joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

Trump s-a hotărât: tarife de 30% pe produse importate din Europa de la 1 august

Trump impune taxe vamale pentru Europa. Într-un anunț făcut sâmbătă pe rețelele sociale, Donald Trump a declarat că, de la 1 august, Statele Unite vor impune taxe vamale de 30% pentru toate produsele importate din Uniunea Europeană și Mexic. Trump impune taxe vamale pentru Europa Uniunea Europeană își exprimase speranța că va putea încheia un acord comercial global cu Statele Unite, care să includă toate cele 27 de state membre. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Decizia anunțată de Trump riscă însă să tensioneze relațiile economice transatlantice și să afecteze exporturile europene către piața americană. Produsele din cupru, taxate cu 50% Anunțul privind taxele pentru UE și Mexic vine la scurt timp după ce, în cursul aceleiași săptămâni, Donald Trump a informat că intenționează să introducă taxe vamale suplimentare și pentru alte țări. Printre acestea se numără Japonia, Coreea de Sud, Canada și Brazilia. În plus, Trump a precizat că produsele din cupru vor fi supuse unei taxe vamale de 50%, măsură care se adaugă noii politici protecționiste anunțate pentru diverse sectoare de import.  

Trump impune taxe vamale pentru Europa (sursa: Facebook/The White House)
Tragedia aviatică din India, raportul preliminar (sursa: X/aircraftmaintenancengineer)
Internațional

Tragedia Air India: alimentarea cu combustibil s-a întrerupt inexplicabil înainte de impact

Tragedia aviatică din India: raportul preliminar arată o oprire inexplicabilă a alimentării cu combustibil înainte de prăbușirea avionului. 260 de morți în urma catastrofei aviatice Un avion Boeing 787-8 Dreamliner aparținând companiei Air India s-a prăbușit la scurt timp după decolarea de pe aeroportul din Ahmedabad, vestul Indiei, pe 12 iunie. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Din cele 241 de persoane aflate la bord, doar una a supraviețuit. Alte 19 persoane au murit la sol, ridicând bilanțul total al tragediei la 260 de victime. Tragedia aviatică din India, raportul preliminar Biroul Indian de Investigare a Accidentelor Aeriene (AAIB) a publicat sâmbătă dimineață un raport preliminar privind accidentul. Documentul nu formulează concluzii definitive și nu atribuie vina niciunei persoane, însă oferă detalii importante despre ultimele momente ale zborului. Oprirea alimentării cu combustibil, înainte de impact Potrivit datelor din raport, întrerupătoarele de alimentare cu combustibil ale ambelor motoare ale avionului au trecut în poziția „cutoff” (oprit) chiar înainte de impact. În timpul decolării, aeronava atinsese o viteză de 180 de noduri (aproximativ 333 km/h) când motorul din stânga a fost oprit, urmat la o secundă de motorul din dreapta. Dialog tensionat în cabina de pilotaj Înregistrările din cabina de pilotaj dezvăluie o conversație tensionată între cei doi piloți. Unul dintre ei întreabă de ce a fost oprită alimentarea cu combustibil, iar celălalt răspunde că nu a efectuat această manevră. La scurt timp, unul dintre piloți transmite semnalul de urgență: „Mayday, Mayday, Mayday”. Prăbușirea, la scurt timp după decolare Avionul a început să piardă altitudine imediat după ce a părăsit pista, fără a mai ieși din perimetrul aeroportului. Acesta s-a prăbușit într-o zonă rezidențială, provocând victime și la sol. Sistemul de urgență s-a activat automat Imaginile de supraveghere ale aeroportului confirmă că eoliana de urgență a fost activată automat la scurt timp după decolare. Acest sistem auxiliar, folosit pentru a furniza energie în cazuri critice, a fost pus în funcțiune înainte ca avionul să iasă de pe raza aeroportului. Nu s-au observat păsări în zonă, ceea ce elimină ipoteza unui impact aviatic cu fauna locală. Ancheta continuă Autoritățile indiene continuă investigațiile pentru a stabili cauzele exacte ale prăbușirii. Deocamdată, scenariul în care întrerupătoarele de combustibil au fost comutate accidental sau din motive necunoscute rămâne în centrul analizei.

SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

SUA livrează din nou armament Ucrainei, după ce Trump a criticat atitudinea lui Putin

SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski. Statele Unite au decis să reia sprijinul militar promis Ucrainei, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski. SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski Președintele ucrainean a confirmat că, începând de luni, trimisul special al SUA, Keith Kellogg, va sosi la Kiev pentru o vizită de o săptămână. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Acesta va colabora direct cu comandanții militari ucraineni pentru coordonarea viitoarelor operațiuni și livrări de armament. Washingtonul reia livrările suspendate anterior Într-un mesaj video, Zelenski a precizat că livrările de armament american au fost reluate, după o scurtă perioadă de suspendare decisă săptămâna trecută de administrația de la Washington. Este vorba despre arme deja promise Ucrainei, dar blocate temporar din motive politice și logistice. Sprijin european și sancțiuni noi împotriva Rusiei Pe lângă ajutorul militar american, Ucraina pregătește și noi pachete de arme din partea țărilor europene. Zelenski a adăugat că se așteaptă la „pași puternici” privind impunerea unor noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Atacuri ruse intensificate Conflictul din Ucraina durează de peste trei ani, iar în ultimele săptămâni forțele ruse au intensificat atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene. Situația de securitate rămâne critică, iar sprijinul militar occidental este esențial pentru apărarea teritoriului ucrainean.

Volodimir Zelenski, întâlnire cu Papa Leon (sursa: vaticannews.va)
Internațional

Volodimir Zelenski, întâlnire strategică cu Papa Leon al XIV-lea

Volodimir Zelenski, întâlnire cu Papa Leon. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost primit miercuri de Papa Leon al XIV-lea la reședința de vară din Castel Gandolfo, în apropiere de Roma. Întâlnirea a avut loc cu o zi înaintea conferinței internaționale dedicate reconstrucției Ucrainei, organizată în capitala Italiei. Volodimir Zelenski, întâlnire cu Papa Leon În urma întrevederii, care a durat aproximativ 30 de minute, Zelenski a declarat că a discutat cu Papa despre întoarcerea copiilor ucraineni duși ilegal în Rusia și despre repatrierea cetățenilor reținuți. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Sfântul Scaun joacă din 2022 un rol activ în facilitarea schimburilor de prizonieri și în recuperarea minorilor din zonele ocupate. Papa, solidar cu poporul ucrainean Potrivit comunicatului Vaticanului, Papa Leon al XIV-lea „și-a exprimat tristețea pentru victime și și-a reînnoit rugăciunile și solidaritatea cu poporul ucrainean”. Suveranul Pontif a încurajat toate eforturile pentru eliberarea prizonierilor și a reiterat dorința de a găzdui la Vatican negocieri directe între Rusia și Ucraina. Moscova refuză negocierile propuse de Vatican În comunicatul său oficial, Zelenski a precizat că, în prezent, doar Rusia continuă să respingă inițiativa Vaticanului, așa cum a respins și alte propuneri de pace. Totodată, liderul ucrainean l-a invitat pe Papa Leon al XIV-lea să viziteze Ucraina. Întâlnire cu emisarul lui Trump După întrevederea cu Papa, Zelenski urma să aibă o întâlnire cu generalul Keith Kellogg, emisarul fostului președinte american Donald Trump pentru Ucraina. În aceeași zi, Zelenski a fost primit la Castel Gandolfo, unde Papa american își petrece vacanța până pe 20 iulie. Un nou apel pentru pace din partea Vaticanului Aceasta nu este prima întâlnire dintre cei doi. Papa Leon al XIV-lea l-a primit anterior pe Zelenski pe 18 mai, în cadrul unei audiențe private la Vatican, cu ocazia inaugurării pontificatului. Atunci, Papa a afirmat: „Ucraina așteaptă în sfârșit negocieri pentru o pace justă și durabilă”. Predecesorul său, Papa Francisc, fusese aspru criticat în Ucraina după ce, în martie 2024, a îndemnat Kievul „să aibă curajul să ridice steagul alb” în fața Rusiei. În ciuda apelurilor sale la pace, Papa Francisc nu a reușit să obțină rezultate concrete în medierea conflictului. Conferință internațională la Roma pentru reconstrucția Ucrainei Zelenski se află la Roma pentru a participa joi și vineri la o conferință menită să mobilizeze sprijin politic și economic pentru reconstrucția Ucrainei. Evenimentul este deschis de premierul italian Giorgia Meloni, iar printre participanți se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz și aproximativ 15 lideri internaționali. Obiectiv: investiții și securizarea rețelei energetice Conferința reunește oficiali de rang înalt, directori de companii și reprezentanți ai societății civile, urmărind atragerea de investiții pentru refacerea infrastructurii Ucrainei. Printre priorități se află semnarea de acorduri pentru securizarea rețelei energetice, afectată grav de atacurile ruse. Rusia intensifică atacurile În paralel cu eforturile diplomatice, Ucraina a anunțat miercuri că Rusia a lansat în timpul nopții cel mai mare atac cu drone și rachete de la începutul invaziei din februarie 2022. Intensificarea loviturilor vine într-un context tensionat, în care sprijinul occidental pentru Kiev începe să scadă.

American condamnat refuză grațierea lui Trump (sursa: nhpr.org)
Internațional

Un american, condamnat pentru asaltul asupra Capitoliului, refuză grațierea lui Trump

American condamnat refuză grațierea lui Trump. Jason Riddle, fost militar al Marinei americane și participant la asaltul asupra Capitoliului din ianuarie 2021, a refuzat public grațierea oferită de Donald Trump și a afirmat că fostul președinte „merită să ajungă la închisoare”. American condamnat refuză grațierea lui Trump Riddle, care a fost condamnat la 90 de zile de închisoare și trei ani de eliberare condiționată, a declarat că a comis fapte grave în timpul participării la evenimentele violente din 6 ianuarie 2021. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată „Am rănit mulți oameni pe parcurs și am spus lucruri urâte. Nu pot accepta nicio formă de grațiere care neagă această realitate”, a spus el într-un interviu acordat WMUR News 9. Veteranul a precizat că a cerut ajutorul biroului senatoarei democrate Maggie Hassan pentru a refuza oficial grațierea prezidențială. De la admirație la deziluzie: „Eram obsedat de Trump” Jason Riddle a recunoscut că a fost profund influențat de figura lui Donald Trump, participând constant la mitingurile acestuia. „Mental, eram ținut ostatic de ceva ce mă seca. A fost un lucru oribil, iar Trump trebuie să răspundă pentru ce a provocat”, a declarat el, exprimându-și convingerea că președintele SUA va trebui să plătească într-o zi. Deși credea că Trump a pierdut corect alegerile din 2020, veteranul a participat la deplasarea la Washington „pentru a face parte din experiență”, atras de sentimentul de comunitate cultivat în jurul liderului republican. Alt caz: Pamela Hemphill Riddle nu este singurul care a refuzat grațierea oferită de Donald Trump. În ianuarie, Pamela Hemphill, o femeie de 71 de ani condamnată pentru agresiune, a respins la rândul ei iertarea prezidențială. Ea a declarat că s-a simțit parte a unei „secte” care o făcuse să creadă în teoria fraudei electorale din 2020. „Acceptarea unei grațieri ar fi o insultă la adresa polițiștilor de la Capitoliu, a statului de drept și a națiunii noastre”, a afirmat Hemphill. Grațiere în masă semnată de Trump în 2021 Donald Trump a semnat o grațiere colectivă pentru aproximativ 1.500 de persoane implicate în atacul asupra Capitoliului. Măsura, adoptată pe 20 ianuarie 2021, a fost contestată de unii dintre cei condamnați, care consideră că acceptarea iertării ar însemna negarea responsabilității și a realității.

Doi spioni chinezi arestați în Ucraina (sursa: Facebook/Служба безпеки України)
Internațional

Doi cetățeni chinezi, arestați în Ucraina pentru spionaj militar

Doi spioni chinezi arestați în Ucraina. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat arestarea a doi cetățeni chinezi, tată și fiu, acuzați de tentativă de spionaj privind tehnologia rachetelor de croazieră antinavă Neptun. Cei doi au fost reținuți în Kiev în timp ce încercau să obțină și să transmită ilegal documente clasificate către China. Doi spioni chinezi arestați în Ucraina Cei doi au fost reținuți în Kiev în timp ce încercau să obțină și să transmită ilegal documente clasificate către China. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Potrivit unui comunicat al SBU, cei doi cetățeni ai Republicii Populare Chineze intenționau să transfere către Beijing informații secrete legate de racheta R-360 Neptun, armă care a jucat un rol cheie în conflictul cu Rusia. Ucraina a folosit cu succes rachetele Neptun pentru a distruge crucișătorul rusesc Moskva în aprilie 2022, în ceea ce este considerat cel mai important succes naval al Kievului de la începutul invaziei ruse. Suspecții: un fost student și tatăl său Cei doi suspecți sunt un tânăr de 24 de ani, fost student la o universitate tehnică din Kiev și tatăl său, cu reședința în China, dar care călătorea frecvent în Ucraina pentru a-i coordona activitatea. SBU susține că l-a identificat pe fiul acestuia drept agent încă de la începutul activității sale și l-a prins în flagrant, în momentul în care primea documente clasificate. Dovezi confiscate și riscuri legale În urma perchezițiilor, autoritățile ucrainene au confiscat telefoane și alte posibile mijloace de comunicare. Cei doi bărbați riscă până la 15 ani de închisoare pentru spionaj militar. China, aliat tăcut al Rusiei China, considerată un aliat strategic al Rusiei, nu a condamnat invazia din Ucraina și nu a cerut retragerea trupelor ruse. Deși Beijingul face apeluri la „încetarea ostilităților”, acuză în paralel țările occidentale că alimentează conflictul prin sprijin militar acordat Kievului.   Arestările SBU se înmulțesc: Ungaria, un alt caz recent Incidentul vine în contextul unei intensificări a operațiunilor de contraspionaj în Ucraina. La începutul lunii mai, SBU a anunțat arestarea a doi presupuşi spioni ungari, confirmând interesul sporit al mai multor state pentru complexul militar-industrial ucrainean pe fondul războiului cu Rusia.

Poliția germană dejoacă un atentat terorist (sursa: X/Polizei NRW)
Internațional

Germania dejoacă un atentat terorist islamist. Un cetățean bosniac a fost arestat

Poliția germană dejoacă un atentat terorist. Poliția germană a anunțat miercuri reținerea unui cetățean bosniac și desfășurarea mai multor percheziții în Renania de Nord-Westfalia, în cadrul unei anchete privind o posibilă finanțare a unui atentat terorist de inspirație islamistă. Poliția germană dejoacă un atentat terorist Suspectul, în vârstă de 27 de ani, a fost arestat în cursul unei intervenții a unității speciale SEK, miercuri dimineață, în orașele Essen și Dortmund. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Poliția și procuratura locală au confirmat acțiunea, însă nu au oferit detalii privind posibila locație a atacului sau modalitatea prin care urma să fie comis. Informații despre suspect: posibile legături cu instruirea militară Conform cotidianului Bild, bărbatul are o pregătire militară, ceea ce ridică suspiciuni suplimentare asupra nivelului de pericol reprezentat de acesta. Totuși, autoritățile nu au confirmat aceste informații în mod oficial. Percheziții simultane în patru orașe Perchezițiile s-au desfășurat simultan în șase locații din orașele Essen, Dortmund, Düsseldorf și Soest. Poliția și procurorii din Essen au precizat că acțiunile au vizat nu doar suspectul principal, ci și locuințele unor persoane terțe considerate, în prezent, drept martori. Ancheta a pornit de la o suspiciune de fraudă organizată Investigația a început inițial ca o anchetă privind fraude comise în bandă organizată. Ulterior, autoritățile au descoperit că fondurile obținute în acest mod ar fi fost destinate finanțării unui atac terorist islamist. Autoritățile încearcă să prevină o tragedie Scopul raidurilor, potrivit anchetatorilor, a fost de a preveni eventualul atentat și de a aduna dovezi esențiale pentru clarificarea intențiilor suspectului. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile continuă verificările. Renania de Nord-Westfalia, un land dens populat Regiunea unde au avut loc perchezițiile, Renania de Nord-Westfalia, este cel mai populat land german, cu peste 18 milioane de locuitori. Acest context accentuează importanța măsurilor preventive luate de autorități în fața riscurilor de securitate.

Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Rusia, atac sălbatic asupra Ucrainei: 728 de drone, 13 rachete. Trump promite interceptoare Patriot

Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene au anunțat miercuri că Rusia a declanșat cel mai masiv atac aerian din ultimele luni, lansând un număr record de 728 de drone și 13 rachete în noaptea de marți spre miercuri. Apărarea antiaeriană a reușit să distrugă 718 drone și 7 rachete. Donald Trump a promis Ucrainei interceptoare Patriot Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei Atacurile au vizat în special regiunile vestice ale Ucrainei, departe de linia frontului, inclusiv orașele Luțk, Hmelnițki și Ternopil. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată La Luțk, sirenele au răsunat în timpul nopții, iar locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească. Conform relatărilor din presa locală, exploziile s-au produs înainte de ora 04:00, Luțk fiind printre cele mai grav afectate orașe în acest val de atacuri. Guvernatorul regiunii Volîn, Ivan Rudnițki, a declarat că peste 50 de drone și rachete au fost lansate spre regiune, majoritatea îndreptându-se spre Luțk. Primarul orașului, Ihor Polișciuk, a confirmat că un sit industrial și un garaj au fost avariate, calificând acțiunea drept „cel mai masiv atac rusesc asupra orașului” de la începutul invaziei pe scară largă. Explozii și în Kiev, Zaporojie și Dnipro Explozii au fost raportate și în zone mai apropiate de linia frontului, precum Sumî, Zaporojie și Dnipro. În Kiev, primarul Vitali Kliciko a confirmat că centrul orașului a fost lovit, iar apărarea antiaeriană a fost activă toată noaptea. În localitatea Brovarî, o femeie a fost rănită în urma atacurilor, potrivit administrației militare regionale. Rachetă hipersonică Kinjal lansată spre vestul Ucrainei Forțele aeriene ucrainene au raportat marți seara că Rusia a lansat și o rachetă hipersonică Kinjal spre regiunea Jitomir, una dintre cele mai greu de interceptat arme din arsenalul rus. Sirenele de raid aerian au răsunat pe tot teritoriul Ucrainei în timpul nopții, semn al gravității și amploarei atacului. Polonia își ridică avioanele de vânătoare Ca reacție la atacurile nocturne, Forțele aeriene poloneze au ridicat mai multe avioane de vânătoare pentru a proteja spațiul aerian național. Alerta de raid aerian în vestul Ucrainei a fost ridicată abia la ora locală 06:15, după aproape șapte ore de tensiune. Ucraina cere sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană Pe fondul intensificării atacurilor ruse, Kievul a cerut din nou ajutor militar din partea aliaților occidentali. Moscova a adoptat o strategie tot mai agresivă de copleșire a sistemului ucrainean de apărare, prin atacuri succesive cu drone kamikaze și rachete balistice, care au ucis zeci de civili în ultimele săptămâni. Trump promite interceptoare Patriot În acest context, fostul președinte american Donald Trump a promis trimiterea a 10 interceptoare Patriot în Ucraina, într-o declarație făcută pe 8 iulie. Trump a criticat în mod neașteptat acțiunile președintelui rus Vladimir Putin, afirmând: „Sunt dezamăgit că președintele Putin nu a oprit atacurile. Este un lucru oribil.”

Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump aprobă trimiterea de arme defensive Ucrainei, după o convorbire tensionată cu Putin

Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat marți că a aprobat reluarea livrărilor de arme defensive către Ucraina, în contextul continuării conflictului cu Rusia. Declarația a fost făcută în cadrul unei reuniuni a cabinetului desfășurată la Casa Albă și transmisă televizat. Critici dure la adresa lui Vladimir Putin Liderul american s-a declarat nemulțumit de atitudinea președintelui rus, Vladimir Putin, care nu a făcut „niciun pas concret spre pace”. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Trump a afirmat că Putin „spune o mulțime de prostii” despre Ucraina și a adăugat că impunerea de sancțiuni dure împotriva Rusiei rămâne o opțiune luată în calcul de administrația sa. „Dacă vreţi să ştiţi adevărul, Putin ne aruncă o mulţime de prostii. Este întotdeauna foarte drăguţ, dar asta nu înseamnă nimic”, a spus Trump. Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive Președintele american a subliniat că războiul din Ucraina „nu ar fi trebuit să înceapă niciodată” și l-a criticat din nou pe Putin pentru refuzul de a opri bombardamentele. Trump a anunțat că susține o propunere a Senatului de a impune sancțiuni foarte severe împotriva Rusiei. Referindu-se la decizia de a trimite arme Ucrainei, Donald Trump a subliniat că forțele ucrainene au nevoie de echipamente defensive pentru a face față agresiunii ruse: „Putin nu tratează bine ființele umane și ucide prea mulți oameni”, a spus președintele american. Livrările de armament fuseseră suspendate temporar, pe fondul unei revizuiri anunțate de Pentagon. Convorbirea tensionată dintre Trump și Putin Decizia privind reluarea livrărilor de arme a fost luată după o convorbire telefonică recentă între Trump și Putin. Potrivit surselor oficiale, liderul rus i-ar fi transmis omologului său american că nu va renunța la obiectivele militare în Ucraina și nici la cererile formulate de Kremlin. Kievul salută decizia, Kremlinul o minimizează Guvernul ucrainean a salutat prompt decizia lui Trump, văzând-o ca pe un semnal important de sprijin. În schimb, Kremlinul a încercat să minimalizeze declarațiile președintelui american. Negocierile dintre Rusia și Ucraina rămân blocate Între timp, nu s-a stabilit încă o dată pentru cea de-a treia rundă de negocieri ruso-ucrainene, la mai bine de o lună de la ultima întâlnire, care a avut loc la Istanbul, în Turcia. Primele două runde, desfășurate în mai și iunie, s-au încheiat cu acorduri limitate, în special privind schimburile umanitare de prizonieri și repatrierea trupurilor soldaților căzuți.

Rusia a declarat „indezirabilă” Universitatea Yale (sursa: Facebook/Yale University)
Internațional

Rusia a declarat Universitate Yale „indezirabilă”: instituția ar încerca să destabilizeze țara

Rusia a declarat „indezirabilă” Universitatea Yale. Autoritățile ruse au anunțat marți că au declarat „indezirabilă” activitatea Universității Yale pe teritoriul Federației Ruse, acuzând instituția americană că ar încerca să destabilizeze țara. Decizia a fost transmisă oficial de Parchetul general rus. Rusia a declarat „indezirabilă” Universitatea Yale În comunicatul emis de Parchetul rus se precizează că activitățile universității americane ar avea ca scop aducerea de prejudicii integrității teritoriale a Rusiei. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată De asemenea vrea să impună o blocade internaționale, subminează fundamentele economice ale statului rus și destabilizează situația socio-economică și politică din țară. Ce înseamnă eticheta de „organizație indezirabilă” Etichetarea unei organizații ca „indezirabilă” în Rusia implică interzicerea activităților acesteia pe teritoriul Federației Ruse. Pot exista urmăriri penale împotriva cetățenilor ruși care colaborează cu organizația sau o finanțează. Aceeași măsură a fost aplicată în trecut și unor ONG-uri importante, precum Amnesty International. Ce legături are Yale cu opoziția rusă Parchetul rus susține că printre absolvenții Universității Yale se numără și militanți ai Fondului de Luptă împotriva Corupției (FBK), organizația fondată de opozantul Aleksei Navalnîi. Oficialii ruși afirmă că aceștia ar fi folosit cunoștințele dobândite la Yale pentru a stimula acțiuni de protest în Rusia. Navalnîi și legătura cu Yale Aleksei Navalnîi, care a murit în februarie 2024 la vârsta de 47 de ani într-o închisoare din zona arctică, studiase și el la Yale în cadrul unui program internațional de formare a liderilor. Moartea sa a survenit în circumstanțe încă neclare, iar dispariția sa a generat reacții internaționale puternice. Yale, una dintre cele mai prestigioase universități din SUA Fondată în 1701, Universitatea Yale este situată în statul Connecticut, în nord-estul Statelor Unite. Face parte din celebra Ivy League, care reunește cele mai prestigioase opt universități americane. Peste 200 de organizații considerate „indezirabile” în Rusia Rusia a introdus în 2015 lista oficială a organizațiilor străine considerate „indezirabile”. Potrivit autorităților, lista cuprinde în prezent peste 200 de organizații internaționale și instituții acuzate de activități percepute ca ostile intereselor Federației Ruse.

Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede (sursa:kremlin.ru)
Internațional

Rusia se adaptează la sancțiuni: plăți internaționale prin compensări, aur și criptomonede

Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede. Companiile rusești folosesc cu succes compensările, aurul și criptomonedele pentru a facilita plățile internaționale, a declarat Yuri Chikhanchin, șeful Serviciului federal pentru monitorizare financiară, într-o informare adresată marți președintelui Vladimir Putin. Ce sunt compensările și cum funcționează Prin sistemul de compensare, băncile gestionează plățile pentru importuri și exporturi prin intermediul unor agenți verificați, asigurându-se că tranzacțiile sunt echilibrate, iar toate părțile implicate își primesc fondurile. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Chikhanchin a explicat că, în unele cazuri, exportatorii permit importatorilor să folosească direct câștigurile din exporturi, evitând astfel transferurile internaționale de fonduri. Importatorul introduce mărfurile în avans, iar sistemul de plăți se finalizează în interiorul țării. Criza plăților internaționale și adaptarea Rusiei În primăvara anului 2024, plățile internaționale ale Rusiei aproape au stagnat, după ce mai multe bănci din țări partenere importante – inclusiv China, India, Turcia și Emiratele Arabe Unite – au fost afectate de riscul sancțiunilor secundare impuse de SUA. Între timp, situația s-a îmbunătățit. Potrivit oficialilor ruși, firmele s-au adaptat rapid și au găsit metode alternative pentru a efectua plăți transfrontaliere, evitând sistemele financiare occidentale. Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede „În ceea ce privește fluxurile financiare externe, ne concentrăm pe Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est și regiunea asiatică în general”, a afirmat Chikhanchin. Acesta a precizat că metodele alternative de plată sunt folosite activ, inclusiv aurul, criptomonedele și operațiunile de clearing. Este pentru prima dată când un oficial rus de rang înalt oferă detalii publice despre metodele utilizate pentru plăți internaționale în contextul sancțiunilor. Sistemul „Transparent Blockchain” Chikhanchin a menționat și dezvoltarea unui sistem digital de urmărire a tranzacțiilor cripto, denumit „Transparent Blockchain”, realizat în colaborare cu Banca Centrală și banca VTB, al doilea cel mai mare creditor din Rusia. Acest sistem va permite autorităților de reglementare și băncilor să monitorizeze eficient tranzacțiile cu criptomonede și este planificat să devină operațional până la finalul anului 2025. Utilizarea aurului în tranzacții ilegale și măsuri de reglementare Potrivit Ministerului rus de Finanțe, aurul a început să înlocuiască dolarul și euro în numerar în multe tranzacții ilegale. Ca urmare, autoritățile au propus un plafon de 10.000 de dolari pentru cantitatea de aur pe care o persoană fizică o poate scoate din țară.

Incident grav între Germania și China (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Gest extrem de periculos al Chinei, care a șicanat cu laser un avion german în misiune

Incident grav între Germania și China. Ministerul de Externe german l-a convocat marți, 8 iulie, pe ambasadorul Chinei la Berlin, acuzând armata chineză că a vizat cu un laser un avion militar german. Incident grav între Germania și China Aeronava participa la operațiunea militară ASPIDES a Uniunii Europene, desfășurată pentru protejarea securității maritime în zone critice precum Marea Roșie și Oceanul Indian. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Autoritățile germane au transmis un mesaj ferm prin intermediul platformei X (fosta Twitter), condamnând gestul Beijingului: „Punerea în pericol a personalului german și perturbarea operațiunii sunt complet inacceptabile”, a declarat Ministerul german de Externe. Până în prezent, nu au fost furnizate alte detalii oficiale privind circumstanțele precise ale incidentului. Tensiuni sporite între UE și China pe tema securității Incidentul intervine într-un context tensionat, marcat de îngrijorări crescute în rândul statelor membre UE cu privire la influența tot mai mare a Chinei asupra tehnologiilor critice și infrastructurii strategice europene. Acțiunile agresive, precum cele raportate în cadrul operațiunii ASPIDES, nu fac decât să amplifice suspiciunile privind agenda militară a Beijingului în regiuni cheie pentru comerțul global. Fără reacții din partea Chinei sau Comisiei Europene Până la ora redactării, nici Ministerul de Externe chinez și nici ambasada Chinei la Berlin nu au emis un punct de vedere oficial. De asemenea, Comisia Europeană nu a oferit un răspuns imediat. Ce este misiunea ASPIDES a UE Operațiunea militară ASPIDES este parte a politicii comune de securitate și apărare a Uniunii Europene. Scopul acesteia este de a asigura libertatea de navigație și protejarea navelor comerciale în zone maritime strategice, precum Marea Roșie, Oceanul Indian și regiunea Golfului, afectate de atacuri și riscuri de securitate maritime.

Poliția ungară refuză amendarea participanților Pride (sursa: Facebook/Karácsony Gergely)
Internațional

Poliția ungară refuză să deschidă anchete împotriva participanților la Marșul Pride din Budapesta

Poliția ungară refuză amendarea participanților Pride. Poliția din Budapesta a anunțat că nu va lua măsuri împotriva celor care au participat la Marșul Pride din 28 iunie, desfășurat în ciuda unei interdicții oficiale. Evenimentul, care a atras între 200.000 și 400.000 de persoane, a fost cel mai numeros din istoria Ungariei, devenind totodată cea mai mare demonstrație pentru drepturile omului de la căderea Cortinei de Fier. Poliția ungară refuză amendarea participanților Pride Într-un comunicat emis luni, Poliția a explicat că nu va iniția proceduri împotriva participanților, motivând că „există interpretări divergente” cu privire la legalitatea marșului desfășurat la sfârșitul lunii iunie. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Totuși, deși până în prezent autoritățile nu au aplicat sancțiuni generale, care ar fi putut ajunge la 500 de euro, un caz individual a fost confirmat. Este vorba despre activista Lili Pankotai, care face obiectul unei anchete, după ce un cetățean ungar a depus plângere pentru participarea sa la marșul interzis. Guvernul Orban continuă restricționarea drepturilor LGBTI Guvernul condus de Viktor Orban a impus în ultimii ani mai multe reforme legislative și constituționale menite să interzică desfășurarea Marșului Pride. Măsurile fac parte dintr-o campanie mai amplă de restrângere a drepturilor comunității LGBTI, începută odată cu venirea la putere a lui Orban, în 2010. Noile reglementări interzic organizarea de evenimente care, în viziunea guvernului, ar putea afecta „dezvoltarea adecvată” a minorilor. În acest context, autoritățile centrale au refuzat să autorizeze Marșul Pride de anul acesta. Primarul Budapestei a susținut desfășurarea Pride Primarul progresist al capitalei, Gergely Karácsony, a propus ca Pride-ul să fie organizat ca eveniment municipal, ceea ce nu ar fi necesitat aprobarea guvernului. În ciuda avertismentelor premierului Orban, care a vorbit despre posibile „consecințe juridice”, zeci de mii de oameni au ales să participe.  

Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată (sursa: tass.ru)
Internațional

Frustrare la Moscova după anunțul lui Trump privind reluarea livrării de armament pentru Ucraina

Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată. Rusia a anunțat că este nevoie de timp pentru a înțelege ce tipuri de arme au fost și vor fi livrate Ucrainei de către Statele Unite. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a afirmat că Washingtonul va continua să trimită arme Kievului, în special echipamente defensive, pentru a sprijini apărarea țării în fața intensificării atacurilor ruse. SUA promite noi livrări de arme defensive către Ucraina Într-o declarație făcută luni, Donald Trump a precizat că SUA vor trimite „mai multe arme” Ucrainei, accentuând caracterul defensiv al acestora. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Afirmațiile au reaprins discuțiile privind implicarea Statelor Unite în sprijinul militar acordat Kievului. Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată Întrebat despre aceste afirmații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că există „multe declarații contradictorii” din partea SUA în ceea ce privește livrările de arme către Ucraina. Totuși, el a recunoscut că sprijinul militar european continuă într-un mod constant și activ. „Evident, livrările continuă, asta este clar. Evident, europenii sunt implicați activ în furnizarea de arme Ucrainei”, a spus Peskov. În ceea ce privește sprijinul militar american, Peskov a precizat că va fi nevoie de timp pentru a înțelege cu exactitate natura și cantitatea armelor livrate Ucrainei de către Statele Unite. „Va fi nevoie de timp pentru a clarifica acest lucru definitiv”, a adăugat el. Peskov a reamintit că Rusia continuă să avanseze în mai multe puncte de-a lungul liniei frontului și controlează, în prezent, puțin sub o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și întreaga regiune Lugansk. Kremlinul salută eforturile lui Trump pentru negocieri Oficialul rus a afirmat că Moscova apreciază intenția lui Donald Trump de a iniția negocieri directe între Rusia și Ucraina. De asemenea, Kremlinul consideră că există un potențial semnificativ pentru relansarea relațiilor comerciale și economice cu Statele Unite. Peskov: Sancțiunile SUA sunt ilegale și dăunătoare În ciuda acestei deschideri declarative, Peskov a criticat dur actualele sancțiuni americane, calificându-le drept „ilegale” și afirmând că acestea afectează nu doar economia rusă, ci și companiile americane. „Credem că aceste sancțiuni sunt ilegale și dăunează nu numai antreprenorilor noștri, ci și antreprenorilor din Statele Unite”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Reacție la moartea ministrului rus al Transporturilor Pe un alt plan, Kremlinul a comentat și moartea subită a fostului ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, despre care presa a relatat că s-ar fi sinucis la scurt timp după demitere. Peskov a spus că autoritățile așteaptă rezultatele anchetei în curs și a exprimat șocul față de acest incident. „Acest lucru nu poate decât să șocheze oamenii obișnuiți. Bineînțeles, ne-a șocat și pe noi”, a declarat el. „O anchetă este în desfășurare și tocmai această anchetă ar trebui să răspundă la toate întrebările”, a concluzionat Peskov.

Bulgaria adoptă moneda euro din 2026 (sursa: Pexels/Alesia Kozik)
Internațional

Bulgaria trece la moneda euro din ianuarie 2026, în ciuda opoziției populației majoritare

Bulgaria adoptă moneda euro din 2026. Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene urmează să aprobe marți, în mod oficial, adoptarea monedei euro de către Bulgaria. Bulgaria adoptă moneda euro din 2026 Decizia vine după ce Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) au confirmat că țara îndeplinește toate criteriile necesare. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, zona euro va avea 21 de membri. Votul UE, o formalitate după avizele pozitive Votul miniștrilor din cele 27 de state membre este programat pentru începutul după-amiezii și este considerat o simplă formalitate. Bulgaria, stat membru al UE din 2007, a primit deja evaluări favorabile din partea Bruxelles-ului și BCE, care au apreciat îndeplinirea criteriilor economice, inclusiv stabilitatea prețurilor și disciplina bugetară. Nemulțumiri în rândul populației: teama de scumpiri În Bulgaria, trecerea de la leva la euro nu se bucură de consens public. Mii de oameni au protestat recent la Sofia, purtând pancarte cu mesaje precum „Nu euro”, exprimându-și teama că schimbarea monedei va duce la creșterea accelerată a prețurilor. Sondajele indică faptul că aproape jumătate dintre bulgari se opun aderării la zona euro în 2026. Euro, între integrare occidentală și rezistență politică Susținătorii monedei unice consideră aderarea drept un pas esențial pentru consolidarea orientării pro-occidentale a Bulgariei și reducerea influenței Kremlinului în regiune. Deși autoritățile de la Sofia ar fi dorit o tranziție mai rapidă, procesul a fost întârziat din cauza inflației ridicate și a unei crize politice prelungite. Zona euro se extinde: Bulgaria, al 21-lea membru Moneda euro a fost lansată în 1999 pentru tranzacții electronice, iar începând cu 1 ianuarie 2002, bancnotele și monedele euro au înlocuit monedele naționale în 12 state fondatoare. Ulterior, au aderat alte opt țări, ultima fiind Croația în 2023. Bulgaria va fi a 21-a țară din zona euro, în timp ce Danemarca rămâne singura excepție, în urma unui referendum care a respins euro în anul 2000.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră