marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2015 articole
Alex Preda

Internațional

Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul

Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul. Obiectivul Rusiei este capturarea completă a regiunii ucrainene Donbas, a reafirmat luni preşedintele rus Vladimir Putin, la aproape jumătate de an de la declanşarea unui război neprovocat împotriva Ucrainei, relatează DPA. Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul În faţa invitaţilor externi la un forum militar anual organizat în apropiere de Moscova, liderul de la Kremlin a susţinut, încă o dată, că "teritoriul regiunii Donbas este eliberat pas cu pas". În cadrul reuniunii au fost prezentate tancuri şi rachete ruseşti, Putin lăudând companiile producătoare de arme ruseşti pentru faptul că echipează forţele militare cu "arme moderne care astăzi contribuie la victorie". Compania rusă de stat Rosoboronexport a subliniat că sancţiunile occidentale contra Moscovei nu afectează exporturile de echipament militar rusesc. Până la finalul lui 2023 cinci sisteme de apărare S-400 vor fi livrate Indiei, a spus şeful Rosoboronexport, Aleksandr Miheev. "Anumite probleme logistice" Totuşi, directorul Serviciului federal rus pentru cooperare tehnico-militară, Dmitri Şugaev, a recunoscut că s-au înregistrat anumite probleme logistice "legate de evenimentele politice". Pe 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. Pentru a se putea apăra, Kievul se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident. Bază Wagner, distrusă de ucraineni Ucraina a anunţat luni că a lovit o bază a grupării paramilitare Wagner, ai cărei membri sunt acuzaţi de Kiev că luptă de partea trupelor ruse, şi că a distrus un pod din apropierea oraşului ocupat Melitopol, din regiunea Zaporojie, informează AFP. Potrivit guvernatorului regiunii Luhansk (estul Ucrainei), Serghei Gaidai, baza Wagner din oraşul Propasna a fost "distrusă de o lovitură de precizie". Tirul a avut loc duminică, a precizat Gaidai pe Telegram. Citește și: Un propagandist al Kremlinului a publicat fotografii ale unei baze a mercenarilor Wagner. Cine i-a vizitat după câteva ore Extrem de opacă, gruparea Wagner are legături cu oligarhul rus Evgheni Prigojin, el însuşi considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin. Prezenţa combatanţilor săi a fost atestată în ultimii ani în Siria şi în ţări africane printre care Libia şi Mali. În ultimele săptămâni, Ucraina a vizat mai multe poduri, în special în regiunea ocupată Herson, unde forţele ucrainene au lansat o contraofensivă pentru a recuceri zeci de sate aflate sub controlul trupelor ruse.

Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul (sursa: kremlin.ru)
Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie. Zeci de ţări, precum şi UE, au cerut retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina. "Staţionarea personalului militar şi a armelor ruseşti la instalaţia nucleară este inacceptabilă", se arată într-o declaraţie citată duminică de agenţia germană de presă DPA. Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie "Desfăşurarea de personal militar şi armament rusesc la instalaţia nucleară este inacceptabilă şi nu respectă principiile de siguranţă, securitate şi garanţii pe care toţi membrii AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică) s-au angajat să le respecte", a afirmat grupul într-o declaraţie comună. Cererea a fost făcută în numele UE, precum şi al SUA, al Marii Britanii, al Norvegiei, al Australiei, al Japoniei, al Noii Zeelande şi al multor alte ţări. "Cerem Federaţiei Ruse să îşi retragă imediat forţele militare şi tot personalul neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie, din împrejurimile sale imediate şi din întreaga Ucraină, astfel încât operatorul şi autorităţile ucrainene să îşi poată relua responsabilităţile suverane în cadrul graniţelor Ucrainei recunoscute la nivel internaţional. Acest lucru va permite, de asemenea, AIEA să îşi desfăşoare verificările în conformitate cu obligaţiile de garanţii ale Ucrainei în condiţii de siguranţă şi securitate şi în timp util", se arată în declaraţie. Noi bombardamente lângă centrală Obuze de artilerie au lovit din nou duminică oraşul ucrainean Energodar, în apropiere de centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia, în contextul în care Rusia a cerut ONU să asigure securitatea sitului, relatează DPA. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă pentru bombardamentele de duminică şi ambele au raportat că un civil a fost ucis. Autorităţile ruse au declarat că "naţionaliştii din Ucraina" au lovit zona, în timp ce primarul ucrainean al oraşului, Dmitro Orlov, a vorbit despre o "provocare criminală" din partea Rusiei. Nu a existat nicio confirmare independentă a incidentului. Pe unde să meargă experții AIEA către centrală? Cea mai mare centrală nucleară din Europa, care este ocupată de trupele ruseşti din martie, este supusă bombardamentelor de mai multe săptămâni. Experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) urmează să inspecteze situl. Cu toate acestea, Naţiunile Unite, Rusia şi Ucraina nu pot ajunge la un acord cu privire la planificarea vizitei. Diplomatul rus Mihail Ulianov a cerut Naţiunilor Unite să intervină pentru a asigura siguranţa centralei. Secretariatul ONU are sarcina de a "da undă verde pentru o vizită la centrala nucleară a experţilor de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică", a declarat Ulianov pentru agenţia rusă de presă de stat TASS într-un interviu publicat duminică. Acuzații reciproce de atacuri Potrivit unor rapoarte, ONU nu i-a permis până acum şefului AIEA, Rafael Grossi, să meargă în Ucraina, nu doar din motive de securitate, ci şi din cauza unei dispute privind itinerariul. Grossi ar putea să călătorească sub protecţia Rusiei prin peninsula Crimeea de la Marea Neagră, care a fost anexată de Moscova în 2014, dar acest lucru ar fi perceput ca un afront de către Kiev. Ucraina acuză trupele ruseşti că folosesc centrala nucleară ca pe o fortăreaţă din care trag asupra micilor oraşe Nikopol şi Marganeţ, care se află pe celălalt mal al lacului de acumulare Nipru. Rusia, pe de altă parte, susţine că Ucraina bombardează uzina cu drone, artilerie grea şi lansatoare de rachete. Iad în Donețk Între timp, Kremlinul a anunţat că a lovit ţinte în zeci de locuri din estul Ucrainei cu rachete şi artilerie. Atacurile s-au concentrat în regiunea Doneţk, a precizat Ministerul rus al Apărării. În regiunea învecinată Harkov, satul Udî a fost capturat, a precizat Moscova, iar un depozit de combustibil de lângă Sloviansk a fost distrus. Citește și: Zelenski, amenințare fățișă pentru militarii ruși de la centrala nucleară de la Zaporojie: Sunt ținte speciale pentru armata noastră Statul major ucrainean de la Kiev a raportat atacuri intense în estul şi sudul ţării. În regiunea Doneţk, o tentativă a forţelor ruseşti de a pătrunde în Sloviansk a fost respinsă, a precizat acesta. În general, Kievul a menţionat că situaţia a rămas în mare parte neschimbată.

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat soldaţii ruşi care trag în cea mai mare centrală nucleară din Europa sau o folosesc ca bază de tragere că vor deveni o "ţintă specială" pentru forţele ucrainene, transmite Reuters. Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie "Fiecare soldat rus care fie trage în centrală, fie trage folosind centrala ca acoperire, trebuie să înţeleagă că devine o ţintă specială pentru agenţii noştri de informaţii, pentru serviciile noastre speciale, pentru armata noastră", a declarat Zelenski într-un discurs sâmbătă seara. Liderul ucrainean a reafirmat că el consideră că Rusia foloseşte centrala ca şantaj nuclear, dar nu a dat detalii. Trupele ruse au capturat centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei la începutul războiului, dar aceasta este încă administrată de tehnicieni ucraineni. Pe fondul temerilor legate de o catastrofă nucleară din cauza reluării bombardamentelor din ultimele zile, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut crearea unei zone demilitarizate. Ucraina şi Rusia se acuză reciproc pentru bombardamente. Podoliak: Rușii vor deconectarea sudului Ucrainei Forţele ucrainene care controlează oraşele de pe malul opus faţă de cel pe care se află centrala au fost supuse unui bombardament intens din partea ruşilor. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a acuzat Rusia că "a lovit partea centralei nucleare unde este generată energia care alimentează sudul Ucrainei". "Scopul este de a ne deconecta de la (centrală) şi de a da vina pe armata ucraineană pentru acest lucru", a scris Podoliak pe Twitter. Vladimir Rogov, membru de rang înalt al administraţiei civil-militare a provinciei Zaporojie, numit de Rusia, a scris pe Telegram că forţele ucrainene au bombardat centrala. AIEA a avertizat asupra unui dezastru Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a avertizat asupra unui dezastru nuclear dacă nu se opreşte lupta. Experţii nucleari se tem că atacurile ar putea deteriora bazinele de combustibil uzat ale centralei sau reactoarele. Citește și: Risc din ce în ce mai mare ca centrala nucleară de la Zaporojie să fie avariată decisiv de rachete. Noi tiruri, rușii și ucrainenii se acuză reciproc În timp ce luptele nu încetează, nave de marfă continuă să părăsească Ucraina, ca parte a unui acord negociat de ONU şi Turcia la sfârşitul lunii iulie, menit parţial să atenueze criza alimentară mondială.

Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal (sursa: BBC)
Internațional

Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal

Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal. Scriitorul Salman Rushdie a fost scos de pe ventilator şi vorbeşte după ce a fost înjunghiat vineri la o conferinţă la New York, relatează duminică DPA. Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal Scriitorul britanico-american Aatish Taseer a menţionat într-o postare pe Twitter, între timp ştearsă, că bărbatul în vârstă de 75 de ani "a fost scos de pe ventilator şi vorbeşte (şi glumeşte)", fapt confirmat de agentul autorului, Andrew Wylie. Wylie a afirmat anterior că Salman Rushdie este conectat la ventilator şi şi-ar putea pierde un ochi după ce a fost înjunghiat în braţ şi în ficat în timpul atacului. Autorul britanic de origine indiană, al cărui roman "Versetele satanice" a dus la ameninţări cu moartea din Iran în anii 1980, era pe cale să susţină vineri un discurs la o conferinţă în New York când a fost atacat. Atacatorul pledează "nevinovat" Bărbatul inculpat pentru înjunghierea lui a pledat sâmbătă "nevinovat" la acuzaţiile de tentativă de crimă şi asalt. Un avocat al lui Hadi Matar, de 24 de ani, a anunţat sâmbătă pledoaria clientului său la o audiere oficială într-un tribunal din vestul New York. Scriitorul a fost înjunghiat cel puţin o dată în gât şi o dată în abdomen, potrivit poliţiei, înainte de a fi transportat de urgenţă la spital. Salman Rushdie şi-a început cariera la începutul anilor 1970 cu două cărţi lipsite de succes înainte de "Copiii de la miezul nopţii", o carte despre naşterea Indiei, care a câştigat Booker Prize în 1981. Fatwa ucigașă, încă în vigoare Autorul a trăit mulţi ani la Londra într-un program de protecţie al guvernului britanic după ce ayatollahul Ruhollah Khomeini a emis o fatwa în 1989, după ce romanul său "Versetele satanice" a fost acuzat de blasfemie. Citește și: Oficiosul religios al regimului de la Teheran, despre atacul asupra lui Salman Rushdie: „O mie de bravos” În 1998, guvernul iranian guvernul iranian şi-a retras sprijinul pentru condamnarea la moarte şi Salman Rushdie a revenit gradual în viaţa publică, apărând chiar în filmul din 2001 "Bridget Jones's Diary". Indexul privind Cenzura, o organizaţie care promovează libertatea de expresie, a relatat că s-au strâns bani pentru a suplimenta recompensa pentru uciderea lui Salman Rushdie în 2016, ceea ce arată că fatwa este încă valabilă.

Dragnea, ceasul de mână, lui Salam (sursa: Facebook/Liviu Dragnea)
Eveniment

Dragnea, ceasul de mână lui Salam

Dragnea, ceasul de mână, lui Salam. Codrin Ștefănescu a povestit online un episod despre "decedatul" zilei de sâmbătă, Florin Salam. Istorisirea îl implică și pe Liviu Dragnea. Dragnea, ceasul de mână, lui Salam "Eu îmi doresc să fie sănătos și să cânte încă un secol. E un artist super talentat și un om bun la suflet. Mi-a cântat cu patimă, din inimă, la multe petreceri și multe chefuri. M-a bucurat cu vocea, timbrul și ritmul lui absolut unic. Inconfundabil. Talent nativ. Am să vă spun o întâmplare, ca să înțelegeți ce înseamnă bunul simț pentru un artist valoros: la nunta fiului lui Liviu Dragnea, ne-a cântat până dimineață, deși nu era obligat prin contract. Liviu, prins de o melodie pe care ne-o dedicase nouă in mod explicit, de pasiunea cu care o interpreta, de versurile cu mesaj pentru noi, i-a oferit in dar ceasul său de la mână. Florin Salam s-a fâstâcit, m-a întrebat din ochi ce să facă, i-am dat de înțeles să accepte darul. Citește și: VIDEO Fabuloasa dezmințire a „morții” lui Florin Salam: manelistul s-a filmat ca să demonstreze că e viu, a ținut un discurs în care a îndemnat oamenii să se protejeze de COVID, a transmis familiei mesaje liniștitoare și a criticat presa Dar Florin a insistat să-l înapoieze. I-a spus lui Liviu că gestul său l-a onorat, dar nu poate să accepte. Că reacția noastră, emoția noastră pentru modul in care a interpretat piesa, e mai mult decât un cadou pentru el. Liviu Dragnea l-a luat de după umăr și i-a spus: Florin, ți l-am dat din suflet, sunt impresionat, poartă ceasul meu! Să-ți aducă aminte că intr-o noapte importantă pentru mine, talentul tău, vocea ta, m-au emoționat sincer. Era noaptea in care eu si Liviu ne-am împăcat. Împreună, urma să ținem față puciului din partid organizat de securici. Și urma să-i învingem. Fă-te bine repede, Florin! Și nu pune la inimă răutățile celor din jur!", a scris Ștefănescu pe Facebook.

Războiul din Ucraina, și după 2022 (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Războiul din Ucraina, și după 2022

Războiul din Ucraina, și după 2022. Rusia a clamat sâmbătă cucerirea satului strategic Pesky în provincia Doneţk din estul Ucrainei, lucru negat de comandamentul militar ucrainean, dar care a admis totuşi că în acea zonă au loc "lupte feroce", în timp ce analişti militari îşi manifestă temerea că războiul ruso-ucrainean s-ar putea prelungi dincolo de anul 2022, relatează agenţia EFE. Ucraina nu recunoaște că satul ar fi fost capturat În replică la anunţul Moscovei că ar fi obţinut o victorie la Pesky, Kievul a transmis că "agresorul încearcă să rupă" linia defensivă a armatei ucrainene pe direcţia acestui sat, iar lupte grele au loc în zona acestuia şi în localităţile învecinate. Situat la câţiva kilometri de oraşul Doneţk aflat sub controlul separatiştilor proruşi, satul Pesky este de mai mult de o săptămână unul dintre principalele fronturi ale războiului declanşat în februarie prin agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. O cucerire a acestui sat le-ar permite trupelor ruse să-şi continue ofensiva către oraşul Avdiivka. Cele două poduri peste Nipru, inutilizabile În timp ce continuă luptele în regiunea estică Donbas, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc din nou pentru noi atacuri de artilerie efectuate sâmbătă asupra centralei nucleare din Zaporojie. În provincia sudică Herson învecinată cu provincia Zaporojie şi care se află parţial sub control rusesc, trupele ucrainene îşi continuă atacurile asupra podurilor de peste râul Nipru, în încercarea de a îngreuna aprovizionarea trupelor ruse staţionate acolo şi de a le izola în perspectiva unei ofensive a Kievului de recucerire a acestei provincii. Potrivit serviciilor de informaţii britanice, în urma atacurilor ucrainene din ultimele zile - efectuate mai ales cu lansatoarele multiple de rachete HIMARS primite din SUA - cele două poduri principale de peste Nipru au devenit practic inutilizabile pentru transportul echipamentelor militare. Războiul din Ucraina, și după 2022 Prin urmare, Rusia recurge la două pontoane provizorii pentru a-şi aproviziona trupele care au trecut de cealaltă parte a râului spre nord-vest, dar imposibilitatea de a folosi podurile îngreunează mult aprovizionarea lor şi le slăbeşte semnificativ potenţialul de luptă. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde În acest timp, unii analişti militari îşi manifestă temerea că acest război s-ar putea prelungi dincolo de anul 2022. "Este probabil ca nici Rusia şi nici Ucraina să nu poată obţine rezultate militare decisive anul acesta", a declarat la postul BBC şeful serviciului britanic de informaţii militare, generalul Jim Hawkenhull.

Manelistul Florin Salam, mort de supradoză (sursa: stirileprotv.ro)
Eveniment

Știrile Pro TV au anunțat sâmbătă seara că Florin Salam ar fi murit în spital. Manelistul e viu

Manelistul Florin Salam, mort în spital. Conform surselor Știrilor Pro TV, Florin Salam ar fi decedat din cauza consumului de droguri. Manelistul Florin Salam, mort în spital? În urmă cu două zile, presa tabloidă anunțat că interpretul de manele fusese internat de urgență în spital, în stare gravă, din cauza Covid-19, mai arată Știrile Pro TV. Surse independente arată, însă, că Salam nu a fost niciodată internat la "Matei Balș". Mai mult, chiar Florin Salam a infirmat "știrea", pe pagina sa oficială de Facebook. După ce manelistul a negat că ar fi decedat, Știrile Pro TV au adăugat în titlul știrii de pe site că ar fi vorba de o știre pe "SURSE". Articolul, însă, nu mai poate fi accesat.

Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran, în media controlate de Ali Khamenei (sursa: old.iranintl.com)
Internațional

Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran

Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran. Mai multe ziare iraniene de linie dură l-au lăudat sâmbătă pe cel care l-a atacat şi rănit grav pe scriitorul Salman Rushdie, al cărui roman "Versetele satanice" a atras ameninţări cu moartea din partea Iranului încă din 1989, transmite Reuters din Dubai. Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran În Iran nu a existat încă nicio reacţie oficială la atacul asupra lui Rushdie, care a fost înjunghiat în gât şi în abdomen vineri, în timp ce se afla pe scenă la o conferinţă în statul New York. Cu toate acestea, ziarul de linie dură Kayhan, al cărui redactor-şef este numit de liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a scris: "O mie de bravos... pentru persoana curajoasă şi devotată care l-a atacat pe apostatul şi maleficul Salman Rushdie în New York", adăugând: "Mâna omului care a rupt gâtul duşmanului lui Dumnezeu trebuie sărutată". Khamenei: Fatwa lui Khomeini, "solidă şi irevocabilă" Liderul revoluţiei islamice iraniene din 1979, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a emis în 1989 o fatwa, sau un edict religios, prin care le cerea musulmanilor din întreaga lume să-l ucidă pe autorul de origine indiană, după ce cartea sa a fost condamnată ca fiind blasfemiatoare, obligându-l pe acesta să se ascundă ani de zile. Citește și: Misterul din jurul fatwa care a dus la atacul violent împotriva lui Salman Rushdie: în vigoare de 33 de ani, recompensă de trei milioane de dolari În 2019, Twitter a suspendat contul lui Khamenei din cauza unui tweet care spunea că fatwa lui Khomeini împotriva lui Rushdie era "solidă şi irevocabilă". Site-ul de ştiri Asr Iran a publicat sâmbătă o declaraţie des citată a lui Khamenei, potrivit căruia "săgeata" trasă de Khomeini "va atinge într-o zi ţinta". "Satana în drum spre iad" O bogată organizaţie religioasă iraniană a oferit o recompensă de 2,7 milioane de dolari pentru oricine ar fi pus în aplicare fatwa lui Khomeini. Aceasta a majorat suma la 3,3 milioane de dolari în 2012. Titlul principal al ziarului de linie dură Vatan Emrooz scria: "Cuţit în gâtul lui Salman Rushdie", iar cotidianul Khorasan a titrat: "Satana în drum spre iad". Poliţia din New York l-a identificat pe suspect ca fiind Hadi Matar, un bărbat de 24 de ani din Fairview, New Jersey, care cumpărase un bilet de intrare la evenimentul de la Chautauqua Institution. Nu a fost stabilit niciun motiv pentru acest atac. Rushdie era conectat la un ventilator şi nu putea să vorbească vineri seară după incident, condamnat de scriitori şi politicieni din întreaga lume ca fiind un atac la adresa libertăţii de exprimare.

"Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova, la schimb cu Brittney Griner (sursa: vanityfair.com)
Internațional

"Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova

"Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova. Un diplomat rus a confirmat sâmbătă că Moscova şi Washingtonul discută despre un posibil schimb de prizonieri care îi implică mai ales pe un traficant de arme rus reţinut în Statele Unite şi pe baschetbalista americană Brittney Griner, reţinută în Rusia, informează AFP. "Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova Statele Unite au declarat în repetate rânduri că au făcut o "ofertă considerabilă" pentru a obţine eliberarea a doi americani reţinuţi în Rusia, baschetbalista Brittney Griner şi un fost soldat american, Paul Whelan. Potrivit presei americane, aceştia vor fi schimbaţi cu un celebru traficant de arme rus reţinut în Statele Unite, Viktor Bout, supranumit "negustorul morţii". Bout a fost arestat în Thailanda în 2008 şi ispăşeşte o pedeapsă de 25 de ani de închisoare în Statele Unite. Cariera sa extraordinară a fost una dintre inspiraţiile pentru filmul "Lord of War" în care Nicolas Cage joacă rolul unui traficant de arme cinic. Prima confirmare a Rusiei "Discuţiile pe tema foarte sensibilă a unui schimb (de prizonieri) au loc prin canale alese de preşedinţii noştri", a declarat directorul departamentului America de Nord din cadrul Ministerului rus de Externe, Aleksandr Darciev. Numele citate de presa americană "sunt într-adevăr luate în considerare. Rusia caută de mult timp să obţină eliberarea lui Viktor Bout", a adăugat el într-un interviu publicat sâmbătă de agenţia de presă rusă TASS. Citește și: Moscova își vrea traficantul de arme înapoi: Viktor Bout e prizonier în SUA, Rusia ar face un schimb de deținuți " continuă şi ar trebui să dea roade dacă, bineînţeles, Washingtonul (...) are grijă să nu cadă în propagandă", a spus Darciev. Este prima oară când Moscova a confirmat că au loc discuţii cu privire la un posibil schimb care îl implică pe Bout. Kremlinul a reproşat de mai multe ori Washingtonului că a făcut declaraţii publice despre negocierile în curs de desfăşurare. Baschetbalista Griner și țigara electronică cu canabis Aceste discuţii s-au accelerat după condamnarea la începutul lui august a baschetbalistei Griner la nouă ani de închisoare pentru trafic de canabis. În vârstă de 31 de ani, această jucătoare de 2,06 metri, considerată una dintre cele mai bune din lume, este judecată după ce a fost arestată în luna februarie la sosirea pe aeroportul moscovit Şeremetievo, când era în posesia unor ţigări electronice şi a unui "lichid care prezenta un miros special" de ulei de canabis, conform serviciului federal al vămilor ruse. Cazul său a căpătat o semnificaţie geopolitică în contextul crizei dintre Moscova şi Washington, legată de ofensiva rusă din Ucraina.

Copil mutilat de câini: daune, pedeapsă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Copil mutilat de câini: daune, pedeapsă

Copil mutilat de câini: daune, pedeapsă. Două fetiţe au fost atacate de ciobăneştii germani ai unui consătean, cazul fiind pe rolul Curţii de Apel Iaşi. Copil mutilat de câini: daune, pedeapsă Atacul s-a produs în plină zi, chiar în faţa dispensarului sătesc. Doar intervenţia unui sătean, care a strigat la câini şi a aruncat cu pietre în ei a făcut ca incidentul să nu se sfârşească într-o tragedie. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Chiar şi aşa, una dintre fetiţe a fost grav rănită. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fatwa împotriva lui Rushdie, 33 de ani (sursa: BBC)
Internațional

Fatwa împotriva lui Rushdie, 33 de ani

Fatwa împotriva lui Rushdie, 33 de ani. Atacul asupra lui Salman Rushdie vineri, la începutul unei conferinţe în vestul statului New York, a fost o reamintire puternică a faptului că un lider islamic a cerut moartea scriitorului indian într-un edict larg mediatizat, ca răspuns la romanul său "Versetele satanice" din 1988, relatează TCA/DPA. Ce se ascunde în spatele fatwa? Sentinţa de condamnare la moarte - o fatwa - a avut efecte imediate asupra vieţii lui Rushdie, determinându-l să se ascundă timp de aproape zece ani şi urmărindu-l pe el şi pe cei din jurul său care au avut legătură cu publicarea cărţii. Dar ce este mai exact o fatwa? Şi cum ar putea fi aceasta un factor în înjunghierea de vineri, care a avut loc în faţa unui public de 2.500 de persoane? Răspunsul necesită o prezentare a lui Salman Rushdie şi a trecutului său, scriu sursele citate. Rushdie s-a născut în India în iunie 1947 şi a crescut în Bombay (Mumbai), înainte de a se muta în Anglia, unde a urmat o şcoală publică cu internat şi apoi o facultate. "Ateu înverșunat" Ani de zile a lucrat ca redactor publicitar, apoi a publicat primul său roman, "Grimus", în 1975. Succesul literar a venit abia atunci când a doua sa carte, "Midnight's Children" (Copiii de la miezul nopţii), a câştigat în 1981 Booker Prize, cel mai prestigios premiu literar din Marea Britanie. Vorbind la postul de televiziune american PBS în 2006, el s-a caracterizat ca fiind "un ateu înverşunat". Scriitorul a fost înnobilat cavaler în 2007 de către regina Elisabeta a Marii Britanii pentru servicii aduse literaturii. Până în prezent, a scris 14 romane, cel mai recent fiind "Quichotte" din 2019. Rushdie a fost căsătorit de patru ori, cel mai recent cu americanca de origine indiană Padma Lakshmi, prezentatoarea emisiunii "Top Chef" din SUA, între 2004 şi 2007. El are doi fii - unul cu prima sa soţie, Clarissa Luard, şi altul cu cea de-a treia soţie, Elizabeth West, ambele britanice. Cea de-a doua soţie a sa a fost scriitoarea americană Marianne Wiggins. Fatwa împotriva lui Rushdie, 33 de ani În termeni simpli, o fatwa este un decret emis de un lider religios islamic. În cazul lui Rushdie, ayatollahul iranian Ruhollah Khomeini a condamnat "Versetele satanice" ca fiind blasfemie în februarie 1989 şi a cerut moartea scriitorului. Parţial din cauza faptului că situaţia a fost atât de mediatizată, "fatwa" şi "condamnare la moarte" au devenit legate în cultura populară americană. Dar o fatwa nu se referă întotdeauna la violenţă. De exemplu, în 2005, un grup de cercetători musulmani şi lideri religioşi din SUA şi Canada au emis următoarea fatwa: "Toate actele de terorism sunt haram, interzise de islam. Este haram, interzis, să cooperezi sau să te asociezi cu... orice act de terorism sau de violenţă". Edictul a continuat spunând că toţi musulmanii au datoria civică şi religioasă de a coopera cu forţele de ordine în efortul lor de a proteja civilii. De ce au fost declarate ofensatoare "Versetele satanice"? "Versetele satanice" sunt cel de-al patrulea roman al lui Rushdie, publicat în 1988. Autorul a descris romanul, scris în limba engleză, ca fiind în primul rând o cronică a experienţei imigranţilor. Cu toate acestea, musulmanii evlavioşi au criticat caracterizarea făcută în carte lui Mahomed şi altor figuri ale islamului timpuriu. În special, aceasta îl descrie pe profet ca fiind pentru moment slab. Un musulman din sudul Californiei a declarat atunci pentru The Times: "Cred că este un atac la miracolul Coranului în sine". Detalii despre fatwa referitoare la Rushdie Rushdie s-a ascuns imediat după ce Khomeini i-a cerut moartea în februarie 1989. Wiggins, soţia sa de la acea vreme, a declarat în acel an unui ziar britanic că s-au mutat de 56 de ori în cinci luni - la fiecare trei zile - şi că au avut întotdeauna o gardă de corp înarmată în urma anunţului de la radioul din Teheran. Khomeini a murit în iunie 1989, la câteva luni după ce a emis edictul referitor la Rushdie, dar fatwa a rămas în vigoare. În 1993, ayatollahul Ali Khamenei al Iranului a reînnoit public edictul de moarte împotriva autorului. Scriitorul, care încă se ascundea, a apărut la o slujbă de duminică în Cambridge, Anglia, şi a spus congregaţiei că se confruntă cu "o ameninţare teroristă directă". El a promis la vremea respectivă că îşi va înmulţi apariţiile publice. Un traducător, ucis; alt traducător și un editor, atacați violent În iulie 1991, Hitoshi Igarashi, savantul care a tradus "Versetele satanice" în japoneză, a fost găsit înjunghiat mortal în holul unei clădiri din campusul Universităţii Tsukuba, la nord-est de Tokyo. Corpul său avea o rană adâncă de cuţit în gât şi tăieturi pe mâini şi pe faţă, a declarat poliţia. Cu o săptămână mai devreme, Ettore Capriolo, cel care a tradus "Versetele satanice" în italiană, a fost atacat în apartamentul său din Milano, fiind rănit cu cuţitul pe gât, pe piept şi pe mâini. Capriolo a supravieţuit atacului. Atacatorul a încercat, fără succes, să-l determine pe Capriolo să dezvăluie adresa lui Rushdie. În octombrie 1993, editorul norvegian al romanului, William Nygaard, a fost împuşcat de trei ori şi lăsat să moară în faţa casei sale din Oslo. A petrecut luni întregi într-un spital, în recuperare. Abia în 2018 autorităţile au depus acuzaţii şi au declarat că împuşcăturile au legătură cu "Versetele satanice". Fatwa, încă în vigoare. Recompensa: trei milioane de dolari În 1998, în încercarea de a restabili relaţiile diplomatice cu Marea Britanie, liderul Mohammad Khatami a declarat că Iranul nu va sprijini sau împiedica nicio tentativă de asasinat împotriva lui Rushdie. Dar, aproape un deceniu mai târziu, agenţia de ştiri de stat a transmis că edictul este încă în vigoare. De-a lungul anilor, recompensa oferită pentru uciderea lui Rushdie a urcat la peste trei milioane de dolari. Rushdie, atacat la o conferință despre SUA ca azil pentru exilați Rushdie şi moderatorul conferinţei, Henry Reese, urmau să discute despre "Statele Unite ca azil pentru scriitori şi alţi artişti în exil şi ca un cămin pentru libertatea de exprimare creativă", potrivit site-ului instituţiei Chautauqua, cunoscută pentru seriile sale de conferinţe de vară. Printre alte persoane programate pentru următoarele conferinţe se numără dansatoarea de balet Misty Copeland, comentatorul politic şi colaborator al L.A. Times Jonah Goldberg şi jurnalista Maria Ressa. Înjunghiat de multe ori în gât și abdomen Un bărbat îmbrăcat în negru şi purtând o mască neagră s-a năpustit pe scena conferinţei de la Chautauqua Institution şi a părut să-l lovească sau să-l înjunghie pe Rushdie de 10-15 ori înainte ca bărbatul de 75 de ani să cadă sau să fie împins la podea. Bărbatul a fost arestat imediat de un poliţist de stat care se afla la faţa locului. Autorităţile din New York l-au identificat vineri după-amiază pe suspect ca fiind Hadi Matar, în vârstă de 24 de ani, din Fairview, New Jersey, potrivit Daily Beast. Motivul atacului nu este cunoscut. Matar nu a fost inculpat, dar este acuzat că l-a înjunghiat pe Rushdie în abdomen şi în gât. Un medic care asista la conferinţă a acordat ajutor imediat înainte de sosirea paramedicilor, au declarat forţele de ordine, potrivit ABC News. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Scriitorul a fost transportat cu elicopterul la spital şi a intrat imediat în operaţie, dar starea sa generală este neclară. El a fost înjunghiat cel puţin o dată în gât şi în abdomen, potrivit poliţiei. Într-o actualizare privind starea sa, preluată de presa americană, agentul său Andrew Wylie a spus că Rushdie este conectat la un ventilator şi nu poate vorbi.

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas. Armata rusă şi-a intensificat vineri atacurile aeriene asupra poziţiilor ucrainene, în încercarea de a-şi scoate din impas ofensiva desfăşurată în Donbas, în estul Ucrainei, relatează agenţia EFE. Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas Conform a ceea ce susţine Moscova, trupele sale ar fi făcut progrese mai ales în luptele pentru controlul localităţii Soledar, la circa zece kilometri nord-est de Bahmut, unul din principalele bastioane ale armatei ucrainene în provincia Doneţk. Soledar este un punct cheie pentru controlul localităţii Bahmut, unde se află un nod strategic de comunicaţii a cărui cucerire ar permite trupelor ruse să-şi concentreze eforturile ofensive către oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, redute importante ale armatei ucrainene, mai ales cel din urmă, în provincia Doneţk. Citește și: Putin, livid de furie după atacul devastator asupra aerodromului din Crimeea, l-a destituit pe comandantul flotei ruse din Marea Neagră Statul Major al armatei ucrainene, care joi a admis intensificarea atacurilor aeriene ruseşti, a anunţat vineri că aviaţia rusă a bombardat în împrejurimile localităţilor Soledar şi Bahmut, precum şi mai multe alte localităţi învecinate. În acest sector trupele ruse nu au reuşit însă nicio înaintare, potrivit comandamentului ucrainean. Bombardamente intense, dar sterile Armata rusă a atacat de asemenea cu aviaţia şi artileria împrejurimile oraşelor Sloviansk şi Kramatorsk, iar mai către sud aviaţia rusă a bombardat poziţiile ucrainene de la Marinka şi Vodiane, situate la periferia oraşului Doneţk, capitala regională controlată din 2014 de către separatiştii proruşi. Potrivit taberei ucrainene, trupele ruse au încercat să avanseze şi în sectorul cuprins între localităţile Veterinarne y Udy, în regiunea Harkov, aflată la nord de Donbas, practic la frontiera cu Rusia, dar "nu au reuşit, au suferit pierderi şi s-au retras". Pe frontul de sud, situaţia militară în continuare nu înregistrează evoluţii substanţiale, în timp ce comandamentul rus a susţinut că trupele sale ar fi ucis circa 100 de militari ucraineni într-un atac în regiunea Nikolaev. Herson, principala țintă a ucrainenilor Ministerul rus al Apărării a mai susţinut că antiaeriana rusă ar fi interceptat două rachete Himars în regiunea sudică Herson, aflată parţial sub controlul trupelor ruse încă din primele zile ale invaziei începute pe 24 februarie. Oraşul Herson, capitală a regiunii omonime şi care de asemenea este ocupat de trupele ruse, se află acum în centrul atenţiei analiştilor militari, care cred că recuperarea acestuia va fi principalul obiectiv al Kievului în săptămânile următoare, după ce cu o lună în urmă preşedintele Volodimir Zelenski a ordonat armatei ucrainene să elibereze zonele ocupate din sud. Un element-cheie: rachetele HIMARS Situat pe malul drept al râului Nipru, oraşul Herson este separat de acest curs de apă de restul regiunii omonime, de care este conectat doar prin trei poduri, toate aflate acum în raza de acţiune a rachetelor Himars furnizate Ucrainei de către SUA. Dar ordinul dat de Zelenski pentru recuperarea sudului Ucrainei nu a fost urmat până în prezent de progrese ale trupelor ucrainene pe teren în această regiune, în schimb au existat atacuri succesive asupra podurilor folosite de armata rusă pentru a-şi aproviziona trupele în regiunea Herson.

Medic celebru, dosar penal pentru fals (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medic celebru, dosar penal pentru fals

Medic celebru, dosar penal pentru fals. Finalist în competiţia pentru medicul anului în 2020, urmărit penal pentru fals în declaraţii în 2022. Medic celebru, dosar penal pentru fals Prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi şi coordonator al echipei de transplant renal de la Spitalul "C. I. Parhon", prof. dr. Adrian Covic este din nou cercetat penal de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel. Anchetatorii au cerut redeschiderea unui dosar din 2015, în care celebrul medic ieşean a fost pus sub acuzare pentru evaziune fiscală, conflict de interese şi fals în declaraţii. Citește și: După un singur trimestru de război, Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani – date Bloomberg Acuzaţiile de conflict de interese au fost clasate în 2019, iar cele de evaziune fiscală, în 2021. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin, șocat după atacul din Crimeea (sursa: Planet Labs)
Internațional

Putin, șocat după atacul din Crimeea

Putin, șocat după atacul din Crimeea. Comandantul Flotei Rusiei din Marea Neagră, amiralul Igor Osipov, care se afla în această funcţie din 2019, a fost destituit joi de preşedintele rus Vladimir Putin, în urma exploziilor devastatoare de marţi de la baza aeriană din Novofiodorovka, unde staţiona Regimentul 43 de asalt naval - principala componentă aeriană de atac a Flotei ruse din Marea Neagră, anunţă vineri media ucrainene, citând canale Telegram proruse din Sevastopol, oraş-port din Crimeea anexată de Rusia în 2014. Putin, șocat după atacul din Crimeea Cel puţin opt avioane de luptă au fost distruse în urma deflagraţiilor, pe care Ministerul rus al Apărării le-a numit accidentale, în timp ce surse occidentale consideră că în spatele acestora ar putea fi forţe speciale ucrainene sau rezistenţa ucraineană din spatele frontului, potrivit publicaţiei Focus. Conform jurnaliştilor ucraineni, amiralul Viktor Osipov, care se menţinuse în post chiar şi după scufundarea crucişătorului "Moskva", tot în urma atacurilor ucrainene, ar fi fost înlocuit de viceamiralul Viktor Sokolov (59 de ani). Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin În 2013, Sokolov a fost numit comandant adjunct al Flotei Nordului, din 2020 aflându-se la conducerea Academiei Navale "Amiralul Kuzneţov". Nu există deocamdată vreun comentariu oficial din partea comandamentului Flotei ruse din Marea Neagră. Exploziile de pe aerodromul militar Saki din peninsula Crimeea ocupată au slăbit semnificativ aviaţia navală a Flotei ruse din Marea Neagră, potrivit experţilor din serviciile britanice de informaţii, citaţi de dpa. Crimeea era considerată zonă sigură Cel puţin opt avioane au fost distruse sau avariate, indică vineri Ministerul britanic al Apărării în buletinul său zilnic despre frontul din Ucraina, în baza informaţiilor provenind de la serviciile sale secrete. Saki era folosit în primul rând ca bază pentru aeronavele flotei marinei ruse din Marea Neagră", se menţionează în comunicat. Cauza exploziilor de marţi rămâne neclară, adaugă Ministerul britanic al Apărării, dar coloanele de fum în formă de ciupercă văzute în videoclipurile martorilor proveneau cel mai probabil din patru zone în care muniţia era stocată neprotejată. Potrivit britanicilor, aerodromul în sine ar trebui să fie încă utilizabil în pofida pagubelor considerabile. Cu toate acestea, este probabil ca Rusia să îşi ajusteze evaluarea securităţii Crimeii. Până acum, peninsula ucraineană, ocupată de Rusia din 2014, fusese cel mai probabil considerată zonă sigură în spatele frontului.

ROBOR a scăzut puțin sub 8% (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

ROBOR a scăzut puțin sub 8

ROBOR a scăzut puțin sub 8%. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a revenit sub pragul de 8% pe an, după ce vineri a coborât la 7,98%, de la 8,02% pe an, în ziua precedentă, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. ROBOR a scăzut puțin sub 8% Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,13% pe an, de la 8,19% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,27% pe an, de la 8,32% pe an, joi. În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare. Corelația cu rata de politică monetară Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat marţi, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară, "Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. "Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul" De mai bine de 4 - 5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme", a spus Mugur Isărescu. Citește și: BNR, uzina de sinecuri a lui Isărescu: neveste, politicieni eșuați, ex-primari și o astroloagă. Salarii uriașe, număr imens de angajați El a explicat că şi pe pieţele valutare se întâmplă acest lucru, dar şi pe pieţele monetare sau la bursă. Guvernatorul a declarat că acum am asistat la un overshoot. În aceste condiţii, guvernatorul BNR le-a transmis un mesaj personal băncilor: să se uite cu mai multă atenţie şi la mesajele Băncii Naţionale. El a declarat că "speră şi crede" că atunci ROBOR-ul la 3 luni se va apropia de rata de politică monetară.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră