marți 04 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Internațional

Hackerii ruși Killnet au revendicat atacul cibernetic asupra României, după ce Ciolacu a spus țara noastră va oferi arme Ucrainei

România, atacată cibernetic de hackerii ruși. Grupul de hackeri pro-rus Killnet a revendicat atacurile cibernetice asupra mai multor site-uri ale anumitor instituții din România. Site-urile Guvernului (gov.ro), al Ministerului Apărării (mapn.ro), al CFR (cfrcalatori.ro) și al unei instituții financiare (potrivit unor surse, ar fi vorba despre OTP Bank) au fost atacate cibernetic vineri dimineață. România, atacată cibernetic de hackerii ruși Grupul de hackeri Killnet a revendicat atacul și susține că acesta a venit în urma declarațiilor făcut de președintele PSD Marcel Ciolacu potrivit cărora acesta a promis că va trimite arme letale Kievului. „Președintele Senatului (camera superioară a parlamentului) României, Marcel Ciolacu, a emis o declarație în care a promis autorităților ucrainene „asistență maximă” în furnizarea de arme letale Kievului. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Răspunsul nostru oficial: Acesta va fi ultimul lucru pe care l-a făcut guvernul României”, a transmis grupul de hackeri pe Telegram. „Nu a fost decât un atac la site-ul nostru de prezentare, pentru transparenţă şi relaţii publice, deci, la o platformă exterioară, care nu are în spate nicio bază de date, nimic. Nu, este un atac simbolic mai degrabă, care încearcă să arate că nu funcţionează, sau să îţi plaseze ceva, un alt mesaj, contrar, aşa se face în această zonă. Nu este un atac care să afecteze să spunem baze de date sau sistemul de comandă sau control, deci nu este cazul. Este doar un atac simbolic”, a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, potrivit Digi24.

Hackerii ruși Killnet au revendicat atacul cibernetic asupra României, după ce Ciolacu a spus țara noastră va oferi arme Ucrainei
Circa 8.000 de soldați britanici vor participa la exerciții militare în Europa de Est în această vară
Internațional

Circa 8.000 de soldați britanici vor participa la exerciții militare în Europa de Est în această vară

Exerciții militare NATO în Europa de Est. Aproximativ 8.000 de soldaţi britanici vor participa în această vară la exerciţii în Europa de Est alături de alţi militari din NATO, într-o "demonstraţie de solidaritate şi forţă" în contextul continuării invaziei ruse în Ucraina, informează vineri France Presse. Zeci de tancuri şi 120 de vehicule de luptă blindate vor fi desfăşurate din Finlanda până în Macedonia de Nord în vara acestui an în cadrul acestui proiect, planificat de mai mult timp şi consolidat după începerea agresiunii ruse contra Ucrainei, în 24 februarie. Exerciții militare NATO în Europa de Est "Securitatea Europei nu a fost niciodată atât de importantă. În aceste exerciţii trupele noastre îşi vor uni forţele cu aliaţi şi parteneri ai NATO şi cu Forţa expediţionară comună, într-o demonstraţie de solidaritate şi forţă, care este una dintre cele mai mari desfăşurări comune după războiul rece", a declarat ministrul britanic al apărării Ben Wallace. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Forţa expediţionară comună (JEF) este o coaliţie formată din forţe armate din Regatul Unit şi din alte opt ţări: Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Suedia şi Ţările de Jos. Dintre acestea, Finlanda şi Suedia nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice, dar sunt asociate la NATO de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'. Soldaţi britanici sunt desfăşuraţi în Finlanda în această săptămână pentru a participa la un exerciţiu care "va îmbunătăţi capacitatea trupelor britanice şi finlandeze să lucreze împreună în cadrul JEF, descurajând agresiunea rusă în Scandinavia şi în statele baltice". În luna mai, alte trupe britanice vor fi desfăşurate la frontiera dintre Estonia şi Letonia, alături de 18.000 de soldaţi din NATO, printre care francezi şi danezi, care fac parte din ''prezenţa avansată consolidată'' a NATO, sub comandament britanic.

Piedone a fost ridicat de DNA de pe Aeroportul Henri Coandă și dus la audieri
Internațional

Piedone a fost ridicat de DNA de pe Aeroportul Henri Coandă și dus la audieri

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA. Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, a fost ridicat, vineri, de procurorii anticorupţie de pe Aeroportul Henri Coandă din Otopeni şi dus la audieri la sediul central al DNA, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare. Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA Potrivit surselor citate, ar fi vorba despre un dosar deschis recent privind fapte de corupţie. Piedone urma să plece cu un avion cu destinația Germania. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Curtea de Apel Bucureşti urmează să pronunțe pe data de 3 mai sentința definitivă în dosarul „Colectiv”, în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Procesul Colectiv s-a terminat în 21 decembrie 2021, iar Curtea de Apel București a amânat în 15 aprilie - pentru a patra oară - pronunţarea sentinţei. Următorul termen pentru pronunțarea deciziei finale a fost stabilit pentru 3 mai. Decizia ar urma să vină după mai bine de 5 ani de procese, timp în care instanța s-a încurcat în proceduri. Magistrații au invocat "complexitatea deosebită a cauzei" și au dat vina și pe avocați pentru amânările succesive. La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.

Iohannis: În aceste vremuri înţelegem cu atât mai bine rolul esenţial al veteranilor de război în apărarea ţării şi asigurarea securităţii României
Internațional

Iohannis: În aceste vremuri înţelegem cu atât mai bine rolul esenţial al veteranilor de război în apărarea ţării şi asigurarea securităţii României

Ziua Veteranilor de Război. Sacrificiile şi devotamentul veteranilor de război sunt cea mai nobilă manifestare a dragostei de ţară, a onoarei şi demnităţii naţiunii noastre, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Veteranilor de Război. Preşedintele a adăugat că "tăria lor de caracter ne inspiră şi ne insuflă puterea de a înfrunta orice provocări viitoare". Ziua Veteranilor de Război "De Ziua Veteranilor de Război, pe care o sărbătorim astăzi, gândurile noastre se îndreaptă, cu apreciere şi recunoştinţă, către toţi cei care au apărat independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale României", a spus şeful statului, potrivit Agerpres. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Iohannis a afirmat că, în timpul marilor conflagraţii mondiale, "dârzenia şi curajul cu care au luptat veteranii noştri au dovedit relevanţa strategică a ţării noastre în dinamica internaţională şi au făcut posibile realizări politice, pavând drumul spre dezvoltarea României de astăzi, stat membru al Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene". În context, şeful statului s-a referit la conflictul de la graniţă. "În această perioadă, când suntem martorii unui război nedrept şi ilegal la graniţele noastre, înţelegem cu atât mai bine rolul esenţial al veteranilor de război în apărarea ţării şi asigurarea securităţii României", a spus Iohannis. Şeful statului a adăugat că prezenţa a aproape 4.000 de militari aliaţi pe teritoriul ţării noastre, alături de forţele armate române, constituie "cea mai bună dovadă a solidarităţii şi unităţii NATO, precum şi a apartenenţei la aceleaşi valori democratice". "Militarii români, ghidaţi de exemplul înaintaşilor, au avut şi continuă să aibă o contribuţie crucială la apărarea şi consolidarea acestor valori care ne definesc", a adăugat preşedintele. Iohannis le-a transmis veteranilor de război că românii le sunt recunoscători şi îi admiră. "Reprezentaţi veritabile exemple demne de urmat şi vă îndemn să cultivaţi în rândul tinerelor generaţii principiile care v-au ghidat mereu în îndeplinirea cu succes a misiunilor încredinţate. Eroismul şi patriotismul dumneavoastră sunt repere esenţiale pentru tinerii care conştientizează astfel că libertatea trebuie întotdeauna preţuită şi protejată", a spus şeful statului.

Ucrainenii din zonele ocupate de ruși sunt obligați să folosească rubla
Internațional

Ucrainenii din zonele ocupate de ruși sunt obligați să folosească rubla

A început rusificarea ucrainenilor. Trupele ruse au început să ceară ca proprietarii magazinelor din unele localităţi pe care militarii Moscovei le-au ocupat în sudul Ucrainei să renunţe la produsele ucrainene şi la folosirea monedei naţionale hrivna, folosind în schimb rubla, a informat vineri administraţia militară regională din Zaporojie, citată de agenţia locală Ukrinform, transmite EFE. Această stare de fapt se înregistrează în două sate de lângă oraşul Melitopol, în regiunea Zaporojie (sud), unde "ocupanţii ruşi cer ca oamenii de afaceri locali să-şi deschidă magazinele, cafenelele şi alte centre de alimentaţie şi petrecere a timpului liber", a explicat administraţia militară. A început rusificarea ucrainenilor Regiunea Zaporojie, unde se găseşte cea mai mare centrală nucleară din Europa, se află la nord de Peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean anexat ilegal de ruşi în 2014, cu încălcarea tratatelor internaţionale, notează EFE. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Militarii ruşi care ocupă în prezent Zaporojie spun că "una dintre condiţiile pentru funcţionarea în siguranţă (a magazinelor) este renunţarea la produsele ucrainene. Totodată, proprietarii (magazinelor) sunt 'încurajaţi' să vândă produse fabricate în Crimeea ocupată şi să înceapă să introducă o 'zonă pentru ruble'", a mai anunţat administraţia militară regională într-un comunicat de presă. Potrivit locuitorilor din Vasilivka, unul dintre satele din regiune, numărul militarilor ruşi a crescut semnificativ în localitate. Militarii ruşi "staţionează în zone rezidenţiale, ascunzându-se în spatele civililor, folosindu-i pe aceştia pe post de scuturi umane. Se ştie totodată că invadatorii distribuie ajutoare umanitare şi medicamente doar acelora care sprijină făţiş ocupaţia şi promovează acţiunile lor criminale", a acuzat administraţia militară regională. În acelaşi timp, un număr semnificativ de locuitori din această regiune refuză să coopereze cu invadatorii ruşi, potrivit sursei citate.

Ciucă: "Cine şi-ar fi închipuit, oare, că la peste 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pacea Europei va atârna iarăşi de un fir de aţă"
Internațional

Ciucă: "Cine şi-ar fi închipuit, oare, că la peste 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pacea Europei va atârna iarăşi de un fir de aţă"

Europa, din nou în pragul războiului. Premierul Nicolae Ciucă a transmis, vineri, un mesaj veteranilor celui de-al Doilea Război Mondial în care le-a mulţumit pentru tot ce au făcut pentru patrie şi pentru poporul român. Premierul a adăugat că în conflictul din Ucraina, "ilegitim şi neprovocat", case, blocuri, străzi, parcuri, amintiri, familii, vieţi au fost distruse de "gloanţele şi bombele ruseşti", iar "această ultimă formă a lipsei de umanitate nu poate rămâne nepedepsită". Europa, din nou în pragul războiului "Transmit salutul meu şi urările de bine, sănătate şi viaţă lungă celor care ne-au învăţat să preţuim libertatea, supravieţuind cumplitelor orori ale celui de-al Doilea Război Mondial, orori pe care noi, astăzi, cu greu ni le putem imagina. Cinstim memoria celor care au pus ţara mai presus de propria viaţă şi aducem un omagiu etern în această zi din Săptămâna Luminată celor care au scris cu sânge istoria recentă a României, potrivit Agerpres.. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Generaţia noastră are privilegiul de a învăţa aceste lecţii de viaţă direct de la veteranii de război, iar noi, la rândul nostru, vom transmite copiilor şi nepoţilor noştri că libertatea lor de a trăi, de a visa şi de a iubi poartă preţul plătit de înaintaşii noştri, cu libertatea, iubirea, visele şi viaţa lor", a afirmat prim-ministrul. Premierul s-a referit la conflictul din Ucraina, subliniind că nimeni nu şi-a închipuit că, la şapte decenii de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, "pacea Europei va atârna iarăşi de un fir de aţă". "Conflictul din Ucraina trezeşte în noi oroarea şi suferinţa bunicilor noştri" "Conflictul din Ucraina, ilegitim şi neprovocat, trezeşte în noi oroarea şi suferinţa bunicilor noştri. Cine şi-ar fi închipuit, oare, că la peste şapte decenii de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pacea Europei va atârna iarăşi de un fir de aţă. Am văzut la vecinii noştri cum arată case, blocuri, străzi, parcuri, amintiri, familii, vieţi - toate distruse de gloanţele şi bombele ruseşti. Această ultimă formă a lipsei de umanitate nu poate rămâne nepedepsită. Este datoria morală pe care o avem astăzi nu doar faţă de poporul ucrainean, ci şi faţă de generaţiile viitoare", a adăugat Ciucă. Potrivit prim-ministrului, solidaritatea necondiţionată a partenerilor europeni şi NATO, precum şi deschiderea cu care românii i-au primit în casele lor pe cei plecaţi din calea războiului au arătat încă odată că "pacea şi umanitatea vor răzbi de fiecare dată în faţa întunericului". "Dragi camarazi, predaţi aceste file de istorie copiilor voştri şi copiilor copiilor voştri. Viitorul lor depinde de alegerile noastre de astăzi. Distinşi veterani de război, invalizi şi văduve de război, vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut pentru Patrie şi pentru poporul român! De Ziua Dumneavoastră, personal şi în numele Guvernului României, vă salut camaradereşte şi vă urez sănătate şi viaţă lungă! La mulţi ani! Am onoarea să vă salut!", a transmis premierul.

Rusia ignoră negocierile speciale privind Mariupol și nu este interesată de oligarhul rus Medvedciuk capturat în Ucraina
Internațional

Rusia ignoră negocierile speciale privind Mariupol și nu este interesată de oligarhul rus Medvedciuk capturat în Ucraina

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol. Mykhailo Podoliak, consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei, a declarat că Rusia nu este interesată de negocierile de la Mariupol privind evacuarea în siguranță a celor care se află în prezent la uzina Azovstal și a ignorat până acum propunerea de a face schimb de prizonieri ucraineni cu Viktor Medvedciuk. Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol Potrivit lui Podoliak: "Nu există nicio îndoială că există încă o posibilitate ca runda specială de negocieri să aibă loc. Pentru noi este o chestiune de principiu să ne putem evacua poporul: nu doar civilii, ci și militarii, care astăzi reprezintă invincibilitatea Ucrainei. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Obiectivul Federației Ruse este distrugerea completă a Mariupolului… Din păcate, Federația Rusă continuă să ignore toate acestea [adică propunerile Ucrainei de a evacua civilii și militarii din Mariupol], deoarece Rusia suferă în prezent pierderi de reputație. Așa că, din câte am înțeles, nu contează pentru ei dacă omoară 1.000 de civili sau 10.000." Podoliak a declarat că, deși unii oameni l-au "etichetat" pe Medvedciuk ca fiind un actor politic puternic și important pentru Federația Rusă, "s-a dovedit că nu au deloc nevoie de el".

Bunurile oligarhilor ruși confiscate în Irlanda ar putea fi valorificate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei
Internațional

Bunurile oligarhilor ruși confiscate în Irlanda ar putea fi valorificate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

Oligarhii ruși vor plăti pentru război. Peste 1 miliard de euro din activele rusești înghețate ar putea fi confiscate pentru a plăti pentru reconstrucția Ucrainei, a declarat ministrul afacerilor externe Simon Coveney. Oligarhii ruși vor plăti pentru război Statul a înghețat deja 1,2 miliarde de euro în fonduri legate de Rusia în cadrul unui regim de sancțiuni extinse ale UE - dar, ca răspuns la o întrebare parlamentară, Coveney a indicat că statul ar fi deschis să facă un pas mai departe și să le confiște, potrivit Ukrinform. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Opoziția susține că aceste fonduri ar putea fi folosite și pentru a ajuta la plata ajutorului umanitar acordat refugiaților din Ucraina. Casa Albă propune joi să folosească averile confiscate oligarhilor ruşi, pentru a compensa pagubele provocate Ucrainei de către Rusia după invazie. O lichidare a acestor averi „cleprocratice” ar permite transferarea sumelor obţinute Kievului, ”în vederea compensării prejudiciului (cauzat Ucrainei) prin agresiunea rusă”, anunţă într-un comunicat Executivul american. Statele Unite au furnizat deja armament - în valoare de peste trei miliarde de dolari - Ucrainei, după invazia rusă, la 24 februarie. Casa Albă încearcă în prezent ă obţină o finanţare suficientă din partea Congresului, pentru a prelungi aceste ajutoare până în ocrtombrie.

Premierul suedez respinge referendumul privind o eventuală aderare la NATO
Internațional

Premierul suedez respinge referendumul privind o eventuală aderare la NATO

Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO. Guvernul Suediei nu intenționează să organizeze un referendum în cazul în care parlamentul său va decide să dea curs unei cereri de aderare la NATO, a declarat vineri premierul Magdalena Andersson. Invazia Rusiei în Ucraina a forțat atât Suedia, cât și Finlanda să revizuiască convingerile de lungă durată conform cărora neutralitatea militară este cel mai bun mijloc de asigurare a securității naționale, ambele țări urmând să ia o decizie în următoarele săptămâni. Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO Andersson a declarat că un referendum este o "idee proastă". "Nu cred că este o chestiune potrivită pentru un referendum. Există multe informații despre securitatea națională care sunt confidențiale, așa că există probleme importante într-un astfel de referendum care nu pot fi discutate și fapte importante care nu pot fi puse pe masă", potrivit Reuters. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Parlamentul suedez revizuiește politica de securitate, un raport fiind așteptat la jumătatea lunii mai. Separat, propriul partid al lui Andersson, social-democrații, analizează dacă să renunțe la obiecțiile lor față de aderarea la NATO. Cu o majoritate în parlament care susține aderarea, social-democrații aflați la guvernare sunt văzuți ca fiind cel mai mare obstacol în calea solicitării Suediei de a adera la alianța de 30 de națiuni. Liderul Moderaților, cel mai mare partid de opoziție, a respins, de asemenea, apelurile pentru un referendum pe această temă. Amenințarea Rusiei a schimbat opțiunea de neutralitate a Suediei "Alegătorii … nu sunt naivi în ceea ce privește Rusia", a declarat Ulf Kristersson pentru cotidianul Aftonbladet la începutul acestei săptămâni, într-o dezbatere cu liderul Partidului de Stânga, Nooshi Dadgostar. "Este foarte clar că alegătorii suedezi au înțeles ce s-a întâmplat pe 24 februarie și au tras concluziile lor". Dadgostar, al cărui partid se opune aderării la NATO, a declarat pentru Aftonbladet că suedezii ar trebui să aibă un cuvânt de spus în această decizie. "Acest lucru … trebuie să se întoarcă la alegători, trebuie să existe un sprijin democratic foarte puternic în această chestiune", a spus ea. Suedia organizează alegeri generale în septembrie. Un sondaj de opinie realizat de Demoskop în cotidianul Aftonbladet, publicat la 20 aprilie, arăta că 57% dintre suedezi sunt în favoarea aderării la NATO, față de 51% în martie.

Rușii au atacat Kievul cu rachete chiar în timpul vizitei secretarului general al ONU
Internațional

Rușii au atacat Kievul cu rachete chiar în timpul vizitei secretarului general al ONU

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU. Oficialii ucraineni au condamnat atacul cu rachete al Rusiei asupra Kievului joi seara, care a avut loc în timp ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres, își încheia o vizită în capitala ucraineană. Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU "Astăzi, imediat după încheierea discuțiilor noastre cu Guterres la Kiev, rachete rusești au zburat asupra orașului. 5 rachete. Acest lucru spune multe despre adevărata atitudine a Rusiei față de instituțiile globale, despre eforturile conducerii ruse de a umili ONU și tot ceea ce reprezintă organizația. Și, prin urmare, necesită un răspuns adecvat și puternic”, a declarat Volodimir Zelenski. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară "Loviturile cu rachete rusești asupra Ucrainei - asupra Kievului, Fastivului, Odesa, Khmelnytskyi și a altor orașe - dovedesc încă o dată că nu ne putem relaxa încă, nu putem crede că războiul s-a încheiat. Trebuie să luptăm în continuare, trebuie să-i alungăm pe ocupanți", a declarat Zelenski, potrivit CNN. Premierul ucrainean Denis Shmihal a declarat într-un tweet: "În timpul întâlnirii cu @antonioguterres la Kiev, am auzit explozii. Rusia a lansat un atac cu rachete asupra capitalei. Sunt sigur că un astfel de comportament sfidător al ocupantului va fi evaluat în mod corespunzător de către secretarul general al ONU. Războiul din #Ucraina este un atac la adresa securității mondiale!". Într-o declarație a Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Kiev se precizează: "În acest moment, nu mai există nici un fel de amenințare: "La 28 aprilie, la ora 20:13, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Kiev a primit un raport privind un incendiu în districtul Shevchenkivskyi din capitală. Ca urmare a bombardamentelor inamice, a izbucnit un incendiu într-o clădire rezidențială de 25 de etaje, cu distrugerea parțială a etajelor 1 și 2. La ora 21:25, incendiul a fost stins pe o suprafață totală de 100 de metri pătrați … Operațiunile de căutare și salvare sunt în curs de desfășurare. Potrivit datelor preliminare, 5 persoane au fost salvate și 10 au fost rănite. Informațiile sunt în curs de clarificare".

Niciun segment din A7 şi A8 nu mai e în termen, în ciuda finanțării generoase din PNRR
Eveniment

Niciun segment din A7 şi A8 nu mai e în termen, în ciuda finanțării generoase din PNRR

Proiectele autostrăzilor din Moldova, mai mult blocate. Toate proiectele de autostradă din Moldova sunt întârziate, constată Adrian Covăsnianu, fostul secretar de stat al Iaşului la Ministerul Transporturilor până anul trecut. Proiectele autostrăzilor din Moldova, mai mult blocate Astfel, în ciuda finanţării generoase (3,6 miliarde de euro prin PNRR), a celor patru coridoare europene stabilite pe aici şi a prezenţei investiţiilor în Planul Investiţional 2020-2030, întârzierile pe fiecare tronson sau segment de drum este de până la 8 luni pe A7, respectiv 6 luni pe Autostrada Unirii. Nici drumul expres Tişiţa-Albiţa nu stă mai bine: 8 luni de când studiu de fezabilitate este suspendat. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale "Întârzierile sunt de la minim 3 luni (A7 Bacău-Paşcani) până la situaţia catastrofală de pe drumurile expres Tişiţa-Albiţa şi Suceava-Siret unde întârzierile contorizează 8 luni de zile", încadrează Covăsnianu limitele abaterilor de la termenele stabilite. Continuarea, în Ziarul de Iași.

„Moldovenii nu ar opune rezistenţă dacă s-ar repeta scenariul din Ucraina în Republica Moldova. Ar fi o altă Crimeea”, spune episcopul catolic de Chişinău
Eveniment

„Moldovenii nu ar opune rezistenţă dacă s-ar repeta scenariul din Ucraina în Republica Moldova. Ar fi o altă Crimeea”, spune episcopul catolic de Chişinău

Scenariu groaznic pentru Republica Moldova. Într-un interviu oferit pentru agenţia de presă italiană SIR, episcopul catolic din Chişinău, Preasfinţitul Anton Coşa, emite un scenariu foarte pesimist: dacă situaţia din Ucraina s-ar repeta în Republica Moldova, lucrurile se vor tranşa rapid fiindcă moldovenii nu ar opune rezistenţă. Scenariu groaznic pentru Republica Moldova „Văzând rezistenţa foarte puternică a poporului ucrainean, ne-am spus că probabil ruşii nu vor avea posibilitatea de a ajunge aici la noi. Însă şi dacă ar ajunge, nu s-ar replica aceeaşi situaţie din Ucraina pentru că moldovenii nu ar lupta. Nu ar opune rezistenţă. Mai degrabă ar fi ca o altă Crimeea”, a explicat PS Anton Coşa. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale El a explicat că motivele sunt simple: jumătate din populaţia din Republica Moldova îi susţine, din punctul său de vedere, pe ruşi dintotdeauna, chiar şi dinaintea începerii acestui conflict. „Era astfel înainte de acest conflict. Este astfel şi astăzi. Este un fenomen dificil de înţeles şi de gestionat. Jumătate este cu Rusia. Cealaltă jumătate cu ucrainenii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Timişoara, Cluj sau Oradea au ales să cheltuiască cele 12,5 milioane de euro din PNRR pe mijloace de transport. Iașiul, pe locuințe sociale
Eveniment

Timişoara, Cluj sau Oradea au ales să cheltuiască cele 12,5 milioane de euro din PNRR pe mijloace de transport. Iașiul, pe locuințe sociale

Locuințe sociale din PNRR . Primăria vrea să construiască blocuri din banii „gratis” oferiţi Iaşiului prin intermediul PNRR. Alte oraşe mari din ţară au optat pentru achiziţia de mijloace de transport: Timişoara cumpără troleibuze, Oradea tramvaie, iar Clujul autobuze electrice. Locuințe sociale din PNRR În cadrul unei componente a PNRR („fondul local”), fiecare localitate beneficiază de alocarea unei sume fixe pentru proiecte: în cazul Iaşului şi a celorlalte municipii reşedinţă de judeţ, alocarea este de 12,5 milioane euro, fără a fi un apel competitiv. Aceşti bani pot fi utilizaţi doar pentru proiecte ce ţin de mobilitate urbană, construirea de locuinţe şi reabilitarea clădirilor publice. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Este prima atragere de fonduri din PNRR pentru autorităţile locale, iar termenul de depunere a proiectelor este 30 mai. Astăzi, consilierii locali vor dezbate oportunitatea construirii de locuinţe sociale din banii prealocaţi. De precizat că PNRR are şi alte componente unde sunt depuse şi alte tipuri de proiecte de către autorităţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciucă: Legea națională pentru asigurarea protecției și drepturilor consumatorului va fi adaptată la legislația europeană
Politică

Ciucă: Legea națională pentru asigurarea protecției și drepturilor consumatorului va fi adaptată la legislația europeană

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, că Guvernul va lua măsuri de adaptare a legislaţiei naţionale cu cea europeană pentru siguranţa sporită a consumatorilor, menţionând că autorităţile cu responsabilităţi de control vor putea lua toate măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei şi, în mod deosebit, a drepturilor consumatorilor. România se aliniază la legislația europeană "Foarte important este să continuăm să îndeplinim obiectivele asumate prin programul de guvernare şi astăzi, pe ordinea de zi, un alt punct foarte important este cel legat de adaptarea legislaţiei naţionale la nivel european, în conformitate cu prevederile Directivei Omnibus pentru a putea să asigurăm acele elemente de siguranţă sporită a consumatorilor, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Este foarte important ca prin aceste demersuri să asigurăm ca autorităţile cu responsabilităţi de control, cum sunt Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorului, Consiliul Concurenţei, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor să poată să îşi desfăşoare activitatea şi să asigure toate măsurile necesare astfel încât să fie asigurată protecţia şi, în mod deosebit, drepturile consumatorilor. Ca atare, cetăţeanul rămâne în continuare în centrul preocupării Guvernului României", a afirmat Ciucă, la începutul şedinţei Executivului. Pe ordinea de zi a Guvernului se află un proiect de ordonanţă privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor. Conform notei de fundamentare, actul normativ vizează transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2019/2161 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului şi a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE şi 2011/83/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecţie a consumatorilor şi modernizarea acestor norme.

Finlanda şi Suedia vor putea să adere la NATO "pe repede înainte", spune Jens Stoltenberg
Internațional

Finlanda şi Suedia vor putea să adere la NATO "pe repede înainte", spune Jens Stoltenberg

Aderare simplificată pentru Finlanda și Suedia. Finlanda şi Suedia vor putea să adere la NATO rapid dacă ele decid să solicite statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice, a afirmat joi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters. ''Dacă ele decid să solicite (intrarea în NATO - n.r.), Finlanda şi Suedia vor fi primite cu căldură şi mă aştept ca procesul să se desfăşoare rapid'', a declarat Stoltenberg la Bruxelles, unde a avut joi dimineaţă o întrevedere cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Aderare simplificată pentru Finlanda și Suedia El a adăugat că intenţionează să discute în cursul zilei cu preşedintele Finlandei. Jens Stoltenberg s-a declarat convins că pot fi găsite soluţii pentru perioada interimară cuprinsă între data depunerii cererii de aderare şi cea a încheierii procesului de ratificare în parlamentele celor 30 de state membre NATO, potrivit CNN. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Rusia a anunţat că va desfăşura arme hipersonice şi nucleare în exclava sa Kaliningrad - aflată între Polonia şi Lituania - dacă Finlanda şi Suedia decid să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Finlanda şi Suedia sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'. Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar invazia militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această ţară, care are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere masivă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă. NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră