luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2015 articole
Alex Preda

Eveniment

Certificatul de naștere, modificat de copil

Certificatul de naștere, modificat de copil. Un cuvânt scris pe când avea doar șase ani a adus-o pe o ieșeancă în fața judecătorilor după 45 de ani. Certificatul de naștere, modificat de copil Copil fiind, făcuse o adăugire certificatului de naștere. Adăugirea a trecut din act în act mai departe, aducând-o pe Maria G. în imposibilitatea de a se angaja în baza diplomei de absolvire a facultății. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 Ani de zile, demersurile administrative nu au dus la niciun rezultat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Certificatul de naștere, modificat de copil (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea

Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea. China a acuzat miercuri Statele Unite pentru lansarea rachetelor balistice nord-coreene, spunând că Washingtonul "otrăveşte" mediul de securitate din regiune, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, divizat pe această chestiune, informează AFP. China vrea "sinceritate" de la Washington "Luând notă" de lansarea de către Phenian a unei rachete balistice care a trecut peste Japonia, adjunctul ambasadorul chinez, Geng Shuang a subliniat "numeroasele exerciţii militare comune desfăşurate de Statele Unite şi alte ţări din regiune". "Recentele lansări ale Coreei de Nord sunt strâns legate de seria de exerciţii militare din regiune", a spus el. "În problema nucleară, Statele Unite aplică un standard dublu şi sunt angajate în manevre politice care otrăvesc mediul de securitate din regiune. În acest context, tensiunile crescute în peninsulă nu ar trebui să surprindă", a adăugat reprezentantul Chinei, făcând apel la "sinceritate" din partea Washingtonului, care ar trebui să "răspundă preocupărilor rezonabile" ale regimului nord-coreean. El a amintit că Rusia şi China au propus o rezoluţie la sfârşitul anului 2019 pentru a diminua sancţiunile impuse Coreei de Nord. Un text aflat încă pe masă, care ar putea crea o atmosferă favorabilă reluării dialogului, potrivit acestuia. SUA vor întărirea sancțiunilor China şi Rusia vor să răsplătească Coreea de Nord pentru acţiunile sale rele şi acest lucru nu poate fi luat în serios de către Consiliu, a răspuns ambasadoarea SUA Linda Thomas-Greenfield, apărându-se de orice responsabilitate pentru testele nord-coreene şi făcând apel la o întărire a sancţiunilor mai degrabă decât la diminuarea lor. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 În luna mai, China şi Rusia au respins o rezoluţie a Consiliului de Securitate care dorea să impună noi sancţiuni Coreei de Nord. Dacă în 2017 Consiliul a adoptat în unanimitate trei serii de sancţiuni grele, membrii săi îşi exprimă de luni de zile opiniile contrare în acest dosar sensibil, formând două tabere: Rusia şi China de o parte, iar restul Consiliului, de cealaltă parte. Nu este aşteptată adoptarea vreunui text după întâlnirea de urgenţă a Consiliului de Securitate după ce o propunere de declaraţie comună a fost blocată în perioada premergătoare întâlnirii, informează dpa care citează surse diplomatice de la New York. Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea Coreea de Nord a lansat joi două rachete balistice spre Marea Japoniei, la două zile după lansarea unui proiectil similar deasupra Japoniei şi a calificat aceste teste drept măsuri corecte de retorsiune împotriva Washingtonului şi a Seulului şi a exerciţiilor lor militare în regiune, transmite AFP. Potrivit armatei sud-coreene citate de agenţia de presă Yonhap, două rachete cu rază scurtă de acţiune au fost lansate joi dimineaţă spre Marea Japoniei. Garda de coastă japoneză a confirmat că a detectat aceste proiectile. Aceste lansări prezintă "măsuri de retorsiune juste ale armatei populare coreene împotriva manevrelor militare comune dintre Coreea de Sud şi Statele Unite, care provoacă o escaladare a tensiunilor militare în Peninsula Coreeană", potrivit unui comunicat nord-coreean. Această a şasea lansare în mai puţin de două săptămâni este "absolut inacceptabilă", a reacţionat imediat premierul japonez Fumio Kishida. Consiliul de Securitate al ONU, întrunit Şi Statele Unite au condamnat joi lansarea rachetelor balistice de către Coreea de Nord din zorii zilei, considerând că ele reprezintă o încălcare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi o ameninţare la adresa vecinilor regionali şi a comunităţii internaţionale. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a adăugat însă că SUA sunt angajate într-o abordare diplomatică şi a cerut Coreei de Nord să se angajeze în dialog, conform Reuters. Lansarea are loc în momentul în care Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit la New York pentru a discuta despre lansarea de marţi. Potrivit autorităţilor sud-coreene şi japoneze, racheta nord-coreeană a parcurs aproximativ 4.600 km, probabil cea mai lungă distanţă într-un test realizat de regimul de la Phenian. Răspunsurile militare ale SUA și Coreea de Sud Coreea de Sud şi Statele Unite au răspuns miercuri lansând cinci rachete balistice către ţinte fictive din Marea Japoniei. Cu o zi înainte, forţele aeriene ale celor două ţări au efectuat exerciţii de tir de precizie în Marea Galbenă. Totodată, Seulul a anunţat revenirea în regiune a portavionului american cu propulsie nucleară USS Ronald Reagan, care a efectuat exerciţii împreună cu marina sud-coreeană în luna septembrie. Coreea de Nord, care a adoptat în septembrie o nouă doctrină conform căreia statutul de putere nucleară este calificat ca fiind "ireversibil", şi-a intensificat în 2022 testele şi a lansat o rachetă balistică intercontinentală pentru prima dată din 2017.

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina (sursa: Bundeswehr/Carl Schulze)
Internațional

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina. Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, face apel la statele membre UE să livreze tancuri Ucrainei şi "să accelereze" procedura de aderare a acestei ţări la Uniune, într-un interviu acordat miercuri France Presse, înaintea unui summit al Celor 27. Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina Responsabila malteză intenţionează să transmită aceste mesaje vineri, la Praga, cu prilejul unei reuniuni a Consiliului European. "Ucrainenii au nevoie de armament pentru a continua să-şi recucerească teritoriul (...), de exemplu de tancuri Leopard 2 pe care mai multe state membre le deţin", a declarat Roberta Metsola în acest interviu, acordat pe marginea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg. Politiciana din grupul Partidului Popular European (PPE, dreapta) a fost prima preşedintă a unei instituţii europene care s-a deplasat în Ucraina după declanşarea războiului de către Rusia, în cadrul unei călătorii la Kiev pe 1 aprilie. Scholz se ascunde în spatele aliaților Ţările occidentale, în special UE, furnizează arme şi material militar Ucrainei, dar Kievul cere mai multe, solicitând în special Berlinului livrarea de tancuri Leopard 2. Aceste tancuri de luptă de concepţie germană sunt de referinţă în materie de blindaj şi de manevrabilitate. Cancelarul Olaf Scholz nu a dat însă curs acestei solicitări, afirmând că o astfel de decizie trebuie luată în acord cu aliaţii săi occidentali. Circa 2.000 de tancuri de acest tip sunt deţinute de Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia şi, în afara UE, de Norvegia, Elveţia şi Turcia, potrivit unui responsabil al UE. Fonduri UE în schimbul tancurilor Potrivit Robertei Metsola, ţările europene dispuse să furnizeze aceste tancuri ar putea fi rambursate din fonduri comune, precum cele din Facilitatea europeană pentru pace, pentru ca efortul să fie împărţit de toţi şi să nu afecteze de manieră "disproporţionată" anumite ţări. Ţările UE au alocat deja 2,5 miliarde de euro acestui fond interguvernamental destinat furnizării de armament Ucrainei. "Cred că sunt discuţii pe care trebuie să le avem acum, în special pentru că vedem o escaladare din partea Rusiei, şi pe de altă parte pentru că vedem Ucraina respingându-i pe ruşi cu succes", a comentat ea. Procedura de aderare la UE, accelerată În contextul în care Ucraina a obţinut în iunie, la patru luni de la declanşarea războiului de către Rusia, a statutului de ţară candidată la aderare, preşedinta PE estimează că trebuie "să fie accelerată" procedura de aderare a acestei ţări. Acest proces este de obicei lung şi dificil şi ea nu a dorit să se pronunţe asupra unui calendar pentru integrare. Dar "avem o ţară care ne-a arătat voinţa sa debordantă de a ni se alătura, care atinge obiective pe care alte ţări reuşesc să le atingă în luni sau ani", a mai spus Metsola. Ea a precizat că "mari progrese" au fost realizate de Ucraina în alinierea legilor sale naţionale la cele ale Uniunii, un domeniu în care Parlamentul European oferă asistenţă. Moldova "nu ar trebui să fie uitată" Responsabila a adăugat că Republica Moldova, care a obţinut statutul de ţară candidată în acelaşi timp ca Ucraina, "nu ar trebui să fie uitată". În contextul în care procesul de aderare a ţărilor din Balcanii de Vest durează de ani lungi, Roberta Metsola a făcut apel la organizarea de "mai multe reuniuni şi discuţii" cu aceste ţări pentru a evita ca ele să se îndrepte în altă parte "şi să găsească parteneri mai puţin fiabili". Citește și: VIDEO Premieră în istoria filmelor documentare: un grup de ruși se predă ucrainenilor cu tot cu blindatul pe care-l conduceau Liderii acestor ţări se numără printre cei 44 de şefi de stat şi de guvern care se vor întâlni joi la prima reuniune, la Praga, a "Comunităţii politice europene", o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron. Roberta Metsola a subliniat că acest forum "nu înlocuieşte bineînţeles procesul de extindere a UE" şi că nu este vorba despre "a pune pe acelaşi plan ţări care au părăsit UE (Regatul Unit, n.r.) şi altele care se luptă să adere".

Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale

Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale. În zona industrială a Iaşiului funcţionează mai multe fabrici care produc ţesături tehnice, pentru veste anti glonţ şi pentru paraşute sau uniforme militare şi de poliţie. Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale Cora Textiles este una dintre acestea. Produce veste anti glonţ pentru Marea Britanie, Germania, Belgia, Spania şi Franţa. Modelul, materialul şi mărimile sunt trimise de clienţi. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Administratorii Cora Textiles spun că niciodată nu au primit comenzi din România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum se explică succesele militare ucrainene (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Cum se explică succesele militare ucrainene

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a avertizat miercuri că războiul din Ucraina intră într-o nouă fază "periculoasă" şi într-un "scenariu înfricoşător" deoarece Rusia înregistrează eşecuri în conflictul convenţional şi ameninţă cu folosirea armelor nucleare, transmite EFE. Cum se explică succesele militare ucrainene? Pericolul nuclear, din ce în ce mai probabil "Războiul a intrat într-o nouă fază. O fază fără îndoială periculoasă, pentru că ne aflăm în faţa unui scenariu înfricoşător, în privinţa căruia nu trebuie să închidem ochii", a declarat Borrell într-o intervenţie în plenul Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg. Şeful diplomaţiei europene a spus că veştile de pe câmpul de luptă "sunt bune pentru Ucraina", care "reia ofensiva". În schimb, a avertizat că acest conflict este "un război convenţional în care este implicată o putere nucleară, o putere nucleară care în acest moment înregistrează eşecuri în conflictul convenţional şi care ameninţă cu folosirea armei nucleare". "Este un scenariu cu siguranţă îngrijorător în care trebuie să demonstrăm că sprijinul nostru pentru Ucraina nu slăbeşte", a insistat el. Cum se explică succesele militare ucrainene Borrell a explicat că forţele ucrainene avansează pe trei fronturi, însă a amintit că Rusia "continuă să aibă superioritatea numerică şi superioritate de foc (...)". Din acest motiv, Borrell a explicat că forţele ucrainene dezvoltă o tactică de luptă "extraordinar de agilă, de o inteligenţă ieşită din comun, înconjurând zonele forte ruse, creând care ajung să fie distruse chiar de însăşi retragerea armatei ruse", iar în acest fel ucrainenii "îşi limitează pierderile şi înaintează pe câmpul de operaţiuni într-o manieră pe care nimeni nu a putut-o anticipa". "Situaţia armatei ruse este foarte rea, între altele pentru că militarii ruşi nu ştiu la ce foloseşte acest război, iar cei 300.000 care vor fi scoşi din căminele lor pentru a fi duşi pe front vor înţelege cu atât mai puţin", a apreciat şeful diplomaţiei europene. Occidentul nu are voie să obosească Borrell a subliniat că războiul din Ucraina "se poate câştiga pe câmpul de luptă", dar şi-a exprimat opinia că acest conflict "trebuie câştigat în primul rând pe câmpul ideilor". El a explicat că, dincolo de conflictul care are loc pe teritoriul ucrainean, se poartă "un război pentru supremaţia valorilor", în contextul în care Rusia "desfăşoară o campanie intensă în întreaga lume pentru a explica faptul că urmările acestui război nu provin de la războiul în sine, ci de la sancţiunile pe care le-am impus". Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA În acest sens, Borrell a insistat că UE trebuie să facă "un efort diplomatic imens pentru a explica lumii care este scopul acestui război" şi a atras atenţia că războiul din Ucraina "nu se poate încheia din cauza oboselii lumii occidentale". Rusia trebuie să plătească Preşedintele rus Vladimir "Putin crede că democraţiile sunt slabe. Că populaţia nu suportă o iarnă friguroasă. Speră să vină Generalul Iarnă, care a salvat mereu în ultimul moment armata rusă", a declarat Borrell, referindu-se la faptul că liderul de la Kremlin "aşteaptă ca frigul, întreruperile de livrări de gaz, preţurile mari şi temperaturile scăzute să ne mineze voinţa de a continua să sprijinim Ucraina". "Acum este momentul să le cerem europenilor să înţeleagă ce anume este în joc", le-a transmis Borrell eurodeputaţilor. În opinia sa, războiul "se poate încheia doar într-un mod în care să asigure pacea", cu Ucraina recuperându-şi integritatea teritorială şi deplina suveranitate şi cu Rusia asumându-şi responsabilitatea politică şi morală, plătind pentru reconstrucţie şi răspunzând pentru crimele comise.

Putin amenință SUA cu confruntarea militară (sursa: mil.ru)
Internațional

Putin amenință SUA cu confruntarea militară

Putin amenință SUA cu confruntarea militară. Decizia Washingtonului de a trimite o nouă tranşă de ajutor militar Kievului constituie o ameninţare la adresa intereselor Moscovei şi sporeşte riscul unei confruntări armate între Rusia şi Occident, a afirmat ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov (foto din 2016, când era viceministru al Apărării), transmite Reuters. Putin amenință SUA cu confruntarea militară "Vedem în aceasta o ameninţare directă pentru interesele strategice ale ţării noastre", a scris Antonov într-o postare pe Telegram miercuri. "Furnizarea de produse militare de către SUA şi aliaţii lor nu doar conduce la continuarea vărsării de sânge şi noi victime, dar creşte de asemenea pericolul unei confruntări militare directe între Rusia şi ţări occidentale", a adăugat ambasadorul rus. Preşedintele american Joe Biden a promis marţi un nou pachet de asistenţă de securitate în valoare de 625 milioane de dolari, care va include lansatoare multiple de rachete HIMARS, sisteme folosite cu succes de Ucraina în contraofensivă. Sprijinul american, "oricât va fi necesar" Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Biden a subliniat că Washingtonul nu va recunoaşte niciodată anexarea de teritorii ucrainene de către Rusia, a transmis Casa Albă într-un comunicat. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Biden "s-a angajat să continue să sprijine Ucraina oricât va fi necesar, în timp ce aceasta se apără de agresiunea rusă", a adăugat Casa Albă. Un comunicat al Departamentului de Stat precizează că pachetul de asistenţă va include patru lansatoare HIMARS şi rachete asociate, 32 de tunuri Howitzer cu 75.000 de muniţii, 200 de vehicule MRAP (vehicule rezistente la mine şi protejate la ambuscade) şi mine antipersonal Claymore.

Lukașenko vrea elevi la cules cartofi (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko vrea elevi la cules cartofi

Lukașenko vrea elevi la cules cartofi. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a lansat luni un apel la mobilizarea şcolarilor pentru recolta de cartofi din această fostă republică sovietică, afirmând că va fi un "bun antrenament fizic" pentru ei şi o "mulţumire" pentru părinţii lor, notează AFP. Lukașenko vrea elevi la cules cartofi Principal aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, Aleksandr Lukaşenko, fost director al unei ferme de stat sovietice care, din 1994, conduce ţara cu o mână de fier, este cunoscut pentru derapajele sale verbale şi propunerile radicale. El s-a arătat indignat luni, în cursul unei şedinţe de guvern, că este interzisă în şcolile din Belarus "mobilizarea elevilor pentru recoltarea de mere sau cartofi", descriind această stare de fapt drept o "sălbăticie". "Cu ce exemplu ne vom creşte atunci şcolarii, copiii?", a întrebat el, referindu-se la această practică care exista pe vremea URSS. Culesul cartofilor va "uni oamenii" "Se spune că este exploatare. Dar ce exploatare poate fi dacă este vorba despre o persoană merge la muncă timp de cinci sau şase ore? Va fi o mulţumire pentru părinţi şi un bun antrenament fizic pentru copii", a continuat şeful statului, apreciind că aceasta că va "uni oamenii". Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală În 2020, Aleksandr Lukaşenko a recomandat sauna, un pahar de vodcă pe zi şi munca la câmp, pe tractor, ca remedii eficiente împotriva coronavirusului. Aliat al Moscovei şi învecinat cu Ucraina, Belarusul nu participă direct la ofensiva rusă, dar în februarie şi-a pus teritoriul la dispoziţia forţelor ruse, care l-au folosit ca bază pentru atacul lor iniţial împotriva Kievului.

Pelerinajul Sfintei Parascheva începe la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pelerinajul Sfintei Parascheva începe la Iași

Pelerinajul Sfintei Parascheva începe la Iași. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a anunţat oficial că pelerinajul la moaştele Sfintei Parascheva va începe de sâmbătă, 8 octombrie, cu primul eveniment liturgic major. Pelerinajul Sfintei Parascheva începe la Iași Un sobor de preoţi al Catedralei Mitropolitane va începe, de la ora 06.00, procesiunea cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva care va înconjura catedrala. Apoi, racla va fi aşezată în baldachinul care va fi amplasat în curtea interioară, pe acelaşi platou ca în ultimii ani. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Pregătirile, de altfel, au început iar baldachinul urmează să fie gata în zilele care urmează. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Lula și Bolsonaro, în turul doi (sursa: Facebook/Lula)
Internațional

Lula și Bolsonaro, în turul doi

Lula și Bolsonaro, în turul doi. Fostul preşedinte de stânga Luiz Inacio Lula da Silva a ieşit învingător în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică din Brazilia în faţa preşedintelui în exerciţiu Jair Bolsonaro, cei doi urmând să se confrunte în al doilea tur, care va avea loc pe 30 octombrie, informează luni AFP. Lula și Bolsonaro, în turul doi Luiz Inacio Lula da Silva, figură simbolică a stângii braziliene, a obţinut 47,97%, în timp ce liderul de extremă-dreapta Jair Bolsonaro a obţinut 43,60%, a anunţat Curtea Electorală Superioară după numărarea a 97,69 % din voturi. "Lupta va continua până la victoria finală", a declarat duminică seară Luiz Inacio Lula da Silva. Această victorie la limită este dezamăgitoare pentru Lula, pentru care sondajele estimaseră un avans mai mare şi chiar o victorie din primul tur. Preşedintele Jair Bolsonaro a rezistat mult mai bine decât s-a estimat, în contextul în care sondajele îl dădeau cu mult în urma lui Lula în intenţiile de vot (36% faţă de 50%). Pentru liderul populist, care a scăpat de o înfrângere umilitoare din primul tur, aceste patru săptămâni pot fi o şansă de a-şi mobiliza susţinătorii şi de a găsi un nou elan. Posibile tulburări și violențe O a doua rundă înseamnă încă o lună de campanie toxică, care a obosit milioane de brazilieni din august. Michael Shifter de la Universitatea Georgetown a declarat pentru AFP că un al doilea tur va spori incertitudinea şi "nu ar fi surprinzător să vedem mai multe tulburări sau incidente violente". Duminică brazilienii s-au îndreptat masiv spre secţiile de votare, unde s-au format cozi lungi, pentru a alege preşedintele, dar şi deputaţii, o treime din senatori şi guvernatorii celor 27 de state. Mulţi candidaţi din tabără lui Bolsonaro, inclusiv foşti miniştri, au fost aleşi în Congres şi ca guvernatori. Scrutinul, la care au fost chemaţi să îşi exprime preferinţele 156 de milioane de alegători, se pare că a avut loc fără violenţe. Peste 500.000 de membri ai forţelor de securitate au fost mobilizaţi pentru a asigura securitatea scrutinului, care a avut loc în prezenţa a zeci de observatori străini Bolsonaro, mai sus decât estimau sondajele Două incertitudini au planat asupra zilei de duminică: dacă Lula va reuşi să fie ales pentru un al treilea mandat de preşedinte din primul tur şi dacă Bolsonaro va contesta rezultatul, aşa cum ameninţă de luni de zile. Enervat de întrebările insistente din partea presei, Bolsonaro, îmbrăcat în tricoul galben-verde al naţionalei de fotbal sub care purta o vestă antiglonţ, nu a vrut să spună clar dacă va recunoaşte rezultatul. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Brazilienii l-au penalizat mai puţin decât se prevedea pe preşedintele în exerciţiu în vârstă de 67 de ani pentru negarea epidemiei de COVID (soldată cu 685.000 de morţi), criza economică care afectează Brazilia, unde peste 30 de milioane de oameni suferă de foame, şi crizele care i-au marcat întreg mandatul. Lula revine după 12 ani Fostul preşedinte de stânga Lula (2003-2010), în vârstă de 76 de ani, are probleme în a scăpa de eticheta de corupţie cu care a rămas după uriaşul scandal "Spălare expres" care i-a adus 18 luni de închisoare, după care condamnările i-au fost anulate sau au fost prescrise. Lula a urmărit anunţarea rezultatelor într-un hotel din Sao Paulo, în timp ce Jair Bolsonaro de la reşedinţa sa din Brasilia, palatul Alvorada. "Pentru mine, acestea sunt cele mai importante alegeri", a declarat Lula, care a votat în Sao Bernardo, o suburbie muncitorească din Sao Paulo. Este a şasea cursă electorală la care participă, la 12 ani după ce a părăsit puterea cu o rată de popularitate imensă (87%).

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați

Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați. Partidul pro-Kremlin Rusia Unită va prezenta un proiect de lege care să le permită deputaţilor din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) să poată fi mobilizaţi voluntar pentru a lupta în Ucraina, transmite duminică EFE. Partidul lui Putin vrea deputați mobilizați "Legea federală stipulează că deputaţii nu trebuie să fie mobilizaţi. Acum facem acest demers pentru ca ai mei colegi de partid să poată fi mobilizaţi", a explicat duminică Vitali Milonov, deputat din Sankt Petersburg, pentru agenţia RIA Novosti. Milonov, cunoscut pentru criticile sale dure la adresa opoziţiei democratice şi a minorităţilor sexuale, a dat asigurări că a discutat această problemă cu secretarul general al partidului Rusia Unită, Andrei Turceak, care a cerut modificarea regulamentului Dumei de Stat. În prezent, dacă un deputat decide să se ofere voluntar pentru a participa la invazia rusă din Ucraina, numită de Moscova "operaţiune militară specială", şi nu ia parte la sesiunile legislativului, încalcă regulamentul de funcţionare al Dumei de Stat. "Dacă va fi luată această decizie, atunci voluntarii noştri (parlamentari) nu vor mai încălca regulamentul. Şi, în acest mod, toţi cei care doresc pot fi mobilizaţi. Nu a mai existat niciodată un asemenea precedent", a explicat Milonov. Milonov s-ar fi înrolat în Donbas, dar e la Moscova În plus, Milonov a precizat că, spre deosebire de alţi voluntari şi de rezervişti, deputaţii care luptă nu vor primi salariu, ba chiar îşi vor autofinanţa şederea în Ucraina. Săptămâna aceasta, Milonov, care are şase copii, a anunţat că s-a înrolat într-o unitate de artilerie pentru a apăra Donbasul de atacurile armatei ucrainene. Totuşi, presa locală l-a criticat pentru că a asistat vineri la Kremlin la ceremonia de semnare a tratatelor de anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Milonov a răspuns că intenţionează să participe şi luni, în Duma de Stat, la sesiunea la care va fi aprobată anexarea. Unii deputați chiar ar vrea pe front Preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a explicat că deputaţii nu sunt scutiţi de mobilizare, i-a încurajat să-şi facă datoria şi a amintit că deja unii dintre ei luptă în Donbas. Andrei Turceak a susţinut că a primit mai multe solicitări din partea deputaţilor care sunt dispuşi să plece pe front, între ei, şeful comisiei de sănătate din Duma de Stat, Dmitri Hubezov. Şi Aleksandr Borodai, deputat al partidului Rusia Unită şi fost "premier" al autointutulatei "Republici Populare Doneţk", şi-a exprimat dorinţa de a se înrola. Preşedintele rus Vladimir Putin a admis că s-au făcut greşeli în cadrul mobilizării parţiale pe care a decretat-o la 21 septembrie şi care a provocat un exod masiv în străinătate a bărbaţilor care pot fi încorporaţi. Penurie majoră de ofițeri După cum a informat duminică Institutul pentru Studierea Războiului, Statul Major al armatei ruse a decis să accelereze înaintarea în grad a cadeţilor din academiile militare din cauza deficitului de ofiţeri. În plus, institutul a transmis că aceşti cadeţi şi rezerviştii pe care îi instruiesc vor fi trimişi pe front după numai o lună de antrenament. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Armata rusă a suferit sâmbătă cea de-a doua înfrângere majoră în estul Ucrainei în mai puţin de o lună, fiind nevoită să se retragă din oraşul strategic Liman.

Chirie la suprapreț la Drumuri Naționale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Chirie la suprapreț la Drumuri Naționale

Chirie la suprapreț la Drumuri Naționale. Clădirea unde a funcționat Regionala de drumuri naționale timp de mai bine de doi ani pe o chirie uriașă este și acum liberă. Chirie la suprapreț la Drumuri Naționale Anunțurile din portofoliile agențiilor imobiliare o prezintă acum cu încăperi mobilate și cu jaluzele la ferestre. Totul, la un preț de zece euro/mp negociabil, din care doi euro reprezintă taxa de mentenanță. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Pentru toate cele cinci niveluri oferite spre închiriere se cer 25 de mii de euro/lună. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică (sursa: forsvaret.dk)
Internațional

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică. Gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, nu mai prezintă scurgeri în Marea Baltică, a indicat sâmbătă pentru AFP un purtător de cuvânt. Nord Stream 2, "reparat" de Baltică "Presiunea apei a închis mai mult sau mai puţin gazoductul, astfel încât gazul care este în interior nu poate ieşi", a declarat Ulrich Lissek, purtător de cuvânt al Nord Stream 2. "Concluzia este că există încă gaz în gazoduct", a adăugat el, fără a putea preciza cantitatea. Nord Stream 1 şi 2, construite pentru a transporta gaz rusesc în Europe, au fost avariate de explozii submarine în largul insulei daneze Bornholm, în Marea Baltică, provocând barbotări pe mari suprafeţe. Informaţii privind situaţia scurgerilor din gazoductului Nord Stream 1 nu sunt disponibile deocamdată. Cele două conducte exploatate de un consorţiu depinzând de gigantul rus Gazprom nu erau operaţionale din cauza consecinţelor războiului din Ucraina, dar erau umplute cu gaz. Explozii misterioase Scurgerea din Nord Stream 1, mai puternică, a început de asemenea să se reducă vineri, spre finalul zilei, suprafaţa de barbotare scăzând la 600 metri în diametru, faţă de 900-1.000 metri la început. Autorităţile daneze şi suedeze estimaseră vineri, într-o scrisoare către Consiliul de Securitate al ONU, că scurgerile ar urma să se oprească duminică, odată cu epuizarea zecilor de mii de tone de gaz din conducte. Citește și: Ipoteza că Rusia a sabotat conductele Nord Stream capătă greutate: Kremlinul se plânge că pierde „gaz scump”, uitând că arde cantități impresionante doar ca să nu-l livreze Europei "Toate informaţiile disponibile indică spre faptul că aceste explozii sunt consecinţa unui act deliberat", au mai scris autorităţile daneze şi suedeze, fără a arăta spre o ţară responsabilă. Originea exploziilor rămâne în continuare un mister, Moscova şi Washingtonul negând orice responsabilitate.

Finalul războiului, când Rusia pierde militar (sursa: consilium.europa.eu)
Internațional

Finalul războiului, când Rusia pierde militar

Finalul războiului, când Rusia pierde militar. Anexarea de către Rusia a patru teritorii ucrainene ocupate face "aproape" imposibil sfârşitul războiului în Ucraina, a apreciat sâmbătă şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, transmite AFP. Finalul războiului, când Rusia pierde militar Anexarea regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson - proclamată vineri de preşedintele rus Vladimir Putin - face "mult mai dificil, imposibil aproape, sfârşitul războiului", a declarat Borrell la postul spaniol RTVE. "Rusia este pe cale să piardă" războiul, "l-a pierdut în termeni morali şi politici", dar "Ucraina încă nu l-a câştigat", a spus el puţin mai târziu cu ocazia unui forum la La Toja, în Galicia (nord-estul Spaniei), unde a apărat sancţiunile europene impuse Rusiei şi ajutorul militar pentru Kiev, şi a chemat la perseverarea în această direcţie. UE trebuie să se întărească militar "Trebuie să facem mai mult decât atât" şi "să facem conştientă lumea de motivele şi consecinţele acestui război", a pledat Borrell, amintind că Brazilia şi India s-au abţinut să condamne în Consiliul de Securitate al ONU anexările ruse. În opinia lui Borrell, europenii au construit "o grădină" care este "înconjurată de junglă". Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front "Dacă nu vrem ca jungla să invadeze grădina (...) va trebui să ne implicăm", a prevenit el, chemând UE mai ales să îşi întărească arsenalul militar. "Acesta nu este un capriciu (...) este necesar, indispensabil pentru supravieţuire", a spus Borrell.

Rușii nu pot fugi prin Finlanda (sursa: news.wttw.com)
Internațional

Rușii nu pot fugi prin Finlanda

Rușii nu pot fugi prin Finlanda. Numărul de cetăţeni ruşi care au ajuns în Finlanda a scăzut după intrarea în vigoare de noi restricţii finlandeze, a anunţat sâmbătă paza de frontieră, confruntată în ultimele zile cu un aflux după un ordin de mobilizare militară în Rusia, transmite AFP. Rușii nu pot fugi prin Finlanda După intrarea în vigoare joi seara, la ora 21.00 GMT, a închiderii frontierelor pentru cetăţenii ruşi posesori de vize turistice europene, vineri au mai fost înregistrate doar 1.688 de intrări, de circa trei ori mai puţine decât în ziua precedentă, conform statisticii oficiale. "Numărul de intrări a scăzut semnificativ după intrarea în vigoare a restricţiilor", a transmis pe Twitter autoritatea de pază a frontierei. Joi, acest număr încă depăşea 5.200, după ce se situase între 7.000 şi 8.000 pe zi imediat după ordinul de mobilizare parţială semnat de preşedintele rus Vladimir Putin miercurea trecută. Mulţi ruşi de vârstă combatantă au fugit în străinătate după acest anunţ, prin ţări vecine precum Finlanda, care adoptase deja în august restricţii, reducând de zece ori numărul de vize turistice pentru cetăţeni ruşi. Frontieră parțial închisă Ordinul de mobilizare parţială a grăbit decizia autorităţilor de la Helsinki de a închide parţial frontiera, aliniindu-se astfel măsurilor luate de alte ţări având graniţe cu Rusia (Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania). Intrările rămân totuşi posibile pentru motive imperative (familiale, de muncă) sau umanitare, la fel şi cererile de azil. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Cetăţeni ruşi întâlniţi la frontieră de corespondentul AFP au afirmat că nu înţeleg decizia Finlandei, întrucât aceasta riscă să împiedice plecarea din Rusia a bărbaţilor care fug de mobilizarea pentru conflictul din Ucraina.

Directorul centralei Zaporojie, răpit de ruși (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Directorul centralei Zaporojie, răpit de ruși

Directorul centralei Zaporojie, răpit de ruși. Ihor Muraşov, directorul general al centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de ruşi, a fost reţinut de o patrulă rusă, a anunţat sâmbătă compania nucleare ucraineană de stat Energoatom, transmite Reuters. Directorul centralei Zaporojie, răpit de ruși Ilia Muraşov a fost reţinut vineri în timp ce călătorea din Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, către oraşul Enerhodar, în jurul orei locale 16:00 (13:00 GMT), a precizat compania ucraineană într-un comunicat de presă în care este citat directorul instituţiei, Petro Kotin. Directorul general al centralei nucleare ucrainene Zaporojie ''a fost scos din maşină, a fost legat la ochi şi dus într-o direcţie necunoscută", se mai menţionează în comunicatul citat. Energoatom: "Terorism nuclear" Kotin a scris pe contul său de Telegram că nu se ştie deocamdată ce s-a întâmplat mai departe cu Muraşov, care este "responsabilul principal şi exclusiv pentru siguranţa nucleară şi în ceea ce priveşte radiaţiile" la centrală, iar reţinerea sa "pune în pericol siguranţa funcţionării celei mai mari centrale nucleare din Ucraina şi din Europa". Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Şeful Energoatom le-a cerut forţelor ruse "să înceteze imediat actele de terorism nuclear faţă de conducerea şi personalul" centralei Zaporojie şi să-l elibereze pe Muraşov.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră