miercuri 22 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

Refugiații ucraineni ar putea rămâne în SUA până la finalul războiului, susține Donald Trump

Refugiații ucraineni pot rămâne în SUA. Președintele american Donald Trump a declarat că este probabil ca refugiații ucraineni care au fugit din calea invaziei ruse să poată rămâne în Statele Unite până la încheierea conflictului. Refugiații ucraineni pot rămâne în SUA Întrebat de un jurnalist dacă va permite ucrainenilor refugiați să rămână în SUA, Trump a răspuns afirmativ: Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz „Cred că îi vom lăsa, da, îi voi lăsa. Avem mulți oameni veniți din Ucraina și lucrăm cu ei.” Această poziție marchează o aparentă continuitate cu politicile din perioada Biden privind protecția refugiaților ucraineni. 240.000 de ucraineni în SUA prin programul U4U De la declanșarea invaziei ruse în 2022, aproximativ 240.000 de cetățeni ucraineni au intrat în Statele Unite prin programul Uniting for Ukraine (U4U), lansat de administrația Biden. Acesta oferă un statut legal temporar, permise de muncă și acces la servicii sociale precum asistență medicală și alimentară. Programul U4U a fost suspendat în ianuarie 2025, iar de atunci nu a mai fost reluat, stârnind îngrijorări în rândul comunității ucrainene. Temerile legate de repatrieri forțate persistă Deși declarațiile lui Trump par să liniștească temporar refugiații, contextul general rămâne tensionat. În prima parte a anului, Washington Post relata că echipa lui Trump analiza opțiuni de repatriere a refugiaților, inclusiv a aproximativ 200.000 de ucraineni, folosind fonduri externe în valoare de 250 de milioane de dolari. Mai mult, în iunie 2025, aceeași publicație a relatat despre presupuse planuri de transfer al migranților fără acte – inclusiv ucraineni – într-un centru de detenție militară din Guantanamo Bay. Casa Albă a respins ferm aceste afirmații, catalogându-le drept „fake news”. Protecțiile rămân valabile, cel puțin temporar În prezent, majoritatea măsurilor de protecție oferite refugiaților ucraineni sub administrația Biden rămân în vigoare. Declarațiile recente ale lui Donald Trump sugerează o posibilă menținere temporară a acestui statut, în ciuda faptului că el promovează o campanie axată pe înăsprirea politicilor de imigrație. O schimbare de ton față de Ucraina Comentariile lui Trump vin pe fondul unei atitudini tot mai favorabile față de Ucraina, după luni de relații tensionate. Președintele SUA a aprobat recent vânzări de arme către Kiev și a reluat amenințările cu sancțiuni împotriva Rusiei, semnalând o repoziționare strategică în politica externă americană.

Refugiații ucraineni pot rămâne în SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Imixtiunea Rusiei în alegerile din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldova, ținta unei imixtiuni ruse fără precedent: 100 de milioane de euro, aruncate în joc

Imixtiunea Rusiei în alegerile din Moldova. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat miercuri că Federația Rusă pregătește o intervenție masivă în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit șefei statului, Kremlinul ar urma să investească peste 100 de milioane de euro pentru a influența procesul electoral și pentru a destabiliza democrația moldovenească. Imixtiunea Rusiei în alegerile din Moldova Declarațiile au fost făcute după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), iar semnalul de alarmă vine pe fondul intensificării acțiunilor subversive desfășurate de grupări afiliate oligarhului Ilan Șor și de rețele susținute de Moscova. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Maia Sandu a prezentat o listă detaliată cu zece instrumente prin care Federația Rusă ar urmări să interfereze în procesul electoral din Republica Moldova. Printre acestea se numără coruperea alegătorilor, proteste plătite, atacuri cibernetice și implicarea bisericii în propagandă politică. Finanțări ilegale prin criptomonede și conturi obscure Primul și cel mai grav risc identificat este coruperea alegătorilor, inclusiv prin plăți în criptomonede, transferuri prin bănci controlate de Rusia și rețele de intermediari. „Doar prin criptomonede se planifică finanțări de circa 100 de milioane de euro”, a declarat Maia Sandu. Microcredite deschise pe numele cetățenilor moldoveni Un alt instrument îl reprezintă microcreditarea frauduloasă. Potrivit Maiei Sandu, unor cetățeni moldoveni li s-ar fi deschis conturi bancare în Rusia fără știrea lor, în scopul implicării în scheme de influență. Președinta a avertizat populația să nu ofere date personale, pentru a nu deveni victime ale acestor practici. Proteste plătite pentru a crea iluzia revoltei populare Maia Sandu a denunțat și organizarea de proteste finanțate de rețele afiliate Kremlinului. Scopul acestor acțiuni este să inducă o stare de nemulțumire generalizată, deși manifestările sunt manipulate și orchestrate logistic. „Poliția a aplicat sute de amenzi. Remunerarea financiară pentru participarea la proteste este ilegală”, a subliniat ea. Atacuri cibernetice asupra infrastructurii esențiale Un alt risc major îl reprezintă atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra sistemelor electorale și a serviciilor publice. Autoritățile moldovenești iau în calcul măsuri de protecție extinse pentru a preveni sabotajul digital. Implicarea bisericii în propagandă pro-Kremlin Președinta a menționat și instrumentalizarea bisericii, prin intermediul fundațiilor și clericilor afiliați Moscovei. Aceștia ar avea rolul de a influența electoratul prin mesaje religioase cu conținut politic. „Să vinzi aproapele nu e doar o ilegalitate, e și un mare păcat”, a transmis Sandu clericilor implicați. Rețelele sociale, canal principal de manipulare și corupere Telegram este indicată ca platforma principală de coordonare a acțiunilor ilegale, inclusiv coruperea alegătorilor și mobilizarea la proteste. „Din păcate, Telegram nu răspunde autorităților. Pe TikTok se propagă mesaje anti-UE, dar comunicarea este mai bună decât cu Telegram”, a explicat președinta. Facebook colaborează într-o oarecare măsură cu instituțiile moldovenești. Nu în ultimul rând, autoritățile moldovenești au identificat mobilizarea și radicalizarea în mediul online, prin crearea unor grupuri extremiste și folosirea influencerilor plătiți de Kremlin pentru a răspândi ură și dezinformare. Grupări criminale și rețele din penitenciare, implicate în destabilizare O altă amenințare o constituie implicarea grupărilor criminale, inclusiv din instituțiile penitenciare, în acțiuni de destabilizare a ordinii publice. Autoritățile monitorizează aceste rețele și pregătesc contramăsuri. Tentative de sabotare a votului în diaspora Maia Sandu a avertizat și asupra unor tentative de compromitere a votului din diaspora, inclusiv prin sabotarea secțiilor de votare și coruperea alegătorilor. „Toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent unde se află, au dreptul să voteze”, a subliniat ea. Manipularea alegătorilor din Găgăuzia și Transnistria Președinta a semnalat existența unor acțiuni de radicalizare în Găgăuzia și regiunea transnistreană, inclusiv demonstrații de forță și crize energetice provocate intenționat. Acestea vizează amplificarea tensiunilor dintre Chișinău și regiunile autonome.

Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova (sursa: gagauzinfo.md)
Internațional

„Spălătoria Kremlinului”: Vladimir Plahotniuc, oligarhul fugar, a negociat în secret la Moscova

Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova. Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat om din Republica Moldova, a fost arestat pe 22 iulie 2025 în Grecia, la solicitarea Interpol, în legătură cu dosarul „spălătoriei moldovenești” – o schemă masivă prin care s-ar fi spălat peste 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia. Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova Documente obținute de publicația The Insider arată că Plahotniuc a vizitat Moscova în repetate rânduri, folosind un pașaport fals emis pe numele „Mikhail Taushanov”. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În ciuda faptului că este vizat de acuzații grave de spălare de bani, oligarhul a reușit nu doar să evite problemele legale în Rusia, ci chiar să participe la negocieri de nivel înalt cu oficiali de la Kremlin. Suspiciuni privind protecția oferită de Moscova Autoritățile moldovene și ruse cer ambele extrădarea lui Plahotniuc, însă oficiali din Republica Moldova ridică semne de întrebare. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cerneucanu, susține că solicitarea Rusiei ar putea fi, de fapt, o manevră menită să-i ofere protecție. Există precedent: Rusia a emis mandate de arestare împotriva altor oligarhi moldoveni fugiți, precum Ilan Șor, care trăiește acum în Rusia cu pașaport rusesc. Mai mult, autoritățile ruse au încercat anterior să fabrice cazuri împotriva unor proprii agenți pentru a-i extrăda, cum s-a întâmplat cu spionul Sergei Cherkasov în Brazilia și cu Artyom Uss, fiul unui fost guvernator, scos de sub arest la domiciliu de agenți ruși în Italia. 20 de acte false descoperite asupra lui Plahotniuc Potrivit unui raport al poliției, la arestarea lui Plahotniuc au fost găsite peste 20 de acte de identitate false, inclusiv pașapoarte ucrainene, rusești și bulgare. Toate emise pe numele „Mikhail Taushanov”, născut la 22 februarie 1962. Sub această identitate, Plahotniuc a intrat de mai multe ori în Rusia, participând la întâlniri confidențiale cu oficiali de la Kremlin – fără să fie deranjat de autoritățile ruse. Întâlniri cu Dmitri Kozak, emisarul lui Putin În aprilie 2025, proiectul jurnalistic moldovean Malenkaya Strana a publicat interceptări în care Vladislav Darvai, fost reprezentant comercial al Rusiei în Moldova, admitea că a organizat vizita secretă a lui Plahotniuc la Moscova. Scopul: o întâlnire cu Dmitri Kozak, adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse și emisar al lui Vladimir Putin. Potrivit convorbirilor interceptate, Plahotniuc urma să ajungă la Moscova pe 4 iunie 2024, să se cazeze la Hotelul Național și să nu părăsească camera timp de trei zile. Pentru a nu fi recunoscut, a fost sfătuit să poarte o șapcă și ochelari închisi la culoare. A fost dus de la aeroport cu o mașină fără însemne oficiale, cu plăcuțe speciale pentru a evita controalele. Oligarhul a plătit pentru a avea sala de fitness închisă exclusiv pentru el, dar a fost avertizat să evite salonul de masaj, unde lucra o moldoveancă din Bălți care l-ar fi putut recunoaște. Călătorii frecvente în Rusia, în plin haos politic la Chișinău Datele din baza de zboruri confirmă: pe 4 iunie 2024, un bărbat cu pașaportul lui „Taushanov” a zburat din Dubai spre Moscova și a plecat pe 7 iunie. Alte călătorii similare au avut loc în iulie și octombrie 2024, apoi în martie și aprilie 2025. Interceptările sugerează că discuțiile dintre Plahotniuc și Kozak vizau revenirea oligarhului în politica moldovenească, considerată de interlocutori „un circ” fără prezența sa. Kozak l-a mustrat pentru haosul creat în trecut: „Tu înțelegi că tot ce se întâmplă acum e în mare parte vina ta? Ai avut toată puterea și te-ai jucat cu ea.” Plahotniuc a răspuns că vrea să repare greșelile, dar nu poate reveni singur, motiv pentru care a cerut sprijinul Kremlinului. Kremlinul, implicat masiv în alegerile prezidențiale din Moldova Călătoriile lui Plahotniuc la Moscova coincid cu o perioadă extrem de tensionată în Republica Moldova, marcată de alegerile prezidențiale din toamna lui 2024 și de referendumul pentru integrarea europeană. Pe lângă Plahotniuc, Moscova l-a susținut și pe oligarhul fugar Ilan Șor, care a creat Blocul Victoriei, o formațiune pro-rusă. Inițial, banii pentru mită electorală erau transportați cu curieri pe ruta Chișinău–Istanbul–Moscova. Când autoritățile moldovene au început să-i oprească, rețeaua a fost mutată în Transnistria: votanții primeau carduri Mir, încărcate cu bani rusești. Diaspora moldovenească, folosită ca armă electorală Pe 20 octombrie 2024, mii de moldoveni din Rusia au fost transportați cu autobuzele la secțiile de vot din apropierea ambasadei Moldovei la Moscova. Au primit mese gratite și au fost plimbați prin orașe precum Minsk, Baku sau Ankara pentru a vota. În turul al doilea, mita s-a extins în Uniunea Europeană. În Italia și Estonia, alegătorii erau filmați la intrarea în secții, iar în Bologna, un cameraman rus s-a dat drept observator din partea unei organizații inexistente. Strategia dublă a Kremlinului: blocuri rivale, dar controlabile Când nu a reușit să obțină o majoritate pro-rusă prin fraudă, Kremlinul a schimbat tactica: a susținut simultan două blocuri electorale opuse. Blocul pro-rus, format din patru partide conduse de foști membri ai Partidului Comunist: Partidul Socialiștilor (Igor Dodon), Partidul Comuniștilor (Vladimir Voronin), Inima Moldovei (Irina Vlah) și Viitorul Moldovei (Vasile Tarlev). Blocul „pro-european” Alternative, format din Mișcarea Alternativa Națională a primarului Ion Ceban, partidul lui Ion Chicu, Congresul Civic al lui Mark Tkaciuk și partidul lui Alexandr Stoianoglo. Prin această strategie duală, Kremlinul încearcă să slăbească Partidul Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu, dar să păstreze influența politică în orice scenariu. Plahotniuc, o piesă-cheie în planul de influență rusă Revenirea lui Vladimir Plahotniuc pe scena politică nu este o simplă întâmplare. Cu sprijinul structurat al Kremlinului, el joacă un rol esențial în tentativa Rusiei de a-și recâștiga influența în Republica Moldova. De la pașapoarte false la negocieri secrete și până la implicarea în rețele de corupere a votului, traseul său sugerează o agendă coordonată de la Moscova. 

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump reacționează dur după recentele atacuri ale Rusiei în Ucraina: „10 zile sau vin sancțiunile”

Trump avertizează Rusia: zece zile rămase. Președintele american Donald Trump a reacționat ferm la noile atacuri rusești devastatoare asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 25 de morți, inclusiv o femeie însărcinată și mai mulți deținuți. Trump a anunțat că oferă Kremlinului un termen de maximum 10 zile pentru a demonstra progrese clare spre încetarea războiului, altfel va impune noi sancțiuni economice. Trump avertizează Rusia: zece zile rămase Trump a transmis noul ultimatum în timpul unei discuții cu premierul britanic Keir Starmer, exprimându-și nemulțumirea față de lipsa de reacție a lui Vladimir Putin. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Inițial, liderul american oferise un termen de 50 de zile, dar a decis să-l reducă radical. „Am crezut că am ajuns la un acord. Apoi, Putin bombardează un oraș ca Kievul și ucide oameni. Asta nu e o cale spre pace”, a declarat Trump. Anunț de pe Air Force One Vorbind cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial Air Force One, Trump a confirmat că Rusia nu a oferit niciun răspuns la avertismentul său și a avertizat că va aplica tarife comerciale dure dacă nu vede semne clare de retragere sau negociere. „Zece zile din acest moment. Apoi urmează măsurile”, a spus liderul de la Casa Albă. Atacurile rusești s-au soldat cu zeci de victime Valul de atacuri nocturne lansat de Rusia marți dimineață a provocat 25 de decese și peste 100 de răniți în întreaga Ucraină. Una dintre cele mai grave lovituri a fost asupra unei închisori din regiunea Zaporojie, unde au murit 16 deținuți. Zelenski salută tonul ferm adoptat de Trump Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că sprijină poziția mai dură a lui Trump față de Moscova, afirmând că doar sancțiunile severe pot opri violențele și pot relansa procesul de pace. „Fiecare atac rusesc este o crimă care putea fi evitată. Moscova trebuie constrânsă să oprească masacrele”, a transmis Zelenski pe Telegram. Kremlinul neagă din nou: „Nu vizăm civili” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că Rusia ar fi atacat ținte civile. Peskov a reiterat „angajamentul” Rusiei față de „procesul de pace”.

Guvernul Starmer pregătește recunoașterea statului Palestina (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Londra va recunoaște statului Palestina în septembrie, dacă Israelul nu acceptă încetarea focului

Guvernul Starmer pregătește recunoașterea statului Palestina. Guvernul condus de Keir Starmer ia în considerare recunoașterea oficială a statului Palestina în luna septembrie, în absența unor măsuri concrete din partea Israelului privind încetarea focului și reluarea procesului de pace. Decizia vine în contextul agravării crizei umanitare din Fâșia Gaza și al presiunilor politice interne și internaționale. Guvernul Starmer pregătește recunoașterea statului Palestina Premierul britanic Keir Starmer a convocat de urgență cabinetul din vacanța de vară pentru a aproba o foaie de parcurs privind pacea în Orientul Mijlociu. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Starmer le-a transmis miniștrilor că, în lipsa unui progres real în negocierile de pace, momentul pentru recunoașterea statului palestinian a sosit. El a subliniat că această decizie va fi pusă în aplicare înaintea sesiunii Adunării Generale a ONU din septembrie, dacă Israelul nu acceptă o încetare a focului durabilă, nu oferă garanții clare că nu va anexa Cisiordania și se angajează într-un proces de pace pe termen lung. Londra nu echivalează Hamas cu Israelul Premierul britanic a ținut să precizeze că Marea Britanie nu echivalează Israelul cu Hamas, calificând organizația palestiniană drept o grupare teroristă. El a cerut eliberarea tuturor ostaticilor, depunerea armelor și acceptarea de către Hamas a faptului că nu va avea niciun rol în viitorul guvern din Gaza. Londra, Paris și Berlin: alianță pentru o pace durabilă Planul britanic vine în urma unui acord diplomatic convenit recent între premierul Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz. Cele trei capitale europene intenționează să elaboreze un cadru comun pentru relansarea procesului de pace și stabilirea unei soluții „durabile” în regiune. Trump nu se opune, dar nu susține activ Înaintea deciziei, Starmer a discutat în Scoția cu fostul președinte american Donald Trump, care a declarat că „nu are nimic împotrivă” ca Marea Britanie să recunoască statul Palestina, deși el personal nu va lua o asemenea măsură. Poziția neutră a liderului american oferă o fereastră de acțiune diplomatică pentru Londra. Downing Street: „Este o chestiune de când, nu dacă” Potrivit declarațiilor oficiale ale executivului britanic, recunoașterea Palestinei este „inevitabilă” în logica politicii externe a Regatului Unit. Guvernul laburist se confruntă cu tot mai multe solicitări din partea societății civile și a grupurilor parlamentare de a-și asuma un rol mai activ în procesul de pace din Orientul Mijlociu.  

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atacuri rusești devastatoare în Ucraina, la o zi după noul ultimatum al lui Trump

Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise în noaptea de luni spre marți în urma bombardamentelor lansate de Rusia asupra mai multor regiuni din Ucraina, au anunțat autoritățile de la Kiev. Printre victime se numără o femeie însărcinată și peste 15 deținuți aflați într-o colonie penitenciară din regiunea Zaporojie. Atacurile au survenit la o zi după ce președintele american Donald Trump a lansat un nou ultimatum Kremlinului pentru încetarea războiului. Atacurile Rusiei în Ucraina, civili omorâți Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 50 de persoane au fost rănite în urma acestor lovituri aeriene. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Una dintre țintele atacului a fost colonia penitenciară Bilenkivska, situată în regiunea Zaporojie, unde 16 deținuți au fost uciși, iar alți 43 au fost răniți. Ministerul Justiției din Ucraina a publicat imagini care arată pagubele materiale provocate de explozie: geamuri sparte, cărămizi împrăștiate și moloz în curtea închisorii. Zelenski: „Un atac intenționat asupra civililor” Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul, catalogându-l drept „deliberat” și „intenționat”. Potrivit acestuia, Rusia știa că lovește civili, întrucât în penitenciarul atacat nu se aflau prizonieri de război, ci doar deținuți ucraineni. Kremlinul neagă, din nou, responsabilitatea Ca de obicei, Rusia a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a afirmat că armata rusă „nu vizează niciodată civili”, ci doar infrastructuri militare sau legate de apărare. Atacul din Zaporojie a avut loc exact la trei ani după ce o altă închisoare, situată la Olenivka (regiunea Donețk, aflată sub control rusesc), a fost lovită de o explozie soldată cu moartea a peste 50 de prizonieri ucraineni, majoritatea din batalionul Azov. Nici atunci Rusia nu și-a asumat responsabilitatea, încercând să transfere vina asupra Ucrainei. SUA amenință cu sancțiuni dure împotriva Rusiei Președintele american Donald Trump a redus recent termenul acordat Rusiei pentru încetarea agresiunii din Ucraina de la 50 de zile la „10 sau 12 zile”. În caz contrar, a avertizat liderul de la Casa Albă, vor fi aplicate sancțiuni economice severe. Autoritățile ucrainene denunță crime de război Avocatul Poporului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a calificat atacul asupra penitenciarului drept „o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar” și o nouă dovadă a „crimelor de război comise de Rusia”. Lubineț a subliniat că statutul de deținut nu anulează dreptul fundamental la viață și protecție. Atacuri și în Harkov și Dnipropetrovsk: nou bilanț al victimelor În paralel, alte atacuri aeriene rusești au lovit regiunile Harkov (nord-est) și Dnipropetrovsk (centru). În Harkov, șase persoane și-au pierdut viața, iar în Dnipropetrovsk au fost raportate trei decese, inclusiv o femeie însărcinată. Un spital din zonă a fost, de asemenea, avariat. Apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat 32 de drone Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat două rachete și 37 de drone (inclusiv momeli) în noaptea de luni spre marți. Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 32 dintre acestea. Deși numărul de proiectile a fost mai mic decât în nopțile precedente, Ucraina a fost ținta a peste 500 de atacuri într-o singură noapte în ultimele luni, în contextul intensificării agresiunii ruse.

Babuini sacrificați în Germania, scandal internațional (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

12 babuini sănătoși, uciși într-o grădină zoologică din Germania. Proteste internaționale

Babuini sacrificați în Germania, scandal internațional. Decizia Grădinii Zoologice din Nürnberg, Germania, de a eutanasia 12 babuini sănătoși a stârnit un val de reacții puternice din partea organizațiilor pentru drepturile animalelor. Reprezentanții grădinii au justificat măsura prin lipsa de spațiu și imposibilitatea relocării animalelor, însă activiștii acuză o gestionare iresponsabilă și promit acțiuni în justiție. Babuini sacrificați în Germania, scandal internațional Potrivit unui comunicat emis marți, conducerea Grădinii Zoologice din Nürnberg a explicat că decizia de a eutanasia animalele a fost luată în urma escaladării conflictelor dintre babuini. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Ţarcul, proiectat pentru 25 de exemplare adulte și puii lor, adăpostea la ultima numărătoare peste 40 de indivizi, o situație ce a dus la rănirea mai multor animale. Fără soluții viabile de relocare sau contracepție eficientă Directorul grădinii zoologice, Dag Encke, a declarat că nu a existat nicio posibilitate realistă de a reloca animalele în alte instituții sau de a le reintroduce în sălbăticie. În plus, metodele de control al reproducerii prin contracepție nu au dat rezultatele scontate. Grădina zoologică anunțase încă din februarie 2024 că analizează această opțiune, stârnind deja atunci critici din partea societății civile. Proteste la fața locului: activiști au escaladat zidurile grădinii Anunțul eutanasierii a fost urmat marți de un protest al activiștilor pentru drepturile animalelor. Câțiva dintre aceștia au escaladat zidurile grădinii zoologice și au pătruns în incintă, iar unii s-au lipit de pardoseală cu adeziv pentru a atrage atenția asupra situației. Protestatarii au fost reținuți de poliția germană. Acțiuni legale împotriva grădinii zoologice Coaliția de organizații pentru protecția animalelor a anunțat că va iniția proceduri judiciare împotriva Grădinii Zoologice din Nürnberg. Asociația Pro Wildlife susține că „sacrificarea putea fi evitată” și o consideră ilegală. „Este rezultatul unei reproduceri iresponsabile care a durat decenii și a lipsei de soluții durabile. Animale perfect sănătoase au fost ucise”, au transmis reprezentanții organizației. Apel pentru schimbarea legislației privind grădinile zoologice Asociația Germană pentru Bunăstarea Animalelor a criticat dur abordarea grădinii, subliniind că responsabilitatea față de animalele captive nu se oprește atunci când apar dificultăți legate de spațiu, finanțe sau organizare. Laura Zodrow, de la Pro Wildlife, a avertizat că acest caz ar putea deveni „un exemplu periculos” și a cerut clasei politice să înăsprească legislația care reglementează activitatea grădinilor zoologice și programele lor de reproducere.

Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă (sursa: Telegram/Elilenova_plus)
Internațional

Atac strategic ucrainean asupra Rostovului: logistica feroviară a armatei ruse, lovită de drone

Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă. Ucraina ar fi lansat un atac cu drone de amploare asupra regiunii Rostov din Rusia, vizând în special gara din orașul Salsk, potrivit autorităților locale, citate de The Kyiv Independent. Drone ucrainene lovesc infrastructura feroviară rusă Clipuri video postate de locuitori din Salsk și geolocalizate de canalul Telegram rus Astra par să arate incendii de proporții izbucnite în zona gării atacate. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Conform informațiilor, una dintre ținte a fost infrastructura feroviară vitală pentru transporturile militare. Autoritățile ruse confirmă un deces și pagube materiale Guvernatorul interimar al regiunii Rostov, Yuri Slușar, a confirmat atacul într-o postare pe Telegram. Potrivit acestuia, un vehicul civil a fost avariat, iar șoferul a decedat în urma loviturii. Circulația feroviară a fost suspendată în zonă Compania de stat Căile Ferate Ruse (RZD) a raportat că atacul a deteriorat liniile electrice aeriene, fapt ce a dus la suspendarea traficului feroviar prin stația Salsk. Aceasta este o rută importantă pentru aprovizionarea forțelor ruse din apropierea Mării Azov și a regiunii Donbas. Alte zone lovite de drone: case și vehicule atacate În alte părți ale orașului Salsk, aflat la aproximativ 200 km sud-est de regiunea ocupată Donețk, dronele ucrainene ar fi lovit locuințe și autovehicule. Guvernatorul a menționat un al doilea deces în urma atacului asupra unui automobil civil. Incendiu la o substație de tracțiune lângă satul Orlovski Un alt atac cu drone a fost raportat în apropierea satului Orlovski, unde o substație de tracțiune – parte din infrastructura feroviară – ar fi fost lovită, declanșând un incendiu. Ministerul rus al Apărării susține că, în cursul nopții de 29 iulie, 74 de drone ucrainene au fost interceptate în mai multe regiuni ale țării. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii logistice În ultimele săptămâni, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii feroviare din Rusia și din teritoriile ocupate. În noaptea de 21 iulie, un alt incendiu a izbucnit la gara din satul Kamenolomni, tot în regiunea Rostov, afectând clădirea stației.

Atac armat în Manhattan, cinci morți (sursa: BBC)
Internațional

Tragedie în centrul New York-ului: un bărbat deschide focul într-o clădire de birouri din Manhattan

Atac armat în Manhattan, cinci morți. În noaptea de luni spre marți, 29 iulie, un bărbat înarmat a deschis focul într-un zgârie-nori situat în centrul Manhattanului, New York, provocând moartea a patru persoane înainte de a se sinucide. Atac armat în Manhattan, cinci morți O a cincea victimă a fost grav rănită, aflându-se în stare critică. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Clădirea găzduiește sedii ale unor companii financiare importante, dar și sediul ligii americane de fotbal NFL. Printre victime, un polițist Printre cele patru victime se află trei bărbați și o femeie, inclusiv un agent al poliției din New York în vârstă de 36 de ani, originar din Bangladesh. Acesta, Didarul Islam, era tatăl a doi copii, iar soția sa este însărcinată cu al treilea. El fusese detașat recent într-o misiune de securitate în clădirea respectivă, în cadrul unui program al NYPD. Primarul New York-ului, Eric Adams, i-a adus un omagiu public, numindu-l „un adevărat erou în uniformă”. Atacatorul, un tânăr din Las Vegas cu tulburări psihice Potrivit anchetatorilor, atacatorul era un bărbat de 27 de ani din Las Vegas, cunoscut cu probleme de sănătate mintală, dar fără antecedente penale. Acesta ar fi călătorit cu mașina de-a lungul SUA pentru a ajunge la New York, unde a comis atacul. Motivele sale rămân, deocamdată, necunoscute. Poliția consideră că a acționat singur. Atacul a avut loc într-un spațiu ultrasecurizat Atacul a început în timpul orelor de vârf, în holul principal al zgârie-norului de pe Park Avenue, apoi atacatorul a luat liftul până la etajul 33, unde a continuat să tragă asupra angajaților unei companii de administrare financiară. În cele din urmă, s-a sinucis cu un glonț în piept. Clădirea găzduiește birouri ale unor giganți precum Blackstone și KPMG, precum și sediul NFL. Poliția rămâne în alertă în zona atacului După incident, forțe de ordine masive au fost mobilizate în jurul clădirii, iar ancheta este în plină desfășurare. Patrick Hendry, președintele asociației polițiștilor din New York, a declarat că „răul absolut a lovit în inima orașului nostru”, subliniind că atacul a vizat oameni nevinovați și un polițist aflat în misiune de protecție.

Nava rusească depistată în apele Estoniei (sursa: news.err.ee)
Internațional

Rusia testează răbdarea flancului estic NATO: un vas rusesc pătrunde ilegal în apele Estoniei

Nava rusească depistată în apele Estoniei. Ministerul de Externe al Estoniei a anunțat luni că a convocat oficial reprezentantul diplomatic al Rusiei la Tallinn, după ce un vas rusesc a pătruns ilegal în apele teritoriale ale țării baltice. Nava rusească depistată în apele Estoniei Potrivit armatei estone, o navă neautorizată a poliției de frontieră a Rusiei a pătruns sâmbătă în apele teritoriale estone, înaintând aproximativ 500 de metri. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Incidentul reprezintă prima încălcare maritimă a frontierei din partea Rusiei în 2024. "O încălcare gravă și inacceptabilă" Ministrul de Externe Margus Tsahkna a declarat, pe platforma X, că însărcinatul cu afaceri rus a fost convocat pentru a i se înmâna o notă oficială de protest, denunțând „o încălcare gravă și inacceptabilă a frontierei maritime”. Conform legislației estone, navele de război străine pot naviga în mod pașnic prin apele teritoriale ale țării doar cu condiția de a notifica Ministerul de Externe cu cel puțin 48 de ore înainte. Armata estonă a precizat că în acest caz nava rusă nu a transmis nicio notificare. Frontieră aeriană, încălcată în mai Nu este primul incident de acest fel în 2024. În luna mai, un avion de luptă rusesc a încălcat spațiul aerian al Estoniei, conform autorităților de la Tallinn. Relații diplomatice tensionate între Estonia și Rusia Tensiunile dintre Estonia și Rusia s-au agravat după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Estonia este un susținător ferm al Kievului și membru activ al Uniunii Europene și NATO. Din 7 februarie 2023, Rusia nu mai are ambasador la Tallinn, după ce Estonia a decis expulzarea acestuia, ca reacție la decizia Moscovei de a reduce nivelul reprezentării diplomatice a Estoniei în Rusia.

Putin, convorbire cu Netanyahu despre Siria (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin îi cere premierului Netanyahu să respecte integritatea teritorială a Siriei

Putin, convorbire cu Netanyahu despre Siria. Președintele rus Vladimir Putin i-a transmis luni premierului israelian Benjamin Netanyahu un apel clar la respectarea suveranității Siriei, în contextul escaladării recente a violențelor din sudul țării. Solicitarea a fost făcută în cadrul unei convorbiri telefonice, potrivit unui comunicat al Kremlinului. Putin, convorbire cu Netanyahu despre Siria Putin a subliniat necesitatea menținerii unității, suveranității și integrității teritoriale a Siriei, precum și a consolidării stabilității politice interne a acesteia. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Declarațiile vin după atacurile aeriene efectuate de Israel asupra unor obiective guvernamentale siriene. Discuții și despre conflictul Israel–Iran În cadrul discuției telefonice, cei doi lideri au abordat și tensiunile dintre Israel și Iran, după ce Israelul a atacat situri nucleare iraniene la mijlocul lunii iunie. Vladimir Putin s-a declarat „gata să contribuie în orice mod la găsirea unor soluții negociate privind programul nuclear iranian”. Liderul de la Kremlin și-a reafirmat poziția „neschimbată” în favoarea unei rezolvări exclusiv pașnice a problemelor și conflictelor din Orientul Mijlociu, evitând o poziționare clară de partea vreunei tabere în conflictul israelo-iranian. Confruntări violente în provincia Suwayda Începând de la mijlocul lunii iulie, în provincia siriană Suwayda au avut loc violențe sângeroase între comunitățile druze și beduine, care au degenerat în confruntări armate. Forțele guvernamentale siriene și luptători tribali au intervenit în conflict, ceea ce a dus la escaladarea tensiunilor. Ca reacție la violențele din Suwayda și susținând că apără minoritatea druză, Israelul a lansat atacuri aeriene asupra unor obiective-cheie din capitala Damasc, inclusiv palatul prezidențial și cartierul general al armatei siriene. Rusia își menține prezența militară în Siria În pofida schimbărilor politice din Siria, Rusia păstrează două baze militare strategice în nord-vestul țării, la Tartus și Hmeimim. Deși Bashar al-Assad, fostul protejat al Moscovei, a fost îndepărtat de la putere, influența rusă în regiune rămâne semnificativă. Moscova, aliat-cheie al Iranului Pe lângă legăturile din Siria, Rusia este un partener major al Iranului, stat vizat în iunie de o serie de atacuri israeliene asupra unor instalații nucleare și militare. Acțiunile au declanșat un conflict de 12 zile, cu potențial de extindere regională.

Lavrov îl elogiază pe Donald Trump (sursa: tass.ru)
Internațional

Lavrov îl elogiază pe Trump: „Este un lider pragmatic, deschis la dialog”

Lavrov îl elogiază pe Donald Trump. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că președintele Donald Trump este un „lider pragmatic” care nu dorește război și care, spre deosebire de administrația Biden și de elitele europene, „este deschis la dialog”. Declarația a venit după ce Trump a declarat că este „foarte dezamăgit” de Putin și a redus ultimatumul de 50 de zile dat Rusiei, la „aproximativ 10 sau 12 zile”. Lavrov îl elogiază pe Donald Trump Referindu-se la Donald Trump, Lavrov a susținut că în Occident mai există „oameni rezonabili” și că aceștia beneficiază de un sprijin popular semnificativ, reflectat, în opinia sa, de evoluțiile recente din Statele Unite. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Declarațiile au fost făcute în cadrul unui forum al tinerilor desfășurat la Solnecinogorsk, un oraș aflat în apropiere de Moscova. Cerințele Moscovei, reiterate Lavrov a reiterat cerințele esențiale ale Rusiei pentru încetarea conflictului din Ucraina: recunoașterea internațională a teritoriilor anexate – inclusiv Crimeea și cele patru regiuni ocupate din estul Ucrainei – și garantarea că Ucraina nu va adera la NATO. „Recunoașterea realităților consacrate în Constituția noastră este o condiție care nu admite alternativă”, a subliniat șeful diplomației ruse. Critici dure la adresa Europei În discursul său, Lavrov a comparat epoca actuală cu perioada Războiului Rece, subliniind că, spre deosebire de atunci, nu mai există respect reciproc între Est și Vest. El a acuzat Europa că a pierdut „instinctul dialogului” și că acțiunile sale ar putea duce la „un mare război”. Potrivit ministrului rus, liderii europeni sacrifică interesele proprii și ale ucrainenilor în lupta lor de a rămâne la putere. „Europa îi folosește pe ucraineni drept carne de tun” Lavrov a lansat acuzații severe la adresa Uniunii Europene, susținând că liderii europeni sunt dispuși să cheltuiască „sute de miliarde de euro” pentru a „ucide soldați ruși” și a susține „atentate împotriva jurnaliștilor, infrastructurii energetice și obiectivelor critice”. Scopul acestora, afirmă el, este de a elimina Rusia ca posibil concurent geopolitic și economic. Rusia, izolată pe front: „Acum nu mai avem aliați” Ministrul rus a deplâns situația actuală a Rusiei, afirmând că, spre deosebire de Primul și Al Doilea Război Mondial, Moscova nu mai are aliați direcți pe câmpul de luptă. El a susținut că Rusia trebuie să se bazeze pe propriile forțe și să nu manifeste „nicio slăbiciune sau neglijență”. În ciuda acestei declarații, Rusia primește sprijin militar și logistic de la Coreea de Nord, iar China și Iranul sunt considerate principalele sale parteneri indirecți în conflict. Trump, văzut ca o șansă de compromis Potrivit Lavrov, Donald Trump ar fi transmis Kremlinului disponibilitatea de a relaxa sancțiunile și de a recunoaște anexarea Crimeei. Liderul rus susține că Trump „acționează în baza rațiunii” și că poziția sa ar putea duce la un dialog real. Aceste informații au fost susținute și de Beate Meinl-Reisinger, șefa diplomației austriece, care a declarat recent că planul de pace propus de Trump ar fi inclus cedarea mai multor regiuni din estul Ucrainei și Crimeea către Rusia, precum și blocarea aderării Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, Meinl-Reisinger a subliniat că, în ciuda acestor oferte, Vladimir Putin a continuat ofensiva militară, ceea ce dovedește că Kremlinul nu este interesat de o soluție pașnică.

Donald Trump îl amenință pe Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință că va reduce termenul de 50 de zile acordat lui Putin

Donald Trump îl amenință pe Putin. Donald Trump a declarat că ar putea scurta termenul de 50 de zile pe care l-a acordat liderului rus Vladimir Putin pentru a ajunge la un acord de încetare a focului în Ucraina, exprimându-și dezamăgirea față de acțiunile recente ale Moscovei. Donald Trump îl amenință pe Putin Într-un interviu recent, Trump a declarat că a discutat în repetate rânduri cu Putin despre oprirea războiului din Ucraina și că au fost aproape de un acord de încetare a focului în cinci ocazii. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă „Am vorbit mult cu președintele Putin, m-am înțeles foarte bine cu el”, a spus Trump. Cu toate acestea, președintele american a adăugat că atitudinea agresivă a liderului rus a făcut imposibilă finalizarea unui acord. Atacurile asupra Kievului, motiv de dezamăgire Trump a criticat dur lansarea de rachete rusești asupra orașelor ucrainene, inclusiv asupra Kievului, menționând victimele civile: „Iese și începe să lanseze rachete într-un oraș, cum ar fi Kievul, și omoară o mulțime de oameni, într-un azil sau altceva... cadavre pe tot bulevardul”, a spus Trump. El a subliniat că este „foarte dezamăgit” de comportamentul lui Putin. Termenul de negociere ar putea fi scurtat În acest context, Trump a avertizat că ar putea reduce termenul limită de 50 de zile acordat lui Putin pentru a ajunge la o înțelegere: „Voi reduce cele 50 de zile pe care i le-am dat, pentru că deja cred că știu care va fi răspunsul”, a declarat el.

Planul Chinei de a stimula natalitatea (sursa: Pexels/Kindel Media)
Internațional

China oferă 420 de euro anual pentru fiecare copil sub 3 ani, în încercarea de a stimula natalitatea

Planul Chinei de a stimula natalitatea. Guvernul chinez a anunțat introducerea unei alocații anuale de 3.600 de yuani (aproximativ 420 de euro) pentru fiecare copil sub vârsta de trei ani, în contextul unei crize demografice fără precedent. Planul Chinei de a stimula natalitatea Măsura vizează susținerea familiilor tinere și încurajarea nașterilor, într-o țară aflată în plin proces de îmbătrânire a populației. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Anunțul a fost făcut luni de către autoritățile chineze și prezentat drept „o măsură majoră pentru îmbunătățirea bunăstării populației”. Ajutorul financiar va contribui la reducerea costurilor asociate creșterii și educației timpurii a copiilor, însă detaliile privind condițiile de eligibilitate nu au fost încă publicate. Nașterile, în scădere dramatică Numărul nașterilor în China a scăzut drastic în ultimii ani. În 2024, s-au înregistrat doar 9,54 milioane de nașteri, de două ori mai puține decât în 2016, în ciuda abolirii politicii copilului unic. Este al treilea an consecutiv în care populația Chinei scade, alimentând îngrijorări legate de sustenabilitatea sistemului de pensii și de lipsa forței de muncă tinere. Perspective îngrijorătoare până în 2100 Potrivit estimărilor ONU, populația Chinei, care în prezent numără aproximativ 1,4 miliarde de locuitori, ar putea scădea la 800 de milioane până în anul 2100, dacă actualele tendințe se mențin. Această evoluție demografică ar putea avea efecte profunde asupra economiei, sistemului social și echilibrului geopolitic global.

Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri (sursa: Pexels/Antoni Shkraba Studio)
Internațional

Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri pro-ucraineni. 50 de zboruri, anulate, panică la Kremlin

Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri. Grupurile de hackeri Silent Crow și Cyberpartisans BY, cunoscute pentru sprijinul lor față de Ucraina, au revendicat luni un atac cibernetic asupra sistemului informatic al companiei aeriene ruse Aeroflot. Incidentul a dus la anularea a zeci de zboruri. Kremlinul a numit alarmante rapoartele despre atac, spunând că toate companiile importante care furnizează servicii publicului sunt în pericol. Compania rusă Aeroflot, atacată de hackeri Într-un comunicat atribuit celor două grupuri, Silent Crow și Cyberpartisans BY, apare mesajul: „Glorie Ucrainei! Trăiască Belarus!”. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Gruparea Silent Crow este cunoscută pentru implicarea sa în atacuri anterioare asupra infrastructurii informatice din Rusia. În ianuarie 2025, aceasta a revendicat un atac asupra unei baze de date guvernamentale. Kremlinul, alarmat Kremlinul a reacționat luni, catalogând informațiile din spațiul public drept alarmante. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat: „Informațiile pe care le citim în spațiul public sunt destul de alarmante.” El a adăugat că amenințarea cibernetică este una constantă pentru marile companii care oferă servicii publicului și că autoritățile ruse așteaptă clarificări și explicații oficiale. Aeroflot confirmă anularea a 50 de zboruri Compania Aeroflot a anunțat oficial că, în urma unei pane informatice, a fost nevoită să anuleze până la 50 de zboruri. Totuși, compania nu a precizat dacă problema a fost cauzată direct de un atac cibernetic sau de o defecțiune tehnică internă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră