vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

375 articole
Mediu

Eoliene fotovoltaice furnizat 12% electricitatea mondială

Capacităţile eoliene şi fotovoltaice au furnizat anul trecut 12% din electricitatea mondială, în creştere faţă de 10% în 2021, dar sunt în continuare cu mult în urma cărbunelui, care rămâne principala sursă mondială de electricitate, arată un raport publicat miercuri de think tank-ul Ember. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Capacităţile eoliene şi fotovoltaice au furnizat 12% din electricitatea mondială Pentru cel de al patrulea raport anual „Global Electricity Review”, Ember a analizat datele cu privire la producţia de electricitate din 78 de ţări care, împreună, sunt responsabile pentru 93% din cererea mondială de electricitate. Concluzia la care au ajuns experţii think tank-ului este că toate sursele de energie regenerabilă plus energia nucleară au fost responsabile anul trecut pentru 39% din producţia mondială de electricitate, un nivel record potrivit autorilor raportului, restul fiind acoperit de combustibilii fosili (gaze naturale, petrol, cărbune). Comparativ cu situaţia din 2021, ponderea energiei fotovoltaice în producţia mondială de electricitate a crescut cu 24%, iar cea a energiei eoliene cu 17%. Chiar şi în contextul crizei globale a gazelor naturale şi a faptului că unele ţări au repornit vechile termocentrale pe cărbune pentru a face faţă cererii, producţia de electricitate pe bază de cărbune a crescut cu 1,1%, în timp ce producţia de electricitate pe bază de gaze naturale a scăzut cu 0,2% din cauza preţurilor ridicate la acest combustibil. 2023, scădere nesemnificativă a energiei produse din combustibili fosili „În pofida acestor progrese, cărbunele rămâne cea mai mare sursă de electricitate la nivel mondial, producând 36% din electricitatea mondială în 2022”, subliniază autorii raportului. Folosirea în continuare a gazelor naturale şi a cărbunelui pentru a răspunde la cererea de electricitate a avut drept consecinţă „creşterea cu 1,3% a emisiilor de gaze cu efect de seră până la un nou record de 12 miliarde tone de echivalent CO2 în 2022”. Cu toate acestea, autorii raportului consideră că este posibil ca anul 2022 să fie cel în care emisiile legate de sectorul energetic au atins vârful fiind şi ultimul an de creştere a energiei produse din combustibili fosili. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Pentru 2023, experţii se aşteaptă la o uşoară scădere (minus 0,3%) a producţiei de electricitate pe bază de combustibili fosili, scăderi mai importante fiind prognozate pentru următorii ani pe măsură ce se va accelera dezvoltarea capacităţilor eoliene şi fotovoltaice.

Capacităţile eoliene şi fotovoltaice au furnizat 12% din electricitatea mondială Foto: Facebook
Tribunalul Bucureşti a anulat PUZ Parcul Tineretului Foto: Facebook Nicusor Dan
Mediu

Tribunalul Bucureşti a anulat PUZ Parcul Tineretului

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat că Tribunalul Bucureşti a anulat PUZ Parcul Tineretului. Tribunalul Bucureşti a anulat, luni, PUZ Parcul Tineretului, în baza unei acţiuni pe care a iniţiat-o în 2018 Asociaţia Salvaţi Bucureştiul împreună cu Fundaţia Eco Civica. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Tribunalul Bucureşti a anulat PUZ Parcul Tineretului Nicușor Dan a scris, miercuri, pe Facebook, că prin PUZ-ul aprobat în 2005 câteva zeci de hectare din parc au devenit construibile. Potrivit edilului general al Capitalei, cinci blocuri sunt consecinţa acestui PUZ. De asemenea, Nicuşor Dan a spus că două construcţii neterminate au fost începute în baza aceluiaşi PUZ şi stopate în instanţă de aceleaşi două asociaţii. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Primarul a afirmat că alte investiţii prevăzute de acest PUZ sunt în diferite stadii în instanţă. "Aşa s-a dezvoltat Bucureştiul în ultimii 20 de ani. Traficul şi poluarea pe care le resimţim cu toţii sunt consecinţele", a adăugat Nicuşor Dan. Practic, Parcul Tineretului avea 44 de hectare de spațiu verde primite chiar de la regimul Ceaușescu. În urma acestui PUZ din aceste hectare 23 mai figurează ca parc, iar celelalt 21 devin rezervă de retrocedare sau zone construibile cu funcțiunea L1a. În 2005, Consiliul General al Capitalei a aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) Parcul Tineretului, care era compus din trei părți: Palatul Național al Copiilor (PNC), zona olimpică, terenul noii Săli Polivalente, explică Buletin de București.

ONG-urile de mediu dau statul în judecată Foto: Romsilva
Mediu

ONG-urile de mediu dau statul în judecată

ONG-urile de mediu dau statul în judecată: comunitatea Declic a chemat statul român în instanță, pentru că îi cere acțiuni concrete împotriva schimbărilor climatice, anunță RFI. Demersul este susținut de organizațiile ecologiste Bankwatch România și 2Celsius. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ONG-urile de mediu dau statul în judecată Cătălina Hopârteanu, campaigner la Declic, a explicat la RFI ce urmăresc ONG-urile de mediu prin acest proces pe climă: ”Am cerut instanței să oblige Ministerul Mediului și Ministerul Energiei să ia măsuri pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Aici vorbim pe de o parte de creșterea procentului de energie verde din mixul energetic la 45% până în 2030, așa cum cere și Uniunea Europeană, dar și măsuri de protecție a pădurilor și măsuri prin care să reușim să ajungem ca țară la neutralitate climatică până în 2050”. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Ea a explicat ce riscă statul, dacă pierde procesul: „Dacă noi vom avea câștig de cauză în acest proces, atunci am cerut de altfel instanței să amendeze cu 20% din salariul minim, pentru fiecare zi de întârziere, să-i amendeze pe premier, ministrul Energiei și ministrul Mediului, cei care vor fi în funcție la momentul deciziei instanței, asta pentru că nu credem că e normal ca tot noi, cetățenii, să plătim, adică prin aceste instituții, ci vrem ca cei responsabili de acțiunile lor să fie trași la răspundere”.

Refacere ecologică la Dobroneagu Foto: Conservation Carpathia
Mediu

Refacere ecologică la Dobroneagu

Refacere ecologică la Dobroneagu, în Argeș, cu peste 130.000 de puieţi şi, în premieră, cu semănătură directă de seminţe de jir, în cadrul proiectului iniţiat de Fundaţia Conservation Carpathia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe lângă plantarea tradiţională de puieţi, la Dobroneagu se va testa semănătura directă cu seminţe de jir, iar în zonele greu accesibile se va utiliza drona. Refacere ecologică la Dobroneagu Zona Dobroneagu are o suprafaţă de 200 de hectare, iar pădurea a dispărut de aici atât ca urmare a tăierilor ilegale din perioada 2008-2010, când 40 de hectare au fost afectate, dar şi ca urmare a unei doborâturi de vânt din 6 februarie 2020, care a afectat 160 de hectare. Procesul de reconstrucţie ecologică a zonei a început în primavara anului 2022, fiind plantaţi puieţi de molid, fag, brad, paltin şi scoruş pe 55 hectare din suprafaţa afectată de doborâtura de vânt, iar în toamnă s-au refăcut peste 32 hectare din arealul tăiat ilegal, a precizat sursa citată. Fundaţia Conservation Carpathia mai desfăşoară lucrări pe alte 5 şantiere de reconstrucţie ecologică, urmând să fie plantaţi, în această primăvară, peste 240.000puieţi. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Din 2013 şi până în prezent, Conservation Carpathia a plantat 3,7 milioane puieţi şi a refăcut o suprafaţă de 1.906 ha de pădure, au mai transmis reprezentanţii Fundaţiei.

Efectele secetei pedologice 2022 în România (sursa: Facebook/MADR)
Mediu

Efectele secetei pedologice 2022 în România

Efectele secetei pedologice 2022 în România. Peste 148.000 de fermieri afectaţi de seceta pedologică, pe o suprafaţă de circa 1,11 milioane hectare de culturi înfiinţate în primăvara anului 2022, vor beneficia de un ajutor de stat sub forma unui grant în valoare de 869,6 milioane de lei, potrivit unui proiect de OUG publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Efectele secetei pedologice 2022 în România Schema de ajutor de stat se acordă producătorilor agricoli sub forma de grant pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, soia şi mazăre afectate de seceta pedologică în grade peste 30% şi până la 100% inclusiv. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit datelor centralizate din procesele-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturi agricole, un număr de peste 148.000 de fermieri au fost afectaţi de seceta pedologică, o suprafaţă cultivată de peste 1.110.000 hectare a fost calamitată parţial, din care peste 705.000 ha cu porumb, peste 360.000 ha cu floarea - soarelui, peste 47.300 ha cu soia şi peste 8.100 ha cu mazăre. "Ajutorul de stat sub forma de grant unitar este în cuantum maxim de 1.000 lei/ha aferent unui grad de calamitare de 100%, care este prevăzut în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, pentru oricare dintre culturi. Dacă procentul de calamitare prevăzut în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor este de peste 30% şi până la 100%, cuantumul grantului unitar care se poate acordă se diminuează corespunzător", se arată în comunicat. Despăgubirile, de la buget Schema de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică din perioada martie - septembrie 2022 se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2023. Schema se aplică pe întreg teritoriul României, iar sumele se plătesc până la data de 31 decembrie 2023. Potrivit MADR, beneficiarii sunt eligibili la solicitarea schemei dacă deţin proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, întocmit până cel târziu la data de 30 noiembrie 2022 (...) pentru culturile de porumb şi/sau floarea - soarelui şi/sau soia şi/sau mazăre, înfiinţate în primăvara anului 2022 şi suprafeţele calamitate de seceta pedologică. De asemenea, beneficiarii trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu cererea unică de plată 2022, din care se identifică culturile înfiinţate în primăvara anului 2022, respectiv porumb şi / sau floarea - soarelui, şi/sau soia şi/sau mazăre precum şi suprafeţele de teren declarate aferente acestor culturi. Camalitare: 30-100% Nu în utimul rând, beneficiarii sunt eligibili dacă nu sunt în dificultate, cu excepţia beneficiarilor a căror dificultate este cauzată de secetă pedologică şi dovedită prin consemnarea în procesele verbale a procentelor de calamitare de peste 30% şi până la 100% inclusiv. Potrivit sursei citate, direcţiile pentru agricultură judeţene reprezintă autoritatea competentă responsabilă cu implementarea schemei. "Având în vedere prevederile pct. 357 din Comunicarea Comisiei - Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale (2022/C 485/01), ajutoarele şi orice altă plată primită în scopul compensării pagubelor, inclusiv plăţile furnizate în cadrul altor măsuri naţionale sau ale Uniunii ori în cadrul poliţelor de asigurare aferente pagubelor pentru care se acordă ajutor, nu trebuie să depăşească 80% din costurile eligibile", se arată în comunicatul MADR. Există și asigurați În cazul beneficiarilor care sunt deţinători ai unui contract de asigurare pentru secetă şi/sau sunt beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per ha, însumată cu grantul per ha posibil de acordat prin prezenta schemă, conduce la o depăşire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceştia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depăşirea în cauză cu plata dobânzii aferente pieţei. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor De asemenea, în cazul beneficiarilor care sunt asiguraţi contra secetei, inclusiv a celor asiguraţi care sunt şi beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per ha, anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceştia sunt obligaţi să menţioneze în cererile de plată, la secţiunea Declaraţii şi angajamente, sumele primite de la societăţile de asigurare, au transmis reprezentanţii MADR.

Transporturile de lemn, probleme cu legea (sursa: Facebook/Bodnar Daniel)
Mediu

Transporturile de lemn, probleme cu legea

Transporturile de lemn, probleme cu legea. Poliţiştii bistriţeni au confiscat la sfârşitul săptămânii trecute peste 100 de metri cubi de material lemnos fără acte, în urma verificării transporturilor de masă lemnoasă, potrivit buletinului de presă remis luni de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Bistriţa-Năsăud. Transporturile de lemn, probleme cu legea Au fost controlate 31 de transporturi de material lemnos şi, ca urmare a neregulilor constatate, au fost aplicate 21 de amenzi în cuantum total de 21.000 de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Suplimentar, a fost dispusă măsura ridicării în vederea confiscării a 106 metri cubi de material lemnos transportaţi fără documente legale, în valoare de peste 31.000 de lei. Poliţiştii au verificat, de asemenea, cinci agenţi economici din domeniul exploatării, prelucrării şi comercializării lemnului. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor Controalele pe linie silvică s-au desfăşurat în colaborare cu Garda Forestieră Cluj şi angajaţi ai unor ocoale silvice din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea (sursa: Facebook/Ștefan Ilie)
Mediu

Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea

Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea. Primăria municipiului a început amenajarea unei platforme subterane pentru colectarea deşeurilor, care va face parte dintr-un sistem digital de gestionare a deşeurilor din oraş. Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea Potrivit unei postări pe Facebook a primarului Ştefan Ilie, această primă platformă subterană de colectare a deşeurilor este instalată în cartierul Dallas şi va costa 48.703 euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Vor urma încă 100 de platforme subterane şi supraterane. Acum, organizăm licitaţia pentru proiectarea şi execuţia lor. Digitalizarea sistemului de gestionare a deşeurilor va permite societăţii Servicii Publice SA când trebuie să fie golite platformele şi cine lasă deşeuri în apropierea lor", a declarat, pentru Agerpres, primarul Ştefan Ilie. Citește și: NASA dezvăluie un nou instrument prin care va monitoriza poluarea în America de Nord El a mai spus că 40% din platformele care se vor mai monta vor fi subterane, în zonele turistice, iar celelalte vor fi platforme supraterane. Valoarea totală a proiectului de montare a celor 100 de platforme este de 1.849.928 euro.

Rețea de braconaj foarte complexă, destructurată (sursa: Facebook/Romsilva)
Mediu

Rețea de braconaj foarte complexă, destructurată

Rețea de braconaj foarte complexă, destructurată. Poliţiştii Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase au găsit 42 de câini ogari şi 12 pui, 120 de păsări de interes naţional, pentru care este interzisă deţinerea şi capturarea, şi au indisponibilizat 10.000 de euro în urma percheziţiilor la braconieri. Rețea de braconaj foarte complexă, destructurată "De asemenea, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 50.000 de lei pentru nemicrociparea câinilor ogari", informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) transmis luni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Au fost ridicate 15 telefoane mobile aparţinând persoanelor care au fost percheziţionate, alte bunuri ce pot sprijini în soluţionarea cauzei, precum laptop-uri, proiectoare, binocluri şi dispozitive de capturare a păsărilor/capcane, precum şi trei carcase de iepuri şi a fost întocmită o notă de constatare de către Garda de Mediu Giurgiu, urmând ca, la finalizarea verificărilor, să fie aplicate măsuri legale. "15 persoane ar fi săvârşit infracţiuni la regimul cinegetic şi la regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, prin capturarea vânatului de talie mică şi mijlocie, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte", arată sursa citată. Ogari, echipamente, mașini Braconierii ar fi folosit câini ogari sau metişi (VIDEO), dispozitive de vedere pe timp de noapte şi autoturisme special modificate pentru accesul pe fondurile de vânătoare. Acţiunea a beneficiat de sprijinul specialiştilor criminalişti, echipelor de intervenţie, precum şi al poliţiştilor structurilor de arme, explozivi şi substanţe periculoase, investigaţii criminale şi de la protecţia animalelor din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene Ilfov, Giurgiu şi Teleorman. Citește și: NASA dezvăluie un nou instrument prin care va monitoriza poluarea în America de Nord Activităţile au fost realizate simultan, în judeţele Ilfov şi Giurgiu, cu suportul specialiştilor Gărzii Naţionale de Mediu, Consiliului Judeţean Ilfov şi Societăţii Ornitologice Române, conform competenţelor ce le revin.

Viermii de bălegar vor coloniza luna (sursa: sciencedirect.com)
Mediu

Viermii de bălegar vor coloniza luna

Viermii de bălegar vor coloniza luna. Teste efectuate în Italia sugerează că viermii ar avea potenţialul de a transforma suprafaţa cenuşie, prăfoasă, de pe Lună în sol fertil şi cultivabil, relatează ANSA. Viermii de bălegar vor coloniza luna Cercetarea realizată asupra speciei Eisenia fetida, cunoscută şi sub denumirile de vierme de bălegar sau râmă roşie, a fost coordonat de Şcoala pentru Studii Avansate Sant'Anna din Pisa, în colaborare cu Institutul de Ştiinţe Gran Sasso (GSSI). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Efectele benefice ale râmelor asupra solurilor ar putea fi promiţătoare pentru îmbunătăţirea fertilităţii solului selenar, permiţând utilizarea substraturilor locale pentru agricultura spaţială", au scris autorii studiului, Cesare Stefanini şi Donato Romano de la Institutul de bio-robotică al Şcolii Sant'Anna, alături de Chiara Pucciariello de la Centrul de Botanică de la Sant'Anna şi de Adriano Di Giovanni de la GSSI. Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Heliyon. Regolitul, învins de râma roșie Conceput cu gândul la viitoarele misiuni selenare de lungă durată, cu echipaj uman, experimentul a fost realizat prin introducerea viermilor pe un teren ce simulează regolitul selenar, ansamblul de sedimente, praf şi pietre care formează substratul de pe Lună. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor "Un grup restrâns de ingineri, entomologi şi biologi şi-au asumat o mare provocare ştiinţifică: cum să facă fertil solul selenar, care este mai agresiv şi mai ostil vieţii comparativ cu solul de pe Pământ", a spus Cesare Stefanini, citat de ANSA. "Suntem primii din lume care am reuşit să demonstrăm că o specie de viermi este capabilă să supravieţuiască pe această suprafaţă. Este un prim pas către posibilitatea de a face agricultură pe Lună", a adăugat cercetătorul.

NASA, nou instrument prin care va monitoriza poluarea Foto: Proiectul TEMPO
Mediu

NASA, nou instrument prin care va monitoriza poluarea

NASA dezvăluie un nou instrument prin care va monitoriza poluarea în America de Nord până la nivelul cartierului, anunță AFP, citată de RFI Romania. O rachetă Falcon 9, purtând noul dispozitiv NASA, a fost lansată vineri, din Florida. Lansarea va duce pe orbită instrumentul de monitorizare a poluării emisiilor troposferei (TEMPO), care va permite oamenilor de știință să monitorizeze poluanții atmosferici și sursele lor de emisie la un nivel nemaivăzut până acum. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online NASA, nou instrument prin care va monitoriza poluarea Datele colectate de TEMPO vor fi folosite de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA, Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă și alte agenții responsabile cu combaterea poluării atmosferice. „TEMPO va măsura poluarea și calitatea aerului în toată America de Nord, la fiecare oră din timpul zilei, de la Puerto Rico până la nisipurile bituminoase din Canada”, a declarat Kevin Daugherty, managerul proiectului TEMPO de la NASA. TEMPO va avea multiple aplicații, de la măsurarea nivelurilor atmosferice a diferiților poluanți, până la furnizarea de prognoze privind calitatea aerului și sprijinirea dezvoltării strategiilor de control a emisiilor. TEMPO va putea, de asemenea, să urmărească poluarea cauzată de incendiile de vegetație, care devin din ce în ce mai comune și dăunătoare ca urmare a schimbărilor climatice. Dispozitivul TEMPO, realizat de Ball Aerospace, este un spectrometru. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor „Măsoară lumina soarelui care se reflectă în atmosfera Pământului și o separă în aproximativ 2.000 de lungimi de undă componente”, a declarat Dennis Nicks, director de inginerie în cadrul Ball Aerospace.

Numărul tigrilor a depăşit pragul de 3.000 de exemplare Foto: Facebook Al Jazeera
Mediu

Numărul tigrilor a depăşit pragul de 3.000 de exemplare

Numărul tigrilor sălbatici din India a depăşit pragul de 3.000 de exemplare, potrivit unui recensământ oficial ale cărui rezultate au fost publicate duminică. Oficialii indieni au numărat 3.167 de tigri care trăiesc în sălbăticie, comparativ cu cei 2.967 recenzaţi în precedentul raport, realizat în urmă cu patru ani, înregistrând astfel o creştere care recompensează eforturile depuse pentru protejarea speciilor ameninţate cu dispariţia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În trecut, această felină sălbatică era prezentă în Asia Centrală, Asia de Est şi Asia de Sud. Însă populaţia sa a scăzut cu peste 93% pe parcursul ultimilor 100 de ani, iar tigrul nu mai este prezent în zilele noastre decât în 13 ţări, potrivit Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN). Numărul tigrilor a depăşit pragul de 3.000 de exemplare Recensămintele sunt realizate la fiecare patru ani cu ajutorul unor camere de luat vederi şi al unor sisteme informatice pentru verificarea fiecărui exemplar. Ritmul de creştere a populaţiei de tigri a încetinit la mai puţin de 7% în perioada studiată, comparativ cu 30% în perioada precedentă. Cu toate acestea, prim-ministrul indian Narendra Modi a vorbit despre "un moment de mândrie". "Familia noastră se măreşte", a declarat el cu ocazia unei ceremonii organizate în oraşul Mysore din sudul ţării. "Este o reuşită nu doar pentru India, ci şi pentru lumea întreagă", a adăugat prim-ministrul Modi. Despăduririle, pătrunderea oamenilor în habitatele naturale şi braconajul au decimat populaţiile de tigri din Asia. Narendra Modi a salutat totuşi "participarea populară" şi "cultura conservării" din India care au permis susţinerea creşterii numărului acestor feline. India găzduieşte de acum 75% din totalul tigrilor din lumea întreagă şi este cea mai mare ţară prin prisma suprafeţelor în care trăiesc aceste animale. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor În 1900, peste 100.000 de tigri trăiau pe planeta noastră. Numărul lor a scăzut însă până la 3.200 în 2010. În acel an, India şi alte 12 ţări au semnat un acord pentru a dubla populaţia de tigri în jurul anului 2022. În momentul în care India şi-a obţinut independenţa în 1947, populaţia sa de tigri era estimată la aproximativ 40.000 de exemplare. Numărul acestor animale a scăzut dramatic în deceniile următoare şi a ajuns la 3.700 în 2002 şi la doar 1.411 de exemplare în 2006. De atunci, populaţia de tigri a crescut treptat.

Peste 20 de tone de deşeuri din material plastic, oprite la frontieră, la Giurgiu Foto: ITPF Giurgiu
Mediu

Deşeuri din material plastic, oprite la frontieră

Peste 20 de tone de deşeuri din material plastic au fost oprite la frontieră, la Giurgiu, a anunțat poliția de frontieră. Transportul care venea din Bulgaria pentru o societate comercială din Germania a fost oprit de comisarii de mediu, la PTF Giurgiu, pentru că nu îndeplinea condiţiile de transfer transfrontalier. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deşeuri din material plastic, oprite la frontieră „În Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, s-a prezentat un cetăţean bulgar, în vârstă de 55 de ani, la volanul unui ansamblu rutier, format din cap tractor şi semiremorcă. Şoferul transporta deşeuri din plastic, încărcate din Bulgaria, şi erau destinate unei societăţi din Germania. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea acestui transport, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Giurgiu. Astfel, în cadrul verificărilor, autorităţile au stabilit că în mijlocul de transport se află cantitatea totală de 21.240 kilograme deşeuri din material plastic”, se arată într-un comunicat de presă, emis luni de ITPF Giurgiu. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor În urma verificării documentelor de transfer autorităţile au constatat faptul că transportul nu îndeplineşte condiţiile de intrare în ţară, motiv pentru care nu au permis accesul mijlocului de transport pe teritoriul României.

Daea, despre cormorani: trebuie împușcați circa 90.000
Mediu

Daea, despre cormorani

Prietenul meu trebuie să părăsească arealul, ne privează de cel puţin 30.000 sau 40.000 de tone pe an, a spus ministrul Agriculturii, Petre Daea, vorbind despre cormorani, dușmanul său declarat de pe vremea când era ministru în guvernarea PSD controlată de Liviu Dragnea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul a mai spus că în Parlament este un act normativ prin care aceştia pot fi împuşcaţi tot anul şi a arătat că populaţia de cormorani, care acum ajunge la o sută de mii, trebuie să rămână la 9.000 de exemplare. Daea, despre cormorani „Prietenul meu trebuie să părăsească arealul, pentru că, din cauza prietenului meu, nu e prietenul meu, e prietenul altora, acest prieten ne privează de cel puţin 30 sau 40.000 de tone pe an. Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii şi lucrul acesta au trebuit ani să se înţeleagă”, a spus ministrul, citat de news.ro. Întrebat la cât ar trebui să ajungă populaţia de cormorani, care acum ar fi ajuns la 100.000 de păsări, el a afirmat: ”Păi, la cum zic cei care protejează cormoranul, ar fi 9.000 şi ceva. Îi oprim pe ăia, restul...La număr, îi numără ei. Vânătorii ştiu cum să facă”. Petre Daea a arătat că în Parlament este ”un proiect de act normativ trecut de primele verificări să se împuşte tot anul cormoranul”. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor ”În câţiva ani de zile trebuie să ajungem aici, să echilibrăm ecosistemul”, a mai afirmat Daea.

Boloş: Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă valoare adăugată Foto: Facebook
Mediu

Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă

Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă valoare adăugată în România, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș. El a participat, la Râmnicu Vâlcea, la evenimentul care a marcat finalizarea implementării proiectului ”De la Nano la Macro în Energetica Hidrogenului – Extindere Centrul Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustibil – HyRo 2.0”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă „Proiectul, cu un buget de 30,80 milioane lei, a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate şi implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea”, a transmis MIPE, într-un comunicat de presă citat de news.ro. Ministrul Marcel Boloş a precizat că în anul 2020 a iniţiat demersurile pentru a dezvolta proiecte aplicate în domeniul hidrogenului şi a reuşit semnarea acestui contract. Astăzi, ne-am reunit pentru a marca finalizarea acestui important proiect aici, la Râmnicu Vâlcea, care se va focaliza pe validarea şi demonstrarea performanţelor tehnologiilor din energetica hidrogenului, pe reducerea costurilor şi identificarea celor mai adecvate aplicaţii pentru aceste tehnologii (...) Vom continua să finanţăm şi în exerciţiul financiar 2021-2027 cercetarea în domeniu”, a declarat Marcel Boloş. Ministrul a explicat că, în timpul ultimei vizite de lucru la Bruxelles, a negociat cu Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune şi reforme, finanţarea proiectului ”Hub românesc pentru hidrogen şi noile tehnologii în domeniul energiei”, cu o alocare estimată de 130 milioane euro, din Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027. Un miliard de euro, bani de la UE, pentru cercetare ”Suplimentar, la nivelul întregului Program este alocată o sumă de peste 1 miliard de euro pentru susţinerea şi promovarea unui sistem de cercetare, dezvoltare, inovare competitiv în România. Aceasta în condiţiile în care este necesară consolidarea realizărilor în domeniul tehnologiilor avansate, prin măsuri şi investiţii în domeniul cercetării-inovării cu potenţial ridicat de aplicare, care să ducă la dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare şi care pot fi asimilate de către industria din România”, a subliniat ministrul Marcel Boloş. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor Totodată, ministrul Boloş a transmis că MIPE, în calitate de autoritate finanţatoare, încurajează colaborarea dintre cei mai importanţi actori naţionali în domeniul tehnologiilor bazate pe hidrogen, în vederea dezvoltării de proiecte care să contribuie decisiv la diversificarea pieţei energiei în România. Proiectul implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea a vizat extinderea capacităţilor de cercetare-dezvoltare ale ICSI Energy, ca parte autonomă din infrastructura naţională RENEWS, astfel încât rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) să contribuie la implementarea tehnologiilor de stocare de energie pe bază de hidrogen.

Urs foarte agresiv, împușcat în Harghita (sursa: Facebook/Romsilva)
Mediu

Urs foarte agresiv, împușcat în Harghita

Urs foarte agresiv, împușcat în Harghita. Animalul care a omorât o vacă, la începutul săptămânii, la o fermă din zona satului Liban, comuna Suseni, a fost împuşcat, vineri dimineaţa, de către echipa de intervenţie, respectându-se prevederile legale, a declarat, pentru Agerpres, primarul comunei, Egyed József. Urs foarte agresiv, împușcat în Harghita Acesta a precizat după atacul în care a omorât o vacă, ursul a revenit de mai multe ori în căutare de hrană şi a devenit agresiv. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "A omorât o vacă, acum două zile, şi, după aceea, de patru-cinci ori a revenit şi făcea gălăgie şi s-a manifestat cam agresiv şi cu ciobanii, şi cu proprietarii (fermei - n.r.) şi acum, dimineaţă (vineri dimineaţa - n.r.), şi cu noi. Deci, nu am putut lua altă decizie, comisia a decis. (...) Totul s-a făcut după cum prevede legea", a spus primarul Egyed József. Acesta a arătat că este primăvară, urşii nu prea au ce să mănânce, mai ales că a nins din nou, şi devin agresivi "dacă omul vrea să le ia mâncarea". Şi în cursul anului trecut a fost omorât un urs care a produs stricăciuni la aceeaşi fermă din Liban, situată, după cum a afirmat primarul, "în mijlocul pădurii". Un alt urs a omorât 42 de oi Potrivit OUG 81/2021, echipa de intervenţie este formată din primarul sau viceprimarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia s-a produs evenimentul, jandarmi, un reprezentant al asociaţiei de vânătoare şi un medic veterinar. Decizia privind măsurile care se iau în cazurile unor atacuri ale urşilor este luată de conducătorul echipei de intervenţie, care este primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia s-a produs evenimentul sau, după caz, viceprimarul. Citește și: Cât plătea Dan Diaconescu pentru sex cu minore gemene: 300-400 de lei pe partidă. Fostul jurnalist a fost prins din întâmplare: s-au găsit înregistrări într-un telefon dintr-o speță de furt În ultimele zile, în Harghita s-au înmulţit cazurile în care urşii se apropie de localităţi, în căutare de hrană. La sfârşitul săptămânii trecute, 42 de oi au fost omorâte de un urs la o fermă din satul Cădaciu Mare, comuna Şimoneşti, iar altele au fost rănite. De la începutul anului, la Dispeceratul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Harghita au fost înregistrate 29 apeluri prin care se anunţa prezenţa unor urşi în apropierea zonelor locuite, cu zece mai multe comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră