duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2705 articole
Maria Pană

Internațional

Acte de vandalism în Paris

Acte de vandalism în Paris. Poliția franceză a început o anchetă privind cauza incendiului care a devastat o mică biserică ortodoxă rusă din centrul Parisului în duminica Paștelui, a anunțat Departamentul de pompieri din Paris. Aproximativ 60 de pompieri au fost trimiși la biserică pe 17 aprilie pentru a stinge incendiul care a izbucnit la Saint-Seraphin-de-Sarov, în arondismentul (districtul) 15 din Paris, a declarat un purtător de cuvânt al pompierilor din Paris. S-au înregistrat pagube importante, dar nu s-au înregistrat victime. Acte de vandalism în Paris Experții de la prefectura de poliție din Paris cercetează acum dacă cauza incendiului a fost accidentală sau dacă a fost provocat intenționat, a precizat acesta, potrivit Reuters. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Pagubele sunt foarte importante", a precizat biserica pe pagina sa de Facebook. "Antimins (pânza de altar) și epitaphion (imaginea icoanei lui Hristos) sunt intacte. Aproape tot restul a ars". De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, mai multe instituții asociate cu Rusia în Franța, inclusiv un centru artistic rusesc din Paris, au fost vizate de acte de vandalism.

Acte de vandalism în Paris (sursa: Twitter/@NixinWolf)
Prețul gazelor a scăzut considerabil (sursa: Pixabay)
Internațional

Prețul gazelor a scăzut considerabil

Prețul gazelor a scăzut considerabil. Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa şi-au continuat marţi declinul, coborând la cel mai scăzut nivel înregistrat de la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe fondul încălzirii vremii şi al semnalelor de la Kremlin că plata în ruble este aşteptată abia în luna următoare, transmite Bloomberg. La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze au coborât marţi dimineaţa chiar şi cu 12%, până la 84 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel înregistrat după data de 23 februarie, cu o zi înainte de debutul invadării Ucrainei. Marţi a fost a doua şedinţă consecutivă de scădere a preţurilor, după declinul de 9,2% înregistrat în ziua de 14 aprilie, înaintea vacanţei de Paşte. Prețul gazelor a scăzut considerabil Piaţa europeană s-a concentrat pe evoluţia livrărilor de gaze din Rusia, principalul său furnizor, în special după ce luna trecută preşedintele Vladimir Putin a anunţat că ţările ostile vor trebui să plătească în ruble pentru gazele ruseşti, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a spus luni că "mai este timp" pentru ca Europa să plătească în ruble pentru livrările de gaze ruseşti din luna aprilie, deoarece aceste plăţi ajung la scadenţă undeva în luna mai. Peskov nu a dorit să comenteze dacă există clienţi care au acceptat să plătească în ruble şi au înfiinţat conturile bancare cerute de Putin. În paralel, analiştii de la firma Maxar au prognozat că temperaturile peste medie din sud-est-ul Europei se vor extinde săptămâna viitoare şi spre mijlocul continentului. Aceste evoluţii ar urma să reducă o parte din presiunile asupra cererii de gaze naturale. "Preţul gazelor naturale a scăzut pe măsură ce fundamentele pe termen scurt s-au relaxat", susţine Edmund Siau, analist şef pentru gaze şi GNL la firma de consultanţă FGE. Distrugerea cererii şi trecerea la gaze lichefiate au redus presiunile la adresa preţurilor europene la gaze naturale însă planează în continuare spectrul competiţiei din Asia. "Traderii se întreabă ce va face Asia cu carantinele din China şi care est planul pentru refacerea stocurilor înainte de venirea iernii", a spus Edmund Siau.

Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului (sursa: Pixabay)
Internațional

Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului

Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului. Forţele proruse din Donbas, în estul Ucrainei, au început marţi asaltul asupra oţelăriei Azovstal din Mariupol, ultimul punct de rezistenţă din acest oraş ucrainean care este sub asediu de mai bine de o lună şi jumătate, transmite EFE. "Din câte ştiu eu, unele grupuri de asalt, alese special pentru această misiune, şi-au început deja activitatea şi, pentru aceasta, ne ajută şi Federaţia Rusă, cu aviaţia şi artileria sa", a declarat purtătorul de cuvânt al miliţiilor din autoproclamata republică populară Doneţk, Eduard Basurin. Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului Forţele proruse controlează toate cartierele rezidenţiale din Mariupol, a mai spus Basurin, intervievat de televiziunea de stat rusă. El şi-a exprimat speranţa că forţele ucrainene baricadate în oţelăria Azovstal se vor preda în curând, potrivit Agerpres. Forţele proruse au ca obiectiv "să elibereze" oţelăria cât mai repede cu putinţă, a declarat un alt separatist, Denis Puşilin, citat de RIA, transmite Reuters. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea La rândul său, Ministerul Apărării rus a anunţat că forţele sale au lovit 1.260 de ţinte în Ucraina în timpul nopţii şi că au doborât un MiG-29 ucrainean în regiunea Doneţk. La sfârşitul săptămânii trecute, Rusia a dat un ultimatum apărătorilor Mariupolului să predea armele şi vor fi lăsaţi în viaţă, însă forţele ucrainene au refuzat să capituleze şi au promis să lupte până la capăt. Potrivit autorităţilor ucrainene, alături de militari, în oţelăria Azovstal sunt şi circa o mie de civili, între care femei şi copii, iar circa 100.000 de locuitori se află în alte zone din oraşul portuar. În schimb, Moscova respinge ideea că în oţelărie s-ar adăposti şi civili şi dă asigurări că atacurile sale vizează exclusiv grupări armate ucrainene.

Italia va trimite arme în Ucraina (sursa: Facebook/ Barbara Lezzi)
Internațional

Italia va trimite arme în Ucraina

Italia va trimite arme în Ucraina. Parlamentul italian a aprobat livrări de arme către Ucraina, a declarat premierul Mario Draghi într-un interviu acordat Corriere della Sera, relatează Ukrinform. "Decizia de a trimite arme a fost luată în parlament aproape în unanimitate. Termenii problemei sunt clari: pe de o parte, sunt oamenii care au fost atacați, pe de altă parte - armata agresorului", a declarat Draghi. Italia va trimite arme în Ucraina Sancțiunile împotriva Rusiei sunt necesare pentru a slăbi agresorul, dar nu pot opri trupele pe termen scurt, a adăugat Draghi. Prin urmare, potrivit șefului guvernului, ucrainenii trebuie ajutați direct cu arme. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "A nu face acest lucru ar echivala cu a le spune: predați-vă, acceptați sclavia și subjugarea - un mesaj care contravine valorilor noastre europene de solidaritate. În schimb, vrem să le permitem ucrainenilor să se apere singuri", a declarat Draghi. Premierul italian spune că la început a crezut că Rusia va obține o victorie rapidă, dar acum "nu există semne că poporul ucrainean va putea accepta ocupația rusă".

Noi sancțiuni la adresa Rusiei (sursa: Facebook/Josep Borrell)
Internațional

Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean

Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean. Înaltul reprezentant pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat luni că Rusia distruge "în mod intenţionat" patrimoniul cultural al Ucrainei în timpul invaziei acestei ţări care a început la 24 februarie, relatează EFE. Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean "Obiecte de patrimoniu cultural sunt distruse intenţionat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei", notează Borrell pe contul său oficial de Twitter. Cultura ucraineană este "parte importantă a patrimoniului european", subliniază Borrell. Prin urmare, el a asigurat că UE "sprijină artiştii, profesioniştii culturii şi organizaţiile culturale afectate de război", potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Înaltul oficial european a menţionat în mesajul său campania comunitară #ArtVsWar, al cărui obiectiv este de a conştientiza asupra nivelului de distrugere a patrimoniului cultural, a obiectivelor şi a iniţiativelor culturale ca urmare a unui conflict militar. În Ucraina "cultura este azi prezentă graţie curajului unui popor viteaz capabil să combată ameninţările continue de distrugere", a declarat la rândul său Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE). Kievul a dispus acoperirea principalelor monumente cu saci de nisip pentru a încerca să evite deteriorarea lor de bombardamentele sau de gloanţele ruseşti.

Criminalii din Bucha decorați de Putin (sursa: Twitter/@MarryLu911)
Internațional

Criminalii din Bucha decorați de Putin

Criminalii din Bucha decorați de Putin. O brigadă acuzată de comiterea de crime de război în orașul ucrainean Bucha a primit un titlu onorific din partea președintelui rus Vladimir Putin. Într-o scrisoare semnată luni, Putin a felicitat Brigada 64 de pușcași cu motor a Gărzilor Separate din Rusia pentru "marele lor eroism și curaj" și a acordat unității titlul de "Gărzi" pentru "protejarea suveranității Rusiei". Criminalii din Bucha, decorați de Putin "Această înaltă distincție vă recunoaște meritele deosebite, marele eroism și curaj în apărarea patriei voastre și în protejarea suveranității și intereselor naționale ale Rusiei", a spus Putin în scrisoare."Prin acțiunile istețe și îndrăznețe din timpul operațiunii militare speciale din Ucraina, personalul unității a devenit un model de urmat în îndeplinirea datoriei militare, curaj, devotament și profesionalism". Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Într-o declarație emisă la 4 aprilie, Ministerul ucrainean al Apărării i-a numit pe militarii Brigăzii 64 de pușcași cu motor a Gărzilor Separate drept criminali de război direct implicați în atrocitățile comise împotriva civililor din Bucha, potrivit CNN. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia pentru aceste crime și a cerut Moscovei să înceteze să mai comită "crime de război". Kremlinul a negat orice implicare în masacrele în masă, reiterând în același timp afirmațiile nefondate potrivit cărora imaginile cu cadavrele civililor de pe străzile din București sunt false. În timpul unei vizite la Bucha și Borodyanka săptămâna trecută, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a declarat că există "motive rezonabile de a crede că sunt comise crime care țin de jurisdicția CPI".

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Internațional

Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron

Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron. Preşedintele francez Emmanuel Macron, care candidează pentru un nou mandat şi se va confrunta în turul doi al scrutinului prezidenţial în 24 aprilie cu rivala sa de extrema dreaptă Marine Le Pen, a declarat luni că dialogul său cu şeful statului rus, Vladimir Putin, a intrat în impas după descoperirea masacrelor în Ucraina, relatează Reuters. Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron "După masacrele pe care le-am descoperit la Bucea şi în alte oraşe, războiul a luat o turnură diferită, aşadar de atunci nu am mai vorbit direct cu el, dar nu exclud să o fac pe viitor", a declarat Emmanuel Macron la postul de televiziune France 5, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Rusia a calificat acuzaţiile potrivit cărora trupele sale au executat civili la Bucea în perioada în care au controlat oraşul drept "un fals monstruos" cu scopul de a denigra armata rusă. Întrebat de ce nu urmează exemplul altor lideri europeni care au mers la Kiev, Macron a spus că o demonstraţie în sine de sprijin nu a fost necesară după invazia Rusiei în 24 februarie în Ucraina. "Mă voi duce la Kiev, dar voi merge pentru a contribui cu ceva util, nu doar pentru a-mi demonstra pur şi simplu sprijinul", a afirmat preşedintele în exerciţiu francez, indicând că de la începutul invaziei ruse în Ucraina el a vorbit de 40 de ori la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Kremlinul susţine că şi-a lansat "operaţiunea militară specială" pentru demilitarizarea şi "eliberarea" Ucrainei de extremişti naţionalişti. Ucraina şi Occidentul afirmă că Rusia a lansat un război de agresiune neprovocat.

Steaguri roșii și monumente din epoca sovietică (sursa: Facebook/Conny Johansson)
Internațional

Steaguri roșii și monumente din epoca sovietică

Steaguri roșii și monumente din epoca sovietică. O statuie a fostului lider sovietic Vladimir Lenin a fost ridicată în orașul Henichesk, din Ucraina, ocupat de Rusia, după cum arată fotografiile postate luni pe rețelele de socializare, la aproape șapte ani după ce una a fost îndepărtată ca parte a eforturilor de "decomunizare". Orașul Henichesk se află pe malul Mării Azov, în provincia Kherson, la nord de granița cu Crimeea anexată de Rusia. Steaguri roșii și monumente din epoca sovietică Trei fotografii, postate pe Facebook, arată noua statuie a lui Lenin în fața clădirii consiliului regional. Pe acoperișul clădirii se vede un steag rusesc. Statuia originală a lui Lenin din fața clădirii guvernamentale a fost demontată prin ordinul consiliului municipal la 16 iulie 2015, arată înregistrări video și știri locale. Potrivit acestor rapoarte, Henichesk a fost unul dintre ultimele orașe din regiune care a avut o statuie a lui Lenin, potrivit CNN. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Iuri Sobolevsky, deputat regional ucrainean pentru Kherson, a confirmat noua statuie într-o postare pe Facebook. "Orcii din regiunea Kherson își continuă experimentele de a se muta înapoi în timp", a scris Sobolevsky, folosind un termen de argou pentru soldații ruși. "Steaguri roșii, monumente din epoca sovietică. Și toate acestea pe fundalul unei crize umanitare care se agravează, al suprimării severe a disidenței și al manifestărilor de poziție civică. Motivul lor este absolut transparent - ei [acționează ca niște paraziți] pe sentimentele nostalgice ale populației", a scris Sobolevsky.

Arme noi pentru Ucraina (sursa: Twitter/@PetriKrohn)
Internațional

Arme noi pentru Ucraina

Arme noi pentru Ucraina. Primele încărcături din noua tranşă de ajutor militar american pentru Ucraina au ajuns deja la frontierele ţării pentru a fi predate armatei ucrainene, a indicat luni Pentagonul, notează AFP. La sfârşitul săptămânii trecute, "patru zboruri au sosit din Statele Unite în regiune, cu diverse echipamente", a declarat un înalt responsabil din Departamentul american al Apărării, sub protecţia anonimatului. Arme noi pentru Ucraina Un al cincilea zbor este aşteptat să sosească în următoarele 24 de ore, "adică cinci zboruri în tot atâtea zile" de când noua tranşă de 800 de milioane de dolari de ajutor militar pentru Ucraina a fost anunţată miercuri de preşedintele Joe Biden, a subliniat el. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că primul transport a sosit la 48 de ore după semnarea ordinului executiv de autorizare a transportului de arme, o rapiditate "fără precedent", potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Purtătorul de cuvânt a spus că soldaţii desfăşuraţi pe flancul estic al NATO de la începutul invaziei ruse vor începe "în zilele următoare" să antreneze militari ucraineni în manevrarea tunurilor M777 Howitzer, piese de artilerie de ultimă generaţie pe care Statele Unite au decis să le predea pentru prima dată armatei ucrainene. Aceste antrenamente "vor avea loc în afara Ucrainei", a subliniat el. "Un număr mic de ucraineni vor fi instruiţi în folosirea tunurilor Howitzer şi după aceea vor fi trimişi înapoi în ţara lor pentru a-şi pregăti colegii", a explicat purtătorul de cuvânt. Chiar dacă manevrarea lor nu este fundamental diferită de a celor din artileria cu care armata ucraineană este familiarizată, aceste tunuri utilizează obuze de 155 mm, folosite de ţările din NATO, în timp ce Ucraina are în continuare numai obuze de 152 mm de fabricaţie rusă. Cele mai moderne armamente folosesc cipuri electronice, ai căror principali producători sunt Taiwanul şi Coreea de Sud, două ţări aliate ale Statelor Unite care au încetat să exporte aceste produse în Rusia, în conformitate cu sancţiunile americane decretate după invadarea Ucrainei.

Biden despre al treilea război mondial (sursa: Facebook/JoeBiden)
Internațional

Biden nu merge la Kiev

Biden nu merge la Kiev. Preşedintele american, Joe Biden, nu intenţionează să viziteze în curând în Ucraina, în pofida dorinţei exprimate în acest sens de omologul său Volodimir Zelenski, a indicat luni Casa Albă, notează AFP. "Nu este prevăzut ca preşedintele să meargă acolo, permiteţi-mi să repet", a declarat într-o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a executivului american, Jen Psaki. Biden nu merge la Kiev În ultimele săptămâni, mai mulţi lideri europeni, printre care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au vizitat Kievul. Guvernul american are în vedere să trimită un emisar la Kiev, dar Casa Albă a exclus deocamdată o deplasare cu risc ridicat a preşedintelui, din motive de securitate, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Dacă cineva ar merge acolo, nu am spune asta de aici", a subliniat purtătoarea de cuvânt a preşedintelui american. Într-un interviu pentru CNN difuzat duminică, Volodimir Zelenski şi-a exprimat dorinţa ca Joe Biden să vină în Ucraina. "Cred că va veni", "dar decizia îi revine: Desigur, depinde de situaţia de securitate", a precizat el. "Dar cred că el este liderul Statelor Unite şi pentru asta ar trebui să vină să vadă", a mai spus şeful statului ucrainean. Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a confirmat luni că Statele Unite speră să-şi redeschidă în curând ambasada la Kiev, fără a menţiona vreun calendar. "Acesta este cu siguranţă scopul nostru. Evident, este important să avem o prezenţă diplomatică acolo", a declarat Jen Psaki.

Licență în crenvurşti pastramă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Licență în crenvurşti și pastramă

Licență în crenvurşti și pastramă. Studenţii de la Universitatea pentru Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi (USV Iaşi) vor susţine lucrări de diplomă care au drept temă crenvurşti de pui cu ţelină sau pastrama de vită injectată cu ulei de rapiţă şi pudră de lucernă. Licență în crenvurşti pastramă Potrivit reprezentanţilor instituţiei de învăţământ superior din Iaşi, studenţii Facultăţii de Ingineria Resurselor Animale şi Alimentare, de la domeniul industriei alimentare, au ales pentru lucrările de diplomă teme inedite, dar de interes, printre acestea numărându-se variante de frăgezire cu diferite cantităţi de saramură sau despre adăugarea unor antioxidanţi naturali, urmărind astfel comportamentul produselor în timp. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” „Pastrama de vită frăgezită prin injectare cu ulei de rapiţă şi pudră obţinută din germeni de lucernă şi crenvurşti de pui cu adaos de ţelină – pudră, sunt câteva sortimente produse şi testate în această perioadă, la USV Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

La ce sume pot ajunge cadrele didactice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

La ce sume pot ajunge cadrele didactice

La ce sume pot ajunge cadrele didactice. La începutul acestui an au avut loc o serie de manifestări ale profesorilor din învăţământul preuniversitar cu privire la drepturile salariale pe care ar fi trebuit să le aibă de la 1 ianuarie. La ce sume pot ajunge cadrele didactice Teoretic, în acest an, salariile cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar ar fi trebuit majorate cu 16%. Practic, au primit iniţial doar 4% şi promisiuni, chiar dacă, anterior, majorările salariale le-au tot fost amânate de Guvernele Orban şi Cîţu. Acum însă, salariile profesorilor cu experienţă pot fi considerate decente, dar comparativ cu alţi bugetari, cum ar fi cei din administraţie, cadrele didactice câştigă mai puţin. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Meseria de profesor poate fi o alternativă şi pentru cineva care nu are studii superioare, iar salariile nu sunt atât de mici ca în urmă cu două decenii. Practic, pentru un cadru didactic care are sub trei ani de vechime în muncă şi niciun an de experienţă la catedră, iar singurile sporuri de care beneficiază sunt cel neuropsihic şi indemnizaţia de hrană, la final de lună încasează aproape 2.300 de lei, salariul de bază fiind de 3.381 de lei, iar venitul brut total fiind de 3.977 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia

Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia. Chiar şi în momentele în care am fost aliaţi, nu am avut încredere în Moscova. Garanţiile de securitate le-am căutat în Vest. Despre războiul din Ucraina, conf.dr. Cristian Ploscaru spune că "toată această nenorocire este încercarea elitei politice ruse de a-şi recupera politica de superputere". Relaţia militară a României cu Rusia Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia de-a lungul istoriei, din momentul în care existau doar Principatele Române, de la 1859 când s-a născut statul român, şi până la momentul instaurării comunismului? Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” "Ziarul de Iaşi" a vorbit cu istoricul ieşean conf.dr. Cristian Ploscaru, de la Facultatea de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, pentru a realiza o analiză detaliată a acestei relaţii. Concluziile istoricului sunt acelea că putem împărţi în trei etape relaţia politico-militară a Rusiei cu România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Acuzații grave ale președintelui sârb (sursa: tass)
Internațional

Acuzații grave ale președintelui sârb

Acuzații grave ale președintelui sârb. Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic a acuzat duminică noapte Ucraina şi o ţară neidentificată din Uniunea Europeană că se află în spatele unei serii de ameninţări false cu bombă vizând avioane de pasageri ale companiei Air Serbia, relatează luni Reuters. De la lansarea invaziei Rusiei în Ucraina spre sfârşitul lunii februarie, cel puţin 12 zboruri ale Air Serbia au fost nevoite să se întoarcă la Belgrad sau la Moscova din cauza ameninţărilor cu bombă şi aeroportul din Belgrad a fost evacuat de cel puţin trei ori. Acuzații grave ale președintelui sârb "Serviciile străine (de informaţii) din două ţări fac aceasta. Una este o ţară din UE, iar Ucraina este cealaltă", a spus Vucic fără să ofere dovezi. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Serbia, care este aproape în întregime dependentă de gazul şi petrolul rusesc, refuză să impună sancţiuni împotriva Kremlinului şi menţine zboruri regulate către Moscova. Vucic a declarat că ţara va continua să facă acest lucru "din principiu", potrivit Agerpres. "Continuăm aceste zboruri literalmente din principiu, pentru că vrem să arătăm că suntem o ţară liberă şi luăm propriile decizii. Nu decideţi pentru noi când să anulăm zborurile", a insistat el. În ultimele săptămâni, Belgradul a votat de trei ori pentru rezoluţiile Naţiunilor Unite care condamnau invadarea Ucrainei de către Rusia şi au suspendat-o din principalul organism al ONU pentru drepturile omului. Moscova numeşte acţiunile sale în Ucraina "operaţiune specială".

Bombardamente în Dnipro (sursa: Twitter/nexta)
Internațional

Bombardamente în Dnipro

Bombardamente în Dnipro. Două rachete au lovit luni orașul Dnipro din centrul-est al Ucrainei, a declarat guvernatorul militar al regiunii. Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale din Dnipro, a declarat pe Telegram că districtele Synelnykiv și Pavlograd au fost ambele lovite de ceea ce el a numit "sosiri de dimineață". Bombardamente în Dnipro "Două persoane au fost rănite în districtul Synelnykiv. Racheta a lovit o instalație de infrastructură. Salvatorii au stins focul", a declarat el potrivit CNN. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Nu au fost raportate victime în Pavlograd, a precizat Reznichenko, dar infrastructura feroviară a fost distrusă. Dnipro a fost lovit de rachete rusești la începutul războiului, când aeroportul său a fost avariat. O lovitură cu rachete în martie a scos din uz pista și a avariat o clădire a terminalului, potrivit lui Reznichenko, iar o altă lovitură pe 10 aprilie a distrus o mai mare parte a aeroportului. Lesia Vasylenko, un parlamentar ucrainean, a declarat că lovitura din 10 aprilie a distrus "totul în jurul aeroportului".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră