duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5244 articole
Politică

Sorin Grindeanu dă lecții despre reformă în Justiție. Președintele interimar al PSD îl avertizează pe Bolojan

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că reformele din Justiție sunt „necesare și urgente”, însă trebuie realizate în deplină transparență și în urma unui dialog real între toate instituțiile statului. Grindeanu dă lecții despre reformă în Justiție Grindeanu l-a avertizat pe premierul Ilie Bolojan că, dacă va continua să acționeze „pe cont propriu” și va eșua din nou, va trebui să suporte consecințele politice ale propriilor decizii. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD „Reformele din Justiție sunt necesare, trebuie făcute rapid, în deplină transparență și în urma unui dialog real, cu respect față de instituțiile statului. Toți actorii politici trebuie să colaboreze și am cerut acest lucru în numele PSD”, a transmis Sorin Grindeanu într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a criticat atitudinea unor lideri politici care, „mânați mai mult de orgoliu și mai puțin de rațiune”, riscă să repete greșelile trecutului: „Unii vor să facă aceiași pași care, în trecut, au dus la eșec – riscând de această dată un deznodământ și mai grav: respingerea pe fond.” Mesaj către premierul Ilie Bolojan Grindeanu a afirmat că înțelege dorința premierului Ilie Bolojan de a se implica direct în procesul de reformare a sistemului judiciar, dar i-a reamintit că nu mai poate proceda unilateral. „Premierul e dator să înțeleagă că nu o mai poate face de unul singur. Este obligatoriu un dialog real cu toți actorii relevanți în domeniu”, a subliniat liderul PSD. Președintele interimar al PSD a transmis un avertisment clar către Ilie Bolojan: în cazul în care va refuza dialogul și va relua procedurile fără consultare, va fi direct responsabil pentru un nou eșec. „Dacă va alege să refuze calea dialogului, își va asuma reluarea procedurilor, din nou, pe cont propriu. Iar dacă va eșua și a doua oară, premierul Ilie Bolojan va trebui să suporte consecințele politice ale propriilor decizii”, a scris Sorin Grindeanu. PSD cere colaborare între toate instituțiile statului Liderul social-democrat a reiterat apelul către toți actorii politici pentru o colaborare reală în implementarea reformelor din Justiție. Potrivit acestuia, numai un proces transparent, bazat pe consultare instituțională, poate garanta succesul și credibilitatea schimbărilor din sistemul judiciar.

Sorin Grindeanu dă lecții despre reformă în Justiție. Președintele interimar al PSD îl avertizează pe Bolojan
Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților. Complice: ministerul Justiției
Politică

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților. Complice: ministerul Justiției

Fostul ministru PNL Raluca Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților: „Îmi cer scuze, dar așa se vede”, a spus ea la RFI, întrebată dacă sugerează că a fost vorba de un sabotaj al PSD în privința legii pensiilor speciale pentru magistrați. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Mai mulți lideri PSD au respins azi acuzațiile că acest partid ar fi influențat Curtea Constituțională să respingă proiectul guvernului Bolojan de modificare a sistemului de pensii speciale ale magistraților. Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților „Nu poți să nu vezi că sunt anumiți judecători propuși de PSD în CCR, au votat contrar unui proiect al Guvernului din care PSD face parte, cu ministere, inclusiv Ministerul Justiției, în condițiile în care până în acest moment, jurisprudența CCR nu prevedea un aviz obligatoriu de primit cu caracter în felul acesta de aviz conform din partea CSM-ului”, a arătat Turcan. „În mod evident, decizia CCR nu poate fi separată de PSD. Am văzut cu toții ce se întâmplă în coaliția de guvernare, faptul că nu toată lumea pare să tragă la aceeași căruță, că decizii ale premierului sunt contestate de către PSD în spațiul public, mai mult decât atât, avem și voturi în Parlamentul României împotriva unor decizii luate în Guvern, avem instituții care funcționează pe vot politic, în care PSD-ul practic își face propriul joc, sfidând așteptările oamenilor. Și la CCR pare să avem o decizie influențată de către PSD”, a declarat ea. Turcan a explicat și vina ministerului Justiției, condus de pesedistul Radu Marinescu. „Până acum, toată jurisprudența CCR prevedea ca pentru decizii privind sistemul judiciar, avizul CSM să fie unul facultativ, el trebuie solicitat, dar în nici un caz nu este o condiționalitate pentru a adopta legislație pe domeniu. Decizia CCR completează din nefericire și jurisprudența Curții, dar și legislația în vigoare, pentru că reiese că dacă Guvernul nu a avut avizul CSM, atunci există un viciu de procedură. Însă în același timp, nu putem scoate din ecuație nici Ministerul Justiției, în sensul în care Ministerul Justiției este ministerul avizator pentru tot ceea ce înseamnă act normativ elaborat de Guvern. Dacă exista un viciu de procedură, primul care ar fi trebuit să se sesizeze ar fi trebuit să fie Ministerul Justiției”, a arătat Raluca Turcan.   

Consilierul lui Bolojan, Ionuț Dumitru, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025, cel mai nerealist pe care l-am văzut
Politică

Consilierul lui Bolojan, Ionuț Dumitru, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025, cel mai nerealist pe care l-am văzut

Consilierul lui Bolojan, Ionuț Dumitru, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025 a fost „cred că cel mai nerealist buget pe care l-am văzut, cel puțin până acum”. Ionuț Dumitru a fost președinte al Consiliului Fiscal și, în această calitate, aviza bugetul de stat al României. Acum, el este consilier onorific al premierului PNL.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Ciolacu a semnat acest proiect de buget în calitate de premier, iar Tanczos Barna l-a inițiat, în calitate de ministru de Finanțe. Tanczos Barna este acum vicepremier.  Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna „Au fost sub bugetate masiv cheltuielile - în primul rând pe partea de dobânzi, unde ai o predibitate destul de mare. Au fost necesare încă 15 miliarde de lei pentru a putea acoperi cheltuieli obligatorii cu dobânzile, apoi încă multe miliarde la alte capitole de cheltuieli, cum ar fi asistență socială sau la chiar și la salarii. Au fost adăugați bani mulți la rectificare pentru a putea acoperi aceste cheltuieli obligatorii. Totul doar dintr-o prezumtivă îmbunătățire a colectării - aproape 10 miliarde de lei au fost puse din pix, pur și simplu, la începutul anului acesta. O îmbunătățire a colectării, care e de dorit, dar e pur și simplu ca și cum ai vinde «pielea ursului din pădure» . Adică nu poți să pui în buget o chestie care e incertă și de a cărei realizare depinde dacă vei face sau nu ținta de deficit bugetar - și dacă ne uităm per total pe venituri și pe cheltuieli discutăm de cel puțin 2% din PIB, o sumă foarte mare, deficit bugetar care pur și simplu nu s-a bugetat la începutul anului”, a explicat Ionuț Dumitru.  Însă Ionuț Dumitru - care, recent, a propus desființarea ANAF și reînființarea Fiscului după modelul din Grecia - a fost neîncrezător în capacitatea acestei instituții de a colecta sumele necesare. „Dacă ANAF nu va reuși să îmbunătățească, să schimbe ceva major în termeni de colectarea taxelor și impozițiilor, vom avea o mare problemă în anii următori. Și o mare problemă o să însemne creștere de taxe”, a spus el. 

Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD
Politică

Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD

Diana Șoșoacă este părăsită din nou: fostul ei apropiat Luis Lazarus își face partid și racolează parlamentari din grupurile PSD. Senatorul Paul Gheorghe, care activa în grupul PSD, a anunțat că va face parte din Partidul Dreptate și Frăție, „o mișcare de centru-dreapta care crede în oameni, în principii și în nevoia reală de schimbare a modului de a face politică în România”. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Gheorghe a postat, pe Facebook, o fotografie în care dă mâna cu Lazarus și a scris: „Nu am luat această decizie ușor. Am făcut-o din convingerea că țara noastră are nevoie de o altfel de politică — una bazată pe respect, onestitate și curajul de a spune adevărul. De azi, voi activa ca senator neafiliat, dar cu aceeași dorință de a reprezenta cetățenii cu demnitate, responsabilitate și transparență.   Cred în dreptate, frăție, muncă și în speranța că putem construi împreună o țară mai dreaptă, mai curată și mai unită.   E timpul să readucem încrederea în politică și demnitatea în slujirea publică.   Mulțumesc tuturor celor care mi-au fost alături și cred, ca și mine, că schimbarea începe cu fiecare dintre noi”.   Partidul Dreptate și Frăție a fost înregistrat la Tribunalul București în data de 09.07.2025. Gheorghe a fost ales pe listele SOS România, dar imediat ce a ajuns senator, în ianuarie 2025, a demisionat din partid și a trecut la PSD.  Lazarus este europarlamentar, fiind ales pe listele SOS România. Spre deosebire de alți tovarăși de drum ai Dianei Șoșoacă, de care aceasta s-a separat cu scandal, în acest caz, nici Luis Lazarus, nici șefa SOS România, nu au făcut declarații agresive pe acest subiect. Lazarus nu a explicat de ce a plecat din SOS România. 

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială
Politică

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: jurista Mihaela Ciochină, obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. Ea și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Mihaela Ciochină a votat, alături de patru judecători promovați de PSD în CCR, ca noua lege privind pensiile speciale ale magistraților să fie declarată neconstituțională.  Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  În funcția de consilier prezidențial, ea avea o indemnizație de circa 153.000 lei, net, anual, deci doar pensia specială depășește de aproape trei ori venitul de la Cotroceni.  Ciochină a fost juristă în Senat din 1992 în 2015. Ea ajunsese în poziția de director la direcția legislativă. În 2015 a ajuns consilier prezidențial al președintelui Iohannis, iar în 2022 acesta a promovat-o la Curtea Constituțională. G4Media a scris că Mihaela Ciochină a fost în echipa lui Dan Mihalache, fostul șef al cancelariei lui Klaus Iohannis. În 2024, deși avea un salariu de circa 413.000 lei, net, anual, de la CCR, și pensie specială de 417.000 lei, plus restanțele de 180.000 de lei, Ciochină nu declara nici un cont bancar sau altă formă de investiție/economisire de peste 5.000 de euro - ea încasa, lunar, aproape 14.000 de euro. Ciochină nu avea casă sau mașină - ceea ce îi dă dreptul la chirie și diurnă decontate de CCR. În declarația de avere apar trei împrumuturi, contractate în 2022 și 2023, în valoare totală de 260.000 de lei, însă nu este clar care era scopul lor.  În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019, dar care acum ar fi votat în favoarea legii de modificare a pensiilor speciale ale magistraților.  Cine este în tabăra PSD Cine sunt clienții PSD care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Dacă Ciochină nu se alătura acestui grup, noile modificări la pensiile magistraților ar fi intrat în vigoare și s-ar fi îndeplinit un jalon PNRR. 

Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani, Firea și Fedorovici, iar penalul Neacșu își promovează iubita în postul de vicepreședinte
Politică

Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani, Firea și Fedorovici, iar penalul Neacșu își promovează iubita în postul de vicepreședinte

Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani, Gabriela Firea și Doina Fedorovici, iar penalul Marian Neacșu își promovează iubita, Silvia Mihalcea, în postul de vicepreședinte. PSD a făcut publică lista echipei de conducere care îl susține pe Sorin Grindeanu - candidat unic - și moțiunea acestuia „Uniți pentru români. Puternici, doar împreună”.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Surprinzător, Lia Olguța Vasilescu se retrage din noua structură de conducere. În schimb, soțul ei, Claudiu Manda, va fi secretar general, poziție din care controlează finanțele uriașe ale partidului.  Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani Ce schimbări remarcabile sunt pe lista noii conduceri PSD, în jurul lui Grindeanu: Gabriela Firea va fi vicepreședinte și posibil candidat la primăria București, deși în 2024 a pierdut umilitor, atât ea, cât și partidul, în Capitală. Daniel Băluță va fi retrogradat de la prim-vicepreședinte la vicepreședinte. Baroneasa de Botoșani Doina Fedorovici (foto), fost președinte al CJ Botoșani și care, din această poziție, controla spitalul județean unde o gravidă a murit așteptând intervenția medicilor, va fi vicepreședinte. Ea este cea care l-a propulsat pe Marius Budăi în funcția de ministru al Muncii și l-a numit pe finul ei, Angel Călin, fost lăcătuș mecanic, la conducerea spitalului județean Botoșani. „Nimeni nu obține o funcție în Botoșani dacă nu face parte din Clanul Federovici”, scria jurnalistul Gabriel Gachi în august 2023. Penalul Marian Neacșu își promovează protejata, pe Silvia Mihalcea, vicepreședinte. În 2024 a făcut-o deputat.  Diana Tușa, soția patronului site-ului stiripesurse.ro și a institutului CURS, va fi vicepreședinte. Vasile Dîncu va fi și el vicepreședinte după ce și-a lăudat șeful, pe Sorin Grindeanu, spunând că este doctor în matematică, la fel ca Nicușor Dan. Grindeanu nu are doctoratul.  Marius Dunca, demis de Victor Ponta de la conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului după tragedia de la Colectiv. Însă, în ianuarie 2015, la propunerea lui Liviu Dragnea, a ajuns ministru al Tineretului în guvernul Grindeanu.  Fostul premier Mihai Tudose, acum președinte al Consiliului Național, nu apare pe lista viitoarei conduceri a PSD. 

Guvernul nu renunță la reforma pensiilor speciale. Premierul Bolojan anunță reluarea procesului
Politică

Guvernul nu renunță la reforma pensiilor speciale. Premierul Bolojan anunță reluarea procesului

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seara, că reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate esențială a Guvernului, chiar și după decizia Curții Constituționale care a declarat neconstituțional proiectul de lege adoptat prin angajarea răspunderii. Șeful Executivului a subliniat că obiecția CCR este una procedurală, nu de fond, iar procesul legislativ va fi reluat. CCR a respins legea pe motive procedurale, nu de fond „Am luat act de decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5 la 4. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Reforma rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. Curtea nu a respins pe fond proiectul, obiecția fiind exclusiv procedurală. Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a transmis premierul Ilie Bolojan, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. Decizia Curții Constituționale a fost luată în urma unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a invocat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nerespectarea termenului de 30 de zile pentru obținerea acestuia. Guvernul promite reluarea rapidă a procesului legislativ Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va respecta standardul procedural impus de CCR, dar nu va renunța la obiectivul reformei. „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM pe 22 august, iar angajarea răspunderii a avut loc după 10 zile, pe 1 septembrie. Patru dintre judecătorii CCR au considerat acest termen rezonabil. Înțelegem însă că standardul fixat de Curte trebuie respectat și îl vom urma”, a precizat prim-ministrul. Premierul denunță „privilegii insuportabile” în sistemul de pensii Bolojan a reiterat necesitatea reformei, criticând pensiile speciale din sistemul judiciar, pe care le-a numit „privilegii insuportabile social și bugetar”. „Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci dezechilibre grave pentru societate. Nu Guvernul sau un partid are nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a scris premierul. CCR: Guvernul a grăbit adoptarea legii fără avizul CSM Curtea Constituțională a decis luni că legea privind pensiile magistraților este neconstituțională, întrucât Executivul nu a respectat procedura completă de consultare a CSM. CCR a subliniat că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile prevăzut pentru obținerea avizului consultativ, ceea ce a încălcat mai multe articole din Constituție. Reforma, reluată sub noi condiții În pofida verdictului Curții, Guvernul își menține angajamentul de a implementa o reformă echitabilă a pensiilor din magistratură, care să reducă inechitățile și să asigure sustenabilitatea bugetară. „CCR a stabilit un standard procedural clar, pe care îl vom respecta. Fondul reformei rămâne valabil și necesar”, a transmis Ilie Bolojan, adăugând că reluarea procesului legislativ va avea loc „în cel mai scurt timp posibil”.

Nicuşor Dan temperează scandalul din jurul pensiilor magistraţilor: președintele respinge ideea demisiei premierului Bolojan
Politică

Nicuşor Dan temperează scandalul din jurul pensiilor magistraţilor: președintele respinge ideea demisiei premierului Bolojan

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni seara că nu consideră justificată o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan, în urma deciziei Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea proiectului de lege referitor la pensiile magistraţilor. Nicuşor Dan apără Guvernul Bolojan Şeful statului a subliniat că obiecţia formulată de CCR este una de formă, nu de fond, şi că nu reprezintă un motiv suficient de grav pentru ca un Guvern să plece. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Nicidecum, nicidecum. Am spus asta de mai multe ori. Dreptul e o ştiinţă respectabilă, numai că interpretările, tocmai pentru că textul de lege nu poate să prevadă toate posibilităţile care apar în viaţa reală, sunt inevitabile. Se întâmplă ca unii să interpreteze într-un fel, alţii invers. Guvernul a interpretat că legea poate fi dată fără aviz, iar unii judecători au spus că aşa e, alţii că nu e aşa. Nu e o chestiune aşa de importantă încât un Guvern să-şi dea demisia”, a explicat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat postului Antena 1. CCR a invocat lipsa avizului CSM, dar legea nu precizează termenul Preşedintele a explicat că legea prevede necesitatea unui aviz al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru proiectul privind pensiile magistraţilor, însă Constituţia nu stipulează un termen clar pentru emiterea acestui aviz. „Constituţia nu spune în cât timp trebuie să vină avizul ăsta. Judecătorii se raportează strict la Constituţie şi atunci întrebarea este: care este termenul rezonabil în care aştepţi avizul, dacă acesta nu vine? De asta spun că e o chestiune de interpretare, nu o chestiune aşa de importantă”, a afirmat şeful statului. Dialog constant între preşedinte şi premier Nicuşor Dan a precizat că nu a discutat cu premierul Ilie Bolojan după decizia Curţii Constituţionale, însă comunicarea dintre cei doi rămâne una constantă. „După decizia Curţii nu am vorbit. Am vorbit zilele trecute, da. Avem un dialog constant pe diferite probleme de actualitate”, a conchis preşedintele.

Vaccinurile și puterile externe controlează România, 5G-ul o manipulează, crede majoritatea românilor - sondaj INSCOP
Politică

Vaccinurile și puterile externe controlează România, 5G-ul o manipulează, crede majoritatea românilor - sondaj INSCOP

Vaccinurile și puterile externe controlează România, iar 5G-ul o manipulează, crede majoritatea românilor, potrivit unui sondaj INSCOP. Sondajul a fost realizat în perioada 6-10 octombrie 2025, prin interviuri telefonice și are o rată de eroare de 2,95%. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Pe de altă parte, afirmația „Există locuri în România «încărcate energetic» întrunește acordul a 51.4% dintre cei intervievați, 37.8% își exprimă dezacordul, iar 10.9% nu știu sau nu răspund. Vaccinurile și puterile externe controlează România, 5G-ul o manipulează Potrivit sondajului, 40.1% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „Vaccinurile sunt folosite pentru a controla populația”, în timp ce 53.5% sunt în dezacord, iar 6.3% nu știu sau nu pot aprecia. Dintre alegători, 53 dintre cei care susțin AUR cred că acesta este scopul vaccinurilor.  Un zdrobitor procent de 61.4% dintre participanții la sondaj cred că „România este o țară unde puteri externe controlează în secret deciziile importante”. Doar 30.6% nu sunt de acord cu această afirmație, 7.6% nu știu sau nu pot aprecia. Aproape trei sferturi dintre alegătorii AUR și două treimi dintre cei ai PSD cred că puterile externe ne controlează în secret.  Tot un procent foarte mare, 55.6%, sunt de acord cu afirmația „Tehnologiile moderne (5G, inteligența artificială) sunt folosite pentru a manipula populația”. 37.9% își exprimă dezacordul, iar 6.3% nu știu sau nu pot aprecia. Circa două treimi din alegătorii AUR și PSD cred în puterea manipulării prin 5G. Circa 58.4% dintre cei intervievați cred că „Pandemiile sau crizele economice sunt rezultatul planurilor unor grupuri de putere secrete”, în timp ce 34.1% sunt de părerea contrarie. 7.3% nu știu sau nu pot aprecia. trei sferturi din electoratul AUR este de acord cu această teorie, între pesediști doar 54%. 

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis
Politică

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis, Mihaela Ciochină, plasată la acaeastă curte în 2022 de către fostul președinte. Cei cinci au decis că noua tentativă de a modifica pensiile speciale ale magistraților este neconsituițională.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Patru judecători - unul numit de Iohannis, unul susținut de PNL, unul de UDMR și cel numit de președintele Nicușor Dan - au considerat că legea este constituțională. Cine sunt clienții PSD plus Iohannis care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Lor li s-a alăturat Mihaela Ciochină, juristă obscură la Senat, ulterior consilier prezidențial în mandatul lui Iohannis și numită de acesta, în 2022, la CCR. A absolvit dreptul la 25 de ani.  Cine a considerat că legea este constituțională: președinta CCR, Simina Tănăsescu, numită în funcție de Iohannis, Laura Scantei - promovată de PNL, Asztalos Csaba - fost președinte al CNCD, propus de UDMR și Cosmin Dragos, numit de președintele Nicușor Dan. 

Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim
Politică

Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim

Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim: „Săptămâna trecută am discutat despre această chestiune şi cu toţii am fost de acord că nu vom creşte salariul minim în acest an, adică începând de anul viitor”, a spus el la Antena 3. Citește și: Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică” Cu toate acestea, mai mulți parlamentari PSD l-au atacat pe premierul Bolojan pentru această decizie. Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim „Săptămâna trecută am discutat despre această chestiune şi cu toţii am fost de acord că nu vom creşte salariul minim în acest an, adică începând de anul viitor. Asta a fost discuţia săptămâna trecută. Cu toţii”, a spus preşedintele UDMR Kelemen Hunor, la Antena 3. Kelemen Hunor a comentat poziția PSD: „Ei au zis că ar trebui, dar toată lumea înţelege că în acest moment pierzi mai mult pe partea economică decât câştigi pe partea bugetară. Dar, sigur, dacă cineva doreşte o reluare a discuţiilor, se poate. Dar noi, săptămâna trecută, am ajuns la această concluzie propusă de premier, să rămânem cu salariul minim şi în 2026, aşa cum am avut în 2025”.  „Salariul minim va crește în anul următor! Nu va fi înghețat! Vă asigur de acest lucru! PSD nu va accepta încălcarea legislației naționale și europene care reglementează salariul minim european. PSD s-a luptat atât în Parlamentul European, cât și în Guvern și în Parlamentul României pentru a introduce aceste garanții pentru cei 830.000 de salariații care au cele mai mici venituri (...)    Deci, nu discutăm dacă, ci cu cât va crește!”, a susținut fostul ministru al Muncii, Marius Budăi. 

Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică”
Politică

Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică”

Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe legat de România – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică”, a spus ea, într-un interviu pentru Libertatea. Mandatul lui Kovesi la conducerea Parchetului European, EPPO, expiră în octombrie 2026 și nu poate fi reînnoit.  Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact În cadrul interviului, ea a arătat că nu s-a decis ce va face la final de mandat, dacă revine în țară sau rămâne în structurile europene: „Vedem după 2026 ce va fi, nu am decis nimic”.  Însă Kovesi a vorbit foarte mult despre legătura ei sufletească cu România. Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România „Îmi lipsesc multe legat de România – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică. Avem două magazine românești aici, din când în când mai mergem și cumpărăm provizii ca să facem sarmale și mâncare românească. Avem o biserică aici, este deschisă în fiecare duminică și putem merge, dar sunt foarte multe lucruri care ne lipsesc”, a arătat ea. „Îmi place să gătesc, mai gătesc mâncare românească. Câteodată trebuie să merg la magazinul românesc să iau, de exemplu, varză murată ca să fac sarmale. Cumva suntem obișnuiți cu gusturile din România. Câteodată, în weekenduri sau când mai sunt sărbători, obișnuiesc să mai invit colegi din alte țări și încerc să le arăt care sunt tradițiile și ce mâncăm. Ne mai vizităm și cu prieteni români și mai facem o salată de boeuf sau icre ori ceva care să ne amintească de România. Luxemburghezii sunt foarte prietenoși și amabili, sunt obișnuiți să aibă rezidenți din alte țări. Dar cel puțin eu, personal, tot nu mă simt ca acasă. Adică este un sentiment care persistă în suflet. Îmi lipsește foarte mult România”, a mai spus Kovesi. 

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, tot mai puțini s-au întors
Politică

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, tot mai puțini s-au întors

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, în timp ce tot mai puțini s-au întors, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), analizate de Profit. Potrivit acestei publicații, în 2023 și 2024 numărul românilor care au părăsit oficial țara l-a depășit puternic pe cel al celor care s-au întors. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Anii 2023 și 2024 au schimbat trendul din perioada anterioară, când numărul celor care reveneau îl depășea pe cel al celor care părăseau România. Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze În 2022, 54.839 de persoane au revenit în țară, față de 48.438 care au plecat definitiv, adică un plus de aproximativ 6.400 de români. În 2023, au plecat 48.612 cetățeni români, s-au întors 29.830 - pierdere netă de aproape 19.000 de persoane. În 2024, an electoral, au plecat 51.062 cetățeni români, s-au întors 28.431 - pierdere netă de aproape 23.000 de persoane.  Profit arată că din aceste statistici lipsesc datele privind migrația spre Marea Britanie, deși aceasta era una din principalele destinații ale celor care părăseau România.  În 2024, cei mai mulți emigranți au avut între 35 și 39 de ani, circa 12% din total. „Grupa de vârstă 30–34 de ani a avut o pondere de 8,1%, urmată de 25–29 de ani (7,4%) și 20–24 de ani (6,6%). În total, aproape un sfert din românii care au emigrat anul trecut aveau sub 35 de ani. Și segmentul 40–44 de ani este semnificativ, cu aproape 10% din total”, mai arată Profit. 

Cum încearcă primarii să evite „reforma Bolojan”: Asociația Comunelor ar putea deveni scutul împotriva reducerilor de personal și bugete
Politică

Cum încearcă primarii să evite „reforma Bolojan”: Asociația Comunelor ar putea deveni scutul împotriva reducerilor de personal și bugete

Tot mai mulți primari caută soluții pentru a evita efectele „reformei Bolojan”, care presupune reducerea bugetelor și a numărului de angajați din administrația locală. Asociația Comunelor, scut împotriva reformei Bolojan În acest context, Asociația Comunelor din România (AcoR), înființată acum 28 de ani și recunoscută ca organizație de utilitate publică din 2008, ar putea deveni un colac de salvare pentru edili. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Unele primării nu și-au achitat nici măcar cotizațiile restante, însă alți primari discută despre formule de cooperare prin intermediul asociației pentru a atenua impactul reformei. Disputa din coaliția de guvernare continuă, variantele aflate pe masă fiind fie reducerea bugetelor pentru salarii cu 10%, fie diminuarea schemelor de personal cu același procent. Continuarea, în Ziarul de Iași

Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere
Politică

Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere

Intenția de vot pentru primarul PNL al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, este în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS efectuat în București. CURS este controlat de Iosif Bubble, soțul unei deputate PSD, Diana Tușa. Citește și: Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: industrializarea forțată, ineficientă, o moștenire otrăvită În august, intenția de vot pentru Ciucu era, potrivit CURS, de 11%. Acum ea a ajuns la 18%.  Însă aproape imediat după apariția acestui sondaj, Ciucu a avut o reacție negativă, de neîncredere, pe Facebook: „Iar se bat câmpii masiv cu sondajele pe București. Unii cred că vor câștiga alegerile prin manipulări, nu au învățat nimic. Treaba lor”.  Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere, potrivit CURS Totuși, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru funcția de primar general al Capitalei, cele mai multe voturi ar fi adunate de Daniel Băluță, 25% (creștere ușoară, în marja de eroare a sondajului, față de 24% în august).  Potrivit CURS, intenția de vot pentru Drulă a scăzut ușor, de la 20% în august, la 18% acum, în octombrie.  Sondajul nu măsoară intenția de vot pentru Stelian Bujduveanu, viceprimarul PNL care acum este primar interimar. Situația altor presupuși candidați la funcția de primar general al Capitalei este:  Anca Alexandrescu (independent) – 10% Cristian Popescu Piedone (PNRR) – 9% Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) – 5% În ceea ce privește intenția de vot pentru partide, PSD se păstrează staționar la 21%, USR rămâne pe locul unu în București cu 22% (dar în scădere de la 27% în iunie și 23% în august), iar PNL este la 16%, scor pe care l-a avut și în iunie (14% în august). AUR are o intenție de vot de 21%, față de 18% în august. SOS și POT au fiecare câte 5%.  Cercetarea a fost realizată în perioada 8–17 octombrie 2025, prin interviuri față în față, pe un eșantion de 1072 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă a municipiului București (18 ani și peste). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră