Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară

Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară. Iranul are capacitatea tehnică de a produce o bombă atomică, însă nu a decis deocamdată să facă acest pas, a declarat duminică un consilier de rang înalt al ayatollahului Ali Khamenei, liderul religios de la Teheran. Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară Kamal Kharrazi a susţinut, într-un dialog cu serviciul în limba arabă al televiziunii Al Jazeera, preluată de Reuters, că "în câteva zile am reuşit să îmbogăţim uraniul până la 60% şi putem cu uşurinţă produce uraniu îmbogăţit la 90%" şi a precizat că "Iranul are mijloacele tehnice de a produce o bombă nucleară, însă Iranul nu a luat deocamdată vreo decizie de a construi aşa ceva". Fostul preşedinte american Donald Trump a retras în 2018 Statele Unite din acordul nuclear încheiat în 2015 de puterile internaţionale cu regimul de la Teheran. Înţelegerea prevedea limitarea programului iranian de îmbogăţire a uraniului, în schimbul suspendării sancţiunilor economice împotriva Iranului. După circa un an de la implementarea politicii americane de "presiune maximă" asupra Iranului, republica islamică a început să încalce restricţiile asumate prin acord. Dialogul cu SUA, blocat Teheranul a dezminţit în repetate rânduri orice intenţie de a produce arme nucleare, susţinând că îmbogăţeşte uraniul exclusiv în scopuri civile, pentru sectorul energetic, şi a afirmat că încălcările acordului sunt reversibile, dacă SUA renunţă la sancţiuni şi se alătură din nou celorlalte puteri semnatare. Citește și: Ca să elimine petrolul rusesc de pe piață, Biden acceptă „albirea” prințului saudit Mohamad bin Salman. Externele de la Riad au criticat arogant SUA chiar după vizita președintelui american Dialogul indirect cu Washingtonul pe această temă este în impas din martie. Kharrazi a afirmat că Iranul nu va negocia niciodată programul de înarmare cu rachete şi politica regională, aşa cum solicită americanii şi aliaţii lor occidentali şi din Orientul Mijlociu.

Papa recunoaște uciderea, abuzarea copiilor indigeni (sursa: Vatican News)

Internațional

Papa recunoaște uciderea, abuzarea copiilor indigeni

Papa recunoaște uciderea, abuzarea copiilor indigeni. Călătoria pe care papa Francisc o va efectua în Canada săptămâna viitoare va fi un "pelerinaj de pocăinţă", a declarat duminică suveranul pontif, care şi-a exprimat speranţa că vizita sa va ajuta la vindecarea "răului îndurat", comis împotriva indigenilor de către preoţii şi călugăriţele Bisericii Romano-Catolice aflaţi la conducerea şcolilor rezidenţiale unde aveau loc abuzuri, informează Reuters. Papa recunoaște uciderea, abuzarea copiilor indigeni Călătoria apostolică va avea loc în perioada 24-30 iulie şi va include cel puţin cinci întâlniri cu nativi canadieni. Papa Francisc şi-a luat angajamentul că îşi va cere scuze pe teritoriul lor de origine pentru rolul Bisericii în şcolile sancţionate de stat, care au căutat să elimine culturile indigene. "Din păcate, în Canada, mulţi creştini, inclusiv unii membri ai ordinelor religioase, au contribuit la politicile de asimilare culturală care, în trecut, au dăunat grav, în diferite feluri, populaţiilor native", a spus papa Francisc în discursul său săptămânal adresat duminică celor prezenţi în Piaţa Sf. Petru. Aproximativ 150.000 de copii au fost luaţi cu forţa din casele lor. Mulţi au fost supuşi la abuzuri, violuri şi malnutriţie în ceea ce Comisia pentru Adevăr şi Reconciliere a numit în 2015 "genocid cultural". 165 de ani de teroare Scopul declarat al acestor şcoli, care au funcţionat în Canada în perioada 1831-1996, a fost de asimilare a copiilor indigeni. Acestea au fost conduse de culte creştine în numele guvernului, majoritatea de către Biserica Catolică. Aceste şcoli s-au aflat în centrul discuţiilor dintre papa Francisc şi indigeni, care au avut loc la Vatican în martie şi aprilie. Reamintind aceste întâlniri, papa a subliniat duminică faptul că şi-a exprimat "durerea şi solidaritatea pentru răul pe care l-au îndurat". "Mă pregătesc să efectuez un pelerinaj de pocăinţă care, cu harul lui Dumnezeu, sper să poată contribui la parcursul vindecării şi reconcilierii care a fost deja început", a spus suveranul pontif. Gropi comune cu oseminte de copii Papa, în vârstă de 85 de ani, va vizita Edmonton, Maskwacis, Lac Ste. Anne, Quebec şi Iqaluit din teritoriul arctic al Canadei. El va rosti nouă omilii şi va oficia două slujbe. Scandalul recurent al acestor şcoli a izbucnit din nou anul trecut după descoperirea rămăşiţelor a 215 copii pe locul unei foste şcoli rezidenţiale pentru minori indigeni, Kamloops, din provincia vestică Columbia Britanică, închisă în 1978. Descoperirea a condus la noi solicitări pentru asumarea responsabilităţii. De atunci, au fost găsite alte sute de locuri de înmormântare nemarcate. Papa Francisc a fost ales în această funcţie la aproape două decenii de la închiderea ultimei astfel de şcoli. Papa, probleme de sănătate Suveranul pontif a fost nevoit să anuleze o călătorie în Republica Democrată Congo şi Sudanul de Sud, la începutul lunii iulie, din cauza unei probleme la genunchi care l-a obligat să folosească mai întâi un fotoliu rulant şi mai târziu un baston. Citește și: Șeful forțelor armate britanice nu crede că Putin e în pericol să fie asasinat: E mai degrabă „wishful thinking” din partea celor ce spun asta Într-un interviu acordat Reuters pe 2 iulie, papa a făcut pentru prima dată publice detalii referitoare la starea sa, spunând că a suferit "o mică fractură" la genunchi când a făcut un pas greşit în timp ce avea un ligament inflamat.

Internațional

Forțele ruse pregătesc un atac masiv

Forțele ruse pregătesc un atac masiv. Rusia îşi consolidează poziţiile defensive din zonele pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei, a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic, potrivit Reuters. Activitate între Mariupol și Zaporojie Această consolidare include deplasări de efective şi echipamente militare între oraşele Mariupol şi Zaporojie. De asemenea, sunt întărite măsurile de securitate în zona oraşului Melitopol, a scris pe Twitter ministerul citat. Purtătorul de cuvânt al serviciilor de informaţii militare ucrainene, Vadim Skibiţki, a declarat că forţele ruse se pregătesc pentru următoarea fază a ofensivei lor din Ucraina. "Nu este vorba doar de lovituri de rachete din aer şi de pe mare. Putem vedea bombardamente pe întreaga linie de contact, de-a lungul întregii linii a frontului. Există o folosire activă a aviaţiei tactice şi a elicopterelor de atac", a spus Skibiţki. Forțele ruse pregătesc un atac masiv "Există într-adevăr o anumită activare a inamicului pe toată linia frontului. În mod clar sunt în desfăşurare acum pregătiri pentru următoarea etapă a ofensivei", a adăugat reprezentantul armatei ucrainene. Un obiectiv vizat de Rusia este cucerirea oraşului Sloviansk, situat în regiunea Doneţk. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Kievul a afirmat că în ultimele trei zile cel puţin 40 de oameni au fost ucişi în bombardamentele ruse în zone urbane. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Biden, umil în fața prințului saudit (sursa: news.postuszero.com)

Internațional

Biden, umil în fața prințului saudit

Biden, umil în fața prințului saudit. Preşedintele american Joe Biden şi-a încheiat sâmbătă după-amiază vizita în Arabia Saudită, după cea desfăşurată în Israel şi teritoriile palestiniene, turneu în cursul căruia a încercat să reafirme influenţa SUA în Orientul Mijlociu, promiţând totodată o nouă "viziune" pentru această regiune, consemnează AFP şi Reuters. Biden, umil în fața prințului saudit Liderul de la Casa Albă a petrecut mai puţin de 24 de ore în Arabia Saudită, unde s-a întâlnit cu mai mulţi şefi de stat şi responsabili din regiune, în primul rând cu prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, zis şi MBS, despre care CIA consideră că este principalul responsabil pentru asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi. Această întâlnire i-a adus, prin urmare, critici preşedintelui SUA. Care, de altfel, în campania electorală calificase Arabia Saudită drept un stat "paria". Dar interesele geostrategice şi economice ale Washingtonului în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei au determinat SUA să intensifice dialogul cu Arabia Saudită, ţară care este cel mai mare exportator de petrol şi care până în prezent a respins cererile SUA, ale Marii Britanii şi Uniunii Europene de a-şi creşte producţia în vederea temperării creşterii preţului petrolului. Promisiune: un milion de barili pe zi în plus Arabia Saudită şi-a manifestat acum disponibilitatea de a-şi creşte capacitatea de extracţie a petrolului cu un milion de barili pe zi, atrăgând însă atenţia că aceasta nu va însemna în mod necesar o creştere similară a producţiei. Promisiunea de creştere a acestei capacităţi, de la 12 la 13 milioane de barili pe zi, a fost făcută de Mohammed bin Salman. Dar el a avertizat totodată că Arabia Saudită nu-şi va putea spori capacitatea de extracţie a petrolului dincolo de acest prag, relatează agenţia DPA. La rândul său, ministrul de externe saudit, Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat la o conferinţă de presă ulterioară întâlnirii lui Biden cu liderii statelor arabe din regiune că la această reuniune nu s-a discutat despre petrol, adăugând că statele OPEC+ (grup din care face parte şi Rusia) vor continua să evalueze condiţiile pieţei şi să ia deciziile necesare. Propunere care să includă Israel, refuzată Potrivit Reuters, Biden a pledat şi pentru o alianţă regională de securitate care să includă de asemenea Israelul, cu scopul contracarării ameninţării iraniene, dar iniţiativa sa nu a fost agreată de Arabia Saudită. Întrebat despre acest subiect la conferinţa de presă, ministrul saudit de externe a răspuns că nu are cunoştinţă despre astfel de discuţii. Cât despre cazul asasinării jurnalistului Khashoggi, abordat de preşedintele american în discuţia cu prinţul moştenitor saudit, acesta din urmă i-a spus lui Biden, potrivit ministrului de stat saudit pentru afaceri externe, Adel al-Jubeir, că acest caz este închis din punctul de vedere al Riadului, susţinând că cei vinovaţi au fost traşi la răspundere - au fost pronunţate mai multe condamnări. Critici dure la adresa SUA Mai mult, adaugă acelaşi ministru, MBS a subliniat în faţa lui Joe Biden că încercările de a impune altora propriile valori pot avea efect de bumerang. "Nu a mers atunci când Statele Unite au încercat să-şi impună valorile în Afganistan şi Irak. De fapt, aceasta s-a întors împotriva lor. Fiecare ţară are valori diferite şi acestea trebuie respectate", a închis subiectul ministrul saudit. După ce un ziarist i-a atras totuşi atenţia că serviciile secrete americane îl consideră pe MBS principalul responsabil pentru acest asasinat, acelaşi ministru a răspuns: "Ştim bine ce au concluzionat serviciile de informaţii (ale SUA) despre armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein". Întâlniri cu liderii statelor din Golf Biden şi-a axat vizita în Arabia Saudită mai mult pe întâlnirile cu liderii statelor din Golf şi cu cei ai Egiptului, Iordaniei şi Irakului, încercând să minimalizeze întâlnirea cu MBS ce i-a atras destule critici, remarcă Reuters. Într-un discurs susţinut la Jeddah, la un summit la care au participat cele şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (Arabia Saudită, EAU, Qatar, Oman, Kuwait şi Bahrein) şi de asemenea Egipt, Iordania şi Irak, preşedintele SUA a promis că ţara sa "nu va pleca din Orientul Mijlociu" şi nu va lăsa în această regiune "un vid care să fie umplut de China, Rusia sau Iran", anunţând totodată un ajutor de un miliard de dolari pentru susţinerea securităţii alimentare în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. "Statele Unite sunt angajate în construirea unui viitor de cooperare în regiune, în parteneriat cu voi toţi, şi Statele Unite nu pleacă nicăieri", a promis liderul de la Casa Albă. Putin va vizita Iranul În ce priveşte noua "viziune" a SUA pentru Orientul Mijlociu enunţată de preşedintele american, aceasta se va baza pe dialog, cooperare economică şi militară şi va avea ca obiectiv normalizarea relaţiilor între Israel şi ţările arabe. "Nu vom tolera ca o ţară să încerce să o domine pe alta în regiune prin consolidări militare, incursiuni şi/sau ameninţări", a subliniat Biden, făcând aluzie la Iran, ţară unde preşedintele rus Vladimir Putin va efectua marţi o vizită. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Joe Biden a plecat aşadar din Arabia Saudită fără angajamente ferme, dar speră că grupul OPEC+ va decide la reuniunea sa din 3 august o sporire a producţiei de petrol care să ajute SUA să-şi tempereze creşterea inflaţiei, concluzionează Reuters. Preşedintele SUA declarase vineri că rezultatele vizitei sale în Arabia Saudită se vor vedea "în câteva săptămâni".

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina (sursa: Emergency Services of Ukraine)

Internațional

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina. Forţele armate ruse şi-au reluat atacurile în estul Ucrainei, după ce şi-au regrupat trupele. Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a ordonat extinderea atacurilor, în timpul unei inspecţii la unităţile implicate în invazia din Ucraina, informează sâmbătă dpa. Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina "După ce a audiat raportul (asupra situaţiei), ministrul rus al apărării a dat instrucţiunile necesare pentru a extinde activităţile grupărilor armate în toate direcţiile de atac, pentru a priva regimul de la Kiev de posibilitatea de a continua să întreprindă atacuri masive de artilerie şi cu rachete asupra infrastructurii şi civililor în Donbas şi în alte regiuni", a anunţat Ministerul Apărării rus, potrivit dpa. La rândul său, Statul Major de la Kiev a anunţat în raportul său că Ucraina a respins în ultimele 24 de ore tentative de atacuri ale Rusiei în direcţia Bahmut şi lângă Doneţk. "După ce s-a regrupat, duşmanul şi-a reluat atacul asupra centralei termice de la Vuhlehirsk şi luptele continuă", se mai spune în comunicatul Statului Major ucrainean. Lupte la scară mică Experţi militari din cadrul Institutului pentru Studiul pentru Studiul Războiului (ISW) au constatat de asemenea că trupele ruse şi-au încheiat pauza pe care au luat-o după ce au capturat oraşele Severodoneţk şi Lisiciansk. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Deocamdată, luptele sunt la scară mică. "Dacă pauza operaţională într-adevăr s-a încheiat, ruşii probabil îşi vor continua şi extinde aceste atacuri în următoarele 72 de ore", potrivit analizelor ISW. Războiul pare de durată Au trecut deja aproape cinci luni de când Rusia a declanşat un război împotriva Ucrainei. După ce iniţial a eşuat în operaţiunile din nordul Ucrainei ce au vizat capitala Kiev, trupele ruse au înregistrat cuceriri teritoriale în regiunea estică Donbas, printr-o masivă desfăşurare de artilerie. Utilizarea lansatoarelor de rachete trimise de aliaţii occidentali i-au permis Ucrainei să provoace pierderi substanţiale ruşilor. Pentru a contracara aceasta, SUA cred că Rusia intenţionează să achiziţioneze drone de lupte iraniene.

Semafor acționat cu telecomanda de șofer (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Eveniment

Semafor acționat cu telecomanda de șofer

Semafor acționat cu telecomanda de șofer. Primăria va semaforiza intersecţia din zona Curţii de Apel, între străzile Elena Doamna, Cucu şi Sărăriei. Semafor acționat cu telecomanda de șofer În acest sens, municipalitatea a achiziţionat servicii de proiectare de la firma ieşeană Canel SA, societate care va încasa circa 27.000 lei pentru întocmirea documentaţiei tehnice. Amenajarea intersecţiei se va face cu interzicerea virajului la stânga pe direcţia Sărărie – str. Cucu pentru toate vehiculele exceptând transportul în comun (autobuz). Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) În acest sens, automatul de semaforizare va accepta un semnal al conducătorului mijlocului de transport în comun, în urma căruia va prioritiza virajul la stânga al autobuzului (schimbarea diagramei din telecomandă). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șeful avocatei căzute pe geam, arestat (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Eveniment

Șeful avocatei căzute pe geam, arestat

Șeful avocatei căzute pe geam, arestat. Monica Cioată, în vârstă de 25 de ani, a căzut de la etajul şase al unui bloc situat în Târgu Cucu, în dimineaţa zilei de 19 iunie 2021. Șeful avocatei căzute pe geam, arestat La ora 4.30, un apel 112 a anunţat că o persoană a căzut de la înălţime în parcarea din spatele blocului. Nouă minute mai târziu, un vecin a coborât pentru a vedea ce s-a întâmplat, iar la 4:36 a ajuns un echipaj de ambulanţă. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Un minut mai târziu a ajuns şi Poliţia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Internațional

Rachete rusești la centrala nucleară Zaporojie

Rachete rusești la centrala nucleară Zaporojie. Armata rusă a desfăşurat lansatoare de rachete pe situl centralei nucleare Zaporojie (sud), aflată sub control ruşilor de la începutul lui martie, şi cu care loveşte în special raionul Nikopol, a afirmat vineri şeful Energoatom, operatorul ucrainean, scrie AFP. Rachete rusești, la centrala nucleară Zaporojie "Ocupanţii ruşi au instalat sisteme de tiruri de rachete pe teritoriul centralei nucleare Zaporojie şi de acolo lovesc raionul Nikipol", a declarat preşedintele Energoatom, Petro Kotin, pe Telegram, după un interviu televizat pe postul ucrainean United News. "Situaţia (la centrală) este extrem de tensionată şi tensiunea creşte pe zi ce trece. Ocupanţii îşi aduc acolo maşinăriile, inclusiv sistemele de rachete cu care au lovit deja peste râul Nipru şi pe teritoriul Nikopol", la 80 km sud-vest de Zaporojie, a indicat el. Potrivit acestuia, până la 500 de soldaţi ruşi sunt încă pe locul centralei. Ei "controlează situl", a spus Petro Kotin. Ucraina critică AIEA pentru ineficiență "Echipamente grele (tancuri, vehicule blindate), ocupanţi şi camioane încărcate cu armament şi explozivi rămân staţionate pe situl centralei", a subliniat el, considerând "insuficientă" presiunea pentru a îi face să plece şi criticând în special Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Directorul general al acesteia, Rafael Grossi, a insistat joi, potrivit unui comunicat, asupra "importanţei" ca AIEA să poată vizita centrala pentru a efectua "operaţiuni esenţiale de securitate, siguranţă şi protecţie la cea mai mare centrală nucleară din Ucraina". Agenţia nu a mai putut merge la centrala atomică de la invazia rusă a Ucrainei pe 24 februarie. Centrala, ocupată de ruși, operată de ucraineni Situl este ocupat de forţele ruse, dar personalul ucrainean continuă să îl opereze, a precizat comunicatul, evocând o situaţie "extrem de dificilă" din cauza "presiunii constante asupra personalului". Rafael Grossi şi-a reiterat "temerile tot mai mari" privind condiţiile în care se află aceşti angajaţi şi "impactul acestor condiţii asupra siguranţei şi securităţii centralei". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special În 2021, centrala a furnizat 20% din producţia anuală de energie electrică a Ucrainei şi 47% din cea produsă de parcul nuclear ucrainean, mai scrie AFP.

Internațional

Secret Service, SMS-uri șterse pentru Trump

Secret Service, SMS-uri șterse pentru Trump. Comisia parlamentară care anchetează cu privire la asaltul asupra Capitoliului, din ianuarie 2021, a anunţat vineri seara că a ordonat agenţiei guvernamentale Serviciului Secret al SUA (US Secret Service), însărcinat cu protecţia preşedintelui SUA, să-i furnizeze până marţi SMS-urile şterse de agenţi ai săi, informează sâmbătă AFP şi Reuters. Secret Service, SMS-uri șterse pentru Trump "Comisia caută SMS-urile pertinente (...) legate în orice fel de evenimentele din 6 ianuarie 2021", precizează într-o scrisoare Bennie Thompson, preşedintele Comisiei. El l-a informat pe directorul Secret Service, James Murray, într-o scrisoare transmisă vineri, că are timp până marţi pentru a preda SMS-urile ce lipsesc. Joseph Cuffari, inspector general al Ministerului de Securitate Naţională, a anunţat într-o scrisoare publicată joi şi adresată şefilor din Congres că s-a confruntat cu dificultăţi în a obţine înregistrări ale Secret Service ce datează din 5 şi 6 ianuarie 2021. Instigări la spânzurarea lui Mike Pence Aceste mesaje ar putea fi cruciale pentru anchetele desfăşurate de Camera Reprezentanţilor şi de Ministerul Justiţiei, pentru a determina dacă fostul preşedinte republican şi consilierii lui apropiaţi au încurajat asaltul sângeros împotriva Capitoliului, în încercarea de a împiedica certificarea victoriei adversarului său democrat Joe Biden în timpul scrutinului din noiembrie 2020. Citește și: Afro-american, ucis cu 46 de gloanțe trase asupra sa de polițiști. Afro-americanul e cel care deschisese focul Agenţi ai Secret Service se aflau în acea zi cu Donald Trump şi cu vicepreşedintele Mike Pence, care s-a ascuns în Capitoliu după instigările lansate de militanţi pro-Trump de a-l spânzura. Secret Service: Telefoanele au fost "reinițializate" Un angajat al Casei Albe a mărturisit pe 29 iunie în faţa comisiei de anchetă a Camerei Reprezentanţilor că Trump încercase să forţeze Secret Service să-l ducă la Congres pentru a se ralia susţinătorilor săi. Până acum, Secret Service a susţinut că telefoanele agenţilor săi au fost reiniţializate în cadrul unui program planificat de înlocuire. Miliardarul republican, care cochetează deschis cu ideea de a candida în alegerile prezidenţiale din 2021, denunţă cu vehemenţă activităţile comisiei. Partidul său, pe care Trump continuă să-l ţină sub control, a promis deja că va anula concluziile aceste comisii dacă republicanii conservatori vor prelua controlul asupra Camerei Reprezentanţilor după legislativele de la mijloc de mandat, în noiembrie.

Internațional

Rachetele rusești au omorât civili intenționat

Rachetele rusești au omorât civili intenționat. Un responsabil american al apărării a respins vineri afirmaţiile ruse potrivit cărora atacul de la Viniţa, care a făcut 23 de morţi, printre care copii, conform Kievului, a vizat o reuniune a forţelor aeriene ucrainene în acest oraş foarte îndepărtat de liniile frontului, transmite AFP. Rachetele rusești au omorât civili intenționat "Nu am nicio indicaţie cu privire la prezenţa unei ţinte militare în apropiere", le-a declarat jurnaliştilor acest responsabil cu rang înalt sub protecţia anonimatului. "Părea o clădire", a adăugat responsabilul, confirmând că Rusia a lansat racheta joi de pe un submarin. Luând în calcul atacul asupra oraşului Viniţa, el a estimat, pe baza informaţiilor publice, că 100 până la 150 de civili ucraineni au fost ucişi în lovituri ruse în ultimele şapte până la 15 zile. Ultimul bilanţ la Viniţa a raportat 23 de morţi, 29 de dispăruţi şi zeci de răniţi. Minciuni rusești Ministerul rus al Apărării susţine că rachetele trase de pe mare au lovit "casa ofiţerilor" din Viniţa, unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Imaginile difuzate de serviciul ucrainean pentru situaţii de urgenţă au arătat zeci de maşini carbonizate şi o clădire de zece etaje devastată de explozie. Potrivit armatei ucrainene, "trei rachete" au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, mai scrie AFP.

Internațional

Rusia ignoră că a omorât civili

Rusia ignoră că a omorât civili. Ministerul rus al apărării a afirmat vineri, într-un comunicat, că bombardamentul de joi asupra oraşului Viniţa din centrul Ucrainei a vizat o şedinţă de comandament a forţelor aeriene ucrainene, transmite AFP. Documentul citat precizează că s-au folosit rachete Kalibr lansate de pe mare. Rusia ignoră că a omorât civili Potrivit armatei ucrainene, acestea au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, unde au ucis cel puţin 23 de oameni. Comunicatul oficial de la Moscova susţine că ţinta a fost o "casă a ofiţerilor" unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Rusia nu a recunoscut până acum nicio greşeală sau crimă a forţelor sale armate în Ucraina şi susţine că nu loveşte decât ţinte militare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că este "consternat" de atacul de la Viniţa, iar Uniunea Europeană a acuzat Rusia de noi "atrocităţi".

CCR: Milionar imobiliar, afară din puşcărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Eveniment

CCR: Milionar imobiliar, afară din puşcărie

CCR: Milionar imobiliar, afară din puşcărie. Milionarul Ioan Zapodeanu a scăpat de închisoare după doar șapte luni din pedeapsa de patru ani de detenție primită la sfârșitul anului trecut. CCR: Milionar imobiliar, afară din puşcărie Decizia de joi a Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă practic prima punere în practică a deciziei recente a Curții Constituționale referitoare la prescripție într-un caz care vizează un ieșean. Ioan Zapodeanu a fost condamnat într-un dosar în care procurorii DNA l-au acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și spălare de bar. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu În același dosar au fost trimiși în judecată și Gineta Roman, fosta directoare a SC Mica Industrie SA, Lucian Drîmbă, la acea dată jurist în cadrul societății și un funcționar al Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Mariana Popa. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Internațional

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în ţara sa, transmite AFP. Liderul de la Kiev s-a adresat prin videoconferinţă unei reuniuni juridice internaţionale privind crimele de război comise în Ucraina. Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse "Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a spus Zelenski. Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse. Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten. "Cred că problema merită studiată" Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma - situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina. De aceea, ideea unui tribunal special este "foarte valabilă", a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. "Cred că problema merită studiată", le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei. Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună. Veșnicele minciuni rusești Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez. Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război. Citește și: Războiul din Ucraina „va dura”, Europa trebuie să se descurce „fără gaz rusesc”, spune Macron de Ziua Franței Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

Internațional

Războiul din Ucraina va dura mult

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

Internațional

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor. Trei rachete ruseşti au lovit joi centrul oraşului Vinniţa, în centrul Ucrainei, departe de linia frontului, într-un atac ce s-a soldat cu cel puţin 18 morţi, între care un copil mic, şi 30 de răniţi, potrivit Serviciului de stat ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă și corespondentului Agerpres din zonă. Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor "La ora locală 12:15 (09:15 GMT), 12 morţi şi 25 de răniţi", a indicat serviciul de urgenţă pe pagina sa de Facebook, precizând că circa 90 de pompieri luptă să stingă un incendiu provocat de lovituri. Ulterior, corespondentul Agerpres a transmis că numărul deceselor este de 18 și al răniților, de 30. Şeful poliţiei naţionale, Ihor Klimenko, citând informaţii preliminare, a declarat că rachetele au lovit un bloc de birouri şi au avariat clădirile rezidenţiale din apropiere, provocând un incendiu uriaş care s-a extins asupra unei parcări, unde au luat foc mai multe vehicule. Conform informaţiilor preliminare, au ars cel puţin 25 de autoturisme. Zelenski: "Un act deschis de terorism" Şeful administraţiei regionale Vinniţa, Serhei Borzov, a indicat că se pare că patru rachete au fost interceptate şi distruse de antiaeriana ucraineană. "În fiecare zi, Rusia ucide civili, ucide copii ucraineni, lansează rachete asupra unor ţinte civile unde nu există niciun obiectiv militar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Ce este asta dacă nu un act deschis de terorism?", a denunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe contul său de Telegram. Ministerul rus al Apărării nu a făcut vreun comentariu deocamdată referitor la atacul de la Vinniţa. Rusia, care a invadat Ucraina în 24 februarie, neagă că ar viza în mod deliberat civili, notează Reuters.