miercuri 31 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5192 articole
Internațional

Ucraina nu mai dă SUA banii înapoi pe ajutorul militar, însă semnează acordul pentru minerale

Zelenski semnează acordul pentru minerale rare. Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, va efectua vineri o vizită oficială la Washington. Principalul obiectiv al întâlnirii este semnarea unui acord-cadru privind exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei. Zelenski semnează acordul pentru minerale rare "Zelenski vine vineri, în prezent este confirmat", a declarat Trump la începutul unei reuniuni a cabinetului său. Citește și: George Simion era pregătit: ar fi strâns, în secret, semnături pentru candidatura sa la președinție, anunță un susținător al „suveraniștilor” În cadrul unei conferințe de presă, Zelenski a declarat că va aborda direct cu Trump problema continuării ajutorului militar american. De asemenea, el a confirmat că este pregătit să finalizeze negocierile privind acordul-cadru pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene. Noul acord cu SUA Acest nou acord prevede crearea unui fond comun de investiții ucraineano-american, în care Ucraina va contribui cu veniturile obținute din exploatarea resurselor naturale. Președintele ucrainean a subliniat că acest acord este preliminar și că va deschide calea pentru înțelegeri mai detaliate privind structura și contribuțiile fondului. Fără garanții de securitate, dar cu concesii economice Deși acordul nu include garanții de securitate din partea SUA pentru Ucraina, una dintre cerințele anterioare ale lui Zelenski, președintele ucrainean s-a declarat mulțumit de faptul că noul document nu mai prezintă Ucraina ca fiind datoare Statelor Unite pentru sprijinul militar primit până acum. Anterior, SUA propuseseră un memorandum care prevedea cedarea către americani a jumătate din resursele naturale ale Ucrainei, inclusiv petrol, gaze naturale, uraniu, litiu și alte minerale rare. Donald Trump a susținut că această înțelegere reprezenta o compensație pentru ajutorul oferit de Washington Ucrainei în războiul cu Rusia.  

Zelenski semnează acordul pentru minerale rare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Trump exclude garanțiile securității pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

VIDEO Trump: SUA nu vor oferi garanții de securitate Ucrainei, care poate uita de aderarea la NATO

Trump exclude garanțiile securității pentru Ucraina. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că Statele Unite nu vor oferi garanții de securitate Ucrainei în cadrul unui eventual plan de soluționare a conflictului cu Rusia. În schimb, el a subliniat că această responsabilitate revine Europei, având în vedere proximitatea geografică. Trump exclude garanțiile securității pentru Ucraina "Nu voi oferi garanții de securitate. Vom cere Europei să facă aceasta, pentru că, știți, Europa este vecinul lor imediat. Citește și: George Simion era pregătit: ar fi strâns, în secret, semnături pentru candidatura sa la președinție, anunță un susținător al „suveraniștilor” Dar ne vom asigura că totul merge bine", a declarat Trump în timpul unei reuniuni a Cabinetului său la Casa Albă. În ceea ce privește aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO, cerere reiterată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump a fost categoric: „NATO, poate să uite de asta – probabil că acesta a și fost motivul pentru care a început toată această poveste”, a spus liderul american, referindu-se la invazia Rusiei în Ucraina. Acordul privind resursele minerale Trump a confirmat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va sosi vineri la Washington pentru o vizită oficială. Cu această ocazie, cei doi lideri vor semna un acord-cadru privind exploatarea resurselor minerale ucrainene. Zelenski a precizat într-o conferință de presă că intenționează să-l întrebe direct pe Trump dacă SUA vor continua sprijinul militar pentru Ucraina. De asemenea, a sugerat că va aborda chestiunea garanțiilor de securitate, dar este dispus să accepte ca aceasta să fie discutată într-o etapă ulterioară a negocierilor. Modificări favorabile în noul acord Anterior, președintele ucrainean a refuzat să semneze un acord prin care SUA obțineau acces preferențial la resursele minerale ale Ucrainei, tocmai din cauza lipsei garanțiilor de securitate. Totuși, Zelenski s-a declarat acum mulțumit de noua variantă a acordului, întrucât aceasta nu mai include clauze care ar fi prezentat Ucraina drept datoare față de SUA pentru ajutorul militar primit până în prezent în conflictul cu Rusia.

Rusia respinge trupele europene în Ucraina (sursa: X/MFA Russia)
Internațional

Lavrov dinamitează lăudăroșeniile lui Trump: Rusia nu acceptă trupele europene în Ucraina

Rusia respinge trupele europene în Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că Rusia nu va accepta prezența unor trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, calificând această idee drept o „înșelăciune” menită să faciliteze reînarmarea Kievului. Rusia respinge trupele europene în Ucraina Potrivit acestuia, o astfel de desfășurare ar echivala cu integrarea Ucrainei în NATO și cu „distrugerea totală a drepturilor comunității rusofone din Ucraina”. Citește și: BREAKING Călin Georgescu, oprit în trafic și dus la Parchet, la audieri Declarațiile lui Lavrov vin în contradicție cu cele făcute luni de fostul președinte american Donald Trump. Trump a afirmat că Vladimir Putin ar fi de acord cu prezența unor forțe europene de menținere a păcii în Ucraina, dacă s-ar ajunge la un acord pentru încheierea războiului. „L-am întrebat specific despre acest lucru. Nu are nicio problemă cu asta”, a spus Trump, referindu-se la o discuție telefonică avută recent cu liderul de la Kremlin. Activele rusești înghețate Lavrov a precizat că problema activelor rusești înghețate în Occident și a utilizării acestora pentru reconstrucția Ucrainei nu va dispărea nici după încheierea unui eventual acord de pace. Moscova consideră că aceste fonduri sunt confiscate ilegal și va continua să conteste orice utilizare a lor de către Kiev. Întâlnire SUA-Rusia la Istanbul Șeful diplomației ruse a anunțat că joi va avea loc la Istanbul o nouă rundă de negocieri între diplomați americani și ruși, în urma primei întâlniri desfășurate pe 18 februarie la Riad. „Experții și diplomații noștri la nivel înalt se vor reuni și vor aborda problemele sistemice care s-au acumulat”, a declarat Lavrov într-o conferință de presă în Qatar. Lavrov, opinii despre Gaza Referindu-se la criza din Fâșia Gaza, Lavrov a calificat ideea strămutării celor aproximativ 2 milioane de palestinieni către alte țări arabe drept „o bombă cu ceas” pentru stabilitatea regiunii. Declarația sa vine ca reacție la propunerea lui Donald Trump din 4 februarie, conform căreia SUA ar trebui să preia controlul asupra Fâșiei Gaza, iar palestinienii să fie relocați în alte state, inclusiv în Egipt și Iordania. Planul lui Trump a fost întâmpinat cu proteste la nivel internațional. Negocierile internaționale și pozițiile divergente ale marilor puteri asupra conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu rămân subiecte fierbinți pe agenda geopolitică globală.

Cercetători francezi recunosc atacul consulatului rus (sursa: 20minutes.fr)
Internațional

Exploziile de la consulatul Rusiei din Marsilia, provocate de doi cercetători francezi de la CNRS

Cercetători francezi recunosc atacarea consulatului rus. Doi cercetători de la Centrul Național de Cercetare Științifică (CNRS) din Franța au fost reținuți luni seară în cadrul anchetei privind atacul cu dispozitive explozive asupra Consulatului general al Rusiei la Marsilia. Cercetători francezi recunosc atacarea consulatului rus Potrivit Parchetului francez, cei doi bărbați, un inginer și un chimist, și-au recunoscut faptele. Citește și: BREAKING Călin Georgescu, oprit în trafic și dus la Parchet, la audieri Incidentul a avut loc luni dimineață, înainte de ora 8.00, când trei sticle de plastic conținând un amestec chimic au fost aruncate în grădina consulatului, două dintre ele explodând fără a provoca pagube sau răniți. Potrivit France Info, cei doi cercetători, cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani, au fost reținuți de poliție în timpul unei manifestații de susținere a Ucrainei, desfășurată luni seară în fața primăriei din Marsilia. Aceștia au explicat că substanțele utilizate în atac au fost un amestec de azot și alte chimicale. În prezent, cei doi suspecți rămân în arest, în timp ce ancheta continuă. Moscova califică atacul drept „act terorist” Autoritățile ruse au reacționat imediat, Ministerul de Externe de la Moscova descriind atacul ca având „toate semnele unui act terorist”. Ambasada Rusiei la Paris a cerut autorităților franceze să consolideze securitatea tuturor instituțiilor diplomatice ruse din Franța, avertizând asupra unor posibile noi provocări. Ancheta penală în Rusia În paralel, Comitetul de Anchetă al Rusiei a anunțat deschiderea unei investigații pentru „atacuri împotriva unor persoane sau instituții care beneficiază de protecție internațională”. Infracțiunea poate fi pedepsită în Rusia cu până la 12 ani de închisoare. 

SUA va vinde permise de rezidență (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump primește în SUA oligarhi ruși dacă fiecare doritor plătește cinci milioane de dolari

SUA va vinde permise de rezidență. Donald Trump a anunțat marți lansarea unui nou program de rezidență permanentă în Statele Unite, intitulat „Gold Card Trump”. Acest permis va fi vândut pentru aproximativ 5 milioane de dolari și va permite beneficiarilor acces la „calea spre cetățenie” pe termen lung. SUA va vinde permise de rezidență Potrivit lui Trump, programul este conceput pentru a atrage persoane bogate care vor investi masiv în economia americană, vor plăti taxe și vor crea locuri de muncă. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Actualul program EB-5, care permite investitorilor străini să obțină un green card prin investiții în SUA, va fi înlocuit cu „Gold Card Trump”. Howard Lutnick, ministrul american al comerțului, a declarat că EB-5 a devenit o „modalitate ieftină de a obține un green card” și a subliniat necesitatea unui program mai exclusivist și mai sigur. În noua variantă, doar cei care fac investiții semnificative și contribuie activ la economia americană vor putea obține acest statut special de rezident. Oligarhii ruși, potențial eligibili Donald Trump a menționat că oligarhii ruși, chiar și cei sancționați de Statele Unite după invadarea Ucrainei, ar putea aplica pentru acest permis de rezidență. „Cunosc niște oligarhi ruși care sunt oameni foarte buni”, a declarat Trump, lăsând deschisă posibilitatea ca aceștia să fie acceptați în program. Declarația a stârnit deja controverse pe scena politică internațională. Beneficii pentru marile companii din SUA Trump a subliniat că „Gold Card Trump” va atrage elitele din IT și alți investitori de top, care vor contribui la dezvoltarea sectorului tehnologic. „Companiile vor plăti pentru a aduce oameni talentați”, a spus el, oferind exemplul Apple și altor mari corporații interesate să recruteze specialiști străini. Trump a estimat că SUA ar putea vinde „un milion sau mai multe” dintre aceste carduri, generând venituri masive pentru statul american.

Confiscarea activelor rusești pentru susținerea Ucrainei (sursa: X/David Lammy)
Internațional

Trebuie confiscate activele rusești "înghețate" de Occident, pentru a ajuta Ucraina, susține Londra

Confiscarea activelor rusești pentru susținerea Ucrainei. Ministrul de externe britanic, David Lammy, a declarat marți că Europa ar trebui să treacă de la înghețarea activelor rusești la confiscarea acestora. Această poziție marchează o consolidare a strategiei Londrei privind utilizarea obligațiunilor și altor titluri de valoare blocate după invadarea Ucrainei de către Rusia. Confiscarea activelor rusești pentru susținerea Ucrainei Oficialul britanic a subliniat că este necesară o acțiune comună a aliaților europeni pentru a transforma aceste active în fonduri de sprijin pentru Ucraina, potrivit The Independent. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor După declanșarea războiului în 2022, SUA și aliații săi au interzis tranzacțiile cu Banca Centrală și Ministerul de Finanțe ale Rusiei, blocând active estimate la 300-350 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte a acestor fonduri constă în obligațiuni guvernamentale europene, americane și britanice, păstrate în depozite internaționale de titluri de valoare. Uniunea Europeană estimează că 210 miliarde de euro din aceste active sunt blocate în statele membre, în principal la Euroclear, un depozit cu sediul la Bruxelles. Discuții europene privind utilizarea fondurilor Majoritatea liderilor europeni susțin folosirea activelor rusești pentru reconstrucția Ucrainei, dar deocamdată nu există un acord clar în Uniunea Europeană pe această temă. Întrebat dacă sprijină o legislație de urgență pentru confiscarea acestor fonduri, Lammy a afirmat că acest proces necesită coordonare internațională. Regatul Unit analizează „toate măsurile legale posibile” pentru a se asigura că Ucraina primește sprijinul necesar, conform unei declarații anterioare a ministrului britanic pentru Europa, Stephen Doughty.

Tesla, vânzările din Europa se prăbușesc (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Vânzările Tesla s-au prăbușit în Europa. Explicația: ideile politice ale lui Elon Musk

Tesla, vânzările din Europa se prăbușesc. Acțiunile Tesla au înregistrat marți o scădere de peste 7% la bursa din New York, ca urmare a reducerii drastice a vânzărilor pe piața europeană. Potrivit agenției AFP, această scădere este atribuită pozițiilor politice controversate ale CEO-ului Elon Musk, care i-au descurajat pe potențialii cumpărători de automobile electrice. Tesla, vânzările din Europa se prăbușesc La ora 16:35 GMT, acțiunile Tesla scăzuseră cu 7,18%, ajungând la un preț de 306,80 dolari pe acțiune, iar capitalizarea bursieră a companiei a coborât sub pragul de 1.000 de miliarde de dolari. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Conform Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), înmatriculările de automobile Tesla în Europa au scăzut cu 45% în luna ianuarie 2025 față de aceeași perioadă a anului precedent. În cifre concrete: 9.945 de automobile înmatriculate în ianuarie 2025, comparativ cu 18.161 de automobile în ianuarie 2024 Această scădere are loc în ciuda faptului că vânzările totale de automobile electrice în Europa au crescut cu 37% într-un an. Piețe-cheie afectate de scăderea Tesla Declinul vânzărilor Tesla este semnificativ în două dintre cele mai importante piețe europene. În Germania, Tesla a înmatriculat doar 1.277 de automobile în ianuarie 2025, cel mai mic număr înregistrat din iulie 2021. În Franța, vânzările au înregistrat o scădere dramatică de 63% față de anul precedent. Pozițiile politice ale lui Elon Musk: Controversa a izbucnit după ce Elon Musk și-a exprimat public susținerea față de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Această poziție a fost criticată de politicienii germani pro-europeni, care au considerat declarațiile lui Musk drept o formă de ingerință electorală. Într-un mesaj video transmis la sfârșitul lunii ianuarie, Musk a îndemnat membrii AfD „să fie mândri că sunt germani” și a considerat exagerată „confruntarea permanentă cu sentimentul vinovăției pentru trecutul nazist”.   Impactul declarațiilor politice asupra imaginii brandului Susținerea publică a unui partid controversat a avut un efect negativ semnificativ asupra imaginii Tesla în Europa, o regiune în care valorile pro-europene și progresiste sunt predominante. Pe măsură ce consumatorii europeni reacționează la pozițiile politice ale lui Musk, compania riscă să piardă o cotă semnificativă de piață în favoarea altor producători de vehicule electrice.

Serbia votează surprinzător în favoarea Ucrainei(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele sârb i-a cerut scuze lui Putin că țara sa a votat pentru rezoluția ONU pro-Ucraina

Serbia votează surprinzător în favoarea Ucrainei. Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat luni seară că Serbia a comis o greșeală prin votul său favorabil unei rezoluții a Adunării Generale a ONU, inițiată de Ucraina și aliații săi europeni. Această rezoluție cere retragerea imediată a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Serbia votează surprinzător în favoarea Ucrainei Deși Serbia menține relații apropiate cu Moscova, a surprins votând pentru această rezoluție, în timp ce Rusia și SUA au votat împotrivă. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Într-un talk-show televizat, Vucic a declarat: „Cred că Serbia a făcut o greșeală. Îmi cer scuze pentru aceasta cetățenilor sârbi. Sunt vinovat și eu, dar am prea multe pe cap și nu am avut timp să mă ocup de toate.” Președintele sârb a mai precizat că, în cazul unei alte rezoluții propuse de SUA, Serbia a votat abținere, considerând că aceasta ar fi trebuit să fie și poziția față de rezoluția europeană. Argumentul președintelui Vucic a explicat că decizia de a susține rezoluția pro-Ucraina a fost justificată ulterior prin faptul că aceasta confirmă pozițiile Serbiei privind integritatea teritorială. Totuși, el consideră că o abținere nu ar fi afectat acest principiu. „Nu cred că ar trebui să ne facem singuri ingrati față de vreo putere, fie că vorbim despre ruși, americani sau oricine altcineva.” Rusia acceptă scuzele Serbiei În urma declarațiilor lui Vucic, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a reacționat rapid: „Am auzit scuzele și le acceptăm. Se mai întâmplă și greșeli tehnice.” Peskov a apreciat reacția promptă a președintelui sârb și a minimizat impactul greșelii. Rezoluțiile ONU În contextul marcării a trei ani de la debutul invaziei ruse în Ucraina, două rezoluții distincte au fost propuse în Adunarea Generală a ONU. Rezoluția europeană, susținută de Ucraina, a fost adoptată cu: 93 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 65 de abțineri Aceasta solicită retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina. Rezoluția SUA, mai conciliantă inițial, a cerut încetarea rapidă a conflictului fără a menționa integritatea teritorială a Ucrainei. Totuși, amendamentele aduse de țările europene au schimbat textul, rezultând într-o condamnare clară a Rusiei. Textul original propus de SUA a fost ulterior prezentat în Consiliul de Securitate al ONU. În mod surprinzător, acesta a fost adoptat, întrucât Franța și Regatul Unit au ales să nu își exercite dreptul de veto.

Tarifele lui Trump cresc numărul șomerilor (sursa: Facebook/Alcoa)
Internațional

Tarifele pe aluminiu impuse de Trump vor lăsa șomeri 100.000 de americani

Tarifele lui Trump cresc numărul șomerilor. Producătorul american de aluminiu Alcoa a avertizat marți că planul președintelui Donald Trump de a impune tarife la importurile de aluminiu ar putea duce la pierderea a 100.000 de locuri de muncă în Statele Unite. Compania consideră că aceste tarife, de unele singure, nu vor fi suficiente pentru a stimula creșterea producției interne de aluminiu. Tarifele lui Trump cresc numărul șomerilor În această lună, președintele Trump a anunțat impunerea unor tarife de 25% la importurile de aluminiu, fără excepții sau scutiri. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Scopul acestor măsuri este de a încuraja producția internă de aluminiu, iar intrarea în vigoare a tarifelor este programată pentru 4 martie. Producția Alcoa și problemele structurale din SUA Alcoa, cu sediul central în Pittsburgh, și-a redus în ultimii ani producția din SUA din cauza costurilor ridicate la electricitate. În schimb, compania continuă să producă aluminiu în locații precum Canada, Islanda și Australia. Directorul general al Alcoa, Bill Oplinger, a declarat la o conferință în Florida că tarifele ar putea duce la pierderea a 20.000 de locuri de muncă în industria americană a aluminiului. Alte 80.000 de locuri de muncă ar putea fi afectate în sectoarele adiacente. Producția de aluminiu în declin Statisticile recente indică o scădere semnificativă a producției de aluminiu în SUA. În 2023, uzinele americane au produs doar 670.000 de tone de aluminiu. În comparație, în anul 2000, producția ajungea la 3,7 milioane de tone. Închiderile de uzine, inclusiv cele din Kentucky și Missouri, au transformat SUA într-o țară tot mai dependentă de importurile de aluminiu. Tarifele, insuficiente pentru a reporni producția Oplinger subliniază că tarifele impuse de Trump nu sunt suficiente pentru a reporni facilitățile închise ale Alcoa din SUA. Fără claritate privind durata acestor măsuri, compania ezită să facă investiții majore. Oficialii administrației Trump au încurajat Alcoa să reactiveze producția internă, însă costurile ridicate la energie rămân o barieră. Soluția: electricitate ieftină Oplinger a sugerat că o posibilă creștere a producției în SUA ar fi fezabilă doar în condițiile în care compania ar beneficia de electricitate ieftină – așa cum se întâmplă în uzinele sale din Islanda. Industria aluminiului este recunoscută pentru consumul ridicat de electricitate, astfel că reducerea costurilor energetice ar putea încuraja reluarea producției interne.

Bilaterala Rusia-SUA, negată de Moscova (sursa: TASS)
Internațional

Prima sincopă Trump-Putin: președintele american anunță o nouă bilaterală la Riad, MAE rus neagă

Bilaterala Rusia-SUA, negată de Moscova. Ministerul rus de Externe a negat oficial desfășurarea unei noi runde de consultări diplomatice cu Statele Unite la Riad, contrazicând astfel informațiile publicate de cotidianul german Die Zeit și declarațiile fostului președinte american Donald Trump. Bilaterala Rusia-SUA, negată de Moscova „Astăzi nu au loc la Riad reuniuni cu participarea Ministerului rus de Externe”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului pentru agenția rusă TASS. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Anterior, Kremlinul a refuzat să comenteze posibilitatea organizării unor noi discuții diplomatice între Rusia și SUA în Arabia Saudită. Aceste speculații au apărut după reuniunea desfășurată săptămâna trecută între șefii diplomațiilor rusă și americană. „Următoarele contacte vor fi între ministerele de externe, la nivel de experți. Vă recomand să vă adresați Ministerului de Externe pentru informații suplimentare despre această reuniune”, a precizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său zilnic. Restabilirea relațiilor diplomatice Conform declarațiilor lui Peskov, eventualele negocieri viitoare între Moscova și Washington vor urmări restabilirea dialogului diplomatic între cele două țări. De asemenea se urmăresc normalizarea activității misiunilor diplomatice și abordarea aspectelor considerate „iritante” în relațiile bilaterale Informațiile din presă, contrazise de oficialii ruși Publicația germană Die Zeit a relatat că marți urma să aibă loc o nouă întâlnire între reprezentanții SUA și cei ai Rusiei la Riad. De asemenea, Donald Trump a vorbit despre o posibilă întâlnire programată pentru 25 februarie în Arabia Saudită. Discuțiile anterioare În urma reuniunii desfășurate săptămâna trecută, șefii diplomațiilor din Rusia și SUA, Serghei Lavrov și Marco Rubio, au convenit asupra inițierii unui proces de normalizare a relațiilor bilaterale, stabilirea unui mecanism de consultări regulate și lansarea unui proces de negociere privind soluționarea conflictului ruso-ucrainean Washingtonul și Moscova urmează să desemneze echipe de negociatori pentru a avansa în direcția detensionării conflictului și îmbunătățirii relațiilor diplomatice.

Miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Reconstrucția Ucrainei va costa peste 500 de miliarde de euro, estimează Banca Mondială

Miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei. După trei ani de război devastator declanșat de invazia rusă, Ucraina va avea nevoie de 524 de miliarde de dolari (aproximativ 506 miliarde de euro) pentru redresare și reconstrucție, conform unei noi estimări publicate marți de Banca Mondială. Miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei „Această evaluare pune în evidență pagubele extraordinare pe care Rusia le-a provocat Ucrainei”, a declarat Marta Kos, comisarul european pentru extindere, într-un comunicat comun emis alături de Banca Mondială, ONU, Comisia Europeană și guvernul ucrainean. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Costul reconstrucției depășește de aproape trei ori PIB-ul Ucrainei Estimată pe o perioadă de 10 ani, suma necesară pentru reconstrucție reprezintă de 2,8 ori PIB-ul Ucrainei prognozat pentru anul 2024, conform raportului publicat. Această sumă acoperă nu doar infrastructura distrusă, ci și necesitățile umanitare și de dezvoltare ale țării, în contextul în care războiul continuă să facă ravagii. Pierderi umane și distrugeri masive Invazia rusă începută pe 24 februarie 2022 a provocat zeci de mii de victime, milioane de refugiați și persoane strămutate, distrugerea completă a mai multor orașe și ruinarea infrastructurii energetice esențiale „Anul trecut, nevoile Ucrainei în materie de reconstrucție nu au încetat să crească din cauza atacurilor neîncetate ale Rusiei”, a afirmat Denis Șmîhal, prim-ministrul ucrainean, citat în același comunicat. Zonele cele mai afectate de război Aproximativ 75% din pagube au fost înregistrate în regiunile din apropierea liniei frontului, cele mai afectate fiind: Donețk, Harkov, Lugansk, Zaporojie și Herson. De asemenea, distrusă este și zona metropolitană a Kievului, capitala atacată aproape zilnic Peste 2,5 milioane de gospodării afectate Conform raportului, aproximativ 13% din parcul imobiliar al Ucrainei a fost avariat sau complet distrus, ceea ce a afectat direct peste 2,5 milioane de gospodării. Precedentele evaluări ale Băncii Mondiale indicau costuri de 392 de miliarde de euro în februarie 2023. În martie, 2024, suma se ridica la 464 de miliarde de euro.  

Friedrich Merz, întâlnire cu Olaf Scholz (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Merz, viitorul cancelar german, l-a vizitat pe Scholz: noua putere de la Berlin va fi CDU/CSU - SPD

Friedrich Merz, întâlnire cu Olaf Scholz. Liderul conservatorilor germani, Friedrich Merz, s-a întâlnit marți cu actualul cancelar, Olaf Scholz, la sediul cancelariei din Berlin. Friedrich Merz, întâlnire cu Olaf Scholz Vizita vine după ce blocul de centru-dreapta condus de Merz, format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) din Bavaria, a câștigat alegerile de duminică, obținând 28,5% din voturi, informează The Munich Eye. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Având în vedere victoria în alegeri, Friedrich Merz este considerat favorit pentru funcția de viitor cancelar al Germaniei. Întâlnirea cu Olaf Scholz a avut ca scop pregătirea tranziției către formarea noului guvern și stabilirea etapelor inițiale ale acestui proces. Eșec istoric pentru Partidul Social-Democrat Partidul Social-Democrat (SPD), condus de Olaf Scholz, a înregistrat cel mai slab rezultat din istoria sa, terminând pe locul al treilea, cu doar 16,4% din voturi. Deși există posibilitatea ca SPD să facă parte dintr-o viitoare coaliție de guvernare, Scholz a declarat că nu va participa la negocieri. „Voi rămâne în funcție până la formarea noului guvern”, a anunțat Scholz, precizând că, după încheierea mandatului, va renunța la orice funcție de conducere, dar va continua să activeze în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului German. Lars Klingbeil preia negocierile din partea SPD În absența implicării directe a lui Scholz, co-președintele SPD, Lars Klingbeil, a preluat responsabilitatea negocierilor pentru o eventuală coaliție de guvernare. Acesta a avut deja o primă rundă de discuții cu Friedrich Merz, luni, înainte de întâlnirea oficială dintre Merz și Scholz. Întâlniri strategice ale liderilor CDU-CSU Înaintea întrevederii cu Scholz, Friedrich Merz a avut discuții la Berlin cu lideri importanți ai blocului conservator CDU-CSU. Printre aceștia s-au numărat premierul statului Bavaria, Markus Söder, și secretarul general al CDU, Carsten Linnemann. Întâlnirile pregătesc terenul pentru negocierile complexe care vor urma în vederea formării noului guvern german.

Discuții decisive între Macron și Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Macron pare să-l fi deblocat pe Trump: Putin ar accepta trupe europene în Ucraina

Discuții decisive între Macron și Trump: președintele francez Emmanuel Macron a declarat că a înregistrat "progrese substanțiale" în urma consultărilor cu omologul său american, Donald Trump, privind conflictul din Ucraina.  Discuții decisive între Macron și Trump După întâlnirea de la Casa Albă, Macron a subliniat (VIDEO) importanța unui plan de acțiune concret, care să asigure o pace durabilă și implicarea activă a Ucrainei în acest proces. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Liderul francez a accentuat că „pacea nu poate însemna capitularea Ucrainei”, ci trebuie să fie însoțită de garanții de securitate clare din partea Europei și a Statelor Unite. Garanții de securitate și rolul forțelor europene Franța a discutat deja cu Marea Britanie posibilitatea trimiterii de trupe de menținere a păcii, în cadrul unui sistem de garanții de securitate. Macron a precizat că o încetare a focului fără astfel de garanții nu va rezista în fața presiunilor viitoare. Trump s-a declarat optimist în privința unei încetări a focului rapide și a afirmat că Vladimir Putin ar putea accepta prezența unor forțe europene pentru asigurarea păcii în Ucraina. Acorduri economice între SUA și Ucraina Președintele Trump a anunțat că dorește să discute cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski despre un acord privind accesul SUA la resursele de materii prime strategice din Ucraina. Acest acord ar lega sprijinul american pentru Ucraina de exploatarea pământurilor rare, considerate cruciale din punct de vedere economic și strategic. Deși Zelenski a respins inițial acordul, invocând lipsa unor garanții de securitate, o propunere revizuită ar putea relansa discuțiile. Implicarea Rusiei în exploatarea resurselor ucrainene Președintele rus Vladimir Putin s-a arătat deschis la o colaborare cu SUA pentru explorarea zăcămintelor de pământuri rare, inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. Rusia deține unele dintre cele mai mari resurse de acest tip, localizate în zone precum Siberia, Caucazul și teritoriile ocupate ilegal în Ucraina. Aceste propuneri vin în contextul unei schimbări semnificative a politicii americane, în timp ce Europa caută modalități de a gestiona responsabilitatea consolidării păcii în regiune.

Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Parlamentul de la Kiev nu e de acord ca alegerile prezidențiale să aibă loc doar după ce va fi pace

Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând. O rezoluție menită să reafirme legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski nu a reușit să fie adoptată în plenul Camerei Deputaților. Într-o sesiune specială, organizată pentru a marca trei ani de la începutul invaziei Rusiei pe scară largă, rezoluția a obținut doar 218 voturi favorabile, sub pragul de 226 necesar pentru adoptare. Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând Rezoluția a fost concepută de conducerea forului legislativ ca o declarație simbolică de sprijin pentru președintele Zelenski, ale cărui legitimitate este contestată de Rusia și, mai recent, de Statele Unite. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” În rezoluție se subliniază că: "Rada Supremă aminteşte încă o dată că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost ales în alegeri libere, transparente, democratice. Mandatul său nu este pus în discuţie de poporul ucrainean sau de Rada Supremă". Aproximativ 54 de parlamentari prezenți în sala de ședințe nu au participat la vot, inclusiv 38 de reprezentanți ai partidului președintelui, Slujitorul Poporului. Absențele au contribuit la eșecul demersului legislativ. Implicații politice Textul rezoluției face referire la articolul 108 din Constituția Ucrainei, potrivit căruia șeful statului aflat în funcție rămâne în funcție până când următorul președinte ales preia atribuțiile. Deși mandatul lui Zelenski s-a încheiat în luna mai, impunerea legii marțiale a blocat organizarea de noi alegeri. Săptămâna trecută, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un "dictator", criticând lipsa organizării de alegeri în ultimii ani, preluând acuzații similare aduse anterior de Rusia. Provocările ratificării acordurilor internaționale Președintele Zelenski s-a bazat până acum pe majorități schimbătoare în Parlament pentru adoptarea legilor, întrucât nu sunt întotdeauna prezenți suficienți parlamentari din partidul său. Această situație afectează capacitatea de ratificare a acordurilor internaționale, cum ar fi un potențial tratat de pace cu Rusia sau acordul cu SUA privind exploatarea resurselor minerale ucrainene, care nu pot intra în vigoare fără un sprijin parlamentar solid.

Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina trebuie să-și refacă integritatea teritorială, potrivit unei rezoluții ONU. SUA s-au opus

Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU. Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie care condamnă ferm invazia Rusiei în Ucraina și solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Măsura, care subliniază sprijinul internațional pentru Ucraina și pentru menţinerea integrităţii sale teritoriale, a fost adoptată însă cu opoziţia Statelor Unite și cu un sprijin considerabil mai redus decât în anii anteriori. Rezoluția elaborată de SUA, modificată Inițial, proiectul de rezoluţie propus de SUA se axa doar pe solicitarea unei încheieri rapide a conflictului, fără a face referire la integritatea teritorială a Ucrainei. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Sub presiunea țărilor europene, însă, proiectul a fost modificat. S-au adăugat amendamente care introduc referinţa la integritatea teritorială și cer o "pace justă". Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU Prezentată de Ucraina și susţinută de aproape toate țările din Uniunea Europeană, rezoluţia a obţinut 93 de voturi "pentru", 18 voturi "împotrivă" (inclusiv votul SUA) și 65 de abţineri. În contrast cu rezoluţiile formulate în 2022 și 2023, care au beneficiat de sprijinul a 141 de țări, noua propunere a întâmpinat mult mai multă rezistență, reflectând schimbări în dinamica sprijinului global față de Ucraina. Schimbări în politica externă a SUA Într-o schimbare radicală a politicii externe, noul preşedinte al SUA, Donald Trump, a afirmat recent că Ucraina ar fi responsabilă pentru izbucnirea conflictului. Declarațiile, care susțin agresorul și-l apropie pe Trump de Moscova, au stârnit îngrijorări serioase în rândul cancelariilor europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră