duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5246 articole
Politică

Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF, iar cele care nu pot fi redresate trebuie închise

Premierul Ilie Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF, iar cele care nu pot fi redresate trebuie închise. El a spus că multe societăți mici din zona de energie și cea a Ministerului Economiei trebuie sau redresate sau închise. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF „Și companiile de stat au restanțe destul de importante care trebuie executate de ANAF. Companiile care pot să fie redresate trebuie să continue, cele care sunt în pierdere cronică de mulți ani, cele care au capitaluri sociale negative, trebuie închise pentru că sunt o gaură neagră. Sunt multe societăți mai mici din zona de energie, din zona Ministerului Economiei, care sunt în astfel de situații care trebuie sau redresate sau închise. În acești ani am avut foarte multe neîncasări la buget, în afară de faptul că avem un nivel de taxare în anumite zone, printre cele mai mici din Europa, aveam foarte multe excepții. Asta a fost o problemă”, a spus Bolojan.  Premierul a apreciat că, dacă nu vor fi reduceri, „ va fi doar o problemă de timp până când aceste încasări suplimentare pe care le realizăm deja vor fi practic consumate de cheltuielile care dacă nu le reduci, sunt foarte mari și, deci, ne vom întoarce din nou într-o situație complicată”. „În fiecare an de acum înainte, în anii următori, dobânzile pe care România le va plăti la creditele pe care trebuie să le ia în continuare, din păcate, vor fi tot mai mari. Dacă nu reducem această diferență, atunci e doar o problemă de timp până când Guvernele noastre vor fi niște agenții de plăți, care vor plăti doar dobânzi și cheltuielile sociale. Nu vor mai putea crea condiții pentru dezvoltare în România”, a afirmat Bolojan. 

Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF, iar cele care nu pot fi redresate trebuie închise
Cu 17 zile înainte de venirea lui Bolojan, un mecanic PSD a fost reconfirmat director la SMART SA
Politică

Cu 17 zile înainte de venirea lui Bolojan, un mecanic PSD a fost reconfirmat director la SMART SA

Cu 17 zile înainte de venirea lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului, un mecanic PSD, Gheorghe Bolintineanu, a fost reconfirmat director la SMART SA, o companie controlată de Transelectrica. La rândul ei, Transelectrica este controlată de stat, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Un mecanic PSD a fost reconfirmat director la SMART SA La 6 iunie 2025, Bolintineanu a primit un nou mandat de director general al SMART SA, până în decembrie 2028. Guvernul Bolojan s-a instalat la 23 iunie. Renumerația acestuia este uriașă, de 52.656 de lei, brut, lunar.  Gheorghe Bolintineanu este consilier județean PSD în Ilfov. Potrivit propriului CV, el a fost „mecanic șef” la Electrotranscom din 2002 în 2005. El ar fi absolvit în 2005 - CV-ul nu precizează vârsta - o facultate de management și inginerie economică la Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, București. DeFapt.ro a scris că Gheorghe Bolintineanu este cumătrul Sorinei Docuz, femeia cu care prim-ministrul Marcel Ciolacu are o relație „normală”.  „Fost președinte al PSD Ilfov, cu master la Academia SRI, Gheorghe Bolintineanu este un apropiat al interlopilor din clanul Sportivilor, alături de care s-a afișat la mai multe evenimente politice, dar și la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a-l susține și proteja pe Liviu Dragnea, fostul lider al PSD (...) Cariera avea să i se schimbe definitiv în anul 2013. Atunci, partidul l-a făcut director de sucursală la RAAPPS: i-a dat pe mână domeniul de protocol de la Scroviștea, acolo unde politicieni de rang înalt organizează diverse chermeze. Tot atunci, Bolintineanu a început un master la Academia Națională de Informații Mihai Viteazu a SRI. La Scroviștea, cumătrul Sorinei Docuz și-a dezvoltat relația de prietenie cu Liviu Dragnea, fostul lider PSD, care l-a pus șef peste organizația PSD Ilfov în anul 2019”, a arătat DeFapt.ro.   

Concedierile la Cancelaria premierului, condusă de omul lui Bolojan, blocate de pesedistul de la SGG, Radu Oprea
Politică

Concedierile la Cancelaria premierului, condusă de omul lui Bolojan, blocate de pesedistul de la SGG, Radu Oprea

Concedierile la Cancelaria premierului, condusă de omul lui Bolojan, Mihai Jurca, sunt blocate de pesedistul de la SGG, Radu Oprea: informația apare într-o notificare trimisă de Jurca către Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica La 18 iulie, Jurca a anunțat că va concedia 40% din personalul Cancelariei și va realiza astfel o economie lunară de 850.000 de lei. Însă, ulterior nu s-a mai întâmplat nimic. Concedierile la Cancelaria premierului, blocate de pesedistul de la SGG Acum, Jurca, care a fost city manager la Oradea, explică cum a fost blocat de SGG. „În prezent, Cancelaria Prim-Ministrului este organizată potrivit Hotărârii Guvernului nr. 832/2022, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ coinițiat de instituția noastră împreună cu Secretariatul General al Guvernului. În conformitate cu dispozițiile legale precitate, toate actele normative care vizează organizarea și funcționarea Cancelariei Prim-Ministrului sunt coinițiate, cel puțin, împreună cu Secretariatul General al Guvernului. Lipsa însuşirii proiectului prin semnarea acestuia de toţi coinițiatorii acestuia determină inexistența lui. Altfel spus, orice procedură referitoare la un proiect de act normativ nu se poate realiza în lipsa existenței sale prin semnarea acestuia de toți coinițiatorii proiectului, eveniment anterior avizării acestuia și anterior realizării oricărei proceduri cu privire la un asemenea proiect. Pendente conditione, proiectul nu există. Eveniente conditione, se îndeplinesc procedurile specifice de consultare, avizare ş.a.m.d.”, le-a scris Jurca sindicaliștilor.  Aceștia dorea să știe „posibilitatea reorganizării Cancelariei Prim-Ministrului”.  Azi, fostul ministru Adrian Câciu l-a criticat pe premierul Bolojan pentru că nu reorganizează administrația centrală: „Asistăm, de peste o lună, la un balet despre alte administrații (care au și un grad de autonomie și legi organice de organizare sau funcționare), cu tăieri de posturi din pix, în timp ce,  în administrația centrală, acolo unde premierul și miniștrii puteau să facă lucrurile deja, nu se întâmplă nimic.  Suntem în septembrie!  Câte posturi/cheltuieli s-au redus de la Administrația Publică Centrală? Avem un răspuns public?  Că de declarații cât de greu este, s-a săturat lumea!”.     

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie, în loc să scadă
Politică

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie, în loc să scadă

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie, în loc să scadă, arată datele publicate azi de către ministerul de Finanței. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie Astfel, numărul posturilor ocupate din administrația centrală, finanțate integral de la bugetul de stat, a fost în iulie de 618.711, iar în iunie era de 618.458, o creștere de 253 de bugetari. În ianuarie era 522.263 de bugetari în administrația centrală, integral plătiți de la buget.  Creșterea nu este mare, dar ea trebuie raportată și la ieșirile din sistem - al cărui număr nu este cunoscut - prin pensionare, demisii sau transferuri.  În total, numărul bugetarilor a scăzut din iunie în iulie, de la 1.305.595 la 1.303.563, o reducere sub 2.000 de persoane. În iulie, comparativ cu iunie, a crescut numărul angajaților din ministerul de Externe - opt bugetari în plus, ministerul Apărării - 144 sau cel de Interne - 312.   În administrația publică locală, numărul bugetarilor a crescut cu 443, de la 281.520, în iunie, la 281.953 în iulie.  Ilie Bolojan ar dori să concedieze între 10.000 și 13.000 de bugetari din administrația locală. 

Oamenii lui Grindeanu din eșalonul II, atacuri în echipă împotriva lui Bolojan
Politică

Oamenii lui Grindeanu din eșalonul II, atacuri în echipă împotriva lui Bolojan

Oamenii lui Grindeanu din eșalonul II, atacuri în echipă împotriva lui Bolojan: în decurs de câteva ore, șeful Guvernului a fost criticat din nou de Mihai Fifor, Marius Budăi și Adrian Câciu. Toți trei au fost miniștrii în diferite guvernări PSD, iar acum sunt parlamentari. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica În plus, miercuri seara, Olguța Vasilescu, primar al Craiovei, a criticat concedierile pe care le ssuține Bolojan în administrația locală. Oamenii lui Grindeanu din eșalonul II, atacuri în echipă împotriva lui Bolojan Ce conțineau atacurile parlamentarilor PSD: Mihai Fifor: „Aşa cum a procedat şi în Educaţie (...) premierul Bolojan vrea acum să bulverseze şi administraţia publică locală. Logica e aceeaşi: sacrificii mari pentru oameni şi comunităţi, beneficii financiare minore pentru stat (...) Premierul rămâne surd la orice analiză serioasă (...) preferă să-și satisfacă orgoliul nemăsurat”.  Marius Budăi: „Nu am înţeles, nu o să înţelegem şi nici nu o să fim de acord vreodată cu apetenţa unora de a lăsa oamenii pe drumuri! (...) La câţi dintre ei le-ai distrus visele? Opriţi-vă! Este o întrecere nebună în a face rău!”.  Adrian Câciu: „Asistăm, de peste o lună, la un balet despre alte administratii (care au si un grad de autonomie si legi organice de organizare sau functionare), cu taieri de posturi din pix, in timp ce, in administratia centrala, acolo unde premierul și ministrii puteau sa faca lucrurile deja, nu se intampla nimic”.  În plus, Câciu susține că la Oradea și în Consiliul Județean Bihor au „externalizat posturile platite gras (cu spor de fonduri europene dar cu cofinantare de 50% din bugetul de stat) si care nu apar în aparatul de lucru”. 

Singurul primar PSD care-l susține pe Bolojan: ar realiza economii de milioane euro prin concedieri
Politică

Singurul primar PSD care-l susține pe Bolojan: ar realiza economii de milioane euro prin concedieri

Singurul primar PSD care-l susține pe Ilie Bolojan în demersurile de a reduce numărul bugetarilor din administrația publică pare a fi Constantin Toma, edilul Buzăului: acesta a spus că ar realiza economii de milioane euro prin concedieri în rândul polițiștilor locali. Toma spunea, în iunie: „Am fost la o înmormântare într-o comună de munte și toată lumea lucra la primărie (...) Băi, sunteţi nebuni? Nu se poate aşa ceva. Stau toţi cu mâna întinsă”.  Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Acum el arată că ar dori să disponibilizeze din angajații primăriei. Singurul primar PSD care-l susține pe Bolojan „Trebuie făcută reformă, din păcate trebuie daţi şi oameni afară, trebuie reduse posturile ca să livrăm servicii în continuate cetăţenilor şi mai ales să putem face investiţii. La Buzău, dacă dăm poliţiştii locali afară, potrivit draftului care prevedea un poliţist local la maxim 1.200 de locuitori, ar însemna să rămânem cu vreo 87. În condiţiile acestea, ar trebui să dăm afară vreo 187. Pe actuala organigramă, sau pe vechea organigramă, ar trebui să mai angajăm vreo 170 de oameni, nu să dăm afară, atenţie. La noi, situaţia este paradoxală, dar eu nu am nicio problemă să îi dăm şi pe oamenii aceştia afară, să putem funcţiona mai bine şi să avem bani mai mulţi. Problema este că nu funcţionăm de nouă ani cu o organigramă suspendată, ca urmare a procesului cu poliţiştii locali. Aş mai aduce la Urbanism, ne-a mai rămas un singur om, la Evidenţa populaţiei să mai facem un birou, două, nu am angaja 170 de oameni, doar câţiva oameni, să facem nişte reglări”, a spus Toma.  „Economia care s-ar face dacă ar pleca poliţiştii locali, 4,3 milioane de euro anual. Am pierdut peste 35 de milioane de euro în ultimii nouă ani”, a mai arătat el. 

Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica
Politică

Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica

Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica: în aprilie, Sebastian Burduja, încă ministru al Energiei, l-a plasat în consiliul de administrație al acestei companii pe secretarul de stat Pavel Casian Nițulescu (PSD), iar de la 24 septembrie va fi membru al CA-ului și Artur Stratan, șeful de cabinet.  Citește și: Patrioții auriști, cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat. Alegătorii PNL și USR, cei mai favorabili Nițulescu este secretar de stat la ministerul Energiei, din 2022. Mandatul său în CA-ul Nuclearelectrica ar fi fost recent prelungit. Numirea lui Stratan a fost făcută la început de septembrie, în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan.  Un fost lăcătuș mecanic și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Numirea ridică serioase semne de întrebare privind un posibil conflict de interese: cum va vota Stratan, în CA-ul Nucleaelectrica, împotriva celui care-i este șef din 2022? DeFapt.ro a scris din aprilie 2025 despre CV-ul lui Pavel Casian Nițulescu: fost lăcătuș mecanic, cu aptitudini la desen, potrivit propriilor informații.  Potrivit propriului CV, Nițulescu, născut în 1973, a fost lăcătuș mecanic la Petrila, din 1991 în 1997. Ar fi terminat facultatea la universitatea din Petroșani în 1998 (probabil la seral, de vreme ce muncea) și a urmat și un curs de securitate la Colegiul Național de Apărare, în 2023. El vorbește limba engleză și precizează, în CV, că are „aptitudini și competențe artistice” la desen.  Nițulescu era membru al Consiliului de Supraveghere a Complexului Energetic Oltenia, de unde a demisionat în februarie 2025.  Șeful său de cabinet, Artur Stratan, este absolvent al Universității de Petrol și Gaze din Ploiești în 1987. În octombrie 2021, Stratan își exprima regretul pentru faptul că Românai se desprinde de gazele rusești: „Mult mai trist pentru noi, este că România este deja izolată și probabil că nu va mai primi gaze de la Gazprom, la nivelul la care primea înainte. A luat deja naștere o insulă formată din România, Moldova și Ucraina, care va fi ocolită cu regularitate de marile livrări de gaze naturale”. 

Reducerile de personal din administrația locală, în ceață: partidele din coaliția de guvernare nu se înțeleg
Politică

Reducerile de personal din administrația locală, în ceață: partidele din coaliția de guvernare nu se înțeleg

Reduceri de personal în administrația locală. Guvernul analizează două scenarii pentru reducerea cheltuielilor în administrația publică locală, a anunțat președintele Asociației Municipiilor din România (AMR), Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei. Discuțiile au avut loc cu vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Reduceri de personal în administrația locală Potrivit Liei Olguța Vasilescu, în prezent sunt luate în calcul două variante. Citește și: Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță Prima, reducerea cu 10% a cheltuielilor de salarizare pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT); A doua, reducerea cu 40% din totalul posturilor, dar cu un plafon de maximum 20% din cele ocupate deja. „Nu este corect ca acele primării care au deja puțini angajați să fie obligate să reducă la fel ca cele cu personal mai numeros”, a subliniat Vasilescu. Întrebată despre câți angajați ar putea fi afectați, Vasilescu a menționat estimările Guvernului: aproximativ 13.000 de persoane ar putea fi disponibilizate dacă se aplică reducerea de 20% din posturile ocupate. Poziția AMR și propunerea PSD Președintele AMR a precizat că PSD propune o reducere graduală, în funcție de numărul de locuitori și de capacitatea fiecărei primării de a-și asigura cheltuielile. „Dacă reducerea nu se face pe baza unor scheme clare, minime de personal, multe primării nu vor mai putea funcționa, în special comunele. Estimăm că pentru acestea este nevoie de cel puțin zece posturi pentru a acoperi funcțiile de bază: contabil, jurist, secretar, urbanism, registru agricol”, a declarat Vasilescu. Diferențe între primării Liderul AMR a atras atenția că nu toate primăriile au aceleași structuri de personal. Spre exemplu, la Sectorul 6 sunt incluși în schemă măturătorii, în timp ce la Sectorul 3 personalul pentru spații verzi și cluburile sportive figurează ca angajați ai primăriei. „De unde să se facă reducerile, dacă structurile sunt atât de diferite?”, a întrebat Vasilescu. Pentru primăriile care nu își pot acoperi cheltuielile de personal, Vasilescu a propus introducerea unei grile clare de salarizare, care să uniformizeze situațiile între UAT-uri. Discuții în coaliție și amendamente propuse Variantele Guvernului vor fi discutate și în coaliție, unde fiecare partid își va exprima poziția. AMR a propus o serie de amendamente, „majoritatea fără impact financiar”, care ar putea corecta deficiențele actuale. Totuși, premierul Ilie Bolojan nu a participat la întâlnirea cu reprezentanții AMR, astfel că nu există încă o formă finală a proiectului. Reacția sindicatelor: conflictul de muncă rămâne deschis Dan Cârlan, președintele Sindicatului Național SCOR, a precizat că discuția cu guvernul a fost „tehnică și constructivă”. Sindicaliștii au cerut acces la baza de date privind situația posturilor și o analiză separată pentru comune. Deși conflictul de muncă rămâne deschis, în urma consultărilor interne, 96% dintre liderii sindicali au decis suspendarea temporară a protestelor.

Cine e vinovat pentru deficitul comercial? Românii mânâncă prea multă brânză franțuzească și avocado
Politică

Cine e vinovat pentru deficitul comercial? Românii mânâncă prea multă brânză franțuzească și avocado

Cine e vinovat pentru deficitul comercial? Românii mânâncă prea multă brânză franțuzească și avocado, a susținut, azi, într-o conferință de presă, ministrul Agriculturii, Florin Barbu. El este considerat a fi protejatul politic al lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Citește și: PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan Românii mânâncă prea multă brânză franțuzească și avocado „Dacă vrem să mâncăm brânză franțuzească, dacă vrem să mâncăm avocado și nu vrem să mâncăm roșii și brânză de la țăranii români, sigur că deficitul, balanța comercială, va crește. Noi avem și nu puteți să-mi spuneți că dumneavoastră mergeți într-un magazin de retail sau o piață din România și nu găsiți brânză de vacă sau de oaie românească”, a spus ministrul Agriculturii.  „Avocado este pe primul loc. Un fruct de avocado costă cât 3 kilograme de roșii din România”, a continuat el.  Însă afirmația lui Barbu, zis „Busi”, este falsă: un kilogram de avocado poate fi găsit on-line cu circa 24 de lei, iar un singur fruct, bio, este circa șase lei, adică egal sau sub prețul unui kilogram de roșii în piețele din București.  În plus, este fals că importurile de avocado au dezechilibrat balanța comercială: în 2024, România a importat avocado de 51,71 milioane de euro, iar importurile de roșii au ajuns la 166,7 milioane de euro. Deficitul comercial a fost de 33,3 miliarde de euro. Barbu este și autorul controversatei afirmații: „Nu vreau sa exagerez, președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu, nu spunea degeaba că stuful e aurul verde al României”. 

PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan
Politică

PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan

PSD și UDMR au blocat, azi, în ședința coaliției majoritare, din nou, două măsuri cruciale cerute de premierul Ilie Bolojan, afirmă surse politice: concedieri în administrația publică locală și eliminarea plafonării prețurilor la așa-zisele „alimente de bază”, listă pe care se află și magiunul.  Citește și: Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Bolojan ar fi cerut concedieri, în timp ce PSD și UDMR au susținut că ar fi suficientă o reducere a cheltuielilor, de la primărie la primărie, în funcție de decizia autorităților locale.  PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan „Doar în aparatele proprii avem 130.000 de angajați, în celelalte aparate, asistența socială, direcția copilului, mai sunt cel puțin atâția. Dacă vrem să echilibrăm lucrurile și să nu ajungem de unde am plecat atunci trebuie să ne reducem cheltuielile inclusiv în administrația publică locală”, spunea premierul, marți, la un interviu pentru Antena 3.  Însă el nu a reușit să convingă PSD și UDMR nici să ridice plafonarea la alimente.  PSD a prezentat un document din care reieșea că eliminarea prelungirii plafonării prețurilor la alimentele de bază ar duce la majorarea inflației, iar Bolojan a cerut o păsuire de o săptămână. Plafonarea prețului la alimente încetează la 1 octombrie.  În schimb, potrivit unor surse politice, în ședința de azi a liderilor coaliției s-a ajuns la un consens în ceea ce privește reistribuirea funcțiilor de prefect și a șefilor de agenții. PSD a blocat până acum o reîmpărțire cu USR. Situația a fost rezolvată azi, așa că USR va putea să nominalizeze persoanele care să preia aceste funcții.  USR va avea 11 șefi de agenție și patru prefecți - la Bacău, Botoșani, Timiș și București - în loc de nouă, cât ceruseră liderii formațiunii inițial, PSD urmând să cedeze trei posturi, iar PNL unul singur.  În schimb, liderii USR ar fi agreat să primească la schimb mai multe posturi de secretar de stat. Posturile de subprefect s-au împărțit astfel: PSD - 27, PNL - 15, USR - 13, iar UDMR - șapte. 

Un consilier al lui Nicușor Dan cere reformă administrativă și susține privatizările
Politică

Un consilier al lui Nicușor Dan cere reformă administrativă și susține privatizările

Un consilier al lui Nicușor Dan, Radu Burnete, cere reformă administrativă și susține privatizările: „E mare jelanie când vorbești de privatizare sau listare deși nu există altă cale”, a scris Burnete pe Facebook. Citește și: Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Burnete este consilier prezidențial la Departamentul Politici Economice şi Sociale.  El pare că critică preocuparea PSD de a menține prețurile plafonate la unele produse alimentare: „Nu mai bine vedem noi cum facem să avem mai multe mici afaceri la sate, cum să producem mai multe și mai bine și cu salarii mai mari ca să fie irelevant cât costă un kilogram de făină?”.  Un consilier al lui Nicușor Dan cere reformă administrativă și susține privatizările „Singura armă veritabilă pentru a proteja România de acest asalt informațional și ideologic barbar care vine din est, dar și din interiorul nostru este să arătăm că lucrurile se pot face altfel. Suntem blocați într-un model administrativ și economic care și-a atins limitele. Schimbarea lui este înfricoșătoare pentru toți cei care se agață astăzi de el. Și se agață pentru că nu-și pot imagina viața lor și viața lor în România altfel. Nu avem nevoie de atâtea județe și localități și straturi administrative într-o lume în care tehnologia a schimbat radical lucrurile. Computerele cuantice și primarii lui Caragiale nu pot coexista. Este o iluzie.   Nu mai putem trage după noi atâtea companii de stat ineficiente. Nu mai putem. E mare jelanie când vorbești de privatizare sau listare deși nu există altă cale. Am încercat 20 de ani să selectăm administratori independenți, autonomi și competenți. Până când mai încercăm? Nu se poate fără o participație măcar minoritară a mediului privat.   Nu mai merge să digitalizăm dosare cu șină. Asta era ceva ce trebuia făcut în 2010. Acum avem nevoie să regândim administrația pentru epoca cloud și a inteligenței artificiale pe care să le folosim în interes public nu să căutăm cele mai bune rețete de pastramă.   Avem pentru prima dată suficient capital românesc despre care sunt convins că poate produce al doilea miracol economic după cel al aderării la UE. Zace în conturi sau în fondurile de pensii sau se duce în alte țări unde produce randamente pentru alții.   Investițiile străine sunt excelente, nu mai sunt demult suficiente. Ne cocoloșim prea mult. Românii sunt ingenioși și harnici și au spirit antreprenorial, iar noi dezbatem la nesfârșit cum să plafonăm prețul la făină și curent. Nu mai bine vedem noi cum facem să avem mai multe mici afaceri la sate, cum să producem mai multe și mai bine și cu salarii mai mari ca să fie irelevant cât costă un kilogram de făină? Dacă ieșim din acest blocaj vom avea și resurse pentru cei vulnerabili și pentru a crește echitatea socială din spirit de coeziune și pentru că vrem o țară în care mai nimeni nu trăiește de la o zi la cealaltă. Și o putem avea.   Și nu mai spuneți că nu avem nevoie de apărare sau de industrie de apărare. Lipsa de dinamism și a unui braț înarmat sunt cele mai mari vulnerabilități europene astăzi. Este o prostie să ne întrebăm dacă vrem pensii și educație sau vrem drone și sateliți. Vrem de amândouă și de asta trebuie să dăm drumul energiilor pozitive și creatoare ale acestei țări”, a scris Radu Burnete.     

Patrioții auriști, cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat. Alegătorii PNL și USR, cei mai favorabili
Politică

Patrioții auriști, cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat. Alegătorii PNL și USR, cei mai favorabili

Patrioții auriști sunt cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Alegătorii PNL și USR sunt cei mai favorabili, arată același sondaj. Citește și: Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Patrioții auriști, cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat „Au o părere bună despre introducerea în România a stagiului militar pe bază de voluntariat: 76% dintre votanții PSD, 94% dintre votanții PNL, 87% dintre votanții USR și 68% dintre cei ai AUR (...) Au o părere proastă despre introducerea în România a stagiului militar pe bază de voluntariat: 21% dintre votanții PSD, 4% dintre votanții PNL, 9% dintre votanții USR și 28% dintre cei ai AUR”, arată INSCOP. În totalul eșantionului chestionat, 74.2% dintre români au o părere bună despre introducerea în România a stagiului militar pe bază de voluntariat (față de 79.4% în iulie 2015), în timp ce 20.7% au o părere proastă (față de 15.1% în iulie 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 5.1%. Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, iar marja de eroare de 2,95%. 

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact
Politică

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact: Sándor Csányi,  președinte al OTP Bank Group (cea mai mare instituție bancară din Ungaria), acționar și membru în consiliul de administrație al gigantului energetic MOL și proprietar al conglomeratului agroalimentar Bonafarm. Informațiile apar într-o interpelare a deputatului PNL Sebastian Burduja, care arată că Sandor Csanyi „a inițiat personal demersuri oficiale pentru a obține permisiunea de a afișa simbolul revizionist al «Ungariei Mari» la meciurileinternaționale de fotbal”.  Citește și: Suma uriașă pe care Ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional Compania olandeză Royal Friesland Campina a încheiat un acord pentru vânzarea integrală a operațiunilor sale din România către grupul maghiar Bonafarm, operațiuni care includ Napolact.  Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Ce arată datele sintetizate de Burduja despre afacerile lui Sandor Csanyi: OTP Bank, instituția fanion condusă de domnul Sándor Csányi, a fost subiectul unor acuzații grave privind facilitarea intereselor Federației Ruse (...) Conform The Financial Times, OTP se număra printre primele șapte bănci străine plătitoare de taxe în Rusia în 2023 (...)  OTP Bank a acordat moratorii la credite pentru personalul militar rus participant la «operațiunea militară specială», recunoscând implicit jurisdicția rusă asupra teritoriilor ocupate ilegal din Ucraina, inclusiv așa-numitele «republici populare» Donețk și Luhansk (...) Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NACP) din Ucraina a acuzat banca de oferirea unor condiții de creditare preferențiale pentru personalul militar rus, un act care stimulează și recompensează participarea la război”. „Deși OTP Bank a negat aceste acuzații, susținând că este obligată să respecte legislația locală rusă, efectul obiectiv al acțiunilor sale este incontestabil: susținerea stabilității financiare a unui stat agresor” - arată Burduja.  „Legăturile domnului Sándor Csányi cu Republica Populară Chineză nu sunt conjuncturale, ci structurale. Acesta deține funcția oficială de Co-Președinte al Consiliului de Afaceri Chino-Maghiar, o poziție care îl plasează în epicentrul relațiilor economice strategice dintre Budapesta și Beijing” „Relevanța acestei funcții este amplificată de scandalul tranzacției imobiliare de la Szeged. Aici, o filială a Bonafarm (Pick Szeged Zrt.) a vândut municipalității un teren la un preț de peste 20 de ori mai mare decât cel oferit fermierilor locali expropriați, teren destinat unui mega-proiect industrial atribuit în presă gigantului chinez BYD”.  Burduja scrie că achiziționarea, de către Bonafarm, a Napolatc prezintă riscuri „la adresa securității și ordinii publice”.  „Având în vedere multiplele riscuri documentate, intenționează Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) să declanșeze o cercetare detaliată a cererii de autorizare, în conformitate cu art. 9, alin. (10) din OUG 46/2022?”, întreabă Burduja, în interpelarea formulată la 2 septembrie. 

Suveranistul Călin Georgescu și-a recăpătat rezidența română abia în 2024 - surse
Politică

Suveranistul Călin Georgescu și-a recăpătat rezidența română abia în 2024 - surse

Suveranistul Călin Georgescu și-a recăpătat rezidența română abia în 2024, susțin surse citate de Antena 3. Acesta ar fi urmarea faptului că el a locuit în Austria, din 2011 în 2021.  Citește și: Cum a vrut Georgescu să dea puci: armele și mușchii de la Potra, dezinformarea, cu ajutorul Rusiei Călin Georgescu a fost trimis, azi, în judecată, pentru „tentativă a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale”.  Călin Georgescu și-a recăpătat rezidența română abia în 2024 „Candidatul la președinție Călin Georgescu, considerat de extremă dreapta, care ar putea fi ales duminică în România în funcția de șef al statului, a locuit în Austria între 2011 și 2021. Activitățile sale în Austria rămân însă în mare parte necunoscute, fiind dovedită doar o singură activitate voluntară într-o ONG din Viena. El a întreținut însă contacte cu primarul localității Günselsdorf din Austria, unde a locuit înainte de a se întoarce în România. Înregistrările din registrul funciar austriac sugerează că Georgescu s-a mutat în 2011 dintr-un bloc din București la Mödling și în 2014 la Alland, în districtul Baden. Ulterior, familia sa – el, soția Cristela-Elena și cei doi fii – a locuit între 2017 și 2021 în comuna Günselsdorf, tot în districtul Baden”, scria, la 5 decembrie, publicația austriacă Kleine Zeitung.  Acum, Antena 3 susține că Georgescu „are rezidenţă în România de-abia din 2024”.  „O persoană fizică este rezidentă dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: are domiciliul în România sau centrul intereselor vitale este amplasat în România, respectiv statul cu care relaţiile sale personale şi economice sunt mai apropiate. O persoană mai poate fi rezidentă dacă este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat", potrivit articolului 7 pct. 28 din Codul Fiscal.    

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024 - date prezentate de Bolojan
Politică

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024 - date prezentate de Bolojan

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024: dacă în 2015 erau doar 124.000, în 2024 s-a ajuns la 1,4 milioane, adică 62% din totalul elevilor beneficiau de această formă de recompensă.  Citește și: Cum a vrut Georgescu să dea puci: armele și mușchii de la Potra, dezinformarea, cu ajutorul Rusiei Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024  „Vă dau nişte cifre: Aveam, cred că, 188 de milioane valoarea burselor, deci aproape 40 de milioane de euro în 2020 Peste trei ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la un miliard de euro, o creştere de 25 de ori în trei ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi şi primeau burse 124.000 În 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi primeau burse, 62% faţă de 4% (...) E adevărat, studenţii nu mai primesc bursă în perioada de vacanţă. Dar în câte ţări din Europa primeşti bursă şi când eşti în perioada de vară de vacanţă?”, a spus premierul Ilie Bolojan, luni, la o dezbatere în Senat.  „Dacă am fi avut suficienți bani, nu ne-am fi atins de bursa de merit, deși au apărut fenomene ciudate în legătură cu bursa de merit față de 2023-2024, când unele unele burse de merit s-au dat cu note de 5-6, nu mai vorbesc chiar cu note de sub cinci. În 2024-2025 am pus pragul de 9,50 și, surprinzător, au crescut și mediile de 9,50, astfel încât lucrurile sunt foarte discutabile”, spunea ministrul Educației, Daniel David, la 3 septembrie. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră