luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2015 articole
Alex Preda

Internațional

Putin continuă politica rusificării ucrainenilor deportați

Putin continuă politica rusificării ucrainenilor deportați. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret ce simplifică şederea şi dreptul de muncă a sute de mii de persoane care au părăsit Ucraina ducându-se în Rusia după declanşarea intervenţiei militare a Kremlinului în ţara vecină, relatează France Presse. Putin continuă politica rusificării ucrainenilor deportați Potrivit acestor noi "măsuri temporare", publicate sâmbătă, deţinătorii unui paşaport ucrainean, precum şi locuitorii teritoriilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, vor putea rămâne în Rusia "pe timp nelimitat". Până în prezent, ei nu puteau locui oficial în Rusia decât 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Pentru o şedere mai îndelungată, ei trebuia să obţină un permis de muncă sau o autorizaţie specială. Persoanele vizate au de acum "dreptul de a desfăşura o activitate profesională în Rusia fără permis de muncă", precizează decretul. Totuşi, pentru a profita de această măsură, ele vor trebui să se supună unei prelevări de amprente digitale, fotografierii pentru identificare şi unui examen medical pentru o eventuală depistare de droguri şi de maladii infecţioase. Ajutoare sociale Textul interzice de asemenea expulzarea din Rusia a cetăţenilor ucraineni, în afara persoanelor eliberate din închisoare sau considerate periculoase pentru securitatea Rusiei. Într-un decret separat, Vladimir Putin a ordonat livrarea unor ajutoare sociale persoanelor vulnerabile (pensionari, persoane cu dizabilităţi şi femei însărcinate) care a trebuit să părăsească Ucraina şi teritoriile separatiste. Potrivit Moscovei, 3,6 milioane de persoane, între care 587.000 de copii, ar fi plecat din Ucraina în Rusia după declanşarea ofensivei pe scară largă a Kremlinului împotriva Kievului la sfârşitul lunii februarie. Autorităţile ruse încurajează aceste deplasări şi au deschis centre de cazare în toată ţara, notează AFP. O parte dintre aceşti refugiaţi, adeseori ajutaţi de activişti, au reuşit totuşi să părăsească Rusia spre Uniunea Europeană. Deportări forțate în Rusia În luna iulie, Kremlinul a facilitat obţinerea cetăţeniei ruse pentru ucraineni, măsură denunţată de Kiev ca fiind un mijloc de a spori influenţa Moscovei în teritoriile cucerite. Potrivit ONU, până la două milioane de refugiaţi din teritoriile ocupate ale Ucrainei s-ar putea afla în Rusia, informează agenţia de presă ucraineană Unian. Dar cifre exacte în acest sens nu există, pentru că armata rusă blochează posibilitatea intrării în zonele controlate de autorităţile ucrainene. Vicepremierul ucrainean pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar, Irina Vereşciuk, declarase încă din 20 iunie că 1,2 milioane de ucraineni, inclusiv 240.000 de copii, au fost deportaţi forţat în Rusia de la începutul războiului, conform Unian.

Putin continuă politica rusificării ucrainenilor deportați (sursa: Sputnik)
Zaporojie, nou pericol incendiu, risc iminent (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Zaporojie, nou pericol: incendiu, risc iminent

Zaporojie, nou pericol: incendiu, risc iminent. Noi bombardamente au vizat în ultimele 24 de ore perimetrul centralei nucleare din Zaporojie (sud-estul Ucrainei), au anunţat Rusia şi Ucraina, acuzându-se reciproc de acestea, în timp ce operatorul ucrainean Energoatom a anunţat că centrala funcţionează de sâmbătă la amiază cu risc de scurgeri şi incendiu, relatează AFP. Zaporojie, nou pericol: incendiu, risc iminent Trupele ruseşti au bombardat zona "în mai multe rânduri în cursul ultimei zile", a afirmat sâmbătă pe Telegram compania naţională ucraineană Energoatom. "Consecinţă a bombardamentelor periodice, infrastructura centralei a fost avariată şi există riscuri de scurgeri de hidrogen şi de pulverizare de substanţe radioactive", a declarat operatorul ucrainean, informând despre un "risc crescut de incendiu". Potrivit operatorului, de la amiaza zilei de sâmbătă (09:00 GMT), centrala "funcţionează cu riscul de a încălca normele de securitate în materie de radiaţii şi incendiu". Rusia și Ucraina, acuzații reciproce La rândul său, Rusia acuză Ucraina că ar fi tras 17 obuze asupra incintei centralei, cea mai mare din Europa, în cursul ultimelor 24 de ore. "Patru au căzut pe acoperişul clădirii, unde se află 168 de ansambluri de combustibil nuclear american de la firma WestingHouse", a indicat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, adăugând că alte obuze au căzut la 30 de metri de un depozit de combustibil uzat şi în apropierea altuia, care conţine "combustibil proaspăt". Potrivit ministerului rus, armata ucraineană ar executa aceste tiruri din împrejurimile oraşului Marganeţ (Marhanet), situat în faţa centralei pe malul opus al fluviului Nipru şi aflat în continuare sub controlul Kievului. AFP nu a putut verifica aceste declaraţii dintr-o sursă independentă. ONU: "Risc real de catastrofă nucleară" Centrala din Zaporojie, unde sunt situate şase din cele 15 reactoare nucleare ucrainene, a fost preluată sub control de trupele ruse la începutul lunii martie, la scurt timp după lansarea invaziei în 24 februarie, şi se află aproape de linia frontului în sudul ţării. Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardamentele efectuate în apropierea complexului, lângă oraşul Energodar, pe fluviul Nipru, şi de punerea centralei în pericol. Citește și: Compensarea facturilor la energie pentru populație și companii pentru iarna viitoare se anunță devastatoare: aproximativ un miliard și jumătate de euro În ultimele săptămâni, centrala din Zaporojie constituie obiectul unei îngrijorări crescânde a ţărilor occidentale. ONU a cerut încetarea oricărei activităţi militare în împrejurimile acesteia, în timp ce în faţa existenţei unui "risc real de catastrofă nucleară", Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) cere să i se permită accesul la acest obiectiv. Prima deconectare totală din istorie Considerând situaţia "periculoasă", preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a exercitat presiuni asupra AIEA vineri pentru a trimite cât mai repede o misiune la faţa locului, denunţând faptul că trupele ruse "împing în permanenţă (situaţia) spre cel mai rău scenariu". Între joi şi vineri, centrala şi cele şase reactoare ale sale de 1.000 de megawaţi fiecare au fost "deconectate total" de la reţeaua naţională din cauza unor avarii la liniile electrice, potrivit Kievului. Apoi, Energoatom a anunţat că "unul dintre reactoarele oprite în ajun" fusese "reconectat la reţeaua electrică" vineri la ora locală 14:04 (11:04 GMT). El "produce electricitate pentru necesităţile Ucrainei" şi "creşterea puterii sale este în curs", a precizat compania. Prezența experților AIEA, incertă Autorităţile de ocupaţie din Energodar au incriminat, din nou, trupele ucrainene vineri. Experţi ai AIEA sunt aşteptaţi acolo "săptămâna viitoare", potrivit consilierei ministrului ucrainean al energiei, Lana Zerkal, care a reproşat ruşilor "că ar crea artificial obstacole" acestei misiuni, ceea ce Moscova neagă. Consecinţă a acestui război declanşat de Rusia în Ucraina, care a intrat în cea de-a şaptea sa lună miercuri, sancţiuni impuse în special exportului de petrol rusesc, dar şi închiderea parţială în acest stadiu de către Moscova a robinetului de gaze, preţurile la energie au explodat în Europa şi continentul se pregăteşte de o iarnă dificilă. Prețuri uriașe la energie Conjugată în special cu dificultăţi întâlnite de sectorul nuclear francez, această criză a dus vineri preţurile pe piaţa en gros la energia electrică pentru 2023 în Germania şi în Franţa la 995 de euro şi, respectiv, 1.100 de euro pentru MWh faţă de 85 de euro în urmă cu un an. Premierul ucrainean Denis Şmîgal a avertizat sâmbătă într-un mesaj pe Telegram că "acest sezon de încălzire va fi desigur cel mai dificil din istoria Ucrainei independente". "Principalul risc constă în acţiuni teroriste ale Rusiei împotriva infrastructurilor critice", a spus el. Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară asigură preşedinţia, prin rotaţie, a Uniunii Europene, a anunţat vineri că va convoca "o reuniune de urgenţă a miniştrilor energiei", cu asentimentul Comisiei Europene.

Risc de pulverizare radioactivă la Zaporojie (sursa: Agerpres)
Internațional

Risc de "pulverizare radioactivă" la Zaporojie

Risc de "pulverizare radioactivă" la Zaporojie. Operatorul nuclear ucrainean Energoatom a avertizat sâmbătă că există un risc de "pulverizare de substanţe radioactive" la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de trupele ruse, transmit AFP şi Reuters. Risc de "pulverizare radioactivă" la Zaporojie Potrivit Energoatom, forţele ruse "au bombardat locul în mai multe rânduri în ultima zi". "Infrastructura centralei a fost afectată şi există riscul de scurgeri de hidrogen şi de pulverizare de substanţe radioactive", a indicat Energoatom pe Telegram, adăugând că există şi "un risc ridicat de incendiu". De partea sa, Ministerul Apărării rus a acuzat armata ucraineană că a bombardat centrala Zaporojie de trei ori în ultimele 24 de ore. Situată în sudul Ucrainei, centrala Zaporojie a fost deconectată de la reţeaua electrică joi, pentru prima dată în istoria sa, ca urmare a unui incendiu cauzat de un bombardament ce a produs pagube asupra unei linii electrice. Șase reactoare Având şase reactoare cu o capacitate de 1.000 de megawaţi fiecare, centrala Zaporojie se află din luna martie în mâinile forţelor ruse. În ultimele săptămâni, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardamente care au vizat locul acestei centrale, ceea ce a sporit temerile privind producerea unei catastrofe de tipul celei din 1986 de la Cernobîl. Citește și: Putin l-a asmuțit iar pe Medvedev împotriva Occidentului: Rusia nu va face pace dacă Ucraina renunță la NATO, e insuficient În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Alertă cu bombă la nunta AUR (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Alertă cu bombă la nunta AUR

Alertă cu bombă la nunta AUR. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea a anunţat sâmbătă că a fost primită o sesizare cu privire la faptul că la locul unde se desfăşoară nunta liderului AUR, George Simion, a fost amplasată o bombă. Alertă cu bombă la nunta AUR "Astăzi, 27 august, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea a fost sesizat cu privire la faptul că, în incinta unui eveniment privat, desfăşurat în localitatea Măciuca, a fost amplasată o bombă. Citește și: Putin l-a asmuțit iar pe Medvedev împotriva Occidentului: Rusia nu va face pace dacă Ucraina renunță la NATO, e insuficient La faţa locului se deplasează poliţiştii din Vâlcea şi pirotehniştii din cadrul Serviciului Român de Informaţii, pentru efectuarea de verificări", se arată într-un comunicat al Poliţiei. La nunta lui George Simion sunt aşteptate să vină câteva mii de persoane.

O rusoaică, zbor spațial cu americani (sursa: Roscosmos)
Internațional

O rusoaică, zbor spațial cu americani

O rusoaică, zbor spațial cu americani. Singura cosmonaută rusă în activitate a declarat vineri că este pregătită pentru un zbor programat la începutul lunii octombrie spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în cadrul unei misiuni ce va fi realizată în comun cu NASA, în pofida tensiunilor ruso-americane, informează AFP. O rusoaică, zbor spațial cu americani Anna Kikina, în vârstă de 37 de ani, va participa la zborul programat să aibă loc pe 3 octombrie la bordul unei capsule Crew Dragon, fabricată de compania americană privată SpaceX. Doi astronauţi americani - Nicole Mann şi Josh Cassada - şi un astronaut japonez - Koichi Wakata - vor participa şi ei la această misiune internaţională. Vehiculul va fi lansat de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida. "Sunt pregătită pentru acest zbor. Voi merge în America pe 8 septembrie pentru ultima sesiune de antrenament, activităţi pre-lansare şi diverse proceduri", a declarat Anna Kikina, care este de formaţie inginer, într-o conferinţă de presă difuzată de agenţia spaţială rusă Roscosmos. Șapte ani de la precedenta rusoaică în spațiu Ea va deveni cea de-a cincea femeie rusă care va zbura în spaţiu în calitate de cosmonaut profesionist şi, totodată, prima cosmonaută din ţara ei care va participa la o misiune a companiei americane SpaceX. "Este o mare responsabilitate", a declarat ea. Întrebată despre atitudinea astronauţilor americani faţă de ea, în contextul tensiunilor diplomatice majore asociate războiului din Ucraina, Anna Kikina a spus că se simte apreciată de colegii ei din Statele Unite. "Sunt foarte fericită să fac parte din acest echipaj", a insistat cosmonauta rusă. Ultima femeie rusă care a zburat în spaţiu înainte de Anna Kikina este Elena Serova, care a petrecut 167 de zile la bordul ISS în 2014 şi 2015. De la Tereșkova la actrița Peresild Fosta Uniune Sovietică este ţara care a trimis în spaţiu prima femeie din istoria omenirii, Velentina Tereşkova, pe 16 iunie 1963. Ea a fost urmată de Svetlana Saviţkaia, prima femeie care a efectuat o ieşire extravehiculară în spaţiu, în iulie 1984. În octombrie, Rusia a trimis în spaţiu o actriţă, Iulia Peresild, pentru a filma primul lungmetraj turnat pe orbita Terrei, înaintea unui proiect similar american cu Tom Cruise în distribuţie. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul Spaţiul reprezintă unul dintre rarele domenii în care Statele Unite şi Rusia continuă să coopereze în pofida tensiunilor diplomatice dintre cele două ţări. Pe 21 septembrie, un astronaut de la NASA, Francisco Rubio, urmează să ajungă pe ISS la bordul unui vehicul rusesc Soyuz alături de doi cosmonauţi ruşi, Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin.

Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie

Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie. Ocupanţii ruşi se pregătesc de o provocare la centrala nucleară din Zaporojie (sudul Ucrainei) cu emisii de radiaţii, a avertizat vineri Agenţia nucleară de stat ucraineană Energoatom, indicând că Rusia ar fi desfăşurat zece laboratoare chimice la Melitopol, oraş din aceeaşi regiune, informează agenţia de presă Unian şi canalul de televiziune local TSN. Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie "A devenit cunoscut că la Melitopol au fost aduse zece laboratoare chimice. Cu ajutorul acestor laboratoare, ruşii plănuiesc să-şi salveze ofiţerii şi generalii în cazul unor emisii de radiaţii de la centrala din Zaporojie", afirmă Energoatom într-un comunicat postat pe Telegram. Anterior, Ivan Fiodorov, primarul ucrainean în exil din Melitopol, care se află sub controlul forţelor ruse, anunţase la posturi de televiziune ucrainene că aceste laboratoare au fost instalate la una din instituţiile medicale din oraş. "Desigur, ei nu se gândesc la populaţia civilă. Aceste laboratoare sunt pentru a-şi proteja oamenii aflaţi în acest oraş ocupat temporar", a declarat Fiodorov. "Act de terorism nuclear" "Este încă o confirmare că Rusia se pregăteşte să comită un act de terorism nuclear, provocând un accident cu emisii de radiaţii la centrala nucleară din Zaporojie capturată", susţine compania ucraineană, conform textului citat de Unian. Energoatom a cerut, din nou, întregii comunităţi internaţionale, ONU şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să depună eforturi pentru a grăbi retragerea trupelor ruse de pe teritoriul centralei din Zaporojie şi din oraşul satelit Energodar, pentru demilitarizarea centralei şi readucerea ei sub controlul deplin al Ucrainei. Forţele ruse au capturat centrala nucleară şi oraşul Energodar la 4 martie. De atunci, Federaţia Rusă a refuzat propunerea de a crea o zonă demilitarizată în perimetrul acestei centrale nucleare, cea mai mare în Europa. UE cere Moscovei să permită inspecții Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) apreciază ca ridicată probabilitatea comiterii unui "atac terorist" la scară largă din partea ocupanţilor ruşi la centrala nucleară din Zaporojie, notează Unian. Uniunea Europeană a calificat vineri drept "extrem de îngrijorătoare" situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie şi a cerut Rusiei să permită experţilor AIEA să efectueze o inspecţie la acest obiectiv, potrivit EFE. Într-un mesaj pe Twitter, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a subliniat că "Kremlinul trebuie să garanteze repararea, fără obstacole, a liniilor electrice avariate şi reconectarea completă (a centralei) la reţeaua electrică ucraineană". "Experţilor AIEA ar trebui să li se permită în sfârşit să viziteze instalaţiile" centralei nucleare din Zaporojie, insistă Borrell în mesajul său. Acuzații reciproce de bombardamente Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat, joi, la Paris, că există o înţelegere de principiu cu Moscova şi Kiev pentru a proceda la o inspecţie "în următoarele zile". Mai devreme, Energoatom anunţase rebranşarea la reţeaua electrică a unuia din cele două reactoare în funcţiune, dând asigurări că sistemele de securitate funcţionează normal, într-un comunicat pe Telegram citat de AFP. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Situată în sudul Ucrainei, centrala Zaporojie a fost deconectată de la reţeaua electrică joi, pentru prima dată în istoria sa, ca urmare a unui incendiu cauzat de un bombardament ce a produs pagube asupra unei linii electrice. În ultimele săptămâni, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardamente care au vizat perimetrul acestei centrale, sporind temerile privind producerea unei catastrofe nucleare.

Compensarea facturilor la energie, multe miliarde (sursa: Facebook/Ministerul Energiei)
Eveniment

Compensarea facturilor la energie, multe miliarde

Compensarea facturilor la energie, multe miliarde. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a verificat şi transmis spre decontare, pentru perioada noiembrie 2021 - martie 2022, o sumă de peste 2,47 miliarde lei, potrivit Autorității. Compensarea facturilor la energie, multe miliarde În baza OUG 118/2021, privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze, pentru perioada noiembrie 2021 - martie 2022, 80 de societăţi au depus un număr total de 350 de cereri, din care au fost aprobate 264, 58 fiind neeligibile. Suma transmisă către Ministerul Energiei depăşeşte 2,28 miliarde lei. Valoarea totală a cererilor neeligibile este de 10,243 milioane lei, iar valoare totală solicitată 2,29 miliarde lei. "Diferenţa de 28 de cereri depuse pentru decontare se află în diferite stadii de analiză, iar pe măsură ce operatorii încarcă datele şi documentele justificative, solicitate de către experţii alocaţi, verificarea şi determinarea acestora se va realiza cu maximă operativitate", subliniază ANRE. Firmele, compensări mai mari decât populația În baza OUG 27/2022, privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, pentru perioada de raportare aprilie 2022 - martie 2023, au fost depuse 126 de cereri de către 54 de societăţi, din care au fost aprobate nouă pentru clienţi casnici, 14 pentru clienţi noncasnici şi 23 pentru clienţi casnici şi noncasnici. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Suma transmisă către Ministerul Energiei, clienţi noncasnici, este de circa 102,22 milioane lei, iar cea transmisă către Agenţia Naţională de Plăţi şi Protecţie Socială, pentru clienţi casnici, de 88,085 milioane lei. Valoarea totală solicitată, clienţi casnici şi noncasnici, este de 190,305 milioane lei. Așadar, luând în calcul și perioada mai mare de compensare, dar și scumpirile galopante, potul iernii care vine, la populație, va depăși trei miliarde de lei. Iar la companii, suma poate depăși patru miliarde. În total, peste șapte miliarde de lei, echivalentul a peste un miliard și jumătate de euro. Plătitori: Ministerul Energiei și ANPIS Sumele transmise către Ministerul Energiei (noncasnici) şi Ministerul Muncii - Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (casnici) au fost: în aprilie 2022, energie electrică, clienţi casnici - 41,432 milioane lei, clienţi noncasnici - 33,691 milioane lei. Totalul s-a ridicat la 75,285 milioane lei. În mai, sumele transmise pentru decontare au fost, pentru energie electrică, clienţi casnici, de 46,501 milioane lei şi pentru clienţi noncasnici, 40,924 milioane lei. Totalul s-a cifrat la 87,425 milioane lei. În iunie, sumele transmise au fost pentru energie electrică, clienţi casnici, de 2,841 milioane lei şi pentru clienţi noncasnici, de 27,591 milioane lei, iar totalul a fost de 27,594 milioane lei. Nu s-au încheiat nici decontările pe iarna trecută "Diferenţa de 103 de cereri depuse pentru decontare se află în diferite stadii de analiză, iar pe măsură ce operatorii încarcă datele şi documentele justificative, solicitate de către experţii alocaţi, verificarea şi determinarea acestora se va realiza cu maximă operativitate. OUG 118/2021 este decontată în proporţie de aproximativ 98%, echipa plafonare demarând verificarea şi analizarea datelor aferente OUG 27/2022. Având în vedere numărul relativ mic de cereri introduse pentru perioada aprilie 2022 - martie 2023, facem apel către toţi operatorii ce beneficiază de prevederile OUG 27/2022 să procedeze la încărcarea datelor aferente perioadei mai sus menţionate", subliniază reprezentanţii ANRE.

Afacere profitabilă droguri ieftine pentru liceeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Afacere profitabilă: droguri ieftine pentru liceeni

Afacere profitabilă: droguri ieftine pentru liceeni. Clanul condus de Los Angeles, Mc Donald’s, Marcelone şi Barcelona Balan şi-a început activitatea în aprilie 2020. Afacere profitabilă: droguri ieftine pentru liceeni Traficanţii „importau” substanţe halucinogene concentrate din Olanda, le diluau cu acetonă sau alcool de 96° şi stropeau cu soluţia astfel obţinută diverse resturi vegetale, de la ceai negru până la măghiran. Uscate, vegetalele erau vândute apoi contra sumei de 10 lei doza de 0,2 grame sau de 30 de lei gramul. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Clienţii se aprovizionau direct din locuinţa traficanţilor, de multe ori consumându-şi drogurile chiar pe stradă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile. Rusia a recunoscut vineri că se înregistrează o creştere a presiunii sancţiunilor impuse de Occident în pofida efectului negativ al restricţiilor economice chiar asupra ţărilor care promovează o astfel de politică, transmite EFE. Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile "Situaţia se modifică rapid. Occidentul colectiv sporeşte presiunea sancţiunilor împotriva Rusiei şi Belarusului, în pofida faptului că promotorii lor sunt afectaţi de consecinţele negative ale acestei politici", a declarat premierul rus Mihail Mişustin, în Kârgâzstan, citat de agenţia oficială rusă RIA Novosti. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Într-o intervenţie în Consiliul Interguvernamental al Uniunii Economice Euroasiatice (UEE, din care fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Rusia), Mişustin a evidenţiat rolul acestei organizaţii într-un moment în care sistemul economic şi comercial global este zguduit de la temelie. Mișustin se laudă cu agricultura "Statele occidentale încearcă să acuze ţara noastră de criza alimentară globală, fiind extrem de conştiente că actuala situaţie reprezintă consecinţa directă a acţiunilor lor", a susţinut el. Mişustin a spus că "sancţiunile antiruse" au agravat tendinţele negative globale, în contextul în care băncile şi instituţiile financiare au încetat să mai acorde credite şi să mai asigure contractele de vânzare de alimente şi fertilizant din Rusia. Premierul rus a mai susţinut că, din punct de vedere alimentar, ţările membre ale UEE se află în avantaj. "Am atins un înalt nivel de autosuficienţă în privinţa principalelor produse agricole", a declarat şeful guvernului rus, care a adăugat că UEE este unul dintre cei mai mari exportatori de alimente din lume.

Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil (sursa: Agerpres)
Internațional

Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil

Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lumea a evitat la limită un dezastru nuclear în contextul în care electricitatea la centrala atomică de la Zaporojie a fost întreruptă mai multe ore din cauza bombardamentelor ruse din zonă, acuzaţii pe care Moscova le respinge, potrivit Reuters. Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil Zelenski a spus că bombardamentele de joi ale Rusiei au declanşat incendii în gropile de cenuşă ale unei staţii electrice pe cărbuni din apropiere, ceea ce a dus la deconectarea complexului de reactoare nucleare, cel mai mare din Europa, de la reţeaua electrică. Generatoare de rezervă pe bază de diesel au asigurat alimentarea cu energie, care este vitală pentru sistemele de răcire şi de siguranţă ale centralei, a mai afirmat el, salutând efortul tehnicienilor ucraineni, care gestionează uzina sub supravegherea armatei ruse. "Dacă angajaţii noştri de la staţie nu ar fi reacţionat după întreruperea curentului, atunci am fi fost nevoiţi să facem faţă consecinţelor unui accident atomic", a declarat el într-un discurs de joi seară. "Rusia a pus Ucraina şi pe toţi europenii la un pas de un dezastru atomic", a mai afirmat Zelenski. Prima deconectare completă a centralei Vineri, Energoatom, compania de stat care gestionează centralele nucleare din Ucraina, a anunţat că lucrează la reconectarea a două blocuri de reactoare la reţeaua electrică din Ucraina, precizând totodată că toate cele şase reactoare de la Zaporojie sunt în continuare deconectate. Citește și: Putin construiește o armată din pix: a semnat un decret prin care crește efectivele cu 137.000 de soldați, dar nu se știe de unde vin aceștia Compania a mai precizat că electricitatea pentru nevoile centralei este în prezent asigurată printr-o linie electrică de la sistemul de electricitate ale Ucrainei. Conform Energoatom, este prima deconectare completă a centralei, care a devenit un punct sensibil în cele şase luni de război. Demilitarizarea zonei, refuzată de Rusia Vladimir Rogov, un oficial numit de Rusia în oraşul ocupat Enerhodar din apropiere de centrală, a acuzat forţele armate ucrainene pentru incendiul dintr-o pădure din apropierea centralei. El a spus că localităţile din zonă au rămas joi fără electricitate mai multe ore. ONU încearcă să obţină acces la centrală şi a cerut ca zona să fie demilitarizată. Oficiali ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică sunt "foarte aproape" să poată vizita centrala de la Zaporojie, a declarat joi directorul generat al AIEA, Rafael Grossi. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea zonei, alimentând temerile privind un dezastru nuclear.

Macron, "exilat" de Putin în Algeria (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, "exilat" de Putin în Algeria

Macron, "exilat" de Putin în Algeria. Preşedintele francez Emmanuel Macron a sosit joi în Algeria pentru o vizită oficială de trei zile, menită să "refondeze" relaţiile bilaterale şi care, pentru Alger, marchează o recunoaştere a importanţei sale strategice în regiune, informează AFP. Aniversarea independenței Avionul preşedintelui francez, care este însoţit în această vizită de o delegaţie de peste 90 de persoane, a aterizat în jurul orei locale 15:30 (14:30 GMT). Delegaţia franceză a fost întâmpinată de preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, alături de militari. Cei doi lideri de stat s-au îmbrăţişat, înainte de a se plasa sub un cort pentru a asculta imnurile naţionale ale celor două ţări, interpretate de o fanfară militară. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează Cei doi lideri urmează să se deplaseze apoi spre Monumentul Martirilor, important loc de comemorare a războiului de independenţă din 1954-1962 faţă de Franţa. Vor urma o întrevedere în tête-à-tête între cei doi preşedinţi, o declaraţie pentru mass-media şi un dineu la Palatul Poporului. Această vizită coincide cu cea de-a 60-a aniversare de la sfârşitul războiului şi de la proclamarea independenţei Algeriei în 1962. Macron, "exilat" de Putin în Algeria De la declanşarea războiului în Ucraina, Algeria, primul producător de gaz din Africa şi unul dintre primii din lume, este foarte solicitată de europenii presaţi să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc. Cei doi preşedinţi vor discuta de asemenea despre situaţia din Mali, de unde armata franceză s-a retras nu demult, şi de influenţa tot mai mare a Rusiei în Africa. Algeria joacă un rol central în regiune datorită miilor de kilometri de frontieră cu Mali, Niger şi Libia. De asemenea, ea este apropiată de Rusia, primul său furnizor de arme. Aceasta este a doua vizită a lui Emmanuel Macron în Algeria în calitate de preşedinte, după o primă vizită în decembrie 2017.

Putin construiește o armată din pix (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin construiește o armată din pix

Putin construiește o armată din pix. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat joi un decret ce prevede creşterea efectivelor armatei ruse cu 137.000 de soldaţi, transmite agenţia EFE. Putin construiește o armată din pix Efectivele armatei ruse vor ajunge astfel la 1.150.628 de militari, conform acestui decret, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Liderul de la Kremlin stabilise în noiembrie 2017 la 1.013.628 numărul militarilor armatei ruse, după prima creştere a efectivelor militare decisă atunci prima dată după aproape un deceniu. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează După noua creştere a efectivelor armatei ruse şi luând în calcul de asemenea personalul său civil, aceasta va ajunge la un total de peste două milioane de membri.

FSB a prins iar membri Azov (sursa: Twitter/Azov)
Internațional

FSB a prins iar membri Azov

FSB a prins iar membri Azov. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunţat joi arestarea unui cetăţean rus care ar fi plănuit atentate în exclava rusă Kaliningrad, situată între Lituania şi Polonia, pe coasta Mării Baltice, şi care ar fi făcut parte din batalionul naţionalist ucrainean Azov, transmite EFE. FSB a prins iar membri Azov Persoana arestată, în vârstă de 55 de ani, "intenţiona să comită acte de sabotaj şi terorism împotriva instalaţiilor flotei ruse la Marea Baltică şi a personalului militar (rus), precum şi asupra aeroportului Hrabrovo", se menţionează într-o notă oficială a FSB, citată de agenţia RIA Novosti. Potrivit FSB, bărbatul intenţiona să comită infracţiunea şi să fugă apoi din ţară. Citește și: Ridicola poveste inventată de FSB (ex-KGB) ca să justifice asasinarea Dariei Dughina: „agenta” ucraineană ar fi locuit în bloc cu victima și schimbat de trei ori într-o lună numărul mașinii La domiciliul acestuia a fost descoperită o bombă artizanală cu o putere echivalentă a cinci kilograme de trinitrotoluen, adaugă nota citată. Agenţii au găsit la locuinţa bărbatului simboluri având legătură cu batalionul Azov, interzis în Rusia, şi corespondenţa deţinutului cu membrii acestui grup, susţine FSB. "Bărbatul arestat şi-a mărturisit vina", încheie nota FSB.

COVID 6: pacienții bătrâni, puternic afectați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

COVID 6: pacienții bătrâni, puternic afectați

COVID 6: pacienții bătrâni, puternic afectați. Managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva“ din Iași, dr. Florin Roșu, spune că profilul pacientului cu COVID, care are nevoie de Terapie Intensivă, s-a schimbat în valul 6 față de valul 5. COVID 6: pacienții bătrâni, puternic afectați Medicul susține că valul 6 are o agresivitate mai mică a manifestării acestei patologii, ceea ce se vede în Secțiile de Terapie Intensivă. În momentul de față, în Unitatea Mobilă de Terapie Intensivă sunt internați opt pacienți. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează Iar de la începutul lunii iulie și până în prezent au fost 39 de pacienți. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a atenţionat miercuri pe francezi în legătură cu "marea schimbare" ce va veni odată cu toamna, prin "sfârşitul abundenţei", "al evidenţelor" şi "al lipsei de griji", relatează AFP. Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei "Trăim o mare schimbare", a avertizat şeful statului, revenind asupra unei recente "serii de crize grave", de la Ucraina la secetă, ca preambul la consiliul de miniştri de după vacanţă la Paris. "Momentul pe care îl trăim poate fi structurat de o serie de crize grave (...) şi s-ar putea ca unii să vadă destinul nostru ca unul în care trebuie să gestionăm permanent crize sau situaţii de urgenţă. În ceea ce mă priveşte, cred că ceea ce suntem pe cale să trăim este mai degrabă o mare schimbare sau o mare bulversare", a declarat Emmanuel Macron în cadrul unei alocuţiuni în faţa miniştrilor săi, transmisă în direct în mod excepţional. "Să spună lucrurilor pe nume" Pentru că, în faţa acestei situaţii, "compatrioţii noştri ar putea reacţiona cu multă nelinişte", el le-a cerut membrilor guvernului "să spună lucrurilor pe nume", "să le numească clar şi fără o abordare catastrofală". "Mă aştept de la guvern să respecte cuvântul dat şi angajamentele pe care le-am luat faţă de naţiune", a adăugat el. "Ce îmi doresc să putem face în următoarele săptămâni şi luni este să reafirmăm o unitate foarte puternică a guvernului, a forţelor majorităţii" în jurul "unei direcţii care să ne permită să ne consolidăm suveranitatea, independenţa noastră franceză şi europeană", a adăugat el. "Este uşor să promiţi orice" În contextul "înmulţirii regimurilor iliberale" şi al "consolidării regimurilor autoritare", preşedintele francez le-a cerut miniştilor săi "seriozitate", "credibilitate" şi să nu cedeze tentaţiei "demagogiei". Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro "Este uşor să promiţi orice, iar uneori să spui orice. Să nu cedăm acestor tentaţii, demagogiei. Ele înfloresc în toate democraţiile astăzi, într-o lume complexă care înspăimântă. Poate fi seducător să spui ceea ce oamenii vor să audă (...), însă trebuie mai întâi să raţionezi întrebându-te dacă este eficient şi util", a adăugat el, fără a oferi exemple concrete.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră