joi 02 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

384 articole
Mediu

Microbuzele electrice școlare, fără stații de încărcare

Microbuzele electrice școlare, fără stații de încărcare. Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat joi, la Sibiu, că lotul de 3.200 de microbuze şcolare electrice care vor fi achiziţionate cu fonduri PNRR va fi distribuit "cu prioritate" către unităţile de învăţământ din localităţi situate în mediul rural, cu condiţia ca în acestea să fie disponibile staţiile de încărcare. Microbuzele electrice școlare, fără stații de încărcare "Este investiţia care vizează 3.200 de microbuze electrice şi şcolile verzi. Noi am scos în transparenţă o hotărâre de Guvern care vizează achiziţia microbuzelor verzi, ca o primă parte, astăzi chiar a fost urcată pe site hotărârea de Guvern în transparenţă. Urmează ca ele să fie achiziţionate şi urmează să avem şi un algoritm de distribuţie a lor în ţară în funcţie de zonele izolate, de numărul de elevi, de rute prioritare şi de harta staţiilor de încărcare. Citește și: Medicii montau stimulatoare cardiace şi defibrilatoare de la morți: percheziții ale IGPR în Braşov, Iaşi şi Neamţ Pentru că a fost un alt apel care a vizat existenţa unor staţii de încărcare, ele fiind electrice au nevoie să aibă aceste staţii disponibile, pentru a putea fi alimentate între transporturile şcolare", a declarat ministrul Deca, aflată la Sibiu pentru a participa la şedinţa Uniunii preşedinţilor de Consilii Judeţene pe care i-a informat şi despre achiziţia acestor microbuze. Deca nu a explicat dacă și câte stații electrice sunt în satele și comunele României.

Microbuzele electrice școlare, fără stații de încărcare (sursa: Facebook/Ministerul Educației - România)
Iadul hainelor uzate din plastic arse (sursa: Changing Markets Foundation)
Mediu

Iadul hainelor uzate din plastic arse

Iadul hainelor uzate din plastic arse. Din cele aproape 900 de milioane de obiecte de îmbrăcăminte uzate expediate în Kenya în 2021, o treime conţineau plastic, iar calitatea acestora era atât de slabă încât au fost "imediat aruncate sau arse" (VIDEO cu imaginile de coșmar), generând poluare şi riscuri pentru sănătate, a avertizat Fundaţia Changing Markets într-un raport publicat joi. Iadul hainelor uzate din plastic arse Potrivit ONG-ului, aceasta se întâmplă în pofida Convenţiei de la Basel care interzice exportul de deşeuri către ţări care nu dispun de capacităţi adecvate de reprocesare. Din cele 900 de milioane de obiecte de îmbrăcăminte uzate, 150 provin din Uniunea Europeană şi Marea Britanie, majoritatea din donaţii, se arată în raport. Citește și: Medicii montau stimulatoare cardiace şi defibrilatoare de la morți: percheziții ale IGPR în Braşov, Iaşi şi Neamţ Ancheta se bazează în special pe date vamale şi de import-export, precum şi pe munca de teren desfăşurată de organizaţia non-profit Wildlight şi asociaţia Clean Up Kenya, care au compilat peste 80 de interviuri cu comercianţi kenyeni şi au călătorit în zone cheie. "Acest potop de haine uzate reprezintă în medie 17 articole pe an per kenyan, dintre care opt sunt inutilizabile" deoarece sunt deteriorate, murdare sau neadaptate la clima sau cultura locală, se arată în ancheta numită "Trashion", un neologism format din cuvintele "trash" (gunoi) şi "fashion" (modă). "Efectele poluării solului, apei şi aerului sunt considerabile", conform ONG-ului.

PMB a început programul anti-gândaci (sursa: greennews.ro)
Mediu

PMB a început programul anti-gândaci

PMB a început programul anti-gândaci. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat Programul Unitar de Acţiune (PUA) pentru deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie în 2023. Noutatea: anul acesta a fost prevăzută şi efectuarea tratamentelor de combatere a gândacilor, ca urmare a numeroaselor sesizări şi reclamaţii primite din partea bucureştenilor. PMB a început programul anti-gândaci Combaterea gândacilor va fi efectuată, la solicitarea asociaţiilor de proprietari/locatari, doar la subsolurile de bloc. Pentru efectuarea acestor tratamente, se va utiliza produsul insecticid K-Othrine Partix, folosit cu precădere la combaterea insectelor târâtoare. Citește și: EXCLUSIV Cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore. IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale Ion Bănică, responsabil zonal al Companiei Municipale Eco Igienizare București a explicat pentru Green News (VIDEO) unde sunt cei mai mulți gândaci în blocuri și de câte tratamente e nevoie. Bănică a spus foarte clar că ghenele tubulare din blocuri sunt focare de apariție a gândacilor. Acesta a adăugat că este nevoie de patru tratamente anual împotriva gândacilor.

Tornade și furtuni puternice în România (sursa: foto: Pexels/Ralph W. Lambrecht)
Mediu

Tornade și furtuni puternice în România

Tornade și furtuni puternice în România. Începând cu următorii douăzeci de ani, vremea în România va fi din ce în ce mai imprevizibilă și violentă, a spus într-un interviu (VIDEO) climatologul Roxana Bojariu. Tornade și furtuni puternice în România Potrivit acesteia, clima va fi mai caldă și cu apă ceva mai puțină, dar ploaia se va consuma mai ales în episoade de averse torențiale. Între aceste ploi repezi și scurte, vor fi perioade lungi de secetă, cu efecte severe asupra agriculturii, producerii de energie hidro etc. Citește și: VIDEO Climatologul Roxana Bojariu, verdict crunt în legătură cu decidenții politici de la București: Habar nu au ce să facă – nu știm ce se întâmplă, cercetarea e muribundă, nu avem învățământ Bojariu a atras atenția că furtunile vor fi mult mai violente decât acum și, în cazul a 10% dintre acestea, se vor transforma în tornade. Climatologul a explicat că Europa nu are condițiile tornadelor enorme din Statele Unite ale Americii, dar că tornadele de pe continentul european și, deci, și din România, se vor înmulți. Roxana Bojariu este cercetător științific gradul I, coordonator al Secției de climatologie şi președinte al Consiliului științific, la Administrația Națională de Meteorologie. Este doctor în fizică al Universităţii din Bucureşti, specialitatea Fizica Globului.

Bojariu condamnă deciziile politice după ureche (sursa: greennews.ro)
Mediu

Bojariu condamnă deciziile politice după ureche

Bojariu condamnă deciziile politice după ureche. Roxana Bojariu, reputat climatolog al Administrației Naționale de Meteorologie, fără menajamente: politicienii români habar n-au ce decizii să ia pentru a face față schimbărilor climatice. Bojariu condamnă deciziile politice după ureche Potrivit lui Bojariu, principala problemă este că România nu are un program coerent național de cercetare care să identifice modificările care apar pe toate planurile, nu doar climatic. Tocmai de aceea, deciziile politice sunt luate după ureche, fără veritabile studii de impact. Unul din cele mai elocvente exemple date de Bojariu este decizia de a redeschide termocentrale pe cărbune, cel mai "murdar" din punct de vedere climatic combustibil. Dar, a atras atenția climatologul, nici măcar economic nu se justifică folosirea cărbunelui, din nou, pentru a produce energie electrică. Citește și: Scandal la UMF Timișoara: centrul orașului, împânzit cu afișe cu numele profesorilor acuzați că iau șpagă de la studenți, ca să-i treacă examenele, și tarifele lor Roxana Bojariu a mai arătat că „Acum, acum, acum!” este o mantră de 30 de ani. Urgența perpetuă, din punctul de vedere al climatologului, nu permite construirea unui viitor, mai ales în condițiile schimbărilor climatice. Care nu pot fi înțelese fără cercetări serioase, fără un sistem de cercetare național, solid, bazat pe un sistem de învățământ eficient, a mai spus Bojariu. Interviul video complet, aici.

Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic (sursa: defapt.ro)
Mediu

Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic

Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic. Garda Națională de Mediu a primit peste 450 reclamații împotriva depozitului de deșeuri de la Vidra, deținut de compania Eco Sud SA, care a fost amendată de patru ori în cursul anului 2022. Valoarea cumulată a amenzilor a ajuns la suma de 340.000 lei, echivalentul a aproape 70.000 de euro. La solicitarea Defapt.ro, Garda Națională de Mediu a transmis că firma Eco Sud a mai fost amendată pentru neregulile de mediu descoperite la Depozitul Ecologic Mofleni Craiova, Centrul de Management Frățești Giurgiu și Depozitul Central Mavrodin, din Teleorman. Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic Societatea Eco Sud a intrat pe piața gunoaielor în urmă cu 22 de ani. De atunci, a preluat și dezvoltat mai multe gropi de gunoi. Cea mai cunoscută este cea din localitate ilfoveană Vidra, acolo unde este depozitat gunoiul din București. Defapt.ro a dezvăluit recent cum a ajuns depozitul de la Vidra să fie gestionat de firma Eco Sud. Mai mult, compania a câștigat o licitație cu un singur ofertat pentru depozitarea gunoiului din Sectorul 2, deși ANRSC susține că Eco Sud nu mai deține licență pentru depozitarea gunoiului din București. Valoarea contractului atribuit de Asociația de Dezvoltarea Intercomunitară pentru Gestionarea Integrală a Deșeurilor Municipale, reprezentată de edilul Nicușor Dan, depășește suma de 8,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Singura groapă de gunoi a Capitalei, cea de la Vidra, este oficial închisă. Invocând un proces, operatorul gropii încă depozitează gunoi, dar Bucureștiul e în pragul sufocării cu deșeuri Problemele de mediu de la groapa de gunoi Vidra, de la mirosul specific până la scurgerea levigatului, au generat nemulțumirea localnicilor. Dacă în anul 2020 erau depuse "doar" câteva zeci de sesizări la Garda Națională de Mediu, în anul 2022 numărul acestora a depășit 450. Ceea ce înseamnă că, săptămânal, au fost înregistrate câte nouă plângeri. În urma controalelor efectuate de Garda Națională de Mediu în cursul anului 2022, firma Eco Sud a fost amendată de patru ori, cu o sumă cumulată de 340.000 lei. Amenzi de 400.000 de lei în trei ani la Mofleni O altă groapă de gunoi deținută de Eco Sud se află la Mofleni, Craiova. Pentru acest depozit, la nivelul Gărzii Naționale de Mediu (GNM) au fost înregistrate 14 sesizări în perioada 2020 -2022. În aceeași perioadă, în urma controalelor efectuate de comisarii GNM, s-a constat că există neconformități la valorile rezultate pentru apele uzate în urma tratării deșeurilor și a modului de gestionare a acumulărilor de levigat. Garda Națională de Mediu a mai constatat „utilizarea defectuoasă a rampei de descărcare aflată pe celula de exploatare, cât și pe celula declarată închisă. Acoperirea periodică, defectuoasă, cu materiale inerte în vederea preîntâmpinării propagării mirosurilor pestilențiale și suprafața de lucru peste limita admisă.”. Pentru toate aceste neregului de la depozitul ecologic Mofleni, Craiova, firma Eco Sud a fost sancționată de trei ori în anul 2020, cu suma totală de 300.000 lei. O altă amendă, de 100.000 de lei, a fost aplicată în cursul anului 2022. Astfel, în perioada 2020-2022, Eco Sud a fost amendată cu suma totală de 400.000 lei, adică peste 80.000 de euro. Deșeurile vegetale au luat foc la Bacău La solicitarea Defapt.ro, Garda Națională de Mediu a transmis că la Depozitul Județean Bacău al companiei Eco Sud s-au efectuat mai multe controale în perioada 2020-2022. Însă a fost făcută doar o sesizare cu privire la „autoaprinderea deșeurilor vegetale tocate de pe platforma de compostare”. „Nu au fost constatate neconformități care să constitue abateri grave de la prevederile celor 3 autorizații de mediu și 1 autorizație integrată de mediu. Pentru neconformitățile minore au fost stabilite măsuri care au fost realizate la termen. La controlul neplanificat pentru verificarea sesizării telefonice din 2020 s-a constatat că arderea tocăturii de deșeuri vegetale s-a datorat autoaprinderii pe fondul neinformării APM Bacău privind schimbarea modului de operare al acestor deșeuri”, a transmis Garda Națională de Mediu. Amenzi mai mici la Giurgiu și Teleorman Comisarii GNM au mai amendat compania Eco Sud pentru Centrul de Management Frățești Giurgiu cu suma de 100.000 de lei. Altă amendă, de 15.000 de lei, a fost aplicată pentru Depozitul Central Mavrodin, din județul Teleorman. Valoarea cumulată a amenzilor date de Garda Națională de Mediu în perioada 2020 – 2022 firmei Eco Sud pentru cele patru depozite de deșeuri cu probleme grave de mediu a fost de 850.000 lei. Adică în jur de 175.000 de euro. Defapt.ro a solicitat companiei Eco Sud un punct de vedere în legătură cu neregulile constatate și amenzile aplicate de Garda Națională de Mediu, dar reprezentanții societății nu au răspuns.

Bucureștiul se va sufoca în gunoaie (sursa: ecosud.ro)
Mediu

Bucureștiul se va sufoca în gunoaie

Bucureștiul se va sufoca în gunoaie. Groapa de gunoi de la Vidra, unde operatorii de salubritate din București și Ilfov duc gunoaiele, nu mai are licență pentru depozitarea deșeurilor. Totuși, compania Eco Sud, care deține groapa, continuă să transporte acolo gunoaie, pretextând că există pe rolul instanțelor procese de contestare a retragerii licenței. Bucureștiul se va sufoca în gunoaie Bucureștiul se îndreaptă cu pași repezi spre o criză a gunoaielor din cauza faptului că autoritățile locale nu au găsit un teren pentru a construi o nouă groapă de gunoi. Ultima groapă de gunoi a fost construită în urmă cu 24 de ani, atunci când municipalitatea s-a asociat pe o perioadă de 20 de ani cu firma Capitel Invest, deținută de Georgeta Gabrea și Nicolae Caval, pentru proiectarea, construirea și exploatarea depozitului de deșeuri de la Vidra. Primăria Municipiului București (PMB) a concesionat atunci un teren de 24 hectare de la comuna Vidra. Ulterior, PMB a concesionat terenul firmei Capitel Invest, societate care se obliga ca în primi doi ani să perceapă o taxă de depozitare de zece dolari pe tona de gunoi. Apoi, Capitel Invest a cesionat contractul către Capitel Systema Ecologic, care a fost rebotezată sub numele Systema Ecologic. În aprilie 2005, contractul de delegare pentru depozitarea gunoiului din București a fost cesionat firmei Eco Sud. Citește și: Rareș Bogdan despre profilul alegătorului PNL: „Trăiește în orașe mici și în mediul rural și parțial doar în mediul urban mare” Contractul semnat în anul 1999 prevedea ca „în cazul în care, după expirarea perioadei de 20 de ani va mai exista capacitate de depozitare, contractul își va prelungi valabilitatea în mod tacit, din an în an, până la umplerea completă a depozitului”. S-a prelungit primul an, până în iulie 2020. Apoi, Primăria Municipiului București, în ultimele luni de mandat ale primarului Gabriela Firea, a decis să rezelieze defintiv contractul cu depozitul de la Vidra. În acest sens, PMB a trimis adresa 1.078/05.06.2020 către Garda Națională de Mediu prin care notifica rezilierea contractului cu Capitel Invest, respectiv cu Eco Sud. ANRSC: Eco Sud nu mai poate depozita gunoi la Vidra În urma notificării de reziliere emise de către PMB, Garda Națională de Mediu a informat Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). La rândul ei, ANRSC a răspuns că „în forma actuală a Licenței 3683/05.05.2016, societatea Eco Sud SA nu mai are recunoscut prin licență dreptul dreptul de a presta activitatea de depozitare a deșeurilor municipale la depozitul Vidra, începând cu data de 14.07.2020”. Ionel Tescaru, președintele ANRSC, a transmis la solicitarea Defapt.ro că „operatorului Eco Sud S.A. nu îi este recunoscut dreptul de a presta activitatea de depozitare a deșeurilor provenite de pe raza municipiului București la depozitul ecologic Vidra întrucât nu au fost îndeplinite condițiile legale”. Totodată, președintele Ionel Tescaru a menționat că Eco Sud deține o licență prin care i se recunoaște dreptul de a administra depozitul de la Vidra până la data de 23.11.2023 numai pentru depozitarea deșeurilor provenite de pe raza administrativ – teritorială a comunei Jilava. Eco Sud a dat în judecată ANRSC Cu toate acestea, gunoiul colectat din București ajunge în continuare la depozitul de la Vidra. Cum? Compania Eco Sud a solicitat ANRSC să-i permită depozitarea gunoiului din București. ANRSC s-a opus pentru că PMB a reziliat contractul. Însă, decizia ANRSC prin care nu a acordat dreptul de depozitare a gunoiului la Vidra a fost contestată în instanță. Conform ANRSC, procesele deschise de Eco Sud se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție, Judecătoria Sector 1 și Curtea de Apel București. Astfel, până la finalizarea proceselor depozitul de la Vidra este deschis pentru gunoiul din Capitală. Între timp, Asociația de Dezvoltarea Intercomunitară pentru Gestionarea Integrală a Deșeurilor Municipale în Municipiul București (ADIGID), condusă de primarul Nicușor Dan, a organizat o licitație pentru „servicii de eliminare prin depozitare a deseurilor reziduale, a deşeurilor stradale, a deşeurilor de pământ şi pietre provenite de pe căile publice”. În urma licitației cu un singur ofertant pentru Lotul 2, aferent deșeurilor din Sectorul 2 al Capitalei, contractul a fost atribuit firmei Eco Sud SA. Valoarea contractului câștigat de Eco Sud este de peste 40,67 milioane lei, echivalentul a peste 8,3 milioane de euro. Eco Sud: Depozităm legal gunoi Roxana Manea, directorul executiv al firmei Eco Sud, a declarat că deșeurile din București sunt aduse la depozitul de la Vidra în baza unor contracte rezultate în urma unor licitații publice. Întrebată dacă Eco Sud deține licență valabilă pentru depozitarea deșeurilor din București la Vidra, directorul Roxana Manea a specificat că „în momentul ăsta, având în vedere că se prestează activitatea în baza unor contracte, răspunsul este da. Refuz să cred că nu avem.”. Însă, când i s-a spus că ANRSC susține oficial că Eco Sud nu deține licență, conform răspunsului transmis către Defapt.ro, Roxana Manea a întrebat dacă răspunsul este de dată recentă. După ce a primit un răspuns afirmativ, Manea a precizat că, „atunci, este o problemă la dânșii pe care trebuie să o reglăm. La nivel de București și Ilfov au fost organizate două licitații pentru preluarea deșeurilor, licitații la care noi am participat și pe care le-am câștigat. Atâta timp cât eu preiau deșeuri în baza unor contracte, în baza unor licitații, eu nu cred că este o problemă. Dar undeva, nu știu, cred că e o problemă. Ori au departamente diferite, nu pot să știu ce se întâmplă la ANRSC.”. Directorul executiv al Eco Sud a mai precizat că ANRSC a fost informată cu privire licitații: „Dar singura variantă pe care o mai văd este că dumneavoastră vă răspunde un departament, nouă, altul. Nu pot să vorbesc în numele ANRSC. Ceea ce vă pot spune este că în momentul actual am câștigat două licitații la București și Ilfov”. Primarul Ciucu: Avem un monopol al Eco Sud ADIGID nu a făcut încă publice costurile pe care le va plăti pentru fiecare tonă de gunoi depozitată la Vidra. Însă Consiliul General al Municipiului București a adoptat în iulie 2021 o hotărâre care prevede un tarif de 24,9 euro pe tona de gunoi depozitată la depozitul ecologic Vidra, deținut de Eco Sud. Primarul Nicușor Dan a declarat în decembrie 2022, la semnarea unui proiect de management integrat al deșeurilor în Sectorul 6, că groapa de la Vidra are suficient spațiu pentru a mai prelua deșeuri, însă se înregistrează probleme cu contractul semnat în 1999, fiind deschise proce în instanță. Mai mult, edilul Nicușor Dan susține că hotărârea CGMB privind tariful nu este recunoscută de către Eco Sud. Tot atunci, primarul Sectorului 6, liberalul Ciprian Ciucu, a atras atenţia asupra riscului de intrare în procedură de infringement a Bucureștiului. „Nu mai avem unde să punem gunoiul, despre asta este vorba. Intrăm în infringement, avem un monopol dat de Eco Sud, la nişte costuri foarte, foarte mari”, a precizat primarul Sectorului 6.

Fostul europarlamentar Cătălin Ivan, parc fotovoltaic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Fostul europarlamentar Cătălin Ivan, parc fotovoltaic

Fostul europarlamentar Cătălin Ivan, parc fotovoltaic. Unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din judeţul Iaşi va fi construit pe raza comunei Vlădeni. Fostul europarlamentar Cătălin Ivan, parc fotovoltaic Proiectul este într-un stadiu avansat de avizare, iar în prima parte a acestui an ar putea fi emisă autorizaţia de construire. Parcul va avea o capacitate instalată de 31 MW şi va cuprinde aproape 50.000 de panouri solare. Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean Unul dintre asociaţii firmei, cel care i-a şi adus pe investitori la Iaşi, este fostul europarlamentar Cătălin Ivan. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Romsilva renunță la drumul prin Băneasa (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Mediu

Romsilva renunță la drumul prin Băneasa

Romsilva renunță la drumul prin Băneasa. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, s-a arătat surprins de punctul de vedere adoptat marţi de către Direcţia Silvică Ilfov pe tema accesului în cartierul Greenfield, apreciind că reprezentanţii acesteia ar vrea să "scape de pădure". Romsilva renunță la drumul prin Băneasa Edilul general a declarat, în cadrul şedinţei CGMB, că Direcţia Silvică Ilfov nu susţine soluţia drumului provizoriu prin pădurea Băneasa şi insistă pe scoaterea definitivă a drumului din domeniul forestier. "Spre completa mea stupoare, Romsilva vrea să scape de pădure. Nu cred că e posibil aşa ceva. Romsilva, instituţia care prin lege trebuie să apere pădurea, azi dimineaţă nu ştia cum să scape de terenul acela. Noi insistam să se facă un drum provizoriu, adică acel drum care există - 300 de metri de piatră, restul asfaltat - să rămână aşa cum este, doi - trei ani, prin decizia pe care noi să o luăm împreună, iar în timpul acesta dezvoltatorul să avanseze cu proiectele, să rezolve cele trei ieşiri din cartier. Şi Romsilva zicea: "Nu, nu, luaţi-l voi cu totul, asfaltaţi-l. Veniţi cu un proiect de investiţie care să justifice intervenţia şi numai aşa putem să vi-l dăm". Cu ce concluzie am plecat de la discuţia de azi dimineaţă este că o să urcăm un etaj mai sus (...) direct la conducerea naţională a Romsilva, ca să vedem juridic, cu Codul silvic în faţă, de ce soluţia provizorie, cu care toată lumea este de acord, nu este posibilă legal", a spus el. Cele trei proiecte de drumuri Totodată, Nicuşor Dan a reproşat Consiliului General din fostul mandat faptul că în 2019 a autorizat construirea unor blocuri de zece etaje în cartierul Greenfield, fără să condiţioneze aceste investiţii de un drum de ieşire din acel cartier. "Există din partea dezvoltatorului trei proiecte de drum. Pentru unul din trei proiecte a obţinut aviz de oportunitate, aviz preliminar. În baza avizului preliminar a venit, în decembrie 2022, cu toată documentaţia. După analiză, în ianuarie 2023, i s-a dat avizul arhitectului-şef. Acest proiect va fi supus votului Consiliului General. Pentru celelalte două proiecte nu există documentaţia pentru avizul arhitectului-şef", a mai spus Nicuşor Dan. Consilierul general Aurelian Bădulescu (PSD) a pledat pentru trecerea drumului forestier "Vadul Moldovei" din pădurea Băneasa în domeniul public, menţionând că această chestiune ar putea fi rezolvată în câteva zile. Mandatul de negociere, luat de la S1 Marius Pavel (PSD) a propus revocarea mandatului acordat Primăriei Sectorului 1, astfel încât Primăria Capitalei să plătească taxa de 80.000 de lei în vederea scoaterii drumului din fondul forestier. "La acest moment, Codul silvic nu permite deschiderea provizorie a drumului, în 2020 s-a interzis acest lucru. Datorită faptului că există nişte oameni care depind de acel drum, a fost ţinut deschis până în 2023. Noi avem posibilitatea ca, într-o săptămână, să închidem această problemă, indiferent dacă plăteşte Primăria Sectorului 1 cei 80.000 de lei. De ce? Pentru că noi le revocăm mandatul pe care l-am dat anterior şi pe care ei nu l-au dus la capăt şi plătim noi 80.000 de lei. Este foarte, foarte simplu. Trei hârtii sunt. Acela a fost întotdeauna un drum public. Citește și: VIDEO Deschiderea drumului forestier prin pădurea Băneasa, inutilă pentru locuitorii din Greenfield: mașinile nu ar mai sta bară la bară pe aleea Teișani, ci printre copaci Aceea nu e o rezervaţie. Când a fost donată Primăriei Municipiului Bucureşti de către Regele Carol trebuia să fie pădure-parc. Acum ţi-e frică de mistreţi, seara, când treci pe lângă ea. (...) Se taie o sută de copaci, să spunem. Păi dacă tocmai am acceptat în 2019 un teren din partea lor, care multiplicat de cinci ori suprafaţa pădurii... noi ne legăm că tăiem zece copaci, în condiţiile în care câştigăm 50?", a întrebat Marius Pavel. Soluția, la primari Diana Mardarovici (PNL) a spus că liberalii vor sprijini orice soluţie legală pentru transferul drumului în domeniul public, dar a arătat că acest lucru depinde de primarul general sau de edilul Sectorului 1, nu de membrii CGMB sau ai Consiliului Local. "Toate deciziile care s-au dat deja în Consiliul General i-au împuternicit pe primari. Fără cei doi primari noi nu putem face nimic. Deci oricât de mult ne-ar plăcea să fim eleganţi, în realitate (...) legal se poate doar dacă unul dintre cei doi edili îşi asumă preluarea drumului. Asta este la doamna Clotilde Armand acum, pentru că are hotărâre în acest sens şi poate mâine să rezolve problema acestor oameni sau poate să vină la domnul primar general. Unul dintre cei doi edili poate rezolva problema", a explicat ea. De ce se plâng locuitorii din Greenfield Cătălin Diaconescu, reprezentant al comunităţii Greenfield, a luat cuvântul în cadrul şedinţei CGMB, menţionând că mai mulţi locatari au organizat marţi un protest la Primăria Capitalei pentru a atrage atenţia asupra situaţiei din zonă. El a precizat că, în fiecare dimineaţă, copiii trebuie treziţi la ora 6.00 pentru a putea ajunge la şcoală. Totodată, a invocat un plan parcelar topografic "validat de către Romsilva", conform căruia dacă drumul forestier "Vadul Moldovei" din pădurea Băneasa ar deveni drum public "există pe tot aliniamentul lui o parcelă lată de trei metri" aflată tot în administrarea Romsilva care nu va putea fi scoasă din fondul forestier de către persoane private, pentru diverse dezvoltări. "În acest moment, avem o singură cale de acces, Aleea Teişani, care este o cale de acces înspre Otopeni şi înspre Centură. Noi suntem, practic, izolaţi în acest moment de oraşul din care facem parte, într-un mod absolut incredibil. Nu spun că e vina cuiva, voiam doar să înţelegeţi care este mesajul nostru. Ne dorim în egală măsură să avem mai multe căi de acces, aşa cum foarte mulţi bucureşteni ne sugerează. Dezvoltatorul ar trebui să aibă grijă să facă alte căi de acces. Sigur, le dorim şi pe acelea şi rugăm autoritatea locală să se asigure că acele căi vor fi aprobate şi noi ne vom asigura că dezvoltatorul le va executa. Dar, până atunci, avem nevoie să accesăm oraşul din care facem parte", a spus el.

Premierul răspunde de problema câinilor comunitari (sursa: gov.ro)
Mediu

Premierul răspunde de problema câinilor comunitari

Premierul răspunde de problema câinilor comunitari. Organizația civică APADOR-CH a analizat legislația care reglementează gestionarea câinilor fără stăpân și a ajuns la concluzia că cel puțin o instituție națională are atribuții care nu se achită de sarcini pentru a preveni tragedii precum cea din zona lacului Morii. Premierul răspunde de problema câinilor comunitari Potrivit analizei APADOR-CH, "ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - n.r.) este mandatată de lege să facă planuri de acțiune și să verifice dacă autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile legale pentru gestionarea animalelor de pe teritoriul lor. Constatăm, însă, că în scandalul ultimelor zile lipsește cu desăvârșire ANSVSA, această autoritate centrală cu rol determinant în gestionarea fenomenului. Nu este luată la întrebări și se mulțumește să tacă comod, așteptând să treacă furia populară." "APADOR-CH îi solicită prim ministrului României, domnul Nicolae Ciucă, să trimită Corpul de control la ANSVSA pentru a afla dacă și în ce mod și-a îndeplinit instituția obligațiile prevăzute în art. 1 al. 4 din OUG 155/2001, de a verifica modul de aplicare a acestei ordonanțe de către consiliile locale, adică verificarea faptului dacă, consiliile locale și-au îndeplinit sau nu obligația legală de înființare a serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân și de înființare a Registrului de evidenţă a câinilor fără stăpân capturaţi.", arată organizația într-un apel publicat pe propriul site. Ce a făcut poliția națională? APADOR-CH adaugă că un rol determinant îl au și autoritățile locale, dar și poliția națională, nu cea locală. Juriștii organizației argumentează că poliția națională "îi amendează pe posesorii de animale care încalcă legile (nicăieri în aceste legi nu apare cu atribuții și poliția locală. Deși instituția a tot fost vehiculată în recentul scandal, ea nu are, totuși, vreo atribuție în acest caz)". Citește și: VIDEO Acuzații foarte grave: zona în care o femeie a murit sfâșiată de câini, intenționat nesupravegheată de autorități – în zonă se aduc ilegal deșeuri Tocmai de aceea, organizația i-a cerut date și ministrului de Interne, Lucian Bode, în legătură cu amenzile aplicate din 2015 încoace de poliție celor care încalcă legea în chestiunea câinilor fără stăpân. "Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) funcţionează ca autoritate de reglementare în domeniul sanitar-veterinar și pentru siguranţa alimentelor, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului.", se menționează pe site-ul ANSVSA.

Daea a autorizat ilegal pesticide interzise (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Mediu

Daea a autorizat ilegal pesticide interzise

Daea a autorizat ilegal pesticide interzise. Petre Daea, ministrul pesedist al Agriculturii, se face că promovează mâncarea sănătoasă, dar în realitate susține folosirea pesticidelor extrem de toxice, interzise de Uniunea Europeană, în agricultura românească. Ministerul Agriculturii a emis în regim de urgență, la sfârșitul anului trecut, derogări pentru folosirea substanțelor toxice pentru tratarea semințelor de porumb, floarea-soarelui și a sfeclei de zahăr. Ulterior, pe 19 ianuarie, Curtea de Justiție Europeană a decis că derogările emise de autorități pentru folosirea pesticidelor toxice sunt ilegale. Daea a autorizat ilegal pesticide interzise Ministerul Agriculturii, sub conducerea lui Petre Daea, a emis înaintea Crăciunului mai multe autorizații în regim de urgență pentru a permite tratatea semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr cu substanțe chimice extrem de toxice pentru albine, mediu și om. Este vorba despre substanțele clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam, care sunt destinate pentru a combate anumite insecte din sol care pot ataca semințele plantelor. Însă substanțele toxice rămân în plantă și afectează și alte insecte, "benefice" – albinele și alți polenizatori, care se hrănesc cu polenul, nectarul și gutația contaminate. Aceste substanțe fac parte din categoria neonicotinoidelor și sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă WWF România susține într-un comunicat de presă că decizia a fost luată fără consultarea părților afectate, adică apicultori și solicitarea civilă, dar "la cererea și în beneficiul a cinci organizații de fermieri mari". Despre matrapazlâcurile de la Ministerul Agriculturii s-a aflat de abia în ianuarie 2023. Neonicotinoizii distrug albinele Pe 19 ianuarie 2023, Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) a emis un comunicat de presă prin care anunța că s-a luat decizia că "statele membre nu pot deroga interdicțiile exprese privind introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu produse fitosanitare care conțin neonicotinoizi". Magistrații de la CJUE susțin că aceste măsuri de interzicere au fost adoptate pentru a garanta nivelul ridicat de protecție a sănătății animale în cadrul Uniunii. "Tiametoxamul și clotianidina sunt insecticide din grupa neonicotinoidelor utilizate în agricultură pentru tratarea semințelor, autorizate inițial în Uniune. Cu toate acestea, având în vedere riscurile mari acute și cronice pentru albine de la semințe tratate cu produse de protecție a plantelor care conțin acești neonicotinoizi și ținând cont de nivelul ridicat de protecție a sănătății animale urmărit în Uniune, în 2018, Comisia a adoptat noi reglementări care impun restricții stricte privind utilizarea acestor substanțe active", se menționează în comunicatul CJUE. ONG-urile vor retragerea derogărilor Organizația WWF atrage atenția că la semănatul semințelor tratate se produce praf încărcat cu pesticide care se dispersează în aer, constând într-o sursă suplimentară de stres atât pentru polenizatori, cât și pentru mediu în general și oameni. Pentru a se reduce această problemă (atenție, e vorba de a se reduce, nu elimina, spune WWF), există numeroase reguli și un anumit tip de echipament ce poate fi folosit la semănat, însă nerespectarea acestora duce doar la retragerea autorizației de folosire a semințelor tratate, iar societatea și mediul înconjurător rămân să suporte costurile de sănătate asociate cu prezența pesticidelor în plante, sol, apă, aer, produse agricole și alimentare. În acest sens organizațiile Eco Ruralis, Romapis și WWF România, reprezentând interesele apicultorilor, micilor producători și conservarea naturii, solicită retragerea derogării pentru anul acesta și conformarea la hotărârea Curții de Justiție Europene pentru viitor. "În cazul în care derogarea nu este anulată, dorim să informăm apicultorii și cetățenii că sfecla de zahăr se va trata cu clotianidin și tiametoxam și se va semăna în județele Alba, Bacău, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Vaslui, în perioada 1 martie - 30 mai. Iar tratamentele la porumb și floarea-soarelui, cu imidacloprid și tiametoxam, au început în 23 ianuarie și se vor cultiva în toată țara, pe suprafețele puternic afectate, conform textului derogării", susține WWF. Ramona Duminicioiu, membru în Comitetul de Coordonare Eco Ruralis, a spus că "micii producători din România sunt împotriva folosirii neonicotinoidelor și substanțelor toxice periculoase. Suntem pentru reglementarea cât mai strictă a acestora, întrucât avem convingerea că putem și trebuie să producem hrană folosind practici agroecologice.".

Deschiderea drumului forestier prin Băneasa, inutilă (sursa: greennews.ro)
Mediu

Deschiderea drumului forestier prin Băneasa, inutilă

Deschiderea drumului forestier prin Băneasa, inutilă. Azi, locuitorii din cartierul Greenfield au o singură cale de acces spre București: aleea Teișani. Din inima cartierului Greenfield până la DN1 sunt aproximativ 2,2 km. Cum arată aleea Teișani în fiecare dimineață pe sensul spre DN1: sute de mașini sunt înșirate pe doi kilometri. Bară la bară pe aleea Teișani Cu noroc, dacă o mașină intră în DN1 la fiecare cinci secunde, ieșirea din cartier durează cam jumătate de oră (VIDEO). Fără noroc, ieșirea din Greenfield se face în cam o oră, ceea ce proprietarii din „cartierul îmbrățișat de pădure” știu foarte bine, pentru că experimentează în fiecare dimineață. Locuitorii din Greenfield vor ca drumul prin pădurea Băneasa (Vadul Moldovei) să fie redeschis. Legal, pe acel drum forestier nu este permis accesul auto. Sau cel puțin nu acum. În viața reală, drumul a fost deschis până în 2022, inclusiv. Drumul forestier ajunge la Grădina Zoologică, apoi în strada Erou Iancu Nicolae. Până la giratoriul dintre strada Erou Iancu Nicolae și aleea Privighetorilor sunt aproximativ 1,7 km. Deschiderea drumului forestier prin Băneasa, inutilă Dacă strada Vadul Moldovei ar fi deschisă traficului auto, în fiecare dimineață ar încăpea, până la strada Erou Iancu Nicolae, în jur de 300 de mașini, bară la bară. La fel ca pe aleea Teișani, cu noroc, dacă o mașină intră în Iancu Nicolae la fiecare cinci secunde, ieșirea din cartier durează cam jumătate de oră. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Practic, la primele ore ale dimineții, nu ar exista nici un avantaj pentru cei cel puțin 1.000 de șoferi din Greenfield. Problema locuitorilor din Greenfield nu este lipsa de acces pe Vadul Moldovei, ci aglomerația din DN1 și Erou Iancu Nicolae.

Voluntarii germani, terifiați de uciderea câinilor (sursa: RTL)
Mediu

Voluntarii germani, terifiați de uciderea câinilor

Voluntarii germani, terifiați de uciderea câinilor. Cazul Anei Oroș Daraban n-a trecut neobservat de presa din străinătate, relansând dezbaterea asupra situației animalelor fără stăpân din România. Astfel, cotidiene importante din Germania, precum Der Spiegel, sau Die Welt, dar și televiziuni, RTL News sau ZDF, au preluat știrea, atrăgând atenția asupra acestei probleme sociale din România, care trenează de prea mulți ani, amintind de cazul lui Ionuț Anghel, care a dus la adoptarea normelor privind eutanasierea animalelor din adăposturi, nerevendicate în timp de 14 zile, și readucând pe tapet drepturile animalelor. Der Spiegel: Câinii își apără teritoriile "Haitele de cîini vagabonzi din România își apară teritoriile. De zeci de ani, câinii fără stăpân sunt o problemă în orașele românești", arată cotidianul german Der Spiegel, afirmând că, pe străzile orașelor din România, mii de animale trăiesc în haite care "își apără agresiv teritoriile". Prin urmare, există în continuu cazuri de oameni mușcați. "Câinii vagabonzi au atacat și au omorât o femeie, în timp ce aceasta făcea jogging într-o zonă de agrement de la marginea Bucureștiului. Biologul și inginerul în vârstă de 43 de ani fusese atacat anterior de câinii străzii și rănit grav în aprilie trecut în aceeași zonă, la lacul de acumulare Morii din sectorul 6 al Bucureștiului. (...) Necrologurile au descris-o pe femeie ca fiind iubitoare de natură și de animale și sportivă (...), alpinist activ și implicată în diverse inițiative de conservare a mediului și a naturii. (...) Potrivit informațiilor, ea lasă în urmă un copil.", scrie Der Spiegel. Publicația citată amintește și de cazul lui Ionuț Anghel, copilul omorât de câini în 2013, care a dus la adoptarea de către Guven a normelor privind eutanasierea animalelor fără stăpân, capturate și nerevendicate în termen de 14 zile: "Organizațiile internaționale de protecție a animalelor s-au pronunțat împotriva capturării câinilor, fiind de părere că pentru rezolvarea problemei este suficientă castrarea animalelor, pentru a le reduce agresivitatea. Pe această temă s-a pronunțat și Brigitte Bardot, legendă a filmului francez și activistă vehementă pentru drepturile animalelor, care sprijină planurile de sterilizare a animalelor.". Die Welt și ZDF menționează ineficiența "Autoritățile României au luptat până acum cu problema, însă fără prea mult succes", scrie și Die Welt, comentând faptul că nici una dintre măsurile luate până acum, precum campaniile de sterilizare, masarea în adăposturi, care sunt supraaglomerate, sau eutanasierea ocazională a animalelor fără stăpân, nu au reușit să îmbunătățească situația în mod semnificativ. Potrivit televiziunii germane ZDF, România nu ține sub control problema câinilor de pe străzi. "Caz tragic din România: câinii vagabonzi au atacat și au omorât o femeie de 43 de ani, în timp ce aceasta făcea jogging la marginea Bucureștiului", a arătat ZDF, readucînd totodată în atenția publicului german un reportaj din 2021, făcut la adăpostul pentru câini din Pitești, Smeura. Intervievați, voluntarii germani care activează în cadrul adăpostului, s-au declarat revoltați și de lipsa de coerență a autorităților în a rezolva problema, dar și de legea care prevede eutanasierea câinilor fără stăpân, dacă în termen de 14 zile aceștia nu sunt revendicați. Voluntarii germani, terifiați de uciderea câinilor Matthias Schmidt, activist pentru drepturile animalelor, președintele organizației Tierhilfe Hoffnung, și voluntar la adăpostul Smeura, a declarat pentru ZDF: "Pot să admit că această situație nu are o rezolvare ușoară. Însă autoritățile decid că e mai la îndemână să captureze și să omoare aceste animale, în loc să le sterilizeze.". Cuplul de germani Anette și Norbert Müller, și ei voluntari la adăpostul Smeura, strâng donații pentru a susține adăpostul de la Pitești, făcând totodată cunoscută în Germania situația acestor animale, ajutând la adopția lor. Anette Müller povestește că a aflat despre adăpostul Smeura, dintr-un fluturaș găsit în cabinetul medicului veterinar și că imediat s-au hotărât să ajute. S-a declarat șocată de ceea ce a găsit în alte adăposturi pentru animale: "Este îngrozitor când mergi la un adăpost și vezi cum, o dată la câteva zile, câini sunt scoși de cuștile în care stau, ca să fie omorâți. Privindu-i, vezi în ochii lor că toți vor să fie salvați, însă oamenii ridică din umeri spunând că asta e situația.". RTL: Câinii nu sunt liberi, sunt în pericol "Groază în București", titrează și televiziunea RTL News știrea morții Anei Daraban. "Câinii străzii au atacat o femeie în timp ce aceasta făcea jogging într-o zonă turistică de la marginea Bucureștiului. Tragicul incident petrecut sâmbătă a șocat publicul din România.", a arătat RTL. În articol se face trimitere și la un reportaj, realizat în 2020, despre starea mizerabilă a adăposturile de animale din România - "Suferința câinilor fără stăpân din România: bătuți, otrăviți, uciși: maidanezii trăiesc în pericol constant". "În Occident, mulți oameni cred că pe străzile din Europa de Est câinii vagabonzi trăiesc în «libertate». În realitate, ei trăiesc în pericol constant. Sunt torturați, bătuți și otrăviți. Animalele capturate ajung adesea în adăposturii, unde mor, în condiții îngrozitoare.", potrivit reportajului menționat. Uciderea patrupedelor nu rezolvă problema Conform organizației de protecție a animalelor "Four Paws", în urma campaniei de amploare derulate în România între 2013 și 2015, sute de mii de câini au fost prinși și uciși de autoritățile române. "Pentru scurt timp a existat o diminuare a prezenței pe străzi a animalelor fără stăpân, însă problema nu a fost abordată structural. Doar uciderea câinilor nu rezolvă problema pe termen lung", a declarat pentru RTL Manuela Rowlings de la "Four Paws" din Europa". "Vedem că animalele sunt în continuare abandonate. Vedem că, și dacă sunt duse în adăposturi, în mod constant apar altele pe stradă, iar în România, numărul de câini vagabonzi s-a redus doar foarte puțin.", a mai spus aceasta. Citește și: EXCLUSIV Dosarul penal deschis în urma atacului câinilor de la Lacul Morii asupra Anei Oros Daraban în aprilie 2022, încă în faza urmăririi in rem (se investighează fapte, nu persoane) Soluții ar exista, potrivit Manuelei Rowlings - sterilizarea, dar și multiplicarea campaniilor de adopție și conștientizarea importanței acesteia: "Multe animale fără stăpân care provin din Europa de Est sunt adoptate în Occident, dar e important și ca această cultura a adopției să fie consolidată pe plan intern.".

Câinii ucigași "păzeau" gunoaie aruncate ilegal (sursa: Facebook/Octavian Berceanu)
Mediu

Câinii ucigași "păzeau" gunoaie aruncate ilegal

Câinii ucigași "păzeau" gunoaie aruncate ilegal. Fostul comisar-șef al Gărzii de Mediu Octavian Berceanu acuză autoritățile Sectorului 6, dar și pe cele naționale cu atribuții de mediu, că au transformat zona în care o femeie a fost omorâtă de câini într-un "no man's land" cu intenție. Câinii ucigași "păzeau" gunoaie aruncate ilegal Potrivit lui Berceanu, pe terenurile virane care mărginesc Lacul Morii se îngroapă constant deșeuri de tot felul. Ex-comisarul-șef spune că el însuși a fost agresat când a descoperit astfel de situații. "Dumnezeu sa te primeasca, Ana Oros Daraban ! Sa mori mancat de caini, in Bucuresti, este greu de imaginat. Si totusi este a doua oara cand Ana, intr-o zona de promenada din Bucuresti, a fost atacata de caini. Prima oara a fost mutilata pe viata, acum ucisa. Nu am vazut pe nimeni da la PMB sau Primaria Sectorului 6 in locul in care s-a produs tragedia, acum sau in trecut. Oare ce asteptam? Citește și: Personajul absent în drama femeii ucise de câini: primarul din Chiajna, co-președinte ALDE și edil-șef din 1996. Cea mai bogată comună din România are stâne de oi, lângă București Am chemat Politia Romana in acelasi loc pentru ingropare de deseuri, pentru braconaj la specii protejate de pasari si pentru ca am fost batut atunci cand am atras atentia unora care aruncau deseuri. Exista stalpi de iluminat care pot sustine camere de supraveghere, exista institutii, exista bani si tot degeaba. 17:45 Vin cu o completare: In incidentul din 2022 cand Ana a fost atacata si mutilata de o haita de caini fara stapan, totusi acestia nu au ucis-o. Tragedia de azi si faptul ca am vazut filmari recente din zona cu caini de lupta lasati liber, cu toate ca oamenii sunt disperati din cauza lor, ma duce cu gandul ca ceva pute rau la nivelul administratiei locale si a politiei nationale cu competente in S6. Si imi aduc bine aminte de depozitele ilegale de deseuri aferente locatiei, de faptul ca o parte din stadionul Giulesti a fost demolat si carat acolo ilegal, chiar prin fata echipajelor de politie. Toate detaliile ma fac sa cred ca principalul suport al infractionalitatii vine de la cei care trebuie sa mentina legea si imi asum ceea ce spun, pentru ca singurul moment in care mai intervin autoritatile este atunci cand apar televiziunile.", a scris Berceanu pe Facebook. Berceanu a postat și o fotografie din zonă, făcută în 2021, în care apare inclusiv Ana Oros Draban, la o acțiune de plantare de puieți.

Cât carburant se consumă în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Mediu

Cât carburant se consumă în România

Cât carburant se consumă în România. Zilnic, fiecare român aflat în România consumă aproape un litru de carburant, chiar dacă nu pleacă nicăieri. În fiecare oră, în medie, la nivel național, se consumă peste 600.000 de litri de carburant. Cât carburant se consumă în România Potrivit inginerului Sorin Patiu de la Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), în România se consumă 10.000 de litri de carburant pe minut. În fiecare minut, în medie. Conform hărților de consum de carburant realizate de CESTRIN, cel mai "însetat" județ este Ilfov, urmat de Prahova și Cluj. Cel mai mic consum de carburant se înregistrează Tulcea, care are cea mai mică suprafață terestră din toate județele României, deci și cele mai puține șosele. Citește și: BREAKING Maia Sandu sugerează că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Prin constituție, țara este neutră Evident, având în vedere consumul, polul poluării de trafic se află pe axa Ilfov – Prahova, cea mai poluată zonă din România cu noxe care provin din arderea carburanților.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră