CIRA (PNL). Dar, înainte să sărim la concluzii, niciunul din aceste sondaje nu îl măsoară pe Cristian Diaconescu. Va fi interesant să vedem scorul lui Ciucă în sondajele CURS și CIRA când vor începe să-l măsoare pe Diaconescu. În sondajele care-l măsoară și pe C. Diaconescu, Ciucă este în spațiul 6-10% și, în clasament, al șaselea (la Sociopol al 5-lea). - CURS a subestimat în sondaje scorurile obținute la vot de USR și candidații USR încă de prin 2019. Scoatem CURS din peisaj și scorurile Elenei Lasconi sunt în spațiul 13-17%. - Șoșoacă are scor cu o singură cifră doar în sondajul CURS (un 5% care este mult-mult sub ce văd toate celelalte institute) și la Sociopol/Palada (9%) care, scriam mai sus, îl cotează pe Simion cu un scor mai mare decât celelalte firme. Cu aceste două excepții vorbim de un 10-14%. - Din descrierile de mai sus ai zice că există un cartel CURS-CIRA-Sociopol (PSD-PNL-AUR) menit să impună o narațiune unitară. De fapt lucrurile sunt mai haotice. CURS îl dă pe Ciolacu la 7% peste absolut orice alt sondaj, inclusiv cele ale PNL și AUR. Sociopol îl strecoară pe Simion printre primii doi, în timp ce CURS și CIRA țin steagul sus pentru ideea că Ciucă intră în turul doi (sau trebuie să intre în turul doi). CIRA în sondaj față-în-față o vede foarte bine pe Șoșoacă în timp ce CURS - tot față-în-față - îi vede un scor foarte slab. (Aproape că m-aș gândi vizavi de CURS că au nimerit peste o "spirală a tăcerii" de votanți PSD-dar-Șoșoacă și de aceea Ciolacu e așa sus, iar Șoșoacă așa jos). Deci nu e ordine și disciplină În confuzie: Ciolacu 25-32% dacă ții cu coaliția de guvernare sau AUR, altfel 20-22% Geoană 14-15% dacă ții cu coaliția sau AUR, altfel 17-21% Lasconi 13-17% Șoșoacă 10-14% ; idem Simion Ciucă 6-10% C.Diaconescu 5-7% Ipoteze și lucruri de urmărit: - dacă Geoană este (lăsând la o parte sondajele comandate de coaliția de guvernare ) într-un trend descendent din iunie încoace. După europarlamentare era la 26%, de atunci n-a mai apărut nicicând la 22%+. Verifield (USR) îl dă chiar pe locul 2 acum, după Ciolacu. - dacă vedem efectele anunțării candidaturii lui Ciolacu. Semnalele sunt ambigue. - dacă Ciucă mai crește un pic, fiind într-o ofensivă comunicațională majoră și nemaiavând de fapt unde să scadă. - dacă C. Diaconescu e oprit de la a mai candida. Profil de diplomat, ok, dar nu ia % de la Geoană, ba chiar trage în jos PNL-ul la parlamentare cu scorul lui Ciucă cu tot, deci dacă totul a fost o operațiune «bine gândită» de fapt a fost prost gândită. Sau bine gândită pentru a preschimba coaliția PSD+PNL de acum într-una PSD+AUR. Știu că acest paragraf e amețitor, dar suntem într-un moment când se decid ridicol de multe lucruri în ridicol de puțin timp”, a scris sociologul.

Haosul recalculării pensiilor continuă Foto: Facebook
Eveniment

Haosul recalculării pensiilor continuă

Haosul recalculării pensiilor continuă: doar în Ilfov, sunt 5.000 de decizii de recalculare care nici măcar nu au fost emise, a spus, la Realitatea TV, șefa Casei de Pensii Ilfov, Eugenia Tinuc. Citește și: O misterioasă firmă din Voluntari, cu un singur angajat și cifră de afaceri de 270.000 lei, va primi un ajutor de stat de 235 milioane de lei – presă DeFapt.ro a scris de acum două zile că unii pensionari au primit pensii mai mici decât cele care figurau în hârtia de recalculare. Haosul recalculării pensiilor continuă Nu este clar care este situația în alte județe, dar, pe pagina de internet a postului Realitatea, mai mulți pensionari au reacționat. „Păi eu până azi ce v-am zis??? Nici azi nu a venit decizia!!! În fiecare județ sunt MII DE OAMENI care nu au primit decizia și normal, nici pensia mărită, este o bătaie de joc INCREDIBILĂ!”, a scris un comentator din Dolj. În plus, șefa casei de pensii Ilfov a recunoscut că multe decizii de recalculare sunt greșite. „La Casa de Pensii Ilfov, în cele 4 săptămâni de la intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, au fost 5.600 audiente, 1937 de cereri de recalculare, dar cele la care trebuia făcută revizuire avem 611 cereri, deja sunt selectate. Marea majoritate a deciziilor sunt pentru pensii sub 1281, pensionarul a văzut că suma este mai mică și imediat a înregistrat cerere", a arătat Tinuc. Șefa Casei de pensii București a anunțat, vineri, că beneficiarii cărora le-au fost recalculate greșit drepturile vor primi diferențele retroactiv, într-o singură tranșă, până în luna noiembrie. Oficialul a precizat că la nivelul Capitalei aproximativ 700 de pensii au fost calculate greșit.

Alternativa Dreaptă a divorțat de Terheș din cauza combinației cu Viorica Dăncilă Foto: Facebook
Politică

Alternativa Dreaptă a divorțat de Terheș

Partidul Alternativa Dreaptă (PAD) a divorțat de europarlamentarul Cristian Terheș din cauza combinației acestuia cu fostul premier Viorica Dăncilă: PAD a anunțat că protocolul de fuziune încheiat cu Partidul Național Conservator Român (PNCR) a fost denunțat și este în acest moment nul, potrivit Realitatea TV. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Terheș a fost ales europarlamentar pe listele AUR. Alternativa Dreaptă a divorțat de Terheș „Acest pas nu a fost luat ușor, însă motivele sunt evidente și nu mai pot fi ignorate. Cooptarea în rândurile PNCR a unor figuri controversate, precum Viorica Dăncilă contravine valorilor și principiilor pentru care Alternativa Dreaptă a luptat și va continua să lupte. Intrarea noastră în această colaborare a vizat crearea unui pol conservator și pro-occidental real, atât social cât și economic de dreapta. Această viziune devine imposibilă o dată cu promovarea în foruri de conducere și chiar nominalizarea informală pentru fotoliul de premier a unui socialist din epoca Dragnea. Mai mult decât atât, PNCR sub președinția actuală, a demonstrat o lipsă gravă de consultare și transparență. Ne-am confruntat cu ignorarea totală a noilor colegi de partid, lipsa numirilor liderilor de filiale județene și, cel mai grav, o lipsă cronică de comunicare între părți. Aceste aspecte sunt greu de înțeles pe fondul faptului că formațiunea noastră reprezenta 75% dintre membri activi ai construcției PNCR. În aceste condiții, este clar că drumurile noastre se despart aici. Alternativa Dreaptă rămâne fidelă valorilor sale și va continua să facă politică de dreapta, bazată pe principii solide și pe respectul față de cetățeni și colaboratori. Eficientizarea aparatului de stat, protejarea familiei naturale, scăderea taxelor și impozitelor, susținerea IMM-urilor și combaterea exceselor culturale ale noii stângi rămân prioritățile noastre, iar dacă nu îi vom găsi pe cei ce se raliază acestor principii, ne vom lupta pentru ele singuri. Obiectivul nostru rămâne același: să construim o Românie de dreapta, liberă și prosperă", a transmis președintele Partidul Alternativa Dreaptă, Adela Mîrza. .

Datoria externă a administrației a crescut cu zece miliarde euro Foto: Facebook
Economie

Datoria externă a administrației a crescut cu zece miliarde euro

Datoria externă a administrației publice a crescut cu zece miliarde de euro în șapte luni, anunță Banca Națională a României. Astfel, datoria externă a administrației publice era de 76,915 miliarde de euro la 31 decembrie 2023 și a ajuns la 86,954 miliarde de euro la 31 iulie 2024. Citește și: O misterioasă firmă din Voluntari, cu un singur angajat și cifră de afaceri de 270.000 lei, va primi un ajutor de stat de 235 milioane de lei – presă Datoria externă a administrației a crescut cu zece miliarde euro La final de iunie, datoria externă a administrației publice era de 85,258 miliarde de euro. Într-o singură lună, creșterea a fost de circa 1,7 miliarde de euro. BNR arată, în datele publicate azi, și cum s-au prăbușit investițiile străine, de la peste 3,9 miliarde de euro în primele șapte luni din 2023 la 3,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2024. „În perioada ianuarie-iulie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 15 178 milioane euro, comparativ cu 11 328 milioane euro în perioada ianuarie-iulie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 531 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 303 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 538 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 522 milioane euro”, mai arată Banca Națională.

Plafonarea prețurilor de către guvernul Viktor Orban subminează concurența, arată CJUE Foto: kremlin.ru
Eveniment

Plafonarea prețurilor subminează concurența

Plafonarea prețurilor subminează concurența, a decis Curtea de Justiție a UE (CJUE) într-un proces împotriva Ungariei. CJUE a stabilit că decretul guvernului de la Budapesta care obligă comercianţii din Ungaria să vândă anumite produse agricole la un preţ fix şi în cantităţi prestabilite contravine dreptului european. Citește și: O misterioasă firmă din Voluntari, cu un singur angajat și cifră de afaceri de 270.000 lei, va primi un ajutor de stat de 235 milioane de lei – presă În februarie 2022, guvernul Viktor Orban a reglementat comercializarea a şase produse de bază – zahăr, făină de grâu, ulei de floarea-soarelui, carne de porc şi de pasăre – şi a anumitor tipuri de lapte. În noiembrie 2022, decretul guvernamental a fost modificat, invocându-se războiului din Ucraina, şi a adăugat pe listă alte două produse: ouăle şi cartofii. Decretul s-a aplicat până în data de 31 iulie 2023 şi îi obliga pe comercianţii care vindeau aceste produse să le comercializeze la preţul oficial în cantităţi prestabilite, sub sancţiunea unei amenzi, scrie news.ro. Plafonarea prețurilor subminează concurența Lanţul de magazine Spar din Ungaria a contestat în faţa instanţei din Szeged legalitatea unei amenzi care i-a fost aplicată de autorităţi deoarece au constatat stocuri în cantitate necorespunzătoare în depozitul unui magazin din provincie. Instanţa din Szeged a sesizat apoi Curtea de Justiţie a UE pentru interpretarea legislaţiei. În hotărârea sa de joi, Curtea a constatat că decretul guvernamental a încălcat libera concurenţă, o componentă fundamentală a Regulamentului UE privind organizarea comună a pieţelor agricole. „Obligaţia de a vinde anumite produse agricole la un preţ oficial şi în cantităţi prestabilite împiedică comercianţii să stabilească în mod liber, pe baza unor considerente economice, preţurile de vânzare şi cantităţile pe care doresc să le vândă” – se arată în hotărârea CJUE. Instanţa consideră că măsurile stipulate în decret „nu sunt proporţionale”, în pofida argumentelor potrivit cărora acestea au fost introduse pentru a combate inflaţia şi pentru a proteja consumatorii defavorizaţi. „Subminarea liberului acces al comercianţilor la piaţă în condiţii de concurenţă efectivă şi perturbarea întregului lanţ de aprovizionare cauzată de preţurile şi cantităţile reglementate impuse acelor comercianţi depăşesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite prin decretul guvernamental” – a conchis instanţa UE cu sediul la Luxemburg.

O firmă misterioasă din Voluntari va primi ajutor de stat de 227 milioane lei de la ministerul de Finanțe Foto: Facebook
Eveniment

Firmă din Voluntari va primi ajutor de stat de 235 milioane lei

O misterioasă firmă din Voluntari, cu un singur angajat și cifră de afaceri de 270.000 lei, va primi un ajutor de stat de 235 milioane de lei, scrie Ziarul Financiar. Publicația arată că sunt numeroase semne de întrebare la „schema de ajutor de stat pentru investiţii cu impact major”, întrucât ajutoare de stat de sute de milioane de lei ajung la firme cu afaceri de câteva milioane de lei, cel mult. Citește și: ANALIZĂ Dezastrul de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul PNRR, cea mai mare inflație din UE Firmă din Voluntari va primi ajutor de stat de 227 milioane lei „Firma K2 TOP BUSINESS CONSULTING SRL, care a obţinut prima poziţie pentru acordarea de ajutor de stat pentru investiţii majore din partea guvernului, a avut în 2023 afaceri de aproape 270.000 de lei, în creştere cu 27% faţă de anul anterior. Are un singur angajat şi a fost înfiinţată în 2010. Cel mai bun an a fost 2014, cu cea mai mare cifră de afaceri, de 550.000 de lei”, scrie Ziarul Financiar. Firma solicită un ajutor de stat de 235 de milioane de lei pentru a ridica o fabrică de echipamente de identificare prin unde radio. Trei investiţii în fabrici – una în echipamente cu frecvenţe radio şi două de hrană pentru animale – sunt primele în clasamentul preliminar realizat de Ministerul de Finanţe pentru acordarea de ajutor de stat conform schemei pentru investiţii cu impact major în economie, derulată în 2024. „În cadrul aplicaţiei prin care se depun cererile de finanţare la Ministerul Finanţelor, punctajele se dau automat de aplicaţie în funcţie de locaţie, valoare şi tipul investiţiei. Punctajul stabileste doar ordinea de intrare în analiză. Urmează ca proiectul să fie evaluat de către echipa MF, inclusiv din perspectiva capacităţii firmei de a implementa un proiect de asemenea anvergură”, a spus ministerul de Finanțe pentru Ziarul Financiar.

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii Foto: Captură video
Politică

Dezastrul de care fug candidații Puterii

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul PNRR - unde România așteaptă din decembrie 2023 plata tranșei numărul trei, cea mai mare inflație și cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD – Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA În plus măsurile economice haotice ale Guvernului au provocat revoltă în mediul de afaceri. „În mai puțin de un an, Guvernul României a trecut de la măsuri excesive de sancționare, la măsuri excesive de clemență. Pe de o parte se introduc amenzi severe pentru erori administrative (în cazul RO e-Factura și RO e-Transport) chiar dacă nu au existat pierderi de venituri bugetare dar, pe de altă parte, se anulează accesorii pentru contribuabilii care nu au declarat și/sau nu au plătit la timp”, arăta, acum câteva zile, Consiliul Investitorilor Străini (FIC). Dezastrul de care fug candidații Puterii A) Azi, Institutul Național de Statistică a anunțat că „în perioada 1.I – 31.VII.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-1,8%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,4%)”. B) Cu o inflație de 5,1% în august, România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, potrivit datelor Eurostat (deși nu toate țările Uniunii au publicat informațiile pe august). C) Șomajul a crescut, de la 5,1% la începutul anului, la 5,4% în iulie. D) Creșterea economică a înregistrat o creștere slabă, de 0,1%, acest procent plasând România pe locul opt de la coada clasamentului statelor UE. E) Datele ministerului de Finanțe arată un deficit, la final de iulie, de 4,2%, dar liderii PSD declară că acesta ar putea ajunge la un procent record de 10%. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23,9% față de primele șapte luni de anul trecut. F) Tot datele Finanțelor mai arată că din fondurile PNRR au sosit în acest an doar 388 de milioane de euro - planificarea fiind de 3,65 miliarde de euro. Din fondurile de coeziune pentru bugetul 2021-2027, România a atras zero euro. DeFapt.ro a arătat că CNAS are probleme cu plata salariilor, iar ministerul Transporturilor cere bani din Fondul de rezervă pentru a plăti firmele care construiesc autostrăzi, fiindcă banii din PNRR sunt blocați.

Ciucă: „Nu am verbul la mine” Foto: Captură video
Politică

Ciucă: „Nu am verbul la mine”

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat la Antena 3: „Nu am fost un om care să vorbesc, nu am verbul la mine pentru a putea să transmit mesaje, ca să pot să conving oamenii din vorbe. Am făcut, în schimb, altceva. Am convins prin fapte”. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina El a spus că a fost „un om tehnic”, iar electoratul va ști să aleagă „pe cel care într-adevăr se angajează şi se dedică întru totul faptelor”. Ciucă: „Nu am verbul la mine” „Nu am fost un om care să vorbesc, nu am verbul la mine pentru a putea să transmit mesaje, ca să pot să conving oamenii din vorbe. Am făcut, în schimb, altceva. Am convins prin fapte. Eu am fost un om care am fost învățat să fac, nu să vorbesc. Am o chestiune legată de convingere personala legată de faptul că am văzut mulţi care vorbesc, meșteri ai vorbelor şi mai puţin meșteri ai faptelor. Eu cred că, în momentul de faţă, România, la oportunitățile pe care le are, trebuie să aleagă pentru cel care într-adevăr se angajează şi se dedică întru totul faptelor”, a afirmat liderul PNL. „Oamenii vor alege după cum simt foarte bine şi dincolo de ecranul televizorului, sau vocea auzită la radio, sau ce livrăm noi pe reţelele sociale, văd ochii şi sufletul omului. Acolo va fi diferența. Pentru că fiecare dintre noi am intrat în această competiție după o carieră profesională, după ce am stat de vorbă foarte serios cu mine să fac acest pas. Nu a fost deloc ușor. Am fost un om tehnic, un militar care nu a făcut altceva decât să-mi urmez rigorile şi tot ce a ţinut de cariera militară", a mai spus Nicolae Ciucă.

Ciolacu, despre corecțiile PNL la pensii: „Proiecte Fantomas” Foto: Adevarul
Politică

Ciolacu, despre corecțiile PNL la pensii

Premierul PSD Marcel Ciolacu a vorbit, azi, ironic despre corecțiile pe care PNL vrea să le aducă la sistemul de pensii: „Eu cu proiecte «Fantomas» nu am de discutat”. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD, conduce comisia de etică a SNSPA Personajul Fantomas apare într-un cântec din anul 2000, al formației K-Pital, care în cântecul „Nu poți să stai deoparte”, afirmă: „Chiar dacă ești fandosit/ și toți te-au mirosit/nu poți să stai deoparte. Chiar dacă ești Fantomas/ și-ți crește par pe nas/ nu poți să stai deoparte”. Ciolacu, despre corecțiile PNL la pensii Iată cum a decurs dialogul premier-jurnalist, potrivit transcrierii Guvernului: „Reporter: Am văzut că, după recalcularea pensiilor, au fost categorii cum ar fi minerii, siderurgiștii, CFR-iștii care au rămas cu pensiile înghețate. Cum veți proceda? Le veți recalcula? Marcel Ciolacu: Ce înseamnă pensii înghețate? Ce înseamnă pensii înghețate? Reporter: Nu mai cresc. Marcel Ciolacu: Cresc la 1 ianuarie cu coeficientul de inflație și cu majorarea salariului mediu pe economie. Reporter: PNL a venit și cu un proiect, veți avea discuții în coaliție? Marcel Ciolacu: Nu știu. Eu cu proiecte «fantomas» nu am de discutat. Eu cred că trebuie să fim niște oameni serioși, responsabili. Am avut un vot pe această lege în Parlament, a fost votată de către toate forțele politice. Înțeleg și jocul politic, dar cred că oamenii și românii respectă la noi mai mult seriozitatea”.

Ion Stavre, inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD, conduce comisia de etică a SNSPA Foto: captură video
Eveniment

Inginer sudor, jurnalist crescut PSD, conduce comisia etică SNSPA

Cine trebuia să-i oprească pe presupușii prădători sexuali Marius Pieleanu și Alfred Bulai: Ion Stavre, la bază inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD, este cel care conduce comisia de etică a SNSPA, universitatea în fruntea căreai se află un alt apropiat al PSD, Remus Pricopie. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu Stavre are 66 de ani, fiind născut în august 1958. Inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD, conduce comisia de etică a SNSPA Stavre a absolvit Tehnologia Sudurii, apreciată de studenții din anii '80 drept una din cele mai slabe din Politehnică. Din 1986 în 1991, a lucrat ca inginer. Brusc, în septembrie 1991, în luna mineriadei care a răsturnat guvernul Petre Roman, el a ajuns redactor de știri politice la TVR. Era o perioadă în care postul era controlat dur de tabăra lui Ion Iliescu, iar director general al Radioteleviziunii era Răzvan Theodorescu, cel care condusese instituția și în timpul mineriadei din iunie 1990. În 1994, când postul public continua să dețină un cvasi-monopol pe piața televiziunilor, Ion Stavre a ajuns în poziția extrem de influentă de „redactor şef adjunct, ştiri interne Departamentul Emisiunilor Informative (DEI) din TVR”. Președinte era Ion Iliescu, premier - Nicolae Văcăroiu, iar președintele TVR - Dumitru Titus Popa, fost șef al catedrei de presă din cadrul Facultății de ziaristică "Ștefan Gheorghiu", școala de cadre a PCR. În ianuarie 1997, când regimul Iliescu a fost înlăturat, Stavre a pierdut postul de conducere la Știri. La acel moment, la conducerea DEI venise Alina Mungiu Pippidi. Stavre, nimic despre Pieleanu și Bulai Între martie 1999 și martie 2001, Ion Stavre a fost purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, după care a revenit la TVR. Ion Stavre lucrează la SNSPA - unde a ajuns conferențiar - din 1995. Din 2004 are un doctorat în „Reconstrucţia societăţii româneşti cu ajutorul audiovizualului”, luat la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, Bucureşti în aprilie 2004. În 2014, presa a consemnat faptul că a fost cel care a aprobat un interviu dat de Victor Ponta la Viața Satului, în plină campanie electorală contra lui Klaus Iohannis. La începerea scandalului Bulai-Pieleanu, Ion Stavre a refuzat să spună jurnaliștilor de la Hotnews dacă Comisia de Etică a SNSPA s-a autosesizat în cazul profesorului Marius Pieleanu: „Sunt mai multe documente în lucru”, a declarat el. Practic, pare că această comisie de etică nu a făcut nimic în cazurile Bulai și Pieleanu, în spațiul public neavând nici o poziție de condamnare a celor doi.

Nicușor Dan, replică dură către Ciolacu Foto: Facebook
Eveniment

Nicușor Dan, replică dură către Ciolacu

Nicușor Dan, replică dură către Ciolacu, după ce a fost „convocat” la Guvern de către șeful Executivului: „L-am invitat și eu marți la ora 13 la unul din zecile de mari șantiere ilegale din București”, a scris edilul-șef al Capitalei. Citește și: Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni, că începerea şcolii aduce şi probleme legate de trafic în marile oraşe, în mod special în Capitală, anunţând că va convoca în următoarele zile o întâlnire la Guvern pe această temă cu primarul general Nicuşor Dan, cu primarii de sectoare şi cu miniştrii implicaţi – Transporturi, Energie, Educaţie, Dezvoltare, Interne. Nicușor Dan, replică dură către Ciolacu „Prim-ministrul Marcel Ciolacu m-a invitat marți la ora 14 la o discuție pe tema traficului din București. L-am invitat și eu marți la ora 13 la unul din zecile de mari șantiere ilegale din București. I-am invitat și pe subordonații săi, Prefectul și șefa Inspectoratului de Stat în Construcții, care refuză să își îndeplinească atribuțiile. Nu putem să lăsăm mafia imobiliară să facă politica instituțiilor statului în materie de urbanism și apoi să ne mirăm că e trafic în București”, i-a răspuns Nicușor Dan. El și-a ilustrat postarea cu imaginii ale unui șantier, din zona Promenada, al unui controversat dezvoltator imobliar. DeFapt.ro a scris despre averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, Victorița Dumitrașcu, plasată de premierul Marcel Ciolacu în poziția de șefă peste Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC): ea și soțul au salarii mediocre, dar dețin trei vile imense și două BMW-uri. Presa a relatat că Dumitrașcu este nepoata Aurei Vasile, fost lider PSD București, o apropiată a fostului primar PSD al Sectorului 5, Marian Vanghelie.

Mitul aurist-șoșocist „avem prețuri ca afară”, demolat de Eurostat Foto: Facebook
Economie

Mitul aurist-șoșocist „avem prețuri ca afară”, demolat de Eurostat

Mitul aurist-șoșocist „avem prețuri ca afară”, demolat de Eurostat: România are printre cele mai mici prețuri din UE. De exemplu, la alimente și băuturi non-alcoolice, prețurile din România sunt la 73,5% față de media Uniunii Europene, arată Eurostat. Citește și: Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă Mitul aurist-șoșocist „avem prețuri ca afară”, demolat de Eurostat În medie, la toate produsele analizate de Eurostat, prețurile din România sunt la 60,2% față de media UE, doar Bulgaria fiind ușor mai ieftină, la 59,7% față de media Uniunii. „În 2023, nivelurile prețurilor pentru bunurile și serviciile de consum erau foarte diferite în Europa. Cel mai ridicat nivel al prețurilor dintre țările UE a fost observat în Danemarca, cu 43 % peste media UE, în timp ce în Bulgaria și România nivelul prețurilor a fost cu 40 % sub media UE”, explică Eurostat. Singurele produse unde prețurile din România sunt peste media UE sunt încălțările. „Dintre țările UE, Luxemburg are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru alimente și băuturi nealcoolice, Irlanda pentru băuturi alcoolice și tutun, în timp ce Danemarca este cea mai scumpă pentru îmbrăcăminte și încălțăminte. Dintre toate țările, Elveția are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru alimente și băuturi nealcoolice și pentru îmbrăcăminte, Islanda pentru băuturi alcoolice și tutun și din nou Danemarca pentru încălțăminte. Macedonia de Nord prezintă cel mai scăzut nivel al prețurilor din toate cele 36 de țări pentru băuturi alcoolice și tutun. Turcia este cea mai ieftină dintre țările participante pentru alimente și băuturi nealcoolice, precum și pentru îmbrăcăminte și încălțăminte. Dintre țările UE, România este cea mai ieftină țară pentru alimente și băuturi nealcoolice, Spania pentru îmbrăcăminte și Bulgaria pentru celelalte două categorii (băuturi alcoolice și tutun și încălțăminte)”, arată institutul european de statistică. Și în ceea ce privește costurile comunicațiilor, cetățenii români plătesc ele mai mici costuri din UE, ele fiind la 51,3% față de medie. La energie, prețurile din România sunt la 60,7% din medie, dar Ungaria este pe locul I, cu o medie de 39,7%.

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul, fără bani plata companiilor construiesc autostrăzi PNRR

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi finanțate prin PNRR. În consecință, Ministerul Transporturilor apelează la Fondul de rezervă al Guvernului pentru a plăti facturile restante către constructori. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu România a depus a treia cerere de plată pentru fonduri PNRR în decembrie 2023, dar până acum Comisia Europeană nu a aprobat-o. Informația apare în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere din fondul de rezervă 573 de milioane de lei, adică aproape 115 milioane de euro. Guvernul, fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR „Antreprenorii, cu care beneficiarii Planului National de Redresare si Rezilienta au încheiat contractele de executie au realizat lucrările, au facturat lucrările respective însă fonduri disponibile pentru plata lor in bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii nu mai există în acest moment. Menționăm că este absolut necesară plata facturilor respective atât pentru a stinge datoriile către antreprenori, cât și pentru ca banii plătiți să poată fi solicitați către Comisia Europeană (...) În vederea finalizării si închiderii unor secțiuni din rețeaua rutier este necesara asigurarea resurselor financiare necesare plaților curente pentru urmatoarele proiecte: Autostrada Buzau- Focșani, Autostrada Ploiesti Buzau, Autostrada Focsani Bacau, Autostrada Buzau Pascani, oarecum si Autostrada Transilvania Sectiune Nadaselu Poarta Salajului De asemenea mai sunt si alte proiecte pentru care se solicita finantare suplimentara avand in vedere ca au un grad mediu de executie si au deja facturi si certficate intermediare de plata emise: Autostrada A8 Targu Mures Targu Neamt, Autostrada Lugoj Deva Sectiunea Marginea Holdea, Sporirea sigurentei rutiere pe timp de noapte prin semnalizarea sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumine ce utilizeaza energie verde, Proiectare si amenajere intersectie cu sens giratoriu in zona drumului national DN 39 precum si Elaborarea SF si PAC pentru realizare obiectiv de investitii amenajare pasaj pietonal subteran DN 2 in localitatea Nicolae Balcescu judetul Bacau”, se arată în nota de fundamentare a ministerului Transporturilor. Citește și: Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră