Judecătoarea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro ca să-l scape pe Cherecheș a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe


Judecătoarea Fărcas-Hîngan Georgiana-Rodica, cea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro oferită ca să-l scape pe primarul Cătălin Cherecheș, a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe.
Ea este judecatoare din 2011.

Salariul ei nu era, oricum, mic: în anul fiscal 2022 ea a câștigat, net, circa 20.500 de lei pe lună. Soțul ei este procuror și câștiga, în anul fiscal 2022, circa 16.500 de lei pe lună.
Judecătoarea a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe
Însă judecătoarea a dat lovitura dând statul în judecată pentru „diferențe salariale VRS” și, în 2022, a încasat 488.832 de lei. Soțul ei a încasat, tot drepturi salariale restante, încă 30.000 de lei.
În anul fiscal 2021, judecătoarea a încasat „diferente salariale VRS, sentinte” alți 152.000 de lei. Soțul - 40.000 de lei, tot drepturi salariale restante. În același an, ea avea un salariu puțin sub 15.000 lei pe lună, iar soțul - circa 16.000 lei/lună.
În anul fiscal 2020, au fost doar 14.400 de lei din „diferente salariale VRS, sentinte” pentru judecătoarea Fărcaș-Hîngan, iar soțul ei, procuror, nu a primit nimic.
Primele sume din „diferente salariale VRS, sentinte” au venit în iulie 2019, când a primit 4.239 d elei, precizând că este vorba de „tranșă 5% VRS”.
Nu este clar dacă ea va avea de încasat noi sume salariale restante și în anii următori.
Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022.
Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.