Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale. Sancţiunile impuse de Occident Rusiei nu par să aibă efect, comerţul său exterior situându-se aproape la nivelul de dinainte de războiul declanşat împotriva Ucrainei, în principal din cauză că unele dintre ţările ei vecine servesc drept platformă de intrare şi de ieşire pentru multe produse către şi dinspre Rusia, potrivit ediţiei de marţi a publicaţiei The New York Times (NYT).
FMI prognozează creștere economică
Rusia a încetat să-şi mai publice datele privind comerţul extern după invazia în Ucraina, dar o analiză a cifrelor din ţări vecine cu ea arată o creştere, ceea ce indică faptul că acestea aprovizionează Moscova cu multe dintre bunurile a căror furnizare trebuia să fie oprită de sancţiuni.
În plus, Moscova profită de alianţa sau neutralitatea unor ţări care nu aplică sancţiunile pentru a redirecţiona o mare parte a comerţului său prin intermediul lor.
Cei doi indicatori care demonstrează că sancţiunile nu dau rezultat sunt stabilitatea rublei şi cifrele Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a publicat în ajun o previziune potrivit căreia economia rusă va creşte cu 0,3 % în acest an, mult peste contracţia de -2,3% dintr-o prognoză anterioară.
Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale
Dacă portul din Sankt Petersburg, cel mai mare din Rusia, a încetat să mai primească bunuri precum telefoane mobile, piese auto sau aparate electrocasnice, aceste produse intră acum pe căi rutiere dinspre ţări care nu aplică sancţiunile, precum Belarus, China, Armenia şi Kazahstan; în unele cazuri, cantitatea lor este într-atât de mare încât nu poate fi explicată decât prin faptul că are un alt destinatar, ca în cazul Armeniei.
În plus, portul Istanbul a devenit, de facto, un port de intrare a multor mărfuri pentru Rusia, de unde transporturile pleacă în portul Novorossiisk.
Traficul comercial între China şi Rusia a atins un nivel record în decembrie, după o perioadă de adaptare imediat după invazie: China – principalul furnizor de semiconductori al Rusiei – a fost întotdeauna foarte critică faţă de aceste sancţiuni.
Cum se exportă petrol prin intermediari
Ziarul îl citează în acest sens pe Matthew Klein, economist şi coautor al unui volum despre războaiele comerciale, care a calculat că, în noiembrie trecut, exporturile globale către Rusia au fost cu doar 15% sub nivelul de dinaintea invaziei.
De asemenea, Rusia a găsit mai multe căi pentru a eluda condiţiile impuse asupra exporturilor sale de petrol, prima dintre ele vizând utilizarea de intermediari din ţări precum Emiratele Arabe Unite, India, Pakistan, Indonezia sau Malaezia, care cumpără petrol rusesc pe care îl revinde apoi, explică el.
Un alt expert citat de ziar este Ami Daniel, director al Windward, o companie de date maritime. Acesta spune că a observat în mod repetat, în ultimele luni, nave ruseşti transferându-şi încărcăturile de petrol în nave arborând alt pavilion în largul mării, în apele internaţionale sau care îşi închid receptoarele de satelit pentru a nu fi localizate.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră
[…] Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia… […]
Evident că sancțiunile în modul în care sunt implementate nu dau rezultate. Dacă studiau istoria decidenții ar fi observat cum țările comuniste din Europa Centrală si de Est au achiziționat tehnologii occidentale în ciuda sancțiunilor și embargourilor impuse deoarece e greu să reziști unei afaceri extrem de bănoase. Plus că unor țări cu piețe imense cum sunt China și India cu greu le poți impune să respecte sancțiunile impuse de UE sau SUA când ele însele sunt subiectul unor sancțiuni ale acestor state și nu au nici un interes sa le susțină. Faptul ca cei mai mari asigurători de transporturi navale sunt din UE și aceștia boicoteaza transporturile de țiței și gaze rusești nu afectează exporturile rusești pentru că Rusia si-a înființat o sucursala în Dubai a asigurătorului de stat din Rusia și operează de acolo fără probleme asigurarea propriilor nave. Plafonul de preț impus Rusiei la petrol și gaze nu va avea nici un efect asupra Rusiei ci va duce la creșterea preturilor în UE prin dispariția unui furnizor cu preturi mici. Exporturile rusești directe vor ocoli UE dar se vor întoarce pe piața europeană prin reexportul acestora de către țări „prietene” care evident își vor adăuga comisionul. Nu cred ca rafinăriile din UE construite tehnologic pentru prelucrarea țițeiului rusesc se vor închide pur și simplu sau vor baga miliarde în retehnologizare pentru procesarea altui țiței mai scump. De asemenea euforia renunțării la gazul metan rusesc prin apelarea la un GPL de 3 ori mai scump poate merge la populație care beneficiază de subvenție ( fapt care epuizează bugetele de stat) dar în nici un caz la marea industrie petrochimica sau a îngrășămintelor ( mari consumatoare de gaz) pentru că pur și simplu e prea scump și mai întâi ar trebui cu alte cheltuieli sa fie separate fracțiile ( butan , propan etc) de gazul metan care are altă formula chimică.