duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: efect

4 articole
Mediu

Gaze "fantomă" cu efect de seră

Gaze "fantomă" cu efect de seră. În pofida faptului ca au fost interzise în urmă cu peste 35 de ani, clorofluorocarburile (CFC), cunoscute pentru efectele lor dăunătoare asupra stratului de ozon, au atins niveluri record în 2020, potrivit unui studiu publicat luni, relatează AFP. Gaze "fantomă" cu efect de seră CFC-urile sunt gaze puternice cu efect de seră care captează căldura de până la 10.000 de ori mai eficient decât dioxidul de carbon, principalul responsabil de încălzirea planetei, potrivit unor date furnizate de Global Carbon Project. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Folosite pe scară largă ca agenţi frigorifici şi în aerosoli în anii '70 şi '80, au fost în cele din urmă interzise în 1987 în timpul Protocolului de la Montreal, după descoperirea găurii în stratul de ozon deasupra Antarcticii ca urmare a utilizării lor. Această gaură se reduce încet, iar ONU-Mediu estima în ianuarie ca ar putea fi redusă în decurs de patru decenii deasupra Antarcticii. Dar atunci de ce atâta perseverenţă astăzi? Potrivit studiului publicat în revista Nature Geoscience, care a analizat cinci CFC-uri din 2010 până în 2020, această creştere recentă a lor este cauzată probabil de scurgeri în timpul producţiei de substanţe chimice destinate să înlocuiască CFC-urile, în special hidrofluorocarburile (HFC). Utilizări nedeclarate? Într-adevar, acordul de la Montreal limitează eliberarea de substanţe care epuizează stratul de ozon şi care s-ar putea dispersa, dar nu interzice utilizarea lor în producerea altor produse chimice ca materii prime sau subproduse. Aceşti înlocuitori de CFC urmează să fie eliminaţi treptat în următoarele trei decenii în baza unui amendament recent la tratatul din 1987. Utilizările nedeclarate ar putea fi, de asemenea, la originea acestei creşteri. Potrivit lui Luke Western de la Universitatea din Bristol şi Global Monitoring Laboratory (laboratorul de supraveghere mondială), coautor al studiului, aceste emisii au avut până în prezent un impact modest asupra stratului de ozon. Acestea sunt echivalente cu emisiile de CO2 ale Elveţiei în 2020 sau aproximativ 1% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din SUA. CFC poate fi ultimul cui din coșciug Dar dacă tendinţa rapidă de creştere a CFC-urilor va continua, impactul acestora va creşte atât asupra stratului de ozon, cât şi asupra încălzirii globale. Prin urmare, cercetătorii numesc rezultatele lor drept "avertizare timpurie". Citește și: VIDEO Peștii pot trăi la adâncimi de peste 8.000 de metri, arată o expediție în largul coastelor sudice ale Japoniei În 2018, oamenii de ştiinţă au descoperit deja că ritmul de încetinire a CFC-urilor s-a redus la jumătate faţă de ultimii cinci ani. La acea vreme, dovezile indicau fabrici din estul Chinei, potrivit cercetătorilor. Odată ce producţia de CFC a încetat în această regiune, atunci reducerea părea să revină. Studiul publicat luni indică faptul că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a cunoaşte sursa precisă a creşterii recente a emisiilor de CFC. Dar "eradicarea acestor substanţe ar fi o victorie uşoară în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră", a subliniat Luke Western.

Gaze "fantomă" cu efect de seră (sursa: pexels.com/Athena)
Pacienți cu stimulatoare din cadavre, panicați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pacienți cu stimulatoare din cadavre, panicați

Pacienți cu stimulatoare din cadavre, panicați. Ancheta procurorilor și dezvăluirile din presă cu privire la scandalul stimulatoarelor cardiace reutilizate de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași au generat un val de panică în rândul pacienților. Pacienți cu stimulatoare din cadavre, panicați Miile de persoane care au avut implantat un stimulator cardiac sau un defibrilator în ultimii cinci ani au rămas cu o întrebare – ce ne facem dacă avem un aparat „second hand” în piept și nu știm? Alții au avut tot felul de probleme medicale după momentul în care au suferit o intervenție în ultimii cinci ani. Citește și: Medicul care refolosea stimulatoare cardiace de la cadavre, arestat. A pus ilegal câte un stimulator pe săptămână timp de cinci ani Și își pun întrebarea dacă motivul pentru care nu s-au simțit bine și a fost nevoie să facă vizite repetate la medic nu este legat de proveniența dispozitivului medical implantat la Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale. Sancţiunile impuse de Occident Rusiei nu par să aibă efect, comerţul său exterior situându-se aproape la nivelul de dinainte de războiul declanşat împotriva Ucrainei, în principal din cauză că unele dintre ţările ei vecine servesc drept platformă de intrare şi de ieşire pentru multe produse către şi dinspre Rusia, potrivit ediţiei de marţi a publicaţiei The New York Times (NYT). FMI prognozează creștere economică Rusia a încetat să-şi mai publice datele privind comerţul extern după invazia în Ucraina, dar o analiză a cifrelor din ţări vecine cu ea arată o creştere, ceea ce indică faptul că acestea aprovizionează Moscova cu multe dintre bunurile a căror furnizare trebuia să fie oprită de sancţiuni. În plus, Moscova profită de alianţa sau neutralitatea unor ţări care nu aplică sancţiunile pentru a redirecţiona o mare parte a comerţului său prin intermediul lor. Cei doi indicatori care demonstrează că sancţiunile nu dau rezultat sunt stabilitatea rublei şi cifrele Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a publicat în ajun o previziune potrivit căreia economia rusă va creşte cu 0,3 % în acest an, mult peste contracţia de -2,3% dintr-o prognoză anterioară. Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale Dacă portul din Sankt Petersburg, cel mai mare din Rusia, a încetat să mai primească bunuri precum telefoane mobile, piese auto sau aparate electrocasnice, aceste produse intră acum pe căi rutiere dinspre ţări care nu aplică sancţiunile, precum Belarus, China, Armenia şi Kazahstan; în unele cazuri, cantitatea lor este într-atât de mare încât nu poate fi explicată decât prin faptul că are un alt destinatar, ca în cazul Armeniei. Citește și: Mercenar Wagner recrutat din pușcărie, luat prizonier de ucraineni după doar două zile pe front: Viața noastră nu are nici un preț, putem fi uciși fără probleme În plus, portul Istanbul a devenit, de facto, un port de intrare a multor mărfuri pentru Rusia, de unde transporturile pleacă în portul Novorossiisk. Traficul comercial între China şi Rusia a atins un nivel record în decembrie, după o perioadă de adaptare imediat după invazie: China - principalul furnizor de semiconductori al Rusiei - a fost întotdeauna foarte critică faţă de aceste sancţiuni. Cum se exportă petrol prin intermediari Ziarul îl citează în acest sens pe Matthew Klein, economist şi coautor al unui volum despre războaiele comerciale, care a calculat că, în noiembrie trecut, exporturile globale către Rusia au fost cu doar 15% sub nivelul de dinaintea invaziei. De asemenea, Rusia a găsit mai multe căi pentru a eluda condiţiile impuse asupra exporturilor sale de petrol, prima dintre ele vizând utilizarea de intermediari din ţări precum Emiratele Arabe Unite, India, Pakistan, Indonezia sau Malaezia, care cumpără petrol rusesc pe care îl revinde apoi, explică el. Un alt expert citat de ziar este Ami Daniel, director al Windward, o companie de date maritime. Acesta spune că a observat în mod repetat, în ultimele luni, nave ruseşti transferându-şi încărcăturile de petrol în nave arborând alt pavilion în largul mării, în apele internaţionale sau care îşi închid receptoarele de satelit pentru a nu fi localizate.

Favipiravir, la liber în farmacii (sursa: Digi24)
Justiție

Favipiravir, la liber în farmacii

Favipiravir, la liber în farmacii, dar nu fără riscuri. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a precizat că antiviralul care se va găsi și în farmacii cu circuit deschis, trebuie prescris cu precauție. Favipiravir, la liber în farmacii "Începem să avem Favipiravir în farmacii cu circuit deschis. Vom extinde acest program ca orice medic, medic de familie, care tratează un pacient Covid poate prescrie acest medicament, dar cu precauții și doar cui are nevoie. Gratuit va fi și în spitale și centre ambulatorii", a adăugat Rafila. Ministrul a precizat că acest medicament nu influențează foarte mult formele grave și decesul cauzate de Covid. Dar poate scurta durata bolii. "Nu e un medicament preventiv, doar scurtează durata evoluției clinice. Efectele secundare sunt serioase și trebuie luat cu foarte multă precauție", a spus Alexandru Rafila. Ministerul Sănătăţii a modificat Protocolul de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, pentru a permite tratarea în ambulatoriu a pacienților cu forme ușoare. Numai pe bază de rețetă Schimbările vizează creşterea accesibilităţii pacientului la tratament precoce în ambulatoriu. "Conform modificărilor, medicaţia antivirală orală va putea fi prescrisă în centrele ambulatorii de evaluare de către medicii de orice specialitate pentru pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2. Unul dintre medicamente, respectiv Favipiravir, va putea fi eliberat, în viitor, în farmaciile cu circuit deschis. Dar numai pe bază de prescripţie medicală", precizează sursa citată. Ordinul pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 487/2020 pentru aprobarea protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 a fost publicat joi în Monitorul Oficial, potrivit Digi24.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră