duminică 22 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2051 articole
Alex Preda

Eveniment

Parlamentar doar doi ani, pensie mărită

Parlamentar doar doi ani, pensie mărită. Foştii parlamentari au început să-şi ia pensiile înapoi. Parlamentar doar doi ani, pensie mărită După doar doi ani petrecuţi în Camera Deputaţilor, un fost reprezentant al ieşenilor i-a convins pe magistraţii Tribunalului că merită un plus la pensie. Sentinţa trebuie confirmată, însă, de instanţa superioară, întrucât Camera Deputaţilor a declarat apel. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Cine este acest prim câştigător? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Parlamentar doar doi ani, pensie mărită (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Austriecii, trimiși în Croația, la Pu*a (sursa: kimkim.com)
Eveniment

Austriecii, trimiși în Croația, la Pu*a

Austriecii, trimiși în Croația, la Pu*a. Românii au comentat intens, joi, în timp real, pe rețele de socializare, desfășurarea evenimentelor de la Bruxelles în legătură cu accesul în Schengen al României, Bulgariei și Croației. Austriecii, trimiși în Croația, la Pu*a În final, doar Croația a reușit să obțină unanimitatea europeană și va deveni membră a Schengen de la 1 ianuarie 2023. Drept urmare, unii români le-au făcut austriecilor sugestii de petrecere a concediului: nu la Vama Veche sau la Balcic, ci, mai simplu, fără formalități vamale, în Pu*a, Croația. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen: au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. În cadrul unui vot separat, s-a decis primirea Croatiei în spațiul Schengen. Această țară, care a fost primită în UE în iulie 2013, va adopta din 2023 și moneda euro.

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat. Povestea care a prins să „fumege” abia acum începe după semnarea contractului, pe 9 mai. Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat Înainte să demareze proiectarea tehnică și pregătirea documentației pentru obținerea autorizației de construire, Strabag (companie austriacă lider al asocierii câștigătoare) a propus înlocuirea structurii metalice cu una din beton prefabricat. Propunerea a fost acceptată de echipa de proiect de la Aeroportul Iași. Citește și: Resemnare la București, jocurile par a fi făcute: Austria refuză intrarea României în spațiul Schengen. Ca să se afle în treabă, Ciucă l-a sunat pe cancelarul austriac miercuri noapte Modificarea, justificată prin criza materiei prime (a profilelor metalice) și scumpirea lor după izbucnirea războiului din Ucraina, lasă valoarea contractului neschimbată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Austria refuză intrarea României în Schengen, insistă cancelarul Nehammer (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Eveniment

Austria refuză intrarea României în Schengen

Austria refuză intrarea României în Schengen. Prim-ministrul Nicolae Ciucă şi cancelarul Austriei, Karl Nehammer, au avut, miercuri seară, o convorbire telefonică privind aderarea României la spaţiul Schengen, potrivit unor surse oficiale. Ciucă se face că muncește "Premierul Nicolae Ciucă a reiterat solicitarea României de intrare în Schengen şi toate argumentele care au fost repetate şi zilele trecute. În acelaşi timp, premierul român l-ar fi informat şi personal pe cancelar despre menţinerea poziţiei României de a cere un vot în Consiliul JAI. Totodată, ar fi amintit că toate celelalte state membre susţin în acest moment, pe bună dreptate, România", au precizat surse politice. Miercuri, premierul Nicolae Ciucă afirma că România va merge "până la capăt" cu demersurile de aderare la spaţiul Schengen şi va cere un vot în acest sens în Consiliul JAI de joi, subliniind că "starea de incertitudine nu mai poate continua". "Avem argumente obiective, la faţa locului, privind pregătirea României în domeniile cu relevanţă, pentru aderarea la Schengen, iar hotărârea noastră de a contribui la securitatea europeană este fermă. Am dovedit aceste calităţi de-a lungul anilor şi mai ales în contextul crizei din Ucraina. (...) Mâine la Consiliul JAI vom merge la vot. Integrarea în spaţiul Schengen este obiectivul nostru naţional", a declarat Ciucă la Palatul Victoria. Imigrația ilegală Premierul a amintit că experţii europeni care au venit în România în lunile octombrie şi noiembrie au confirmat faptul că ţara noastră îndeplineşte "absolut toate condiţiile necesare" şi merită să fie parte a spaţiului Schengen. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei Ciucă a menţionat că problema imigraţiei ilegale este una "foarte sensibilă politică" în multe state membre şi că este nevoie de măsuri "mai eficiente de răspuns" la acest fenomen. Tot miercuri, la Bruxelles, cancelarul austriac a afirmat că discuţia despre aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu este una politică, ci o chestiune de securitate, din cauza imigranţilor. El a susţinut o conferinţă de presă comună cu preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber. Austria refuză intrarea României în Schengen Cancelarul austriac, Karl Nehammer, "a respins orice argument raţional" în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen, este concluzia transmisă de europarlamentarul Eugen Tomac după reuniunea Partidului Popular European (PPE) desfăşurată miercuri la Viena. "A fost una dintre cele mai tensionate întâlniri politice la care am participat. Din păcate, acest om a respins orice argument raţional. A anulat orice a propus Comisia Europeană, a negat orice raport sau statistică. Pur şi simplu, a luat o decizie absurdă. Vrea doar să umilească România în mod inacceptabil", a scris eurodeputatul PPE miercuri seara pe Facebook. Potrivit acestuia, liderul austriac "insistă cu încăpăţânare asupra unor argumente ridicole". "I-am spus direct, astăzi, că este foarte aproape de a fi cel ce va anula toată simpatia pe care românii au cultivat-o de-a lungul timpului în relaţia cu Austria, ţară pe care noi am privit-o cu multă încredere. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în spaţiul Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată uşor de cei peste 20 de milioane de cetăţeni români", a mai scris Tomac.

Preotul bătăuș Calistrat, înregistrat audio ameninţând (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Preotul bătăuș Calistrat, înregistrat audio ameninţând

Preotul bătăuș Calistrat, înregistrat audio ameninţând. Evenimentele s-au petrecut pe data de 31 august a.c., în curtea Mănăstirii Vlădiceni, dar în altă zonă faţă de cea unde a fost filmată agresiunea de pe 9 noiembrie. Preotul bătăuș Calistrat, înregistrat audio ameninţând Victimele din august au fost aceleaşi două enoriaşe agresate şi în septembrie, care s-au dus atunci să îl confrunte pe preotul Calistrat pentru felul în care le vorbea. De altfel, evenimentul a apărut parţial şi în presă. Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații Este vorba despre o filmare cu primele 90 de secunde care ar fi trebuit să arate cum nu este lăsat preotul Calistrat să spovedească. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Elon Musk la castelul Bran bulgăresc (sursa: Twitter/Aesthetica/Vladislav Terziiski)
Eveniment

Elon Musk la castelul Bran bulgăresc

Elon Musk la castelul Bran bulgăresc. Un simplu tweet postat de Elon Musk inflamează Bulgaria: de la miniştri la internauţi, unii şi-l imaginează deja pe cel mai bogat om din lume păşind pe stâncile bulgărești de la Belogradcik. Elon Musk la castelul Bran bulgăresc O fotografie cu fortăreaţa impresionantă, sub nori ameninţători, l-a făcut pe capriciosul patron al Tesla, SpaceX şi, mai nou, al Twitter să reacţioneze în noiembrie printr-un retweet. "Eram sigur că este din Elden Ring", a scris Musk, referindu-se la unul dintre jocurile sale video preferate. "Dragă Elon, este în Bulgaria. Te invit să vii să vizitezi acest sit", a reacţionat Ilin Dimitrov, ministrul Turismului, imitat rapid de un alt membru al guvernului. Politicianul a susţinut chiar că i-a transmis miliardarului american, "prin intermediul unui bulgar", o cerere oficială însoţită de un riton, un vechi vas de băut care stă mărturie civilizaţiei tracice care reprezintă gloria ţării. Bucătarul unui restaurant modern din satul Stakevtsi, situat la 20 de kilometri de Belogradcik, a pus gaz pe foc publicând un aşa-zis e-mail de la echipa SpaceX privind un sejur al lui Elon Musk în aprilie 2023. "O să vină să ne cumpere pământul" Pe reţelele sociale, zvonurile au trezit creativitatea internauţilor. Numaidecât au apărut colaje care îl înfăţişează pe miliardar în haine tradiţionale bulgare sau bând rachiu, un aperitiv popular. Alţii sunt îngrijoraţi. "O să vină să ne cumpere pământul", a comentat o femeie. Frenezia îl bucură pe autorul fotografiei, surprinsă în urmă cu mai bine de cinci ani şi republicată recent. "Se întâmplă rareori ca veştile bune din Bulgaria să trezească atât de mult interes", a reacţionat Vladislav Terziiski, salutând "valul de reacţii, glume, anecdote, expresie a mândriei naţionale". În ceea ce priveşte o vizită a lui Elon Musk el a mărturisit pentru AFP: "Sunt destul de sceptic, dar îmi menţin speranţa". Cufundată în ceaţă, într-o zi rece de la sfârşitul lunii noiembrie, cetatea Belogradcik îşi aşteaptă "mesia", după cum a spus ironic la televizor analistul Dimitar Ganev. Scepticism în orășelul sărac Printre cei 5.500 de locuitori, domină mai degrabă sarcasmul. Ca şi Bulgaria, depopulată după perioada comunistă, acest frumos oraş şi-a pierdut jumătate dintre locuitori comparativ cu 1991. "El face ce vrea, de ce să nu vină să vadă un loc frumos şi o regiune săracă", a declarat despre Musk un bărbat de cincizeci de ani, Svetoslav Zahariev, muncitor în construcţii, "nemulţumit să găsească aceeaşi mizerie" la revenirea sa în ţară după 16 ani de muncă în străinătate. Citește și: Unde se aflau jet-urile private folosite de Elon Musk când miliardarul era dat ca prezent la castelul de la Bran Peste 40% dintre locuitori trăiesc sub pragul sărăciei în această parte a Bulgariei, ea însăşi cel mai sărac membru al Uniunii Europene. La primărie, se visează mai degrabă la o politică guvernamentală reală decât la manifestări de interes trecătoare. În 2007, înscrierea acestor stânci în controversata competiţie Cele şapte noi minuni ale lumii a provocat un aflux brusc de vizitatori. "Au plecat dezamăgiţi de lipsa infrastructurii şi a capacităţii de primire", îşi aminteşte viceprimarul Rossen Mladenov. "Ce este acest stat care mizează pe un tweet al lui Musk pentru a-şi dezvolta turismul?", a spus el indignat. Primarul Boris Nikolov regretă, la rândul său, "absenţa unei strategii naţionale". O vizită a antreprenorului "ar fi doar un miracol de trei zile, dacă nu investeşte în turism". Elon Musk a ignorat până în prezent numeroasele tweet-uri care i-au cerut să-şi confirme sau nu sejurul. Dacă s-ar aventura, însă, în această regiune neglijată, ar trebui să aibă grijă să nu conducă o Tesla, având în vedere numeroasele gropi şi accesul dificil, a avertizat un cotidian bulgar, sfătuindu-l mai degrabă să vină cu... o navă spaţială.

Testul de solidaritate față de Ucraina (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Internațional

Testul de solidaritate față de Ucraina

Testul de solidaritate față de Ucraina. Europenii sunt împărţiţi în legătură cu dorinţa lor de a menţine sprijinul pentru Ucraina şi refugiaţii ucraineni, arată un studiu al Forumului Mercator pentru Migraţie şi Democraţie (MIDEM) de la Universitatea de Tehnologie din Dresda, în Germania, citat luni de agenţia DPA. Testul de solidaritate față de Ucraina Dintre cei chestionaţi, 40% s-au exprimat în favoarea sprijinirii Ucrainei şi acceptării oricăror consecinţe negative în acest sens, în timp ce 39% au spus că sprijinul pentru Ucraina ar trebui limitat din cauza efectelor economice şi sociale. Pe fondul crizei energetice, sprijinul pentru Ucraina ar putea scădea în viitor, notează DPA. Un test de solidaritate cu Ucraina ar putea apărea în următoarele câteva luni, a declarat luni directorul MIDEM, Hans Vorlander, la prezentarea studiului. Potrivit studiului, 55% dintre europeni doresc să limiteze imigraţia străinilor. În estul Germaniei, Ungaria şi Republica Cehă, majoritatea respondenţilor au votat pentru un sprijin limitat pentru Ucraina. Refugiați și refugiați În ţările care au fost în mare parte deschise faţă de refugiaţi, cum ar fi Suedia, aproximativ două treimi dintre respondenţi au votat în favoarea susţinerii Ucrainei. În ţările cu mai puţină experienţă cu refugiaţii, precum Polonia, tendinţa este în direcţia opusă. Acolo, 42% au votat pentru restricţii. Aceasta este o fracţiune mai mare decât în orice altă ţară europeană. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice Potrivit cercetătorilor, sondajul a arătat de asemenea că solidaritatea nu se aplică în mod egal tuturor refugiaţilor. "În timp ce există o mare disponibilitate de a accepta şi ajuta refugiaţii ucraineni, scepticismul prevalează faţă de refugiaţii din alte regiuni de criză", a spus Vorlander. Lipsa de încredere este deosebit de puternică faţă de imigranţii din ţările islamice.

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat noile bombardamente de luni ale Rusiei asupra Ucrainei, într-o postare pe pagina sa de Twitter, lansând un apel către comunitatea internaţională să-şi crească presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt agresiunii acesteia în Ucraina. Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei "Condamnăm cu fermitate atacurile repetate ale Rusiei asupra civililor din Ucraina, a obiectivelor civile şi celor de infrastructură critică. Comunitatea internaţională ar trebui să-şi întărească presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. Doar în acest mod putem pune capăt suferinţei şi pierderilor de vieţi" omeneşti, a subliniat Maia Sandu în mesajul său. Un nou val de atacuri cu rachete ruseşti a vizat luni Ucraina, ducând la alte întreruperi de curent electric şi apă într-o ţară care se confruntă deja cu o criză energetică, Moscova făcând din aceste infrastructuri ţinta sa prioritară în plină iarnă. Loviturile au survenit în aceeaşi zi în care a intrat în vigoare mecanismul de plafonare a preţului de vânzare a petrolului rusesc decis de Occident, care încearcă astfel să secătuiască finanţele Moscovei pentru efortul militar. Resturi de rachetă, la Briceni Pe fondul atacului cu rachete asupra Ucrainei, fragmente dintr-o rachetă au fost descoperite în oraşul Briceni, din nordul Republicii Moldova, care se învecinează cu Ucraina. Ministerul Apărării de la Chişinău nu a oferit deocamdată detalii despre provenienţa rachetei găsite într-o livadă de lângă Briceni, precizând doar că geniştii s-au deplasat la faţa locului. Presa rusă a scris că, din imagini, racheta pare a fi ucraineană, notează portalul NewsMaker.md. La rândul său, într-un comunicat citat de Deschide.md, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) condamnă în termenii cei mai duri atacurile brutale cu rachete ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, subliniind că aceste acţiuni nejustificate provoacă consecinţe dramatice în Ucraina, lăsând oamenii fără electricitate, agent termic şi, în unele cazuri, fără apă. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice "Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Ucraina monitorizează cu atenţie evoluţia situaţiei de securitate. Reamintim că cetăţenii moldoveni din Ucraina se pot adresa în cazul oricărei situaţii excepţionale ambasadei de la Kiev sau consulatului de la Odesa pentru asistenţă consulară de specialitate", precizează MAEIE. Totodată, diplomaţia moldoveană menţionează că atacurile de luni sunt încă o dovadă de agresiune inacceptabilă asupra obiectivelor civile ucrainene de importanţă vitală, care afectează inclusiv Republica Moldova.

Halep nu s-a dopat cu Roxadustat (sursa: Facebook/Simona Halep)
Eveniment

Halep nu s-a dopat cu Roxadustat

Halep nu s-a dopat cu Roxadustat. Nu cu intenție. Simona Halep (31 de ani, locul 10 WTA) ar fi dovedit că Roxadustatul a pătruns în organismul ei printr-un supliment contaminat, a cărui etichetă nu prevedea prezența substanței din clasa EPO. Afirmația îi aparține lui Cristian Jura, judecător român al Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne. Halep nu s-a dopat cu Roxadustat "Se pare că s-a identificat modalitatea prin care Roxadustatul a pătruns în organismul sportivei, și anume prin ingerarea unui supliment alimentar contaminat. Produsul contaminat este un produs care conține o substanță interzisă, fără ca aceasta să fie precizată pe eticheta produsului sau în informațiile accesibile printr-un demers rezonabil de căutare pe internet", a declarat Jura, conform ProSport. Dacă scenariul de mai sus se adeverește, sportiva noastră ar mai trebui să probeze lipsa intenției de a lua substanța interzisă pentru îmbunătățirea performanței sportive, susține Jura, caz în care Simona ar scăpa de suspendare. Citește și: EXCLUSIV Filiera Roxadustat, substanța găsită în sângele Simonei Halep: un medicament cu această substanță activă nu este aprobat în SUA, în Europa sunt reguli clare. Cum a fost procurat?

Doar 25% din ruși susțin războiul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Doar 25% din ruși susțin războiul

Doar 25% din ruși susțin războiul. Sprijinul din partea opiniei publice ruse pentru războiul din Ucraina "scade substanţial", a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic în buletinul său informativ zilnic. Doar 25% din ruși susțin războiul "Cu Rusia improbabil să obţină succese majore pe câmpul de luptă în următoarele câteva luni, menţinerea unei aprobări chiar tacite a războiului, în rândul populaţiei, va fi probabil tot mai dificilă pentru Kremlin", a explicat ministerul citat. "Datele arată că 55% dintre ruşi sunt favorabili tratativelor de pace cu Ucraina, doar 25% afirmând că sprijină continuarea conflictului", a adăugat Ministerul Apărării de la Londra, care citează media ruse. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare La începutul războiului, în jur de 80% dintre ruşi susţineau ceea ce Kremlinul numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina. De la începutul războiului din Ucraina, Ministerul Apărării britanic publică date ce au drept scop să contracareze informaţiile difuzate de Rusia legate de conflict.

Macron, încă o încercare cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, încă o încercare cu Putin

Macron, încă o încercare cu Putin. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat sâmbătă, într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien, că va vorbi "în curând" cu Vladimir Putin despre problemele de securitate legate de energia "nucleară civilă" a Ucrainei, după ce, duminică, va discuta cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Macron, încă o încercare cu Putin Reamintind că, săptămâna aceasta, în cursul vizitei sale în Statele Unite, a discutat "multe ore" cu preşedintele american Joe Biden despre războiul din Ucraina şi implicaţiile sale , "cu scopul a avea un mandat colectiv", şeful statului francez a indicat că, duminică, va sta "din nou de vorbă cu Rafael Grossi, şeful AIEA. "Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile", a adăugat el, precizând că, în prealabil, va avea o conversaţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin a avut loc la 11 septembrie. Preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că intenţionează să aibă un contact direct cu preşedintele rus "pe tema energiei nucleare civile, în primul rând, şi a centralei atomoelectrice Zaporojie". Gemenii dialogului, Macron și Scholz Între timp, Putin a vorbit vineri la telefon cu cancelarul german Olaf Scholz, acesta din urmă îndemnând la retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se ajunge la o "soluţie diplomatică". Cu cancelarul Scholz, "suntem în strânsă coordonare şi cred că este foarte bine că avem contact regulat şi unii şi alţii" cu Putin, a subliniat sâmbătă Macron la postul de televiziune TF1. Şeful statului francez a explicat cu acelaşi prilej că a a avut un schimb de idei cu preşedintele Biden despre "arhitectura de securitate în care dorim să trăim mâine". Pentru că "unul din punctele esenţiale" pentru Vladimir Putin "este teama că NATO va veni la uşa sa, este desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia". "Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace (...). Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre (ale NATO) oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa" negocierilor, a argumentat preşedintele francez.

Șpăgi și mizerie topul spitalelor românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Șpăgi și mizerie: topul spitalelor românești

Șpăgi și mizerie: topul spitalelor românești. Mecanismul de feedback al pacientului a început să fie publicat încă din anul 2018. În lista de pe site-ul Guvernului apar 18 unităţi medicale din judeţul Iaşi, din care 13 sunt din municipiul Iaşi şi cinci din Paşcani, Tg. Frumos, Hârlău, Grajduri. Șpăgi și mizerie: topul spitalelor românești Lună de lună, pacienţii abia externaţi sunt invitaţi să răspundă la chestionare de satisfacţie privind calitatea serviciilor medicale şi la interacţiunea cu cadrele medicale, dar şi să spună cât de mulţumiţi sau nemulţumiţi sunt de curăţenia din spital, dacă s-au simţit mai bine după externare, dacă ar recomanda şi altora spitalul în care s-au tratat, dacă li s-a cerut şpagă şi dacă sunt dispuşi să raporteze şpaga cerută responsabilului anticorupţie din Ministerul Sănătăţii. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Chestionarul constă din zece întrebări. Răspunsurile nu sunt obligatorii, astfel încât, pentru judeţul Iaşi, numărul celor care au răspuns a scăzut de la 17.376 la prima întrebare, la 16.724 de răspunsuri la ultima întrebare. Pornind de la acest date, am analizat situaţia spitalelor din judeţ în anul 2021, ultimul an întreg după care se poate face o anualizare a cifrelor. Astfel, am reuşit să vedem ce îi nemulţumeşte cel mai mult pe pacienţi şi care sunt problemele cele mai mari, pentru fiecare spital în parte. În final, pe baza răspunsurilor, am realizat un top al celor mai apreciate spitale din Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Restricțiile legale de sacrificare a porcilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Restricțiile legale de sacrificare a porcilor

Restricțiile legale de sacrificare a porcilor. Directorul executiv DSVSA Iași îi îndeamnă pe ieșeni să cumpere carne de porc doar de la piețele agroalimentare, acolo unde nu există risc de îmbolnăvire. Restricțiile legale de sacrificare a porcilor Procucarea cărnii de porc de la persoane necunoscute reprezintă un risc major de îmbolnăvire a consumatorilor, neavând garanția că acestea au fost supuse controlului sanitar-veterinar. Trichineloza este o boală parazitară gravă care este transmisibilă la om. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Pe lângă testarea în piețile ieșene, în laboratorul DSVSA se pot face recoltări ale probelor de la animale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Câți militari ucraineni au fost uciși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Câți militari ucraineni au fost uciși

Câți militari ucraineni au fost uciși. Cel mult 13.000 de militari ucraineni au fost ucişi de la declanşarea invaziei de către Rusia, în februarie, a afirmat joi un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Câți militari ucraineni au fost uciși "Avem estimări oficiale din partea Statului Major (...). Acestea se situează între 10.000 (...) şi 13.000 de morţi", a precizat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski, la postul ucrainean 24 Kanal (Channel 24). Potrivit lui Podoliak, şeful statului ucrainean va face publice datele oficiale "atunci când va veni timpul". Atunci când forţele ruse luptau în iunie pentru a ocupa întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, Zelenski a declarat că ţara sa pierde "între 60 şi 100 de soldaţi pe zi, ucişi în acţiune, şi în jur de 500 de persoane rănite în acţiune". În tabăra adversă, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat în septembrie că 5.937 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi până la acea dată de la începutul conflictului pe 24 februarie. SUA: Ar fi vorba de 100.000 Cele două părţi adverse sunt suspectate să minimizează amploarea pierderilor de vieţi omeneşti, pentru a evita să afecteze moralul trupelor lor. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Şeful Statului Major american, generalul Mark Milley, a estimat în noiembrie că peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la declanşarea invaziei şi că pierderile erau probabil de acelaşi ordin de partea ucraineană. Aceste cifre - care nu pot fi confirmate din surse independente - sunt cele mai precise furnizate până la ora actuală de guvernul american. Mai multe mii de civili au fost de asemenea ucişi în acest cel mai violent conflict armat din Europa din ultimele decenii.

Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare

Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare. Judecat pentru conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului, un ieșean cere strămutarea procesului, pentru că ar fi victima unei gigantice conspirații a magistraților. Amor cu fiicele magistraților, cere strămutare Fapta lui a fost cercetată de un procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie, coleg de breaslă cu un alt procuror, de la alt Parchet similar, a cărui fiică fusese iubita lui Radu Victor Norocea. Acesta avusese o relație încheiată în termeni prea puțini amiabili și cu fiica judecătorului căruia i se repartizase spre analiză contestația la măsura arestării preventive. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Mediatizarea cazului său ar reprezenta alt motiv pentru care judecătorii ieșeni nu ar putea fi imparțiali. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră