vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7515 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

1.700 de lei vor pierde angajaţii din minerit şi energie

Circa 1.700 de lei vor pierde, în medie, angajaţii din minerit şi energie pe legea PSD-PNL a pensiilor, susține USR. Citește și: 110 voturi pentru UDMR într-o secție din Videle, oraș fără nici un maghiar. Voturile pentru UDMR au explodat în sudul țării Potrivit USR, ar fi nevoie de adoptarea unui proiect depus de această formațiune, care ar corecta această situație. 1.700 de lei vor pierde angajaţii din minerit şi energie „Alături de aceştia, vor fi afectaţi şi alţi români care au muncit în condiţii deosebite sau speciale şi cărora le-au fost tăiate beneficiile corespunzătoare mediului greu în care au lucrat”, susține formațiunea de opoziție, citată de news.ro. „Cerem PSD şi PNL să nu mai tergiverseze dezbaterea pe proiectul depus de USR în urmă cu circa trei săptămâni, astfel încât acesta să fie adoptat de urgenţă şi să fie corectată nedreptatea uriaşă făcută celor care au beneficiat de grupe de muncă de-a lungul vieţii”, solicită cei de la USR. „Am făcut calculul pentru judeţul Gorj şi, de la 1 septembrie 2024, după recalcularea pe noua lege a pensiilor, minerii şi energeticienii vor pierde la pensie, în medie, 1.700 de lei. De aceea, de când au votat această lege criminală pentru Gorj, şi domnul Weber de la PSD şi domnul Iordache de la PNL tac pe acest subiect. În România pensiilor speciale, să iei bani de la cei care cu adevărat au lucrat în condiţii speciale şi să-i dai celor care nu au muncit în condiţii grele, dar care primesc pensii speciale, este o nedreptate uriaşă, pe care eu nu o pot accepta”, declară deputatul USR de Gorj Radu Miruţă.

1.700 de lei vor pierde, în medie, angajaţii din minerit şi energie pe legea PSD-PNL a pensiilor, susține USR Foto: Gorj Online
Ciolacu forțează alegeri prezidențiale în septembrie Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu forțează alegeri prezidențiale în septembrie

Premierul PSD Marcel Ciolacu forțează alegeri prezidențiale în septembrie: azi, el i-a cerut ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, să pregătească proiectul hotărârii de guvern privind aceste alegeri la 15 sau 29 septembrie. Ciolacu a spus că aceste variante au fost stabilite de coaliția majoritară. Citește și: 110 voturi pentru UDMR într-o secție din Videle, oraș fără nici un maghiar. Voturile pentru UDMR au explodat în sudul țării Ciolacu forțează alegeri prezidențiale în septembrie „În urma deciziilor din coaliţia de guvernare, îi solicit domnului vicepremier şi ministru al afacerilor interne, Cătălin Predoiu să pregătească proiectul hotărârii de guvern privind alegerile prezidenţiale”, a spus premierul Marcel Ciolacu. „Săptămâna viitoare stabilim la care dintre cele două date, 15 sau 29 septembrie, se va desfăşura primul tur”, a mai spus şeful Executivului. Sociologul Barbu Mateescu a arătat, acum câteva zile, că stabilirea alegerilor prezidențiale la 15 septembrie va crea probleme partidelor care nu au rețele de dmiensiunile PSD să strângă 200.000 de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor. „Dacă turul unu e pe 15 septembrie, atunci cel târziu cu 50 de zile înainte - adică cel târziu pe 25 iulie, adică cel târziu în treizeci și șapte de zile de acum! - candidaturile trebuie depuse la BEC, cu toate cele 200 de mii de semnături deja strânse”, a explicat Mateescu. Dacă data primului tur ar fi la 29 septembrie, dar decizia ar fi luată abia peste 5-7 zile, termenul de 37 de zile pentru strângerea semnăturilor s-ar prelungi cu cel mult zece zile. Și Nicușor Dan a criticat organizarea acestor alegeri în septembrie. „O campanie electorală de o asemenea importanță, desfășurată în miez de vară ar echivala cu ascunderea ei. Cetățenii trebuie să fie informați atunci când își aleg președintele și pentru asta e nevoie de timp. E absurd să avem alegeri în septembrie când astăzi nu știm încă nici candidații partidelor”, a scris el, pe Facebook.

Cum s-a dublat prețul la RCA  Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Cum s-a dublat prețul la RCA

Cum mi s-a dublat prețul la RCA în decurs de cinci ani, la aceeași mașină, cu zero accidente sau sancțiuni rutiere: în 2019, plăteam 485 de lei pentru o asigurare pe un an, în 2023 am achitat 1.307 lei, iar în 2024 1.040 de lei. Citește și: 110 voturi pentru UDMR într-o secție din Videle, oraș fără nici un maghiar. Voturile pentru UDMR au explodat în sudul țării „Mă bucur că Autoritatea de Supraveghere Financiară propune oficial prelungirea plafonării tarifelor RCA până la 30 septembrie 2024. Este o măsură necesară pentru a împiedica apariţia unor dezechilibre în piaţă”, a declarat, azi, premierul Ciolacu. Cum s-a dublat prețul la RCA Dețin o mașină veche, un Kia Ceed din 2009, pe care nu o schimb fiindcă circul circa 10 km pe săptămână, uneori chiar mai puțin, și care nu a avut nici o defecțiune de când o folosesc. Are puțin peste 100.000 de kilometri la bord. Polițele de asigurare sunt cumpărate de la companii diferite, dar fiindcă achizițiile au fost făcute prin același site le-am putut urmări ușor. În 2019 am plătit 485 de lei, în 2020 - 666 lei, 2021- 572 lei, 2022 - 947 lei, 2023 - 1.307 lei și 2024 - 1.040 lei. Practic, în trei ani, din 2021 în 2024, majorarea a fost de 90%. Jurnalistul Vlad Petreanu a sesizat și el această scumpire. „2020: mașină nouă, prima înmatriculare, persoană fizică, motor 2 litri, clasa bonus-malus B1 - ofertele de poliță RCA variau între 700-1200 de lei. 2024: aceeași mașină, clasa bonus-malus B5, ofertele de poliță RCA încep de la 1700 de lei și ajung la 2800 de lei. In other news: sumele plătite de contribuabili pentru acoperirea pagubelor provocate de falimentele tip Caritas de pe piața asigurărilor vor ajunge la 2 miliarde de euro”, a arătat Petreanu. DeFapt.ro a scris, joi, că falimentele din asigurări, care au avut loc sub nasul ASF, i-au costat pe contribuabili 1,2 miliarde de euro pînă acum, dar urmează plata a încă 800 de milioane de euro. Peste 28.000 de euro brut a câștigat președintele Autorității de Supraveghere Financiară pe lună, în 2022, conform propriei declarații de avere – un venit anual de aproape 350 de mii de euro brut. În plus, angajații ASF, ale căror salarii sunt secrete, beneficiază de o lungă listă de privilegii: 16 salarii, abonamente wellness, cinci zile libere pentru diferite evenimente în familie sau 8775 de lei pentru „situații medicale deosebite”.

Voturile pentru UDMR au explodat în sudul țării Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Voturile pentru UDMR au explodat

110 voturi pentru UDMR într-o singură secție din Videle, oraș fără nici un maghiar, arată un document prezentat de deputatul USR Claudiu Năsui. Acestea reprezentau 12% din totalul voturilor de la acea secție. Voturile pentru UDMR au explodat în sudul țării O analiză a portalului maghiar de știri Transtelex arată că voturile pentru UDMR au explodat în județele din sudul țării. De exemplu, în Dolj, UDMR a avut 215 voturi în 2014, 1.477 în 2019 și 3.575 în 2024 - la alegerile pentru Parlamentul European. În acest județ, la recensământ doar 87 de persoane s-au declarat de etnie maghiară. În Gorj, voturile pentru UDMR au evoluat astfel: 442 - 2014, 938 - 2019 și 1.738 în 2024. La ultimul recensământ, în Gorj erau 114 etnici maghiari. În Prahova, de la 260 de voturi în 2014 s-a ajuns la 3.272 de voturi, în 2024. Claudiu Năsui a explicat, azi, și cum se fraudează voturile. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Cum se fură voturile „Voturile pe hârtie se numără manual de oameni. Iar acei oameni sunt reprezentanții în secții ai partidelor politice. Asta este o muncă plătită cu ~1.400 lei pentru câteva zile de muncă. Unii o fac din convingere, dar mulți o fac evident pentru bani. Sunt peste 19.000 de secții de votare în toată țara. Deci partidelor le-ar trebui o mică armată pentru a acoperi tot. Armată pe care evident nu o au. Iar asta mai ales în zonele rurale unde primarul controlează aproape tot. Așa că ce se întâmplă? O negociere a partidului care poate numi reprezentați cu primarul din localitatea unde sunt secțiile de vot. Primarul primește faptul că alege oamenii pe care îi pune în secția de vot. Acei oameni iau o sumă bună pentru câteva zile. Iar partidul primește niște voturi garantate orice ar vota oamenii. Atunci când toți oamenii dintr-o secție sunt ai primarului, nici nu mai trebuie numărate voturile. Scriu pe procesul verbal direct numărul de voturi negociate. Și aia a fost. Așa ajunge un partid parlamentar să primească voturi chiar și acolo unde nu există niciun votant de al său. Pentru Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) sau Biroul Electoral Central (BEC) nu contează voturile, contează procesele verbale prin care se consemnează număratul voturilor. Adică actele. AEP și BEC nu numără ei voturile. Doar consemnează ce s-a numărat în secțiile de vot. Iar dacă în acte scrie că partidul X a luat 100 de voturi și partidul Y a luat 200 de voturi, atunci așa e. Renumărarea este un caz excepțional destul de greu de obținut doar pentru anumite secții unde nu se închid chelie de control. Dar acelea se pot închide ușor într-o multitudine de feluri”, a explicat Năsui.

Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor Foto: Ziarul Financiar
Politică

Guvernul nu mai are bani salariile judecătorilor și procurorilor

Guvernul Ciolacu s-a trezit în iunie că nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor, așa că scoate o sumă atronomică din fondul de rezervă. În ședința de guvern care urmează să aibă loc vineri se va discuta o hotărâre de guvern „privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii şi al Curții Constituționale”. Citește și: BREAKING NEWS Înalta Curte a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, dosarul va fi rejudecat la Curtea de Apel Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor În total, Guvernul va suplimenta alocrările pentru cheltuielile de personal din aceste instituții cu peste 590 de milioane de lei, adică aproape 120 de milioane de euro. Sumele se vor aloca astfel: 379.692 mii lei credite de angajament și credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului către Înalta Curte de Casație și Justiție 159.249 mii lei credite de angajament și credite bugetare către Ministerul Public 18.846 mii lei către Ministerul Justiției 36.553 mii lei credite de angajament și credite bugetare către CSM 5.660 mii lei către CCR Guvernul arată că, după doar cinci luni, fondurile „sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul acestora până la finele anului în curs”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență În plus, în nota de fundamentare se arată că acești bani sunt necesari „ținând seama de necesitatea plății drepturilor salariale restante existente în evidența ordonatorilor principali de credite, în condițiile în care în bugetul aprobat acestora pe anul 2024 nu sunt prevăzute sume pentru stingerea acestor obligații salariale stabilite la nivelul ordonatorilor de credite”.

Coreea de Sud va transfera Poloniei tehnologia tancurilor  Foto: Twitter
Internațional

Coreea de Sud va transfera Poloniei tehnologia tancurilor

Coreea de Sud va transfera Poloniei tehnologia de fabricaţie a tancurilor sale K2, au anunțat, joi, miniştrii apărării polonez şi sud-coreean. Polonia a comandat deja o mie de astfel de vehicule de luptă şi intenţionează să le producă pe teritoriul său. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Coreea de Sud va exporta obuziere autopropulsate K9 în valoare de 920 de milioane de dolari către România. România este a zecea țara care a contractat astfel de arme, precizează Korea Times. Coreea de Sud va transfera Poloniei tehnologia tancurilor „Da, vom fabrica (tancuri) în Polonia", a declarat ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său sud-coreean, Shin Won-sik, la Pruszkow, lângă Varşovia. „Am primit asigurări că partajarea tuturor informaţiilor referitoare la transferul de tehnologie, la pregătirea fabricilor de armament poloneze pentru acest proiect va avea loc imediat, fără nicio întârziere", a mai spus ministrul polonez. De la invazia rusă în Ucraina, Seulul a semnat contracte-cadru foarte importante pentru livrarea de arme către Polonia, ţară membră NATO, aflată în vecinătatea celor două ţări în război. Primele livrări au început deja şi Varşovia continuă să negocieze cu Coreea de Sud condiţiile de finanţare, livrare, întreţinere şi uneori producţie a acestui echipament. "Procesul de negociere este în curs, dar cred că, după discuţia de astăzi, concluzia sa pozitivă ce prevede condiţii pe care partea poloneză le va putea accepta este foarte aproape", a mai spus Kosiniak-Kamysz. În plus faţă de cele o mie de tancuri K2, Polonia a comandat 288 de lansatoare de rachete multiple K239 Chunmoo, 672 de obuziere autopropulsate K9A1, 50 de avioane de luptă sud-coreene FA-50, făcând astfel din Polonia cel mai mare cumpărător de arme sud-coreene din Europa, potrivit portalului specializat Defense News.

Înalta Curte a admis recursul lui Mario Iorgulescu
Eveniment

Înalta Curte a admis recursul lui Mario Iorgulescu

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, iar dosarul va fi rejudecat la Curtea de Apel. Iorgulescu fusese condamnat la 13 ani de închisoare după ce a provocat un accident rutier în urma căruia un tânăr de 24 de ani şi-a pierdut viaţa. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Acesta a fost salvat de un complet din care face parte celebra Lia Savonea, o apropiată a regimului PSD-Dragnea. În favoarea lui Iorgulescu ar fi decis Savonea și Adriana Ispas, în timp ce Dan-Andrei Enescu a vrut să respingă recursul. Înalta Curte a admis recursul lui Mario Iorgulescu „Admite recursul în casaţie declarat de inculpatul Iorgulescu Gino - Mario împotriva deciziei penale nr. 1485/A din 18 octombrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală în dosarul nr. 20691/3/2020 (892/2023). Casează, în parte, decizia penală atacată, numai în ce priveşte pe inculpatul Iorgulescu Gino - Mario şi trimite cauza la rejudecare de către instanţa de apel, Curtea de Apel Bucureşti. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate, care nu contravin prezentei decizii”, se arată în minuta instanţei. Decizia este definitivă. A existat şi o opinie separată, în sensul respingerii recursului în casaţie, ca nefondat. DeFapt.ro a arătat acum cinci zile că, sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările, eliberările din arest și respingeri ale dosarelor DNA. Sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările Acum o săptămână, un complet de trei judecători, din care făcea partea Lia Savonea a constatat neregularitatea rechizitoriului prin care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici au fost trimiși în judecată în dosarul Revoluției. Iată câteva din deciziile luate de completul din care face parte: La 25 aprilie a eliberat-o din arest pe judecătoarea drogată din Suceava, Ana Maria Chirilă, și a plasat-o în arest la domiciliu. La finalul anului 2023, judecătorii Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Andrei Enescu de la Înalta Curte au respins ca nefondat recursul în casație formulat de DNA împotriva deciziei Curții de Apel București prin care, în urmă revizuirii, s-a dispus încetarea procesului penal față de fostul viceguvernaor BNR Bogdan Olteanu, pe motiv că fapta de trafic de influență (pentru care inițial acesta fusese condamnat la 5 ani închisoare cu executare) este prescrisă. În 10 iunie, a făcut parte din completul care a achitat definitiv toți inculpații dintr-un dosar de fraude cu fonduri europene, trimis în instanța de către DNA Craiova în decembrie 2017. DNA a susținut că soții Pigulea din Mehedinți ar fi depus documente false pentru obținerea de fonduri europene destinate apiculturii, cauzând un prejudiciu de 216.164 de lei. Alături de soții Pigulea, au fost trimiși în judecată patru funcționari de la APDRP (AFIR) Mehedinți, care i-ar fi ajutat pe soții Pigulea să obțină ilegal subvenția UE. La 28 mai, judecatoarele ICCJ Lia Savonea și Adriana Ispas au admis recursul în casație al lui Bogdan Dumitrașcu, fost șef al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), care stătuse cinci luni la închisoare pentru mită. Ele au casat condamnarea aplicată de Curtea de Apel și au dispus achitarea fostului șef APIA. În aprilie, a admis în principiu cererea de revizuire împotriva condamnării a doi avocați, condamnați la patru ani de închisoare pentru trafic de influență. Cei doi și-au ispășit deja pedeapsa. Judecătorii ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Enescu au admis cererea avocatei Ingrid Mocanu și au sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate a unui articol din codul de procedură penală. Dacă CCR acceptă sesizarea, se deschide calea revizuirii unui dosar de corupție în care a fost condamnat baronul PSD de Constanța Nicușor Constantinescu. În schimb, echipa condusă de Savonea a respins recursurile în casație solicitate de DNA pentru a desființa decizii de prescriere a unor fapte.

Voiculescu își bate joc de sondajele din campanie
Politică

Voiculescu își bate joc de sondajele din campanie

Patronul de facto al Antenei 3, Dan Voiculescu, își bate joc de sondajele din campanie: „Eroarea maximă versus marja a fost la Palada de 430% și la Pieleanu de 850%”, a scris acesta pe blog. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Voiculescu își bate joc de sondajele din campanie „După alegerile din 9 iunie un prieten mi-a arătat rezultatele comparate, comunicate de mai multe societăți și persoane, așa zis abilitate. Printre ele Avangarde, Pieleanu și Sociopol, Palada, toți cu pretenții de mari jucători pe piață. Eroarea maximă versus marja a fost la Palada de 430% și la Pieleanu de 850%. Cea mai mică eroare a avut-o Atlasintel, respectiv 33%. Să vedem cine va face exitpoll-urile la alegerile prezidențiale și parlamentare”, a scris Dan Voiculescu. Înainte de alegeri, mai multe sondaje arătau că PUSL va trece pragul de 5% și va intra în Parlamentul European, dar partidul - înființat de Dan Voiculescu - a fost votat de mai puțin de 2% din electorat. DeFapt.ro a scris înainte de alegeri, la 31 mai, că aproape toate institutele mari care efectuează sondaje în campania 2024 sunt controlate de clienții PSD, ceea ce face ca publicul să fie neîncrezător în datele prezentate. Contribuie la această neîncredere și faptul că, la alegerile precedente, aceste institute au prezentat sondaje care s-au dovedit a fi cu mult diferite de rezultatele finale.

Greblă a spart milioane la posturile lui Ghiță, Voiculescu și Păcuraru, arată Clotilde Armand Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Greblă a spart milioane la posturile Ghiță, Voiculescu și Păcuraru

Primarul USR al Sectorului 1, Clotilde Armand, a prezentat un contract de publicitate încheiat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și a scris: „Toni Greblă a spart aproape 2 milioane lei la posturile de știri ale lui Sebastian Ghiță, Dan Voiculescu și Maricel Păcuraru”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Ea a anunțat că îi va face plângere penală lui Greblă, întrucât „difuzarea unor astfel de campanii de inters public, non-comerciale, este gratuită, conform Consiliului Național al Audiovizualului (CNA)”. Greblă a spart milioane la posturile lui Ghiță, Voiculescu și Păcuraru „Fiți atenți aici: Șeful AEP, Toni Greblă, a spart aproape 2 milioane lei la posturile de știri ale lui Sebastian Ghiță, Dan Voiculescu și Maricel Păcuraru. Adică fix la posturile tv care în campania electorală au promovat 24/7 toate mesajele din punctajele PSD-PNL. S-a ales să se dea bani grei, deși la televiziuni și radio difuzarea unor astfel de campanii de inters public, non-comerciale, este gratuită, conform Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Firma care câștigat licitația ca lider al unei asocieri, Complete Media Grup, a încheiat în ultimii cinci ani contracte publice de aproape 8,5 milioane de euro. Îl anunț public pe Toni Greblă că depun o nouă plângere penală împotriva lui pentru modul în care a ales să arunce cu banii publici la televiziunile de casă ale PSD-PNL și solicit Curții de Conturi (chiar dacă este condusă de facto de PSD) să facă un audit la Autoritatea Electorală Permanentă pentru a verifica modul în care au fost cheltuite fondurile europene. Tot la AEP am constatat că echipamentele IT sunt achiziționate de la o firmă care are legături puternice cu fugarul Sebastian Ghiță. Asta face Toni Greblă de când a ajuns șef pentru alegerile din România: fraudează alegerile la ordinul lui Marcel Ciolacu și plătește cu bani publici TV-unile de casă”, a scris Armand. Bun. Am analizat ce face Toni Greblă cu bugetul AEP de când a devenit șef. Fiți atenți aici: Șeful AEP, Toni Greblă, a spart aproape 2 milioane lei la posturile de știri ale lui Sebastian Ghiță, Dan Voiculescu și Maricel Păcuraru. Adică fix la posturile tv care în campania… pic.twitter.com/5usWciRSz9— Clotilde Armand (@clotilde_armand) June 20, 2024 Potrivit CNA, „anunţul de interes public asumat de către o instituţie sau autoritate publică” este gratuit, „fără obligaţie de contrapartidă directă sau indirectă”.

Falimentele din asigurări i-au costat pe contribuabili 1,2 miliarde de euro Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Falimentele din asigurări i-au costat pe contribuabili miliarde

Falimentele din asigurări, care au avut loc sub nasul ASF, i-au costat pe contribuabili 1,2 miliarde de euro pînă acum, dar urmează plata a încă 800 de milioane de euro. Informația a fost furnizată de Sorin Mititelu, vicepreşedinte al ASF responsabil de zona asigurărilor, la ZF Bankers Summit 2024. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență „Inerent se fac greşeli, fiind o piaţă tânără. Nota de plată pentru falimente a fost destul de mare. Cam 1,2 miliarde euro a fost obligaţia de plată a Fondului de Garantare a Asiguraţilor pentru falimentele din ultimii ani şi mai sunt de plată 800 milioane euro”, a declarat Mititelu, citat de Ziarul Financiar. Falimentele din asigurări i-au costat pe contribuabili miliarde Peste 28.000 de euro brut a câștigat președintele Autorității de Supraveghere Financiară pe lună, în 2022, conform propriei declarații de avere - un venit anual de aproape 350 de mii de euro brut. În plus, angajații ASF, ale căror salarii sunt secrete, beneficiază de o lungă listă de privilegii: 16 salarii, abonamente wellness, cinci zile libere pentru diferite evenimente în familie sau 8775 de lei pentru „situații medicale deosebite”. Deputatul USR Claudiu Năsui a arătat că tolerarea, de către ASF, a schemelor piramidale din asigurări, este motivul unui RCA extrem de scump. „Aflăm acum că falimentele din asigurări au costat 1.2 miliarde euro, adică ~5 ori bugetul orașului Craiova. Cine o va plăti? Tot contribuabilii români sub forma unui RCA mai scump. Pentru că toate pagubele create ajung la un fond de garantare care, la rândul său, se alimentează din taxe percepute odată cu achiziționarea unei polițe RCA. Dacă tot exista ASF în asigurări, treaba lor era să vadă să nu fie scheme piramidale în piață. Fix asta n-au făcut. N-au făcut o dată, de două ori, de trei ori, și da, de patru ori. Ăsta e unul dintre cele două motive pentru care plătim un RCA extrem de scump”, a scris Năsui. Incompetența ASF ne costă de cinci ori bugetul Craiovei.Să nu credeți că singurul cost al ASF-ului sunt cele 16 salarii pe an de mii de euro/lună, pe care au stabilit ei să și-le dea din banii noștri.Aflăm acum că falimentele din asigurări au costat 1.2 miliarde euro, adică…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) June 20, 2024

PSD Alba se laudă cu cel mai bun scor politic din ultimii aproape 30 de ani, la alegerile locale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cel mai bun scor din ultimii 30 de ani

PSD Alba se laudă că a obținut cel mai bun scor politic din ultimii aproape 30 de ani, la alegerile locale, în detrimentul aliaților liberali. Citește și: EXCLUSIV Lasconi, mesaj intern către USR: „Toată lumea își are locul în USR. Și creștini și atei. Și gay și hetero. Și LGBT și non-LGBT” De altfel, PSD Alba arată că PNL a obţinut „cel mai slab scor din ultimii peste 20 de ani". Cel mai bun scor din ultimii 30 de ani „PSD Alba a reuşit să obţină un scor istoric la alegerile locale şi cel mai bun scor politic din ultimii aproape 30 de ani. Cele 44.609 voturi la Consiliul Judeţean Alba reprezintă cel mai mare număr de voturi pe care PSD le-a obţinut în judeţul Alba din 1996 până în prezent. În acelaşi timp, PNL a obţinut cel mai slab scor din ultimii peste 20 de ani şi a pierdut statutul de cea mai puternică organizaţie liberală din ţară", arată secretarul executiv al PSD Alba. Acesta a adăugat că „PSD Alba a reuşit imposibilul şi s-a luptat onorabil, de la egal la egal, cu o organizaţie a PNL considerată cea mai puternică din ţară". Mureşan a menţionat că, înainte de alegeri, PNL avea 68 de primari de municipii, oraşe şi comune, din cei 78, iar după alegerile locale din 9 iunie, mai are "doar 57 de primari şi a pierdut două localităţi importante", municipiul Aiud şi oraşul Abrud. „Ca o comparaţie, PSD Alba a crescut de la 16,61% în 2020 (24.424 de voturi) la 27,75% (44.609 voturi) în 2024. În schimb, în 2020, PNL a obţinut 51,04% din voturile total exprimate pentru Consiliul Judeţean Alba, iar în acest an a scăzut la 44,07%. (...). În acelaşi timp, PNL Alba a obţinut cel mai slab scor din ultimii peste 20 de ani, iar actualul preşedinte al CJ Alba, Ion Dumitrel, a fost pe punctul să scadă sub pragul de 50%, în contextul în care, înainte de alegeri, era creditat de liberali cu peste 60%", a adăugat secretarul executive al PSD Alba. El a adăugat că, la Consiliul Judeţean, PSD a obţinut cel mai mare număr de voturi din ultimii aproape 30 de ani, „fiind un rezultat istoric care arată dorinţa cetăţenilor din Alba spre schimbare".

„Toată lumea își are locul în USR. Și creștini și atei. Și gay și hetero. Și LGBT și non-LGBT”, spune Elena Lasconi Foto: Facebook
Eveniment

Toată lumea își are locul în USR

Primarul din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, a transmis azi mesaj intern către USR, pe un grup de pe rețelele sociale: „Toată lumea își are locul în USR. Și creștini și atei. Și gay și hetero. Și LGBT și non-LGBT”, se arată în mesaj. Lasconi și-a anunțat candidatura pentru președinția USR și ar putea candida la președinția României. Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat În mesaj ea insistă că USR este un partid pro-libertate și reia tema spargerii monopolului CNAS. Redăm integral mesajul lui Lasconi pe grupurile interne ale USR: Lasconi: Toată lumea își are locul în USR „Toată lumea își are locul în USR. Și creștini și atei. Și gay și hetero. Și LGBT și non-LGBT. USR este un partid de «centru-dreapta modern». Ultima alianță în care USR a fost este una care a fost denumită «dreapta unită». Iar dreapta înseamnă să fii pro-libertate. Nu să încerci să schimbi oamenii prin stat, ci să-i lase liberi să-și facă propriile decizii în viață. USR a fost, este și va rămâne un partid pro-libertate în tot și toate. Eu cred în Dumnezeu, sunt creștin ortodoxă, dar niciodată nu voi încerca să conving sau să schimb crezul cuiva. Nu sunt în politică pentru asta. Sunt aici ca să reformez România. Vocația USR-ului nu este impunerea unui stil de viața, ci lupta ca fiecare să-și trăiască viața cum vrea aici în România. Ce ne unește este tocmai această luptă pentru un trai mai bun care poate avea loc. Putem să avem salarii mai bune să nu mai plece românii, dacă reducem taxarea muncii și cheltuielile statului. Putem să avem un sistem mai bun de sănătate, dacă desființăm monopolul CNAS și dăm dreptul românilor să-și aleagă asigurători de sănătate. Putem să avem un sistem mai bun de educație, dacă desființăm inspectoratele și ducem deciziile la nivelul școlilor. Putem avea o Românie din care românii să nu mai plece, ba chiar să se întoarcă. Trebuie doar să vrem asta și să ne unim ca să facem asta”.

Dacă PNL nu se rupe de PSD, vom avea o problemă reală de a accede în turul doi al prezidențialelor Foto: Facebook
Politică

Dacă PNL nu se rupe de PSD, vom avea o problemă

Dacă PNL nu se rupe de PSD, vom avea o problemă reală de a accede în turul doi al prezidențialelor, a afirmat, azi, deputatul Robert Sighiartău, care a candidat la președinția Consiliului Județean Bistrița Năsăud. Sighiartău a pierdut în fața candidatului PSD, Radu Moldovan, dar a atras 49.109 voturi, cu circa 11.000 peste cele atrase de PNL la votul pentru Consiliului Județean (38.911). Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat Dacă PNL nu se rupe de PSD, vom avea o problemă „Eu am spus şi la Poiana Braşov, în faţa colegilor mei, am spus şi în faţa preşedintelui partidului că partidul trebuie să se rupă de PSD. Dacă PNL nu se rupe de PSD, vom avea o problemă reală de a accede în turul doi (al alegerilor prezidenţiale - n.r.), pentru că inclusiv eu am luat 11.000 de voturi peste PNL în primul rând pentru că oamenii au văzut de la bun început că Robert Sighiartău este împotriva PSD. (...) Profilul candidatului la prezidenţiale trebuie să fie unul clar anti-PSD, să se distingă clar de PSD, în primul rând prin valori, prin principii, prin politicile pe care le promovează, astfel încât să ne asigurăm că această funcţie de preşedinte al României ajunge pe mâna unui om de dreapta, care în primul rând asigură, democratic, un echilibru al puterilor în stat. Pentru că dacă PSD preia funcţia de preşedinte, au toată puterea şi, când au toată puterea, îmi amintesc de acele vremuri în care Năstase cu Iliescu conduceau ţara şi se făceau foarte multe abuzuri", a afirmat Sighiartău, în conferinţa de presă. Întrebat ce înseamnă ruperea PNL de PSD, deputatul liberal a vorbit despre o reconfigurare a majorităţii parlamentare şi a Guvernului. "Asta înseamnă o reconfigurare a majorităţii parlamentare şi a Guvernului. Înseamnă inclusiv plecarea PSD de la guvernare, pentru că dacă vă uitaţi în 2020 pe rezultatul alegerilor parlamentare, o să vedeţi că majoritatea este anti-PSD, şi nu pro-PSD", a argumentat Robert Sighiartău. În opinia deputatului PNL, care este şi vicepreşedinte al partidului la nivel naţional, ar trebui iniţiate discuţii cu celelalte "forţe anti-PSD", inclusiv cu USR, care să vizeze atât colaborarea la alegerile prezidenţiale, cât şi pentru cele parlamentare.

DNA l-a trimis în judecată pe președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuta
Politică

DNA l-a trimis judecată președintele Consiliului Județean Călărași

DNA l-a trimis în judecată pe președintele Consiliului Județean (CJ) Călărași, Vasile Iliuță (PSD), abia reales în funcție. Acesta este acuzat de abuz în serviciu. Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat Iliuţă a fost reales în funcţie, la alegerile din 9 iunie, cu aproape 50% dintre voturile exprimate, potrivit rezultatevot.ro. Alături de el au fost trimişi în judecată vicepreşedintele CJ, secretarul general, dar şi doi consilieri de achiziţii publice. DNA l-a trimis în judecată pe președintele Consiliului Județean Călărași „La data de 28 decembrie 2020, inculpatul Iliuţă Vasile, în calitatea menţionată mai sus, cu încălcarea prevederilor legale, ar fi încheiat cu SC NYLVYAN SRL un număr de trei contracte având ca obiect prestarea unor servicii de pază la obiectivele Consiliului Judeţean Călăraşi, în condiţiile în care societatea respectivă nu ar fi deţinut licenţă de funcţionare eliberată în condiţiile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, şi nici nu ar fi îndeplinit criteriile de participare la licitaţii. În demersurile sale, inculpatul Iliuţă Vasile ar fi beneficiat şi de sprijinul consilierilor Tudor Simina Iulia şi Dima Gabriel care, deşi ar fi cunoscut faptul că societatea respectivă nu ar fi întrunit condiţiile legale de a executa obiectul contractului, şi nici condiţiile prevăzute în caietul de sarcini, ar fi întocmit şi semnat mai multe documente, înlesnind în acest fel câştigarea licitaţiilor de către SC NYLVYAN SRL”, au arătat procurorii DNA. Prejudiciul produs CJ Călărași ar fi de 582.083 lei, concomitent cu obţinerea unui folos necuvenit, în acelaşi cuantum, pentru societatea respectivă. DNA mai arată că „în scopul îngreunării cercetărilor care se desfăşurau în prezenta cauză, inculpatul Beştea Mihăiţă Constantin, cu sprijinul secretarului general al judeţului, Paraschiv Aurel, s-ar fi substituit, fără drept, autorităţilor deliberative, respectiv Consiliului Judeţean Călăraşi, şi a înaintat la DNA un document din care ar fi reieşit faptul că nu s-ar fi produs niciun prejudiciu instituţiei publice pe care o reprezenta, în contextul de mai sus”. Iliuță ar fi amenințat procurorii În martie 2021, G4Media scria că Președintele Consiliului Județean (CJ) Călărași, Vasile Iliuță, actual PSD, fost PNL, l-ar fi amenințat pe procurorul de la PJ Călărași care îl ancheta, potrivit rechizitoriului pus la dispoziția presei de DNA în baza legii 544/2001. Procurorul de la PJ Călărași îl ancheta pe Iliuță pentru că a vrut să dea afară 10 angajați ai CJ și nu i-a plătit, deși aceștia câștigaseră în instanță. „Inculpatul i-a spus persoanei vătămate că o să angajeze detectivi particulari care să o urmărească, context în care a precizat că are serviciile în spate și că dacă în trecut a săvârșit cea mai mică abatere, va afla și o va distruge”, arată procurorii DNA în rechizitoriul lui Iliuță.

Cum a reușit Corbu să stoarcă de la contribuabili 1,1 milioane de lei Foto: Basilica.ro
Eveniment

Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei

Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei: printre aletele, ea a dat statul în judecată, a câștigat și a primit depăgubiri imense de la ministerul de Finanțe. Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat Față de anul 2023, în 2024 veniturile de la stat ale Alinei Corbu s-au dublat. Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei Ce a obținut de la statul român șefa ÎCCJ, în 2024: activitate salarială și drepturi salariale restante: 779.816 lei. În 2023, ea încasase din aceste surse de venit puțin peste 320.000 de lei membru CSM: peste 126.000 de lei, față de 119.000 de lei în 2023 despăgubiri de 200.000 de lei de la ministerul de Finanțe În august 2022, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Din 2018 în anul fiscal 2022 ea a mai obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA – dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul – și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă din documentele obținute de G4Media.ro

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră