miercuri 22 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

Rusia ignoră ultimatumul lui Trump: „Teatru politic fără efect”

Dmitri Medvedev ironizează ultimatumul lui Trump. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a reacționat la declarațiile președintelui american Donald Trump, afirmând că Moscova nu este impresionată de ceea ce el a numit „ultimatumul teatral” al liderului de la Washington. Ultimatumul lui Trump Cu o zi înainte, Donald Trump a anunțat un nou pachet de arme pentru Ucraina și a avertizat că vor fi impuse sancțiuni tuturor celor care continuă să cumpere produse din Rusia. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Măsura face parte dintr-o schimbare importantă de politică, determinată de nemulțumirea față de atacurile repetate ale Rusiei asupra Ucrainei. Avertismentul lui Trump include o perioadă de grație de 50 de zile înainte ca sancțiunile să intre în vigoare. În acest interval, părțile vizate ar trebui să își reconsidere poziția. Dmitri Medvedev ironizează ultimatumul lui Trump În replică, Dmitri Medvedev a ironizat reacțiile internaționale și a minimalizat efectul anunțului american: „Lumea a tremurat, așteptându-se la consecințe. Europa beligerantă a fost dezamăgită. Rusiei nu i-a păsat”, a declarat oficialul rus, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Dmitri Medvedev ironizează ultimatumul lui Trump (sursa: tass.ru)
Președinta Maia Sandu respinge acuzațiile SVR (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu ripostează dur la propaganda Rusiei: Aberații inventate în laboratoarele Kremlinului

Președinta Maia Sandu respinge acuzațiile SVR. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacționat ferm la acuzațiile lansate de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), potrivit cărora NATO ar plănui implicarea Chișinăului într-un conflict cu Moscova. Lidera de la Chișinău a calificat afirmațiile drept „aberații” fabricate în „laboratoarele Kremlinului”, acuzând o campanie de manipulare orchestrată de propaganda rusă. Ce susține SVR în comunicatul său oficial Potrivit unui comunicat publicat de SVR pe site-ul oficial, Rusia acuză NATO că ar transforma Republica Moldova într-un „cap de pod” militar pe flancul estic al Alianței. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Conform SVR, Chișinăul ar fi supus unui proces accelerat de militarizare pentru a permite un transfer rapid al trupelor NATO către granițele Rusiei, deși Moldova nu are frontieră comună cu această țară. Președinta Maia Sandu respinge acuzațiile SVR Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Maia Sandu a transmis că urmează o perioadă intensă de dezinformare, în care se va încerca inducerea panicii în rândul cetățenilor. „S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații (...) Vor să bage panică în moldoveni precum că eu aș vrea război sau aș încălca neutralitatea țării”, a scris președinta. „În Moldova este pace și va fi pace” Maia Sandu a subliniat că în realitate, Republica Moldova este un stat pașnic și că viitorul țării este legat de parcursul european. „Un prezent și un viitor european înseamnă că moldovenii au ales și continuă să aleagă pacea (...) Pacea este o alegere. Și este alegerea noastră”, a precizat ea. Moldova merge spre Uniunea Europeană Șefa statului a reafirmat direcția strategică a țării: aderarea la Uniunea Europeană. „Moldova a decis – Uniunea Europeană va fi casa noastră comună. Mergem în direcția corectă”, a transmis Sandu, promițând că nu va ceda în fața manipulării și divizării venite din exterior.

Kaja Kallas critică ultimatumul lui Trump (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Kaja Kallas critică termenul de 50 de zile dat Rusiei de Trump: Civili mor zilnic

Kaja Kallas critică ultimatumul lui Trump. Președintele american Donald Trump a acordat luni un termen de 50 de zile Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, avertizând că, în caz contrar, vor fi impuse sancțiuni economice severe. Deși inițiativa a fost salutată de unii oficiali internaționali, durata acestui ultimatum a stârnit critici. Kaja Kallas critică ultimatumul lui Trump Ministra de externe a Estoniei, Kaja Kallas, a transmis că, deși susține fermitatea liderului american în relația cu Moscova, perioada anunțată este excesiv de lungă. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 „Este foarte pozitiv că președintele Trump adoptă o poziție fermă față de Rusia. Pe de altă parte, 50 de zile este o perioadă foarte lungă, când vedem că ei (rușii) ucid civili inocenți în fiecare zi”, a declarat șefa diplomației estoniene SUA pregătesc livrări masive de arme pentru Ucraina În paralel cu avertismentul adresat Rusiei, Trump a anunțat și un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, în valoare de 10 miliarde de dolari, care va fi gestionat prin intermediul NATO. Primele livrări sunt deja pregătite, potrivit publicației Axios. Acestea vor include: rachete cu rază lungă de acțiune, capabile să atingă ținte în adâncul teritoriului rus, sisteme de apărare antiaeriană moderne, obuze de artilerie și alte echipamente esențiale pentru front. Planul lui Trump: presiune diplomatică și sprijin militar accelerat Inițiativa lui Donald Trump face parte dintr-o strategie mixtă, care îmbină presiunea economică asupra Kremlinului cu o consolidare masivă a capacității de apărare a Ucrainei. Administrația de la Washington speră ca, în cele 50 de zile oferite, Moscova să răspundă apelului la negocieri, evitând sancțiunile comerciale promise.

Donald Trump amenință Rusia cu ultimatum (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îi dă un ultimatum lui Putin: 50 de zile pentru pacea în Ucraina. Altfel, urmează represalii

Donald Trump amenință Rusia cu ultimatum. Președintele Donald Trump a anunțat luni două măsuri majore pentru a forța Rusia să încheie războiul din Ucraina: trimiterea de arme americane către Kiev prin intermediul Europei și impunerea unor sancțiuni comerciale severe Moscovei dacă nu este încheiat un acord de pace în termen de 50 de zile. Donald Trump amenință Rusia cu ultimatum Este o schimbare radicală de atitudine pentru Trump, care a încercat anterior să se distanțeze de conflictul din Ucraina de la preluarea mandatului în ianuarie. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Cu toate acestea, în timpul anunțului făcut din Biroul Oval, liderul de la Casa Albă a subliniat că nu poartă vina pentru prelungirea războiului. Trump s-a arătat vizibil dezamăgit de Vladimir Putin, spunând că a avut impresia că s-a ajuns de patru ori la un acord, însă „totul a continuat la nesfârșit”. Arme americane prin Europa, în Ucraina Noua strategie prevede ca statele europene să cumpere armament din SUA și apoi să îl transfere Ucrainei. Planul este în discuție de luni bune, de când Trump a câștigat alegerile și oficialii europeni au început să caute soluții pentru menținerea sprijinului militar american pentru Kiev. Luni, în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a detaliat acest plan, anunțând și un ultimatum pentru Rusia: dacă în 50 de zile nu se ajunge la un acord de pace, vor fi impuse tarife comerciale de 100%. Sancțiuni dure și „tarife secundare” pentru Rusia și aliații săi „Vom impune tarife foarte severe dacă nu există un acord în 50 de zile. Vorbim de tarife de 100%, ceea ce numim tarife secundare”, a declarat Trump. Un oficial de la Casa Albă a explicat că „tarifele secundare” includ sancțiuni comerciale asupra Rusiei, dar și asupra țărilor care continuă să cumpere petrol rusesc. Trump a afirmat că folosește frecvent comerțul ca armă diplomatică și a adăugat: „Este o metodă foarte eficientă pentru a pune capăt războaielor”. Relația tensionată cu Putin Noua direcție vine pe fondul unei iritații tot mai vizibile a lui Trump față de Putin. Deși liderul american avea o relație aparent cordială cu președintele rus, s-a declarat exasperat de lipsa de progres în negocieri: „Convorbirile mele cu el sunt plăcute, și apoi încep lansările de rachete peste noapte”. Trump a acuzat că, spre deosebire de Clinton, Bush, Obama sau Biden, el nu a fost „păcălit” de liderul de la Kremlin. Sprijin european crescut și entuziasm pentru colaborare Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat acordul privind livrarea armelor, considerându-l o „schimbare de joc”. El a menționat Germania, Finlanda, Danemarca, Suedia și Norvegia ca posibili parteneri implicați în transferul de armament către Ucraina. Trump, la rândul său, a declarat că este impresionat de „spiritul de solidaritate” al Europei, recunoscând că inițial nu se aștepta la un astfel de angajament. Armele promise: rachete Patriot, obuziere și rachete aer-aer Planul include trimiterea de rachete Patriot, una dintre cele mai mari dorințe ale Ucrainei, dar și de rachete cu rază scurtă de acțiune, obuze Howitzer și rachete aer-aer cu rază medie. Aceste arme ar urma să fie vândute statelor NATO, care le vor transfera apoi Ucrainei. Oficialii americani subliniază că această metodă accelerează livrările, întrucât sistemele Patriot deja aflate în Europa pot fi trimise imediat, fără a fi necesară producția sau transportul din SUA. Motivele din spatele planului: sprijin fără contradicții politice Strategia de a vinde arme europenilor, în loc să le livreze direct Ucrainei, este menită să îl protejeze pe Trump de acuzația că își încalcă promisiunile electorale privind retragerea sprijinului direct al SUA din război. Totodată, liderul american vede și o oportunitate economică majoră, în condițiile în care un sistem Patriot costă aproximativ un miliard de dolari. Semnale pentru Moscova: Trump vrea negocieri reale Potrivit unor oficiali americani, noua inițiativă ar putea transmite un semnal clar Moscovei că Trump este decis să pună capăt conflictului. „Este sincer frustrat de Putin”, a declarat un oficial de la Washington. „Vrea să arate că este serios în privința încheierii războiului”. Planul a fost discutat serios în timpul summitului NATO desfășurat luna trecută în Țările de Jos, unde Trump s-a întâlnit cu liderii europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ucraina cere zece sisteme Patriot Zelenski le-a prezentat liderilor occidentali o listă cu armele necesare pentru a face față invaziei ruse. Cererea urgentă a Ucrainei: cel puțin zece sisteme Patriot pentru apărarea orașelor de atacurile cu rachete și drone. Oficialii ucraineni au avertizat că lipsa sistemelor Patriot este, în acest moment, cea mai mare îngrijorare, mai ales pentru protecția civililor.

Rosie O'Donnell, amenințată cu retragerea cetățeniei (sursa: X/Morgan J. Freeman)
Internațional

Trump se crede monarh: vrea să retragă cetățenia americană actriței Rosie O'Donnell, născute în SUA

Rosie O'Donnell, amenințată cu retragerea cetățeniei. Actrița și comedianta americană Rosie O'Donnell a respins public o declarație controversată a președintelui Donald Trump, care a amenințat că îi va retrage cetățenia americană. Motivul invocat de Trump: O'Donnell ar reprezenta o amenințare la adresa umanității. Rosie O'Donnell, amenințată cu retragerea cetățeniei Declarația președintelui a fost postată sâmbătă pe platforma Truth Social: Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 „Având în vedere că Rosie O'Donnell nu serveşte interesului măreţei noastre ţări, mă gândesc serios să-i retrag cetăţenia. Ea este o ameninţare la adresa umanităţii şi ar trebui să rămână în minunata țară Irlanda, dacă ei o vor”. Comentariul nu are un temei legal clar și a stârnit din nou îngrijorări legate de abuzul de putere executivă în contextul celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Trump. O'Donnell: „Nu am luat-o personal” Invitată la emisiunea „Sunday with Miriam” de pe postul irlandez RTE Radio, Rosie O'Donnell a reacționat cu umor amar: „Sunt ultima dintr-o listă lungă de artiști, celebrități și activiști amenințați de el. Așa că nu am luat-o personal, dar vă spun că modul în care se comportă îi încurajează pe cei ca el”. Actrița, originară din New York, s-a mutat în Irlanda la începutul acestui an, după ce Donald Trump a câștigat un nou mandat la Casa Albă. Relația tensionată dintre cei doi este de notorietate publică și durează de mai bine de două decenii. O luptă veche de 20 de ani, readusă în prim-plan Rivalitatea dintre Trump și O'Donnell a fost marcată de schimburi acide de replici, ironii publice și acuzații directe. De data aceasta, reacția actriței nu s-a lăsat așteptată. Pe Instagram, ea i-a transmis: „Tu ești tot ceea ce este greșit cu America. Vrei să-mi retragi cetățenia? Dă-i drumul și încearcă”. O'Donnell l-a comparat pe Trump cu regele Joffrey din Game of Thrones, un personaj cunoscut pentru cruzime și abuz de putere. O fotografie sugestivă: Trump și Epstein În același mesaj online, actrița a publicat și o fotografie din anii ’80 cu Donald Trump și Jeffrey Epstein, aluzie directă la relația controversată dintre cei doi, readusă recent în atenția publicului. Epstein, miliardarul acuzat de trafic sexual, a murit în detenție în 2019. Atacuri fără precedent la adresa cetățeniei criticului politic Aceasta nu este prima oară când administrația Trump ridică semne de întrebare privind statutul cetățenesc al criticilor săi, inclusiv în cazul unor persoane născute în SUA, cum este și Rosie O'Donnell. În trecut, chiar și Elon Musk s-a numărat printre cei vizați de astfel de atacuri verbale, deși a obținut cetățenia americană legal.

Doi agenți ruși, eliminați în Ucraina (sursa: ukranews.com)
Internațional

Doi agenți ruși, eliminați la Kiev după asasinarea unui ofițer de informații ucrainean

Doi agenți ruși, eliminați în Ucraina. Doi agenți care lucrau pentru serviciile secrete ruse au fost uciși duminică dimineață în Ucraina, a anunțat șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasyl Maliuk. Doi agenți ruși, eliminați în Ucraina Eliminarea acestora a avut loc la câteva zile după ce colonelul Ivan Voronici, ofițer ucrainean de informații, a fost împușcat mortal în plină zi, într-o parcare din Kiev. Citește și: Președintele CJ Cluj anunță că nu mai este „parte” a PNL: „A fost sufocat de trădători de serviciu” Incidentul s-a petrecut joi, 10 iulie, în cartierul Holosiivskii din sudul Kievului. Camerele de supraveghere au surprins momentul în care un bărbat iese dintr-o clădire, iar altul aleargă spre el și deschide focul. Colonelul Ivan Voronici a fost împușcat de mai multe ori, iar atacatorul a reușit să fugă de la locul faptei. SBU: Suspecții, agenți FSB, au fost localizați și eliminați Într-o declarație video, șeful SBU a precizat că autoritățile ucrainene i-au identificat pe suspecți ca fiind agenți ai FSB, serviciul federal de securitate al Rusiei. Aceștia ar fi urmărit mișcările colonelului Voronici înainte de atentat și au primit coordonatele unui ascunziș în care se afla un pistol cu amortizor. După atac, agenții ruși au încercat să se ascundă, însă au fost localizați și eliminați în timpul unei operațiuni comune desfășurate de SBU și poliția națională. Poliția ucraineană: cei doi agenți erau cetățeni străini Duminică, poliția ucraineană a anunțat oficial că cei doi suspecți erau „cetățeni ai unei țări străine”, fără a oferi alte detalii. Până în prezent, Moscova nu a emis nicio reacție oficială cu privire la incident. SBU, implicat în operațiuni secrete în Rusia Serviciul de Securitate al Ucrainei s-a implicat activ în operațiuni clandestine în spatele liniilor rusești după invazia la scară largă a Ucrainei din 2022. Surse din cadrul serviciilor secrete ucrainene au declarat pentru BBC că SBU ar fi fost implicat în eliminarea generalului rus Igor Kirillov în decembrie 2024. În aprilie 2025, generalul Yaroslav Moskalik a fost ucis într-un atentat cu bombă în Moscova – atac atribuit de Kremlin Ucrainei. Totuși, Kievul nu a confirmat oficial implicarea în aceste asasinate. Războiul se intensifică: atacuri record și pierderi civile Eliminările recente au avut loc într-un context marcat de intensificarea atacurilor rusești. Marți, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a fost ținta celui mai amplu atac aerian din istoria conflictului. Potrivit ONU, luna iunie a înregistrat cel mai mare număr de victime civile din ultimii trei ani. Rusia avansează lent în est, încercările de negociere eșuează Pe frontul de est, armata rusă face progrese lente, recucerind treptat regiuni ocupate anterior de trupele ucrainene, inclusiv cea mai mare parte a regiunii rusești Kursk, controlată temporar de Kiev după ofensiva surpriză din vara trecută. Între timp, eforturile diplomatice de a ajunge la un acord de încetare a focului în războiul care durează de peste trei ani au eșuat.

Germania, criză politică privind Curtea Constituțională (sursa: Facebook/Bundespräsident Frank-Walter Steinmeier)
Internațional

Criză politică în Germania legată de numirea judecătorilor constituționali. Pretexte: avort, COVID

Germania, criză politică privind Curtea Constituțională. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a făcut duminică un apel ferm către partidele din coaliția de guvernare, solicitând rezolvarea rapidă a blocajului privind numirea a trei noi judecători la Curtea Constituțională. Votul de confirmare, programat pentru vineri, a fost amânat în urma unei dispute politice interne. Germania, criză politică privind Curtea Constituțională Într-un interviu acordat postului public ZDF, Steinmeier a subliniat gravitatea situației: Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” „Sper foarte mult că vor reuși, pentru că este vorba despre autoritatea și funcționarea Curții Constituționale, pe care trebuie să le păstrăm.” Criza a fost declanșată de refuzul blocului conservator CDU/CSU de a susține numirea unei candidate propuse de Partidul Social-Democrat (SPD), partener de coaliție. Disputa politică: o candidatură controversată Profesoara de drept Frauke Brosius-Gersdorf, propusă de SPD pentru Curtea Constituțională, a stârnit controverse din partea conservatorilor. Aceștia au criticat poziția sa favorabilă avortului și sprijinul acordat obligativității vaccinării în timpul pandemiei de Covid-19. Deși cancelarul german și-a exprimat anterior sprijinul pentru numirea ei, grupul parlamentar CDU/CSU a anunțat vineri, în mod neașteptat, că se va abține de la vot. În lipsa majorității de două treimi necesare, confirmarea candidaturii a eșuat. Alegații de plagiat și reacții în lanț Potrivit unor surse din blocul conservator, o presupusă acuzație de plagiat la adresa candidatei a apărut cu o zi înainte de vot. Această informație a fost invocată drept unul dintre motivele pentru care CDU/CSU a refuzat sprijinul. Ca reacție, SPD a anunțat că se va opune voturilor de confirmare pentru toți cei trei candidați, determinând amânarea întregului proces. Ultima zi de lucru a parlamentului înainte de vacanță Vineri a fost ultima zi de activitate a Bundestagului înainte de pauza parlamentară de vară. Criza survine într-un moment sensibil, oferind partidelor ocazia fie să tempereze tensiunile pe timpul verii, fie să adâncească neîncrederea în interiorul coaliției. Merz încearcă să calmeze spiritele Friedrich Merz, liderul CDU, a încercat să transmită un mesaj de unitate, în ciuda tensiunilor recente. În cadrul unei vizite la un festival local în Arnsberg, acesta a declarat: „Chiar lucrăm bine împreună cu social-democrații în această coaliție. Este o dovadă că centrul politic poate guverna stabil și eficient.” Steinmeier avertizează asupra riscului extremismului Președintele federal a avertizat că această criză afectează imaginea guvernului și încrederea în instituțiile democratice: „Evenimentele de vineri au subminat autoritatea parlamentului. Dacă partidele centrului democratic eșuează, vor profita partidele distructive de la extreme.”

Rusia și China, discuții despre Ucraina (sursa: mid.ru)
Internațional

Rusia și China își consolidează alianța diplomatică. Lavrov și Wang Yi discută despre Ucraina și SUA

Rusia și China, discuții despre Ucraina. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit duminică, la Beijing, cu ministrul chinez de Externe, Wang Yi, pentru a discuta despre relațiile bilaterale cu Statele Unite și perspectivele unei soluții diplomatice în conflictul din Ucraina. Organizația de Cooperare de la Shanghai Lavrov se află în China pentru a participa la reuniunea șefilor diplomațiilor din cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OSC), după o vizită recentă efectuată în Coreea de Nord. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Întâlnirea cu Wang Yi a avut loc într-un context regional tensionat și cu multiple dosare deschise la nivel global. Rusia și China își coordonează pozițiile pe scena internațională Potrivit comunicatului diplomației ruse, discuțiile au vizat consolidarea colaborării între cele două țări în cadrul organizațiilor internaționale, precum ONU, Consiliul de Securitate, BRICS, G20 și APEC. Moscova și Beijingul au subliniat „importanța întăririi coordonării strânse” în fața provocărilor globale. Rusia și China, discuții despre Ucraina O temă centrală a întrevederii a fost conflictul din Ucraina. Cele două părți au discutat despre „perspectivele pentru o rezolvare” a crizei ucrainene, fără a fi oferite detalii suplimentare privind posibile inițiative concrete. Dosarele fierbinți: Israel-Palestina și Peninsula Coreeană Lavrov și Wang Yi au abordat și alte subiecte tensionate de pe agenda internațională. Potrivit sursei oficiale, cei doi miniștri au discutat despre conflictul israeliano-palestinian și situația instabilă din Peninsula Coreeană, ambele considerate priorități în politica externă a celor două țări.

Serviciile secrete americane, erori „de nescuzat” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

La un an de la atentatul asupra lui Trump, Congresul acuză erori „de nescuzat” ale Secret Service

Serviciile secrete americane, erori „de nescuzat”. Un raport dur al unei comisii senatoriale americane, publicat la exact un an de la tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump, acuză Serviciul Secret al SUA de grave erori de securitate. Serviciile secrete americane, erori „de nescuzat” Documentul descrie un lanț de greșeli „evitabile” care au pus în pericol viața președintelui Trump. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Pe 13 iulie 2024, în timpul unui miting de campanie la Butler, Pennsylvania, Donald Trump a fost ținta unui atac armat. Trump a fost rănit ușor la ureche, dar un participant la miting a fost ucis, iar alți doi au fost răniți. Atacatorul, Thomas Crooks, un tânăr de 20 de ani, a fost împușcat mortal de forțele de ordine. Raportul Senatului: „O cascadă de erori evitabile” Comisia senatorială pentru securitate națională afirmă în raport că incidentul nu a fost o simplă eroare, ci rezultatul unor disfuncționalități majore în lanțul de securitate. „Nu a fost o greșeală izolată, ci o cascadă de erori evitabile care aproape au costat viața președintelui Trump”, se arată în raport. Autorii raportului denunță incapacitatea forțelor de ordine de a detecta și neutraliza din timp amenințarea. Thomas Crooks a reușit să urce pe un acoperiș din apropierea scenei și să tragă fără a fi reperat de agenții de securitate. „Un eșec total al securității” Președintele republican al comisiei, Rand Paul, a criticat dur atitudinea instituțională care a permis acest eșec. „A fost un eșec de securitate la toate nivelurile, cauzat de indiferența birocratică, lipsa protocoalelor clare și refuzul de a acționa în fața unor amenințări directe”, a scris senatorul. Paul subliniază că, în ciuda gravității situației, nicio persoană responsabilă nu a fost concediată imediat după incident. Sancțiuni minime și o demisie la vârf La zece zile după atac, directoarea Secret Service, Kimberly Cheatle, și-a dat demisia. Totuși, doar șase agenți ai serviciului au fost sancționați disciplinar, fapt considerat insuficient de către comisie. Apeluri pentru reformă Raportul comisiei nu aduce noi informații despre motivațiile atacatorului, care rămân în continuare neclare. Cu toate acestea, documentul reafirmă concluziile unei anchete independente din octombrie 2024, care vorbea despre „probleme sistemice” în interiorul Secret Service. Comisia cere reforme profunde și măsuri concrete de responsabilizare pentru a evita repetarea unui astfel de incident.

Președintele iranian, rănit într-un atac israelian (sursa: iranintl.com)
Internațional

Președintele iranian Masoud Pezeshkian, rănit într-un atac israelian în timpul războiului de 12 zile

Președintele iranian, rănit într-un atac israelian. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a fost rănit în timpul războiului de 12 zile cu Israelul. Incidentul a avut loc în contextul intensificării conflictului militar dintre cele două țări. Președintele iranian, rănit într-un atac israelian Potrivit agenției de presă iraniene Fars, pe 16 iunie – la trei zile după începerea conflictului – forțele aeriene israeliene au bombardat un complex de clădiri al Consiliului Național de Securitate din Iran. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” În urma atacului, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă. Participanții la o reuniune de criză aflată în desfășurare s-au pus la adăpost, însă mai mulți dintre ei, inclusiv președintele Pezeshkian, au suferit răni la nivelul picioarelor, potrivit relatărilor. Pezeshkian a vorbit despre o tentativă de asasinat Într-un interviu recent acordat jurnalistului american Tucker Carlson, președintele Pezeshkian a menționat o tentativă de asasinat, sugerând că ar fi fost posibilă o scurgere de informații din interior. Agenția Fars a adăugat că există speculații privind infiltrarea unui agent, dar informațiile nu au fost confirmate oficial. Videoclipuri cu bombardamente, distribuite în presa iraniană Mass-media iraniană a publicat imagini video cu bombardamente care ar fi avut loc asupra unui versant muntos din vestul Teheranului. În contextul războiului, astfel de materiale au stârnit îngrijorări suplimentare cu privire la securitatea liderilor politici și militari iranieni. Războiul dintre Israel și Iran: victime, atacuri și intervenția SUA Conflictul a izbucnit pe 13 iunie, când Israelul a lansat un atac la scară națională asupra Iranului, vizând instalații nucleare și eliminând mai mulți oameni de știință și lideri militari iranieni. Ca răspuns, forțele iraniene au ripostat cu atacuri cu rachete. De ambele părți s-au înregistrat victime, inclusiv în rândul civililor. Situația a degenerat rapid, determinând o reacție internațională. SUA au intervenit și au bombardat situri nucleare iraniene La puțin peste o săptămână de la începutul conflictului, Statele Unite au intervenit militar, bombardând trei dintre cele mai importante situri nucleare ale Iranului. Acțiunea a fost văzută ca o încercare de a limita escaladarea confruntării și de a proteja echilibrul regional. Armistițiu neașteptat după 12 zile de lupte După 12 zile intense de conflict, a fost anunțat un armistițiu surpriză. Cu toate acestea, temerile privind reluarea atacurilor persistă în Iran, autoritățile menținând un nivel ridicat de alertă.

Verzii cer naționalizarea industriei energetice germane (sursa: Facebook/Jakob Blasel)
Internațional

Tineretul Verzilor cere naționalizarea marilor companii energetice din Germania

Verzii cer naționalizarea industriei energetice germane. Jakob Blasel, copreședintele organizației de tineret a Partidului Verzilor din Germania, solicită naționalizarea companiilor energetice și a marilor oțelării, ca măsură urgentă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Verzii cer naționalizarea industriei energetice germane Într-un interviu pentru Der Spiegel, Blasel a numit direct trei dintre cele mai mari companii industriale din Germania care ar trebui naționalizate. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Este vorba despre RWE, LEAG (giganți din sectorul energetic) și Thyssenkrupp, cel mai mare producător german de oțel „Acestea sunt primele trei companii care afectează cel mai mult clima. Germania poate și trebuie să le naționalizeze”, a declarat Blasel. Critici la adresa modelului axat pe profit Tânărul lider verde acuză aceste companii că sunt motivate exclusiv de profitul pe termen scurt și cotațiile bursiere, în detrimentul sustenabilității. „Dar dacă sunt în mâinile consumatorilor și muncitorilor, stimulentul de a opera sustenabil crește. Nimeni nu vrea să lucreze pentru o companie care îi distruge propriul viitor”, a adăugat el. Blasel: Politica actuală nu este suficientă Copreședintele tineretului Verzilor recunoaște că propunerea sa depășește cadrul discuțiilor politice actuale din Germania. „Dar ceea ce se întâmplă în prezent la nivel politic nu este suficient pentru a combate schimbarea climatică”, a subliniat Blasel, criticând influența lobby-ului combustibililor fosili asupra deciziilor guvernamentale. Angajații din industrie ar trebui relocați fără pierderi Blasel propune ca lucrătorii din industriile poluante să fie transferați în domenii verzi, fără pierderi salariale sau de beneficii. „Oricine are acum un job permanent și beneficii în urma unor acorduri colective bune trebuie încadrat în sectoare care nu lucrează cu combustibili fosili, fără niciun fel de tăieri”, a precizat acesta. Aripa de tineret, mai radicală decât partidul mamă Organizația de tineret a Partidului Verzilor este în mod tradițional mai orientată spre stânga decât formațiunea principală. Aceștia promoveazză măsuri mai radicale în domeniul justiției sociale și al tranziției ecologice.

Phenianul promite Rusiei un sprijin total (sursa: Ministerul rus de Externe/RIA Novosti)
Internațional

Kim Jong Un promite sprijin total Rusiei în războiul din Ucraina: O cauză „sacră”

Phenianul promite Rusiei un sprijin total. Liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a transmis ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, susținerea sa „necondiționată” în conflictul din Ucraina. Kim a declarat că victoria Moscovei este „sigură”. Phenianul promite Rusiei un sprijin total Potrivit KCNA, Kim și Lavrov s-au întâlnit „într-o atmosferă de încredere și caldă camaraderie”, în contextul în care relațiile dintre Coreea de Nord și Rusia devin tot mai strânse, atât pe plan diplomatic, cât și militar. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Ministerul rus de Externe a publicat pe Telegram imagini video în care cei doi lideri se salută și se îmbrățișează. Sprijin militar direct din partea Phenianului Anul trecut, Moscova și Phenianul au semnat un pact de apărare reciprocă, consolidând alianța militară dintre cele două state. Coreea de Nord a trimis mii de soldați pentru a sprijini Rusia în tentativa de recucerire a regiunii Kursk, pierdută în fața armatei ucrainene în vara anului 2024. În plus, regimul nord-coreean furnizează Rusiei obuze și rachete, confirmând angajamentul activ în sprijinul Kremlinului. Kim Jong Un susține cauza Rusiei ca fiind „sacră” În declarația sa, Kim a afirmat că Phenianul este „gata să sprijine și să încurajeze necondiționat toate măsurile luate de liderii ruși pentru a elimina de la rădăcină cauza principală a crizei ucrainene”. Liderul nord-coreean și-a exprimat „ferma convingere că armata și poporul rus vor obține o victorie sigură îndeplinind cauza sacră de apărare a demnității și intereselor fundamentale ale țării”. Implementarea pactului de apărare semnat în 2024 Cei doi oficiali au abordat „chestiuni importante pentru punerea fidelă în aplicare a acordurilor încheiate” în cadrul summitului din 2024, când președintele rus Vladimir Putin a efectuat o rară vizită în Coreea de Nord. Atunci a fost semnat și pactul de apărare reciprocă dintre cele două țări. Putin dorește o nouă întâlnire cu Kim Serghei Lavrov a transmis că președintele rus Vladimir Putin „speră să continue contactele directe” cu Kim Jong Un „cât mai curând posibil”, potrivit agenției TASS. Întrebat despre o posibilă vizită a liderului nord-coreean în Rusia, Kremlinul a precizat că nu există deocamdată un plan concret în acest sens. Întâlnirea de la Wonsan Întâlnirea Kim-Lavrov s-a desfășurat la Wonsan, o localitate de pe coasta de est a Coreei de Nord. Acolo a fost inaugurat recent un complex turistic de amploare, semn al dorinței regimului de a-și promova deschiderea economică – cel puțin în plan simbolic – în paralel cu consolidarea relațiilor militare cu Rusia.

Trump acuză lipsa clopotelor din Texas (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump critică sistemul de alertă din Texas: Ar fi trebuit să aibă clopote

Trump acuză lipsa clopotelor din Texas. Donald Trump a declarat că Texasul „ar fi trebuit să aibă clopote” pentru a avertiza populația în fața inundațiilor care au făcut cel puțin 120 de morți și au dus la dispariția a peste 170 de persoane. Trump acuză lipsa clopotelor din Texas Deși a susținut că a existat „o avertizare timpurie”, Trump a sugerat că sistemul actual de alertă a fost ineficient. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Într-un interviu acordat norei sale, Lara Trump, la Fox News, fostul președinte a spus: „Poate că ar fi trebuit să aibă clopote, ceva care să sune, dar este un teritoriu foarte periculos când te gândești de câte ori au avut această problemă. Au avut suficiente avertizări, dar era noapte târziu și oamenii dormeau”. Altercații cu o jurnalistă CBS Declarațiile lui Donald Trump vin la o zi după vizita sa în zona grav afectată din comitatul Kerr, lângă San Antonio. Acolo, președintele SUA s-a confruntat cu o jurnalistă CBS care a întrebat despre deficiențele sistemului de alertă de urgență din zonă. „Doar o persoană foarte rea ar pune o întrebare astfel”, i-a răspuns Trump, respingând criticile legate de reacția autorităților. „A fost un eveniment fără precedent”, susține Trump În apărarea autorităților, Trump a adăugat: „E ușor să stai și să spui 'Ce ar fi putut să se întâmple aici?' și să te întrebi dacă am fi putut face altceva. Aceasta a fost ceva ce nu s-a mai întâmplat înainte și nimeni nu a văzut nimic similar.” Critici privind lipsa de finanțare pentru sistemul de alertă Controversele privind eficiența sistemului de alertă au fost alimentate de o investigație The New York Times, care a scos la iveală faptul că comitatul Kerr nu a primit finanțarea necesară pentru îmbunătățirea sistemului de alerte pentru inundații. Agenția Federală pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență (FEMA) avertizase că regiunea are șanse ridicate de inundații în 2025, dar fondurile promise nu au fost alocate. Costuri estimate Potrivit unui raport publicat de FEMA în 2024, un nou sistem de avertizare bazat exclusiv pe creșterea nivelului fluviului Guadalupe ar fi costat un milion de dolari. Cu toate acestea, investiția nu a fost aprobată, deși riscurile erau cunoscute.

SUA impune taxe vamale, UE reacționează (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Reacții dure din Europa la tarifele lui Trump: liderii din UE pregătesc contramăsuri

SUA impune taxe vamale, Europa reacționează. Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor introduce taxe vamale de 30% asupra bunurilor provenite din UE, începând cu 1 august. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat transmis sâmbătă. SUA impune taxe vamale, UE reacționează Șefa executivului european a subliniat că blocul comunitar dorește în continuare să ajungă la o înțelegere cu Washingtonul: Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă „UE rămâne pregătită să continue lucrările pentru obținerea unui acord până la 1 august”, a declarat von der Leyen. Totodată, ea a atras atenția că Uniunea Europeană este una dintre cele mai deschise economii din lume și adepta practicilor comerciale corecte. „Vom proteja interesele europene” În cazul în care SUA vor merge înainte cu introducerea tarifelor suplimentare, Comisia Europeană nu exclude măsuri de retorsiune: „Vom face toți pașii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporționale dacă va fi necesar”, a avertizat Ursula von der Leyen. Ea a mai subliniat că aplicarea unor taxe de 30% asupra exporturilor europene ar avea un impact major asupra lanțurilor de aprovizionare transatlantice, afectând direct companiile, consumatorii și pacienții de pe ambele maluri ale Atlanticului. Reacții din statele membre: apel la unitate și negociere Premierul Olandei, Dick Schoof, a calificat pe platforma X măsura americană drept „preocupantă” și a exprimat susținerea totală față de Comisia Europeană. „UE trebuie să rămână unită și hotărâtă în a obține un rezultat reciproc avantajos cu SUA”, a subliniat acesta. Giorgia Meloni: „Este posibil un acord corect” La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a pledat pentru menținerea negocierilor comerciale și evitarea escaladării tensiunilor. Ea s-a declarat optimistă în privința obținerii unui „acord corect” între UE și SUA privind regimul taxelor vamale și a reiterat sprijinul deplin al Italiei pentru eforturile Comisiei Europene. Emmanuel Macron condamnă ferm intențiile lui Trump Președintele francez Emmanuel Macron a transmis sâmbătă, pe platforma X, un mesaj de „dezaprobare foarte puternică” față de amenințarea președintelui american Donald Trump. Macron a făcut apel la Uniunea Europeană să își apere „cu hotărâre interesele europene”, solicitând în mod special Comisiei Europene să accelereze pregătirea unor contramăsuri credibile, prin mobilizarea tuturor instrumentelor disponibile. Acțiunea ar urma să fie luată în cazul în care nu se ajunge la un acord cu Washingtonul până la 1 august. UE negociază „cu bună credință”, susține Macron Președintele Franței a reamintit că Bruxelles-ul negociază cu administrația americană de mai multe săptămâni, pe baza unei oferte „solide și de bună credință”. În opinia sa, este esențial ca executivul european să demonstreze „determinarea Uniunii de a-și apăra interesele”. Parisul sprijină eforturile Comisiei Europene Macron a reafirmat sprijinul deplin al Franței pentru Comisia Europeană în cadrul acestui dialog sensibil: „Este nevoie de un acord reciproc acceptabil, care să reflecte respectul datorat unor parteneri comerciali precum UE și SUA, cu interese comune și lanțuri de valori integrate”, a subliniat liderul francez. Industria germană cere evitarea unui conflict comercial Federația germană a industriei (BDI) a lansat un apel ferm către Uniunea Europeană și Statele Unite pentru a găsi „rapid soluții” care să evite o escaladare a tensiunilor comerciale. „Anunțul președintelui Trump este un semnal de alarmă pentru industria de pe ambele maluri ale Atlanticului”, a transmis BDI într-un comunicat oficial. Escaladarea tarifară amenință redresarea economică globală Wolfgang Niedermark, membru al conducerii BDI, a avertizat că un conflict comercial între două economii atât de interconectate, precum UE și SUA, ar afecta grav relansarea economică, capacitatea de inovare și încrederea în cooperarea internațională. Solicitare de dialog urgent între Bruxelles, Berlin și Washington Federația germană cere un efort comun și urgent din partea guvernului german, Comisiei Europene și administrației americane: „Este necesar un dialog obiectiv și soluții rapide pentru a evita o escaladare periculoasă”, subliniază comunicatul. BDI insistă că săptămânile rămase până la 1 august trebuie folosite „pentru a negocia de la egal la egal”. Germania, principală vizată de eventualele taxe Germania ar resimți cel mai acut efectele unei ofensive comerciale americane, având o economie puternic dependentă de exporturile către SUA. Cele mai expuse sectoare sunt industria chimică, farmaceutică, auto, siderurgică și fabricarea de mașini-unelte. Cancelarul Friedrich Merz propune un acord simplificat În ultimele săptămâni, cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru semnarea unui acord „simplu” cu SUA, care să protejeze sectoarele esențiale ale economiei germane. Merz a sugerat că UE ar putea accepta unele suprataxe pe alte produse, dacă acest compromis ar asigura stabilitatea pentru industriile strategice.

Îngrijorare europeană privind situația din Georgia (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Represiunea politică din Georgia, condamnată de guverne europene și "Externele" UE

Îngrijorare europeană privind situația din Georgia. Șaptesprezece țări europene, alături de Uniunea Europeană, au exprimat sâmbătă o profundă îngrijorare față de deteriorarea situației politice și a statului de drept în Georgia. Îngrijorare europeană privind situația din Georgia „Nu vom ezita să folosim toate instrumentele unilaterale și multilaterale disponibile dacă autoritățile georgiene continuă să submineze democrația și drepturile omului”, se arată în declarația semnată de Franța, Germania, Regatul Unit și alte 14 state europene, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Declarația comună denunță valul de represiune împotriva opoziției și avertizează cu posibile sancțiuni diplomatice și economice. Condamnări controversate pentru lideri ai opoziției Cel puțin cinci figuri marcante ale opoziției georgiene au fost condamnate în ultimele săptămâni pentru că au refuzat să depună mărturie într-o anchetă parlamentară legată de presupusele abuzuri din timpul mandatului fostului președinte Mihail Saakașvili (2004–2013), aflat în detenție din 2021. Potrivit semnatarilor, aceste condamnări au motivații politice evidente. Represiune, regres democratic și autoritarism Miniștrii de externe semnatari au denunțat ceea ce consideră a fi o încercare clară de „sufocare a opoziției” în Georgia, cu doar câteva luni înainte de alegerile locale. Ei susțin că această represiune contribuie la destrămarea democrației și transformarea accelerată a țării într-un regim autoritar, ceea ce a dus deja la „o degradare accentuată a relațiilor și reducerea sprijinului pentru Georgia”. Soluția propusă: eliberarea deținuților și reluarea dialogului Declarația transmite și un apel la autoritățile georgiene: „Nu este prea târziu pentru a schimba direcția”. Semnatarii cer eliberarea imediată a liderilor politici, jurnaliștilor și activiștilor arestați pe nedrept, retragerea legislației represive și reluarea unui dialog național autentic. Criza politică se adâncește după alegerile din 2024 Tensiunile politice din Georgia s-au amplificat după victoria partidului de guvernământ Visul Georgian în alegerile legislative din octombrie 2024, considerate frauduloase de opoziție. Criza s-a agravat la sfârșitul lunii noiembrie, când guvernul a anunțat suspendarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, declanșând ample proteste reprimate violent de autorități, cu numeroase arestări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră