sâmbătă 02 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2779 articole
Maria Pană

Internațional

Refugiaţii ucraineni au luat lumină de la Iaşi

Refugiaţii ucraineni au luat lumină de la Iaşi. Creştinii ortodocşi care au participat la slujba de Înviere la Catedrala Mitropolitană din Iaşi au putut asista la un moment de solidaritate a Bisericii cu refugiaţii din Ucraina. Refugiaţii ucraineni au luat lumină de la Iaşi După ce ucrainenii care au participat la slujbă au putut să ia lumină adusă de la Ierusalim şi împărţită de Înaltpreasfinţitul Teofan, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, pentru aceştia s-a organizat o slujbă specială în catedrala veche, în limba slavonă veche - folosită şi în bisericile din Ucraina. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Circa 50 de persoane au participat la această slujbă, care a fost săvârşită de părintele Dumitru Popescu, etnic român din Ucraina, şi părintele Vladislav Nedelcu, vorbitor de limbă slavonă şi slujitor la Biserica Talpalari din Iaşi. Aici s-au întâlnit şi au vorbit pentru scurt timp şi cu IPS Teofan. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Refugiaţii ucraineni au luat lumină de la Iaşi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Cinci ani de închisoare pentru o plantație de cannabis (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cinci ani de închisoare pentru o plantație de cannabis

Cinci ani de închisoare pentru o plantație de cannabis. "Asociaţii" lui, un spaniol şi doi italieni, erau deja condamnaţi. Aveau peste 2.000 de plante pe care le lucrau cu oamenii din sat. Dacă erau întrebaţi, proprietarii afacerii spuneau că în sere sunt legume pentru export. Cinci ani de închisoare pentru o plantație de cannabis Condamnare! Acesta a fost verdictul judecătorilor de la Tribunalul Iaşi, în cazul spaniolului Villarrubia Suarez Manuel care, în 2018, împreună cu un alt spaniol şi doi italieni, ar fi înfiinţat o adevărată plantaţie de cannabis în comuna Mironeasa. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Cinci ani şi trei luni de închisoare va trebui să execute Villarrubia, din care se vor scădea trei luni, pe care spaniolul le-a petrecut în arest preventiv, la sfârşitul anului 2018. Magistraţii au decis şi confiscarea drogurilor găsite la plantaţia mediteranienilor din Mironeasa, adică peste 14 kg de cannabis şi 1.5 kg de rezină de cannabis. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un cartier rezidențial impunător se înalță la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Un cartier rezidențial impunător se înalță la Iași

Un cartier rezidențial impunător se înalță la Iași. În primul weekend de primăvară din an, am plecat spre Copou, pornind din Păcurari, via Rediu. Pe dealul din spatele Kauflandului Păcurari se vede cimitirul, pe dealul cu o zonă arsă recent de un incendiu de vegetaţie şi, spre stânga, spre Rediu/Valea Lupului, sunt câteva construcţii. Un cartier rezidențial impunător se înalță la Iași Văzută dinspre Păcurari, coama dealului e încă liberă de construcţii. Din maşină, impresionantă e la început imaginea dealului pârjolit, se vede cât de tare s-a apropiat focul de case. Pe partea dreaptă trecem pe lângă o zonă de pădure, o imagine de care orice orăşean e însetat. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Dar odată ajunşi în zona Copoului, pe aleea Mihail Sadoveanu, priveliştea se schimbă. Chiar înainte de a ajunge la Grand View Hotel, care promite oaspeţilor săi că "liniştea naturii şi lipsa agitaţiei din oraş vor face din şederea la noi vacanţa perfectă", pe partea dreaptă a drumului se înalţă coloşi în construcţie, mormane de pământ şi resturi de şantier. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Genocidul comis de ruși în Ucraina de necontestat (sursa: timesofisrael.com)
Internațional

Genocidul comis de ruși în Ucraina, de necontestat

Genocidul comis de ruși în Ucraina, de necontestat. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat marți că invazia și atrocitățile Rusiei în Ucraina sunt "de necontestat", deoarece Rusia a bombardat spitale și a lăsat copii "traumatizați". "Invazia Rusiei este de necontestat, la fel ca și atrocitățile rusești", a declarat Austin, vorbind de la baza aeriană americană Ramstein din Germania, unde SUA găzduiesc discuții pe tema apărării axate pe Ucraina. Genocidul comis de ruși în Ucraina, de necontestat "Cu toții pornim astăzi de pe o poziție de claritate morală - Rusia duce un război de alegere pentru a satisface ambițiile unui singur om. "Ucraina duce un război de necesitate pentru a-și apăra democrația, suveranitatea și cetățenii."Austin a vorbit în cadrul vizitei sale în Europa alături de secretarul de stat american Antony Blinken. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Austin a declarat că recenta sa călătorie la Kiev i-a "întărit" "admirația" față de forțele armate ucrainene. "Ucraina crede în mod clar că poate câștiga. La fel și toată lumea de aici", a spus el. "Ucraina are nevoie de ajutorul nostru pentru a învinge astăzi și va avea în continuare nevoie de ajutorul nostru atunci când războiul se va încheia". El a adăugat: "Prietenii mei ucraineni, cunoaștem povara pe care o purtați cu toții. Și știm, și voi ar trebui să știți, că noi toți vă susținem. Și de aceea ne aflăm astăzi aici - pentru a consolida arsenalul democrației ucrainene. "Suntem cu toții aici datorită curajului Ucrainei, datorită civililor nevinovați care au fost uciși și datorită suferinței pe care poporul vostru încă o îndură. Țara voastră a fost devastată, spitalele voastre au fost bombardate, cetățenii voștri au fost executați, copiii voștri au fost traumatizați." Câteva informații de fond: Austin și Blinken au călătorit la Kiev în weekend, unde s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a promite sprijinul SUA în război și pentru a anunța că diplomații americani se vor întoarce în Ucraina. Luni, vorbind la o conferință de presă într-o locație nedeclarată din Polonia, în apropierea graniței ucrainene, înalții oficiali americani au insistat asupra faptului că Rusia a eșuat în incursiunea sa în Ucraina, Austin afirmând în mod explicit că SUA doresc să vadă slăbite capacitățile militare ale Rusiei.

România acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova (sursa: Youtube)
Internațional

România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova

România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova. Un atac militar asupra Transnistriei ar trebui să înceapă în viitorul apropiat. Apoi, România intenționează să anexeze Moldova. Aceasta este opinia politologului Serghei Markov. Expertul spune că a observat că armata română a fost deja plasată în Moldova, iar gruparea se mărește. România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova "România, susținută de NATO și cu participarea armatei ucrainene, intenționează să cucerească Transnistria și să desfășoare o represiune politică masivă împotriva tuturor susținătorilor Rusiei. Acest lucru va pune Rusia într-o poziție foarte dificilă. După operațiunea militară, România intenționează să anexeze Moldova", și-a exprimat punctul de vedere Markov. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Anterior, fostul ministru al Apărării din DNR, Igor Strelkov, a declarat, citând surse proprii, că România face pregătiri secrete pentru preluarea Moldovei. Luni, 25 aprilie, Ministerul Securității de Stat din Transnistria a fost bombardat cu lansatoare de grenade. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat pentru marţi o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate în legătură cu recentele incidente din regiunea transnistreană, anunţă Direcţia informare şi comunicare cu mass-media a Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova. Două explozii au avut loc marţi dimineaţă în localitatea Maiak, raionul Grigoriopol, din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, unde două turnuri de comunicaţie de la centrul de radio şi televiziune au fost aruncate în aer. Prima explozie a avut loc la ora 6:40 şi a doua la 7:05.Potrivit Biroului Politici de Reintegrare al Republicii Moldova, obiectivul urmărit este de a crea pretexte pentru tensionarea situaţiei de securitate în regiunea transnistreană, necontrolată de autorităţile constituţionale, mai scrie Deschide.md.

UE vrea să scape de petrolul și gazul rusesc (sursa: Facebook/Paolo Gentiloni)
Internațional

UE vrea să scape de petrolul și gazul rusesc

UE vrea să scape de petrolul și gazul rusesc. UE are ca obiectiv reducerea dependenţei de petrolul şi gazul rusesc cu două treimi până la sfârşitul anului şi la zero până la finalul lui 2027, a afirmat marţi comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un interviu acordat publicaţiei italiene Il Messaggero, transmite Reuters. UE vrea să scape de petrolul și gazul rusesc Chiar dacă blocul comunitar a promis că va înceta să mai utilizeze combustibili din Rusia în 2027, pe termen scurt rămâne dependent de Rusia pentru 26% din necesarul său de petrol şi 40% din necesarul de gaze naturale, în condiţiile în care anul trecut UE a importat 155 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia. De asemenea, Gentiloni a avertizat că UE va reduce propriile previziuni privind creşterea economiei în 2022, de la ţinta precedentă de 4%. În data de 16 mai, UE va publica previziunile de primăvară privind evoluţia economiei blocului comunitar, potrivit Agerpres. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Săptămâna trecută, FMI a înrăutăţi previziunile pentru zona euro, estimând în acest an un avans de doar 2,8%, faţă de 3,9% prognozat anterior, din cauza efectelor războiului dintre Ucraina şi Rusia. Dar Gentiloni consideră că este prea curând să aprecieze dacă încetinirea va duce la stagflaţie, citând "unii factori pozitivi moşteniţi din semestrul doi din 2021", cum ar fi nivelul extrem de scăzut al şomajului şi gradul ridicat de economisire. "Riscul stagflaţiei va depinde de asemenea de cât de mult va dura războiul", a afirmat comisarul european pentru economie.

Două noi explozii în Transnistria (sursa: Pixabay)
Internațional

Noi explozii în Transnistria Două noi explozii în Transnistria

Două noi explozii în Transnistria. Două explozii au avut loc marţi dimineaţă în localitatea Maiak, raionul Grigoriopol, din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, unde două turnuri de comunicaţie de la centrul de radio şi televiziune au fost aruncate în aer, informează Radio Chişinău, Deschide.md. Două noi explozii în Transnistria În urma exploziilor au fost scoase din funcţiune două antene, care retransmiteau posturi de radio din Federaţia Rusă, scrie aşa-zisul minister de interne de la Tiraspol, potrivit Radio Chişinău. Prima explozie a avut loc la ora 6:40 şi a doua la 7:05.Nu au fost raportate victime, potrivit Agerpres. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Zona unde sunt amplasate cele două turnuri a fost încercuită, iar la faţa locului activează un grup de genişti, potrivit Deschide.md, care aminteşte că luni sediul Serviciului de Securitate de la Tiraspol (MGB) a fost atacat cu lansatoare de grenade. Un obuz a fost găsit în apropierea clădirii. Ferestrele şi uşile sediului MGB au fost sparte, la fel şi ferestrele unor clădiri din apropiere. Biroul Politici de Reintegrare al Republicii Moldova apreciază că obiectivul urmărit este de a crea pretexte pentru tensionarea situaţiei de securitate în regiunea transnistreană, necontrolată de autorităţile constituţionale, mai scrie Deschide.md.

Un salariu pentru Ucraina (sursa: bnr.bg)
Internațional

Un salariu pentru Ucraina

Un salariu pentru Ucraina. Premierul bulgar Kiril Petkov a lansat o campanie publică cerându-le conaţionalilor să doneze salariul pe o lună unui fond pentru guvernul ucrainean, informează marţi euractiv.com. "Cer fiecărui cetăţean bulgar care vrea cu adevărat să ajute Ucraina să doneze un salariu, ca mine. Vorbele sunt uşoare, faptele sunt dificile, este timpul ca postările pe Facebook să devină fonduri pentru Ucraina", a scris Petkov pe reţeaua de socializare online. Un salariu pentru Ucraina Apelul său survine pe fondul dezacordurilor din interiorul coaliţiei guvernamentale de la Sofia în legătură cu posibilitatea ca Bulgaria să trimită arme Ucrainei. Socialiştii sunt singurul partid de la guvernare care se opune trimiterii de arme. Lidera socialiştilor, Kornelia Ninova, care este şi vicepremier, a ameninţat chiar că va părăsi coaliţia guvernamentală dacă se insistă pe ideea trimiterii de arme pentru ucraineni, potrivit Agerpres. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Kiril Petkov a explicat că trimiterea de ajutor militar în Ucraina presupune unitate socială şi politică şi că va continua să încerce ajungerea la un consens. "Ajutorul militar nu este în mod obligatoriu în una dintre cele două extreme - nu înseamnă doar proiectile sau căşti. Haideţi să înţelegem nevoile reale ale Ucrainei şi, ca o coaliţie informată, să ne unim în jurul nevoilor concrete importante în spatele cărora putem sta toţi unţi", a scris Petkov pe Facebook. "Până ajungem la acest consens politic, ca cetăţeni ai Bulgariei care cred că nimeni în Europa nu are dreptul de a-şi ataca vecinii şi a ucide civili, suntem liberă să alegem să ajutăm Ucraina financiar pentru a achiziţiona muniţii", a afirmat premierul bulgar. În urmă cu câteva zile, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat liderii străini să vină în Ucraina doar dacă sunt pregătiţi să ofere asistenţă concretă pentru apărarea acestei ţări. ''Nu suntem o ţară pentru selfie-uri tragice", a spus Zelenski.

Transnistria satelitul rusesc din Republica Moldova Foto: News.ro
Internațional

Transnistria, satelitul rusesc din Republica Moldova

Transnistria, satelitul rusesc din Republica Moldova. Autoproclamata republică Transnistria - care are propria constituție, armată, monedă și steag, dar care nu a fost niciodată recunoscută de comunitatea internațională - ar putea fi implicată în războiul Rusiei din Ucraina. Un general rus de rang înalt a declarat săptămâna trecută că armata vizează "controlul total" asupra regiunii Donbas din estul țării și asupra sudului Ucrainei - și să obțină acces în Transnistria, teritoriul separatist din țara vecină, Republica Moldova. Transnistria, satelitul rusesc din Republica Moldova TASS l-a citat pe comandantul interimar al Districtului Militar Central al Rusiei, generalul-maior Rustam Minnekaev, care a declarat că obiectivul este de a crea un coridor terestru între Donbas și Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014, potrivit CNN. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Luni, au avut loc explozii la Tiraspol, capitala Transnistriei, pe care Ministerul ucrainean al Apărării le-a calificat drept o "provocare planificată" de către serviciile secrete rusești. Transnistria este o fâșie îngustă de pământ cu o suprafață de aproximativ 1.350 de mile pătrate, situată între Ucraina și restul Moldovei. Aici locuiesc aproximativ o jumătate de milion de persoane, majoritatea vorbitoare de limbă rusă. Transnistria și-a declarat independența față de fosta republică sovietică Moldova în urma unui război de doi ani (1990-1992) care a izbucnit în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice. Rușii au intervenit pentru a susține Transnistria, dar nu au recunoscut-o niciodată ca stat independent. Conflictul dintre guvernul moldovean și separatiști s-a încheiat cu o încetare a focului în 1992 - dar aproximativ 1.500 de soldați ruși au rămas în Transnistria de atunci. Rusia este cu ochii pe Transnistria Declarația generalului-maior Minnekaev, care a prezentat strategia Rusiei pentru "a doua fază" a războiului, a provocat o alarmă imediată din partea autorităților moldovene, care l-au convocat pe ambasadorul rus. Declarațiile despre Transnistria sunt "nefondate și contravin poziției Federației Ruse de susținere a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional", a declarat Ministerul moldovean al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Acesta a adăugat că, în timpul întâlnirii cu ambasadorul rus, oficialii moldoveni au reiterat că țara este un "stat neutru și că acest principiu trebuie să fie respectat de toți actorii internaționali, inclusiv de Federația Rusă". Unii analiști militari suspectează că Rusia intenționează să se sprijine pe Transnistria pentru sprijin logistic - și să profite de poziția sa strategică, pentru a stabili un coridor terestru de-a lungul Mării Negre pentru a captura orașul-port Odesa.

Omenirea în "spirala de autodistrugere" (sursa: oradesibiu.ro)
Internațional

Omenirea, în "spirala de autodistrugere"

Omenirea, în "spirala de autodistrugere". Acţiunea omului asupra climei contribuie la un număr din ce în ce mai mare de dezastre la nivel mondial, a avertizat marţi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), care a făcut apel la stoparea acestei "spirale de autodistrugere" cu care se confruntă omenirea, informează AFP. Într-un nou raport, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre subliniază că dezastrele se multiplică rapid în întreaga lume ca urmare a schimbărilor climatice provocate de acţiunea omului şi a gestionării defectuoase a riscurilor. Omenirea, în "spirala de autodistrugere" Potrivit raportului, între 350 şi 500 de dezastre la scară medie şi mare au avut loc în fiecare an în cursul ultimelor două decenii. Costul acestora s-a ridicat, în medie, la aproximativ 170 de miliarde de dolari pe an în decursul ultimului deceniu. Episoade de secetă, temperaturi extreme, inundaţii... Numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an - sau 1,5 pe zi - până în 2030 (comparativ cu 400 în 2015), punând în pericol milioane de vieţi. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust "Lumea trebuie să facă mai multe pentru a integra riscul de dezastru în modul nostru de a trăi, de a construi şi de a investi", a declarat secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, în prezentarea raportului, potrivit Agerpres. Oficialul a făcut apel la comunitatea internaţională să decupleze umanitatea de la această "spirală de autodistrugere", subliniind că "trebuie să transformăm complacerea noastră colectivă în acţiune. Împreună putem încetini ritmul dezastrelor ce pot fi prevenite". Raportul deplânge faptul că lumea are o percepţie greşită cu privire la riscurile asociate dezastrelor naturale şi o atribuie unei "subestimări" a riscurilor şi sentimentelor de "optimism" şi "de invincibilitate". Potrivit raportului, amploarea şi intensitatea dezastrelor sunt în creştere, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa sau au fost afectate de dezastre în ultimii cinci ani fiind mai mare decât în cei cinci ani precedenţi. Dezastrele au un impact disproporţionat asupra ţărilor în curs de dezvoltare, care pierd, în medie, 1% din PIB pe an din cauza catastrofelor, faţă de 0,1 până la 0,3% în ţările dezvoltate. Cel mai mare cost este suportat de regiunea Asia-Pacific. Din 1980, doar 40% din pierderile cauzate de dezastre au fost asigurate, iar ratele de acoperire în ţările în curs de dezvoltare sunt adesea sub 10% - uneori chiar aproape de zero, ceea ce agravează consecinţele pe termen lung ale acestor catastrofe. "Dezastrele pot fi evitate, însă doar dacă ţările investesc timpul şi resursele necesare pentru înţelegerea şi reducerea riscurilor", a declarat Mami Mizutori, reprezentantă specială a secretarului general pentru reducerea riscurilor de dezastre. "Ignorând în mod deliberat riscurile şi neintegrându-le în procesul decizional, lumea îşi finanţează propria distrugere", a adăugat Mizutori.

Amenințarea nucleară realitatea anului 2022 (sursa: nknews.org)
Internațional

Amenințarea nucleară, realitatea anului 2022

Amenințarea nucleară, realitatea anului 2022. Coreea de Nord va accelera dezvoltarea arsenalului său nuclear, a declarat liderul Kim Jong Un în timp ce supraveghea o paradă militară uriașă care a prezentat rachete balistice intercontinentale (ICBM), a relatat marți presa de stat. Parada a avut loc luni seară, în timpul festivităților pentru aniversarea fondării forțelor armate nord-coreene, a precizat agenția de presă de stat KCNA. Aceasta are loc în contextul în care Pyongyang a intensificat testele de armament și demonstrațiile de putere militară, în contextul în care discuțiile de denuclearizare cu Statele Unite și noua administrație conservatoare din Coreea de Sud sunt în impas. Amenințarea nucleară, realitatea anului 2022 Oficiali americani și sud-coreeni spun că există semne de construcție nouă la singurul sit de testare nucleară cunoscut al Coreei de Nord, care a fost închis oficial din 2018, sugerând că Pyongyang s-ar putea pregăti să reia testarea armelor nucleare, potrivit Reuters. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust "Forța nucleară a Republicii trebuie să fie pregătită să își exercite oricând misiunea responsabilă și disuasiunea unică", a declarat Kim la adunare, potrivit KCNA. Misiunea fundamentală a forței nucleare a Nordului este de a descuraja războiul, dar aceasta ar putea să nu fie singura utilizare, a adăugat el. "Dacă orice forță încearcă să se amestece în interesele fundamentale ale națiunii noastre, forțele noastre nucleare vor fi forțate să își îndeplinească în mod neașteptat cea de-a doua misiune", a spus Kim. La paradă a fost prezentat cel mai mare ICBM cunoscut al Coreei de Nord, Hwasong-17, a relatat KCNA. Racheta masivă a fost testată pentru prima dată luna trecută, dar oficialii din Coreea de Sud cred că eforturile de a efectua un test complet s-au încheiat cu o explozie deasupra Pyongyangului. Programele de rachete balistice și de arme nucleare ale Coreei de Nord sunt interzise de rezoluțiile Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, care au impus sancțiuni țării. În cadrul celui mai recent test de armament, la 16 aprilie, Kim a supravegheat lansarea a ceea ce mass-media de stat a declarat că sunt rachete cu rază scurtă de acțiune care ar putea transporta arme nucleare tactice. În timpul unei vizite la Seul săptămâna trecută, Sung Kim, emisarul american pentru Coreea de Nord, a declarat că aliații vor "răspunde în mod responsabil și decisiv la comportamentul provocator", subliniind totodată disponibilitatea sa de a se angaja cu Coreea de Nord "oriunde și fără condiții". Coreea de Nord a declarat că este deschisă la diplomație, dar a respins ofertele Washingtonului ca fiind neserioase, având în vedere ceea ce Pyongyang consideră "politici ostile", cum ar fi sancțiunile și exercițiile militare cu Sudul.

Germania trimite arme grele în Ucraina (sursa: frontierindia.com)
Internațional

Germania trimite arme grele în Ucraina

Germania trimite arme grele în Ucraina. Producătorul german de arme Rheinmetall s-a oferit să vândă Ucrainei 88 de tancuri de luptă Leopard uzate, potrivit unor documente obţinute de dpa. Se pare că oferta include şi pregătirea militarilor pentru utilizarea lor în Germania, pregătire pentru reparaţii, instrumente, piese de schimb, o bază de service şi muniţie. Germania trimite arme grele în Ucraina Cotidianul conservator Die Welt a fost primul care a informat despre această potenţială vânzare. Potrivit ziarului, aprobarea pentru livrare a fost solicitată săptămâna trecută la ministerul economiei, potrivit Agerpres. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Guvernul german a primit, de asemenea, o altă cerere din partea Rheinmetall pentru a i se permite să livreze Ucrainei 100 de vehicule blindate Marder. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, a declarat luni că o decizie va fi luată în curând. Compania de armament Krauss-Maffei Wegmann (KMW), mai informează Die Welt, doreşte să livreze şi 100 de obuziere autopropulsate. Ţările de Jos vor, de asemenea, să livreze aceste piese de artilerie grea, care pot lovi ţinte la o distanţă de 40 de kilometri. Până acum, guvernul federal a promis doar asistenţă pentru instruire şi muniţie pentru aceste obuziere. Livrarea directă de tancuri către Ucraina este un subiect controversat în coaliţia tripartită a cancelarului Olaf Scholz. Chestiunea unei aprovizionări directe de către industria germană este în prezent exclusă deoarece tancurile produse nu pot fi utilizate direct, a declarat luni liderul SPD, Saskia Esken. Soldaţii ucraineni nu sunt familiarizaţi cu sistemele de arme, a explicat ea. Este necesar un proces de instruire pentru ca acestea să devină operaţionale. Tancurile necesită, de asemenea, piese de schimb şi experţi care să ajute la reparaţii, a adăugat Esken.

Rusia amenință omenirea cu un război nuclear (sursa: mid.ru)
Internațional

Rusia amenință omenirea cu un război nuclear

Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, susține că există posibilitatea ca războiul din Ucraina să escaladeze înspre folosirea armamentului nuclear. Pe de altă parte, șeful diplomației ruse a adoptat un ton optimist în ceea ce privește perspectiva unui acord de pace, transmite BBC. Rusia amenință omenirea cu un război nuclear Într-un interviu difuzat luni de televiziunea rusă de stat, oficialul rus a declarat că Moscova vrea să evite riscurile sporite „artificial” ale unui astfel de conflict. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Potrivit acestuia, riscul unui război nuclear este real, iar acest pericol "nu poate fi subestimat". "Atunci când riscurile (de a folosi arme nucleare - n.r.) sunt foarte, foarte substanțiale, nu aș dori ca aceste riscuri să fie umflate în mod artificial și există mulți oameni dispuși să facă acest lucru. Riscul este grav, este real, nu poate fi subestimat", a declarat Serghei Lavrov. El l-a acuzat pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că „se preface” că negociază, numindu-l „un bun actor”. „Dacă urmăriți cu atenție și citiți cu atenție ceea ce spune, veți găsi o mie de contradicții”, a mai spus principalul diplomat al Rusiei.

Dorul de casă se transformă în speranţă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dorul de casă se transformă în speranţă

Dorul de casă se transformă în speranţă. Săptămâna Patimilor i-a găsit pe unii ucraineni în centrul de refugiaţi din sediul Egros. În ziua 56 de război, dorul de casă se simte puternic printre aceştia, dar speranţa le rămâne în suflet. Dorul de casă se transformă în speranţă Vor să se întoarcă acasă, şi ţin legătura cu restul familiei, care a rămas în Ucraina, prin intermediul reţelelor de socializare. Veştile primite însă, parcă tot mai proaste de la o zi la alta, îi copleşesc. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală În aceste zile, la centru se adăpostesc un număr 18 de persoane, unele dintre ele fiind acolo de cel puţin două săptămâni. Nu au unde să plece mai departe, aşa că rămân aici pentru o perioadă de timp pe care nici ei nu o cunosc încă. Acum este deschis doar etajul al II-lea al centrului de tranzit şi se găsesc majoritar femei. Forfota venirilor şi a plecărilor a încetat, iar acum se regăseşte liniştea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mâncăm mai nesănătos odată cu scumpirile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mâncăm mai nesănătos odată cu scumpirile

Creşterile foarte mari de preţuri din ultima perioadă împing ieşenii să consume mai puţine alimente, însă medicii atrag atenţia asupra unei alte probleme. O parte dintre cei care sunt afectaţi de valurile de scumpiri se vor orienta şi spre unele alimente ce sunt mai ieftine, dar şi mai nesănătoase decât cele consumate în mod normal. Mâncăm mai nesănătos odată cu scumpirile Dr. Adina Rusu, medic nutriţionist din Iaşi, a explicat pentru „Ziarul de Iaşi” că cele mai afectate persoane de creşterea preţului la alimente sunt cele cu venituri reduse, care au ajuns să cheltuiască şi 70% din ceea ce câştigă doar pentru a-şi procura hrană. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală „Pentru aceştia, orice creştere a preţurilor, oricât ar fi de mică, este resimţită foarte puternic. Conform studiilor realizate în situaţii similare din trecut, aproape întotdeauna creşterea preţului la un anumit aliment cauzează scăderea cererii pentru produsul respectiv. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră