joi 01 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5198 articole
Internațional

Trump lasă și Harvard fără bani: subvenții de miliarde de dolari, tăiate pentru "antisemitism"

Trump amenință Harvard cu tăierea subvențiilor. Administrația președintelui american Donald Trump a anunțat luni, 31 martie, că intenționează să retragă finanțări federale de aproximativ 9 miliarde de dolari acordate Universității Harvard. Trump amenință Harvard cu tăierea subvențiilor Decizia vine în urma unei „examinări cuprinzătoare” care vizează presupusa toleranță a instituției față de manifestări antisemite pe campus, similar celor observate la Universitatea Columbia. Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Concret, sunt vizate contracte de 255,6 milioane de dolari între Harvard și guvernul federal, alături de alte subvenții multianuale în valoare de peste 8,7 miliarde de dolari. Potrivit comunicatului emis de mai multe agenții federale, inclusiv Departamentul Educației, analiza face parte din eforturile administrației Trump de a combate antisemitismul în mediul universitar. Administrația critică lipsa de acțiune a Harvard Executivul american a criticat dur universitatea pentru incapacitatea de a proteja studenții de discriminarea antisemită și pentru promovarea unor „ideologii ce dezbină”. Secretarul Educației, Linda McMahon, a declarat că, deși au fost luate unele măsuri recente, Harvard trebuie să facă mult mai mult pentru a merita banii contribuabililor americani. Harvard avertizează asupra consecințelor tăierii fondurilor Președintele Universității Harvard, Alan Garner, a reacționat spunând că oprirea finanțării ar pune capăt unor cercetări esențiale și ar periclita inovațiile științifice. El a subliniat că, în ultimele 15 luni, instituția și-a înăsprit regulile și sancțiunile pentru a combate antisemitismul în campus. Situația este comparabilă cu cea a Universității Columbia, care a pierdut deja 400 de milioane de dolari în subvenții și a fost forțată să implementeze reforme rapide.

Trump amenință Harvard cu tăierea subvențiilor (sursa: X/Secretary Linda McMahon)
Kremlin, Musk - apărătorii lui Le Pen (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Moscova și Elon Musk o apără la unison pe Marine Le Pen, condamnată în Franța

Kremlin, Musk - apărătorii lui Le Pen. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din Franța și-a exprimat luni îngrijorarea față de reacțiile virulente apărute în spațiul public după condamnarea liderei de extremă dreapta Marine Le Pen. CSM avertizează că astfel de reacții ar putea pune sub semnul întrebării independența justiției. După condamnarea Marinei Le Pen, nu au întârziat să apară comentarii din partea Kremlinului și a lui Elon Musk. Kremlin, Musk - apărătorii lui Le Pen Kremlinul a avut o reacție rapidă la condamnarea șefei extremei drepte din Franța, numind decizia instanței o "violare a regulilor democratice". Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Într-un comunicat oficial, CSM subliniază că amenințările directe împotriva magistraților implicați în dosar, dar și comentariile politicienilor privind corectitudinea anchetei și a sentinței, mai ales în timpul deliberărilor, sunt inacceptabile într-o democrație. Organismul a făcut un apel rar la măsură și reamintirea rolului său de garant al independenței justiției în raport cu puterea executivă. Consiliul a insistat că independența sistemului judiciar necesită un cadru de calm și echilibru, în care deciziile să fie luate exclusiv pe baza elementelor din dosar. CSM cere reținere în comentariile publice legate de decizia instanței, pentru a păstra integritatea actului de justiție. Elon Musk acuză o „justiție abuzivă” Printre vocile critice la adresa sistemului juridic din Franța s-a numărat și antreprenorul Elon Musk, care a descris verdictul drept un „abuz al sistemului judiciar”. Într-o postare pe platforma sa X (fostul Twitter), Musk a acuzat stânga radicală că recurge la instrumente judiciare atunci când pierde alegerile democratice. „Când stânga radicală nu poate câștiga prin vot democratic, abuzează de justiție pentru a-și întemnița adversarii”, a scris el. Într-o altă postare, Musk a avertizat că „va exista o reacție negativă”, comparând situația cu cazurile judiciare împotriva președintelui american Donald Trump.  

Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul face mișto de Casa Albă: Nimic nou în discuțiile despre Ucraina

Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace.Kremlinul a reacționat luni la declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, afirmând că remarcile acestuia despre Vladimir Putin nu reprezintă „citate exacte”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, între Moscova și Washington nu există încă discuții concrete privind o soluționare a războiului din Ucraina, relatează Tass. Amenințările lui Trump Într-un interviu acordat duminică postului NBC, Donald Trump a declarat că s-a înfuriat după ce Vladimir Putin a pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Trump a sugerat introducerea unor taxe vamale între 25% și 50% pentru țările care achiziționează petrol rusesc, dacă Rusia nu se implică în mod activ în eforturile de a încheia conflictul. Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace Dmitri Peskov a declarat, în cadrul conferinței de presă zilnice, că „unele afirmații sunt parafraze” și că nu există, deocamdată, „nimic concret” în dialogul ruso-american legat de conflictul din Ucraina. El a menționat că se lucrează la implementarea unor idei privind soluționarea crizei, dar că nu sunt încă suficiente detalii pentru a fi comunicate public. Potrivit Kremlinului, negocierile în curs cu Washingtonul se axează în principal pe normalizarea relațiilor dintre Rusia și Statele Unite, relații care – potrivit lui Peskov – au fost grav afectate în timpul administrației Biden.

Trump vrea un acord pentru TikTok (sursa: TikTok/realdonaldtrump)
Internațional

TikTok mai are cinci zile până să fie închis în SUA dacă nu va fi vândut unei companii americane

Trump vrea un acord pentru TikTok. Fostul președinte american Donald Trump a declarat duminică că un acord privind vânzarea activelor TikTok în Statele Unite este pe cale să se concretizeze, subliniind că și-ar dori ca celebra aplicație de video sharing să „rămână în viață” pe teritoriul american. Trump vrea un acord pentru TikTok „Va fi un acord pentru TikTok”, a spus Trump, aflat la bordul avionului prezidențial Air Force One. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Administrația Trump a stabilit un termen de 75 de zile pentru compania chineză ByteDance, proprietarul TikTok, pentru a ceda controlul asupra operațiunilor din SUA. Termenul-limită este 5 aprilie, dată până la care, dacă nu se finalizează o vânzare, TikTok ar putea fi interzis în Statele Unite, în baza unei legi adoptate anul trecut din motive de securitate națională. Potențialii cumpărători ai TikTok în SUA Donald Trump a afirmat că există un interes semnificativ pentru achiziția TikTok, menționând că „avem o mulțime de potențiali cumpărători”. Printre numele vehiculate se numără Perplexity AI, un start-up american din domeniul inteligenței artificiale și Project Liberty, condus de omul de afaceri Frank McCourt, proprietarul clubului de fotbal Olympique de Marseille. Deși ByteDance nu și-a exprimat public intenția de a vinde, presiunea exercitată de autoritățile americane și termenul-limită apropiat par să forțeze o soluție. Trump admite: TikTok i-a adus un avantaj electoral Într-o declarație surprinzătoare, Donald Trump a recunoscut că TikTok l-a ajutat să câștige sprijinul tinerilor alegători. „Mi-aș dori ca TikTok să rămână în viață. Egoist vorbind, am câștigat votul tinerilor cu 36 de puncte procentuale. Republicanii, în general, nu se descurcă prea bine cu tinerii și cred că o mare parte din acest sprijin se datorează TikTok”, a explicat el. De la interdicție la susținere Remarcabil este faptul că Donald Trump a încercat în 2020 să interzică TikTok în SUA, la finalul primului său mandat prezidențial. Totuși, în actuala campanie, și-a schimbat radical poziția, devenind un susținător al aplicației, care are în prezent aproximativ 170 de milioane de utilizatori americani.

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul, lovit în plex de condamnarea lui Marine Le Pen, reclamă "violarea regulilor democratice"

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat luni, 31 martie. Potrivit BFMTV, Dmitri Peskov a calificat condamnarea drept o „încălcare a normelor democratice” decizia tribunalului de la Paris care a condamnat-o pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, pentru deturnare de fonduri publice. Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează Verdictul include o pedeapsă de ineligibilitate cu efect imediat, ceea ce o exclude pe Le Pen din cursa prezidențială din 2027. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în cadrul briefingului său zilnic: „Într-adevăr, tot mai multe capitale europene urmează calea încălcării normelor democratice”. Afirmația a venit ca răspuns la o întrebare privind condamnarea lui Marine Le Pen, o figură politică considerată de-a lungul timpului apropiată de Moscova. Cu toate acestea, Dmitri Peskov a nuanțat poziția oficială a Rusiei, precizând că este vorba despre „o chestiune internă a Franței”, evitând astfel o implicare directă în disputa politică internă franceză.

Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Șoc în Franța: Marine Le Pen, condamnată la patru ani cu executare

Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv. Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze și figură emblematică a partidului Rassemblement National, a fost condamnată luni de justiția franceză la cinci ani de ineligibilitate cu executare imediată, ceea ce o excludă din cursa pentru alegerile prezidențiale din 2027. Pe lângă această sancțiune, tribunalul corecțional de la Paris a decis o pedeapsă de patru ani de închisoare, dintre care doi ani vor fi executați sub supraveghere electronică, cu ajutorul unei brățări de monitorizare. Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv Verdictul vine după ce Marine Le Pen a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri publice europene. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Potrivit instanței, Le Pen a jucat un rol central într-un sistem de deturnare a fondurilor de la Parlamentul European, acțiune calificată drept o tulburare gravă a ordinii publice și a funcționării democratice. În mod notabil, Le Pen a părăsit sala de judecată înainte de anunțarea sentinței, evitând confruntarea directă cu verdictul. Impact politic major Această condamnare are un impact major asupra scenei politice franceze. Marine Le Pen era considerată una dintre principalele favorite pentru alegerile prezidențiale din 2027, fiind creditată cu 34%–37% din intențiile de vot, conform unui sondaj publicat duminică. Totuși, chiar dacă sprijinul popular era în creștere, Le Pen nu reușise să câștige alegerile anterioare, pierzând în turul al doilea în fața lui Emmanuel Macron atât în 2017, cât și în 2022. Ce urmează pentru extrema dreaptă franceză? Condamnarea Marinei Le Pen ridică întrebări majore cu privire la viitorul politic al extremei drepte în Franța. Fără liderul său istoric în cursa din 2027, partidul Rassemblement National ar putea fi forțat să găsească rapid o nouă figură centrală, capabilă să mențină elanul electoral.

Efectul Trump: cercetătorii părăsesc masiv SUA (sursa: Pexels/Matthis Volquardsen)
Internațional

75% dintre cercetătorii din SUA iau în calcul plecarea din țară din cauza climatului politic

Efectul Trump: cercetătorii părăsesc masiv SUA. Un sondaj realizat de revista Nature scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: trei din patru cercetători care lucrează în Statele Unite se gândesc să părăsească țara. Motivele sunt multiple, dar principalele cauze sunt reducerile masive de buget, climatul politic ostil sub administrația Trump și amenințările la adresa libertății academice. Efectul Trump: cercetătorii părăsesc masiv SUA Deși timp de decenii, Statele Unite au fost destinația supremă pentru cercetători din întreaga lume, visul pare că a luat sfârșit. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Din cei 1.650 de oameni de știință chestionați, 75% spun că iau în serios ideea de a emigra. Exodul afectează în special noile generații. Aproape 80% dintre doctoranzi și postdoctoranzi se declară dispuși să-și caute un viitor în afara Statelor Unite. Pentru o țară care și-a clădit puterea științifică pe atragerea și păstrarea talentelor, această tendință este alarmantă. Mai grav, mulți dintre cei care pleacă nu intenționează să se mai întoarcă. Subfinanțarea cronică sub Trump Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cercetarea publică americană se confruntă cu o austeritate drastică. Fondurile federale sunt reduse cu miliarde de dolari, iar Elon Musk, numit în fruntea unui program de reducere a cheltuielilor, impune o rigoare financiară fără precedent. Mii de cercetători angajați în instituții de stat au rămas fără locuri de muncă, în mijlocul unei incertitudini generale. Libertate academică, în pericol Mai mult decât problemele financiare, cercetătorii sunt alarmați de climatul politic tot mai apăsător. Intervențiile asupra libertății academice, restricțiile privind imigrația și o viziune utilitaristă asupra științei pun presiune atât pe cercetătorii americani, cât și pe cei străini. Canada, Europa și Australia, destinații preferate Pe fondul acestui exod, mai multe țări se poziționează ca alternative viabile. Țări precum Canada, state din Europa sau Australia devin opțiuni tot mai atractive pentru mințile sclipitoare ale lumii academice. Canada lansează programe speciale pentru atragerea cercetătorilor talentați. Germania și Regatul Unit investesc deja masiv în cercetare și oferă condiții stabile. Franța, prin universități precum Aix-Marseille, își declară deschis intenția de a deveni un refugiu pentru cercetătorii care caută stabilitate și libertate academică.

Trump îl amenință iar pe Zelenski (sursa: YouTube/Sky News Australia)
Internațional

Trump îl amenință iar pe Zelenski: Dacă nu semnează acordul pentru minerale, va avea probleme mari

Trump îl amenință iar pe Zelenski: o posibilă retragere din acordul privind exploatarea resurselor minerale va avea consecințe grave. Trump îl amenință iar pe Zelenski "Dacă Ucraina se retrage din acordul legat de pământurile rare, va avea probleme. Mari, mari probleme", a declarat (VIDEO) Trump la bordul aeronavei Air Force One. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Administrația de la Washington presează Kievul să semneze un acord ce ar permite companiilor americane să exploateze resursele minerale ale Ucrainei. Documentul, aflat în fază de negociere, stipulează că Ucraina trebuie să transfere profiturile generate de un fond de administrare a acestor resurse către SUA, până la rambursarea integrală a ajutorului american acordat în timpul războiului, plus dobânzile aferente. Deși forma finală a acordului nu a fost făcută publică, presa și parlamentarii ucraineni au reacționat negativ, catalogând documentul drept "inacceptabil". Publicația Ukrainska Pravda notează că administrația Trump a eliminat toate compromisurile anterioare, transformând acordul într-un instrument care limitează suveranitatea Ucrainei, fără a oferi garanții de securitate în schimb.

Premierul Groenlandei, mesaj ferm către Trump (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen )
Internațional

Noul premier al Groenlandei îl contrazice pe Trump, care e convins că va obține insula: Nu o va avea

Premierul Groenlandei, mesaj ferm către Trump. Noul prim-ministru al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat într-o postare publicată duminică pe Facebook că Statele Unite nu vor obține Groenlanda, respingând categoric afirmațiile recente ale președintelui american Donald Trump. Premierul Groenlandei, mesaj ferm către Trump „Președintele Trump spune că Statele Unite vor obține Groenlanda. O să fiu clar: Statele Unite nu o vor obține. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Nu aparținem nimănui altcuiva. Ne hotărâm propriul viitor”, a transmis premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen. Donald Trump insistă: „Vom obține Groenlanda, 100%” Declarația premierului groenlandez vine ca reacție la interviul acordat sâmbătă de Donald Trump postului NBC News, în care liderul de la Casa Albă a confirmat că are „absolut” discuții reale cu privire la anexarea Groenlandei, teritoriu danez cu statut semiautonom. „Vom obține Groenlanda, 100%”, a afirmat Trump, relansând speculațiile privind interesele americane în regiunea arctică. Tensiuni intesificate de vizita lui Vance Tensiunile diplomatice au fost alimentate și de vizita vicepreședintelui american JD Vance, desfășurată vineri la o bază militară americană din nordul Groenlandei. Cu această ocazie, Vance a acuzat Danemarca că „nu face o treabă bună” în ceea ce privește securitatea insulei și a sugerat că SUA ar putea proteja mai eficient acest teritoriu strategic.

Trump nu exclude al treilea mandat (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se gândește serios la un al treilea mandat, deși Constituția SUA permite doar două

Trump nu exclude al treilea mandat. Donald Trump, a declarat duminică, într-un interviu televizat, că nu glumește în legătură cu posibilitatea unui al treilea mandat prezidențial, deși acest lucru este interzis de Constituția americană. Declarația a fost făcută într-o intervenție la postul NBC News. Trump nu exclude al treilea mandat „Nu, nu glumesc. Nu glumesc”, a afirmat Trump, întrebat despre intenția de a candida din nou. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Totuși, a adăugat că „este mult prea devreme să mă gândesc la asta”, lăsând deschisă o posibilă interpretare privind viitorul său politic. Aluzii la metode alternative: „Mulți oameni vor asta” În cadrul aceluiași interviu, Trump a sugerat că ar putea exista metode legale pentru obținerea unui al treilea mandat: „Există, există metode prin care s-ar putea, după cum știți”, a spus el, adăugând că „mulți oameni vor să facă asta”, fără a oferi detalii suplimentare. Ce spune Constituția SUA Al 22-lea Amendament al Constituției Statelor Unite stabilește clar că un președinte nu poate avea mai mult de două mandate, fie că sunt consecutive sau nu. Trump a fost învestit pentru al doilea mandat, neconsecutiv, la 20 ianuarie, după ce a câștigat din nou alegerile.

Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere un răspuns internațional la atacurile masive ale Rusiei contra Ucrainei

Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat duminică un apel către Statele Unite, Europa și aliații internaționali, solicitând un răspuns ferm la atacurile intense ale Rusiei asupra populației ucrainene. Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei În ultima săptămână, forțele ruse au lansat peste 1.300 de bombe aeriene ghidate, peste 1.000 de drone de atac și nouă rachete împotriva Ucrainei, potrivit unei declarații publicate de Zelenski pe rețelele sociale. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS „Așteptăm un răspuns din partea Statelor Unite, a Europei și a tuturor aliaților noștri la această teroare împotriva poporului nostru”, a transmis liderul ucrainean. Zelenski a precizat că Rusia a atacat majoritatea regiunilor Ucrainei cu un arsenal vast de armament, inclusiv 1.310 bombe aeriene ghidate de fabricație rusă, peste 1.000 de drone de atac, în mare parte de tip Shahed, de proveniență iraniană și nouă rachete, inclusiv balistice. „Rusia prelungește războiul și le oferim partenerilor noștri toate informațiile despre atacurile pe care le efectuează și pentru care se pregătește armata rusă”, a mai spus Zelenski. Zelenski mulțumește țărilor care sprijină Ucraina Președintele ucrainean a subliniat importanța sprijinului internațional constant pentru apărarea aeriană a țării și pentru industria de apărare locală. „Sunt recunoscător tuturor țărilor care ne susțin cu sisteme de apărare aeriană și investesc în industria noastră de apărare. Toate acestea contribuie la protejarea Ucrainei.” De asemenea, el a menționat că un număr semnificativ dintre proiectilele și dronele lansate au fost interceptate: „Un număr semnificativ dintre ele au fost doborâte cu succes de forțele noastre de apărare antiaeriană, de grupurile mobile de pompieri și de toate unitățile implicate în protejarea cerului nostru.” Harkov, din nou ținta unui atac devastator Zelenski a amintit și atacul rusesc de sâmbătă asupra orașului Harkov, unde șapte drone Shahed au lovit zone rezidențiale, spitale și infrastructura orașului: „Sâmbătă noapte, Harkovul a simțit din nou oroarea și cinismul terorii ruse.” Potrivit ultimelor date furnizate de primarul orașului, Igor Terehov, atacul s-a soldat cu doi morți (un bărbat și o femeie) și 35 de răniți, dintre care cinci sunt copii. Treisprezece persoane au fost spitalizate, inclusiv o adolescentă aflată în stare gravă.

Donald Trump, „foarte furios” pe Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump, „foarte furios” după declarațiile lui Vladimir Putin despre Zelenski

Donald Trump, „foarte furios” pe Putin. Donald Trump a declarat într-un interviu pentru NBC News că este „foarte furios” și „enervat” după ce Vladimir Putin a pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski. Liderul de la Kremlin ar fi sugerat vineri formarea unui guvern de tranziție în Ucraina, ceea ce ar duce, practic, la înlăturarea lui Zelenski de la conducere. Donald Trump, „foarte furios” pe Putin „Comentariile lui Putin nu merg în direcția potrivită”, a afirmat Trump într-o convorbire telefonică cu NBC News, duminică dimineață, afirmând că liderul de la Kremlin știe că este foarte furios pe el. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Trump a avertizat că, dacă Rusia nu ajunge la un acord cu Statele Unite privind încetarea războiului din Ucraina, iar vina aparține Moscovei, vor fi impuse taxe suplimentare pe petrol: „Dacă nu reușim să încheiem o înțelegere și cred că este vina Rusiei — ceea ce s-ar putea să nu fie — voi impune tarife secundare pe tot petrolul provenit din Rusia. Va fi o taxă de 25%, între 25 și 50 de puncte tarifare.” El a adăugat că țările care vor continua să cumpere petrol din Rusia nu vor mai putea face afaceri cu Statele Unite: Liderul de la Casa Albă a afirmat că intenționează să introducă aceste tarife în decurs de o lună, dacă nu se ajunge la o înțelegere privind un armistițiu: „Va fi o taxă de 25% pe petrol și alte produse vândute în SUA. Tarife secundare.” Potrivit acestuia, cei doi lideri urmează să aibă o nouă discuție în această săptămână. Presiunea de a pune capăt războiului din Ucraina În campania sa electorală, Trump a făcut din oprirea războiului din Ucraina o prioritate în politica externă. Primele luni ale celui de-al doilea său mandat au fost marcate de negocieri între oficiali americani, ucraineni și ruși. Săptămâna trecută, Rusia și Ucraina au ajuns la un acord de încetare parțială a focului, care permite navigarea sigură în Marea Neagră și oprește atacurile asupra infrastructurii energetice.

Proteste masive contra lui Elon Musk (sursa: X/Planet Over Profit)
Internațional

Proteste în fața unor reprezentanțe Tesla din New York și Washington, Musk e acuzat de fascism

Proteste masive contra lui Elon Musk. Sute de manifestanți s-au adunat sâmbătă în fața magazinelor Tesla din Statele Unite și Europa, în cadrul unei zile mondiale de protest împotriva lui Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX și consilier apropiat al președintelui Donald Trump. Acțiunea a fost organizată de mai multe grupuri, în special de organizația ecologistă Planet Over Profit. Proteste masive contra lui Elon Musk În New York, între 500 și 1.000 de protestatari s-au adunat în fața magazinului Tesla din Manhattan, cerând demisia lui Elon Musk. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Proteste similare au avut loc în aproximativ 200 de locații Tesla din SUA și Europa. La Washington, aproximativ 150 de persoane s-au strâns în fața unui showroom într-o atmosferă festivă, afișând pancarte cu mesaje precum „Fire Musk, Shut Down DOGE”. Motivul protestelor: puterea excesivă și implicarea politică Manifestanții acuză că Musk are o influență politică periculoasă, fiind în prezent președintele comisiei guvernamentale DOGE, însărcinată de Donald Trump să combată frauda și să reducă cheltuielile federale. Protestatarii consideră că Musk folosește această poziție pentru a-și extinde controlul asupra instituțiilor americane. „Are mai multă putere decât guvernele, fără niciun control. Acesta este adevăratul pericol”, a spus unul dintre protestatari, cunoscut sub numele de blogger Hudson Fisher. Amy Neifeld, o psihologă americană în vârstă de 70 de ani, care nu mai participase la proteste de la războiul din Vietnam, a declarat că vede în Elon Musk o amenințare majoră: „El conduce Statele Unite spre fascism”. Ea a subliniat nevoia de acțiune urgentă pentru a contracara influența acestuia. Tesla nu comentează Compania Tesla nu a oferit un răspuns oficial în legătură cu manifestațiile. Între timp, autoritățile americane au început să trateze unele atacuri recente împotriva Tesla drept „terorism intern”, potrivit procurorului general Pam Bondi. Atac armat împotriva mașinilor Tesla Tensiunile cresc în jurul companiei. Joi, un bărbat din Las Vegas a fost arestat preventiv după ce a incendiat cinci vehicule Tesla și le-a ciuruit cu o armă semiautomată. Suspectul riscă până la 20 de ani de închisoare.

Junta militară din Myanmar continuă atacurile (sursa: X/National Unity Government Myanmar)
Internațional

În ciuda cutremurului devastator, puterea din Myanmar continuă atacurile militare contra opoziției

Junta militară din Myanmar continuă atacurile. Guvernul din umbră al opoziției democratice din Myanmar (Guvernul de Unitate Națională – NUG) a declarat duminică o încetare unilaterală a focului față de junta militară aflată la conducere. Decizia vine ca urmare a cutremurului devastator care a lovit țara, provocând moartea a peste 1.600 de persoane. Totuși, puterea din Myanmar continuă atacurile NUG suspendă operațiunile militare ofensive Potrivit unui anunț postat pe platforma X, Guvernul de Unitate Națională a anunțat „suspendarea tuturor operațiunilor militare ofensive” în zonele afectate de seism și în districtele adiacente. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Măsura vizează exclusiv încetarea ofensivei, fiind permise doar operațiuni defensive. Junta militară din Myanmar continuă atacurile Cu toate acestea, potrivit presei internaționale, junta militară din Myanmar a continuat atacurile asupra grupărilor rebele la scurt timp după cutremurul de vineri. Acțiunile au fost criticate de comunitatea internațională. ONU cere oprirea completă a conflictului Tom Andrews, raportorul special al ONU pentru Myanmar, a făcut apel, într-un interviu pentru BBC, către conducerea militară a țării să oprească imediat toate operațiunile militare, în semn de respect față de victime și pentru a permite accesul ajutoarelor umanitare. Guvernul de Unitate Națională (NUG) luptă împotriva juntei militare care a preluat puterea în 2021 printr-o lovitură de stat. De atunci, Myanmar se confruntă cu un conflict armat intern, în paralel cu crize umanitare din ce în ce mai grave. Bilanț tragic: peste 1.600 de morți și mii de răniți Conform celor mai recente date, cutremurul din Myanmar a provocat 1.644 de decese și peste 3.400 de răniți. Situația umanitară este gravă, iar autoritățile și organizațiile internaționale fac apel la sprijin și cooperare pentru a salva vieți.

Președintele Finlandei, întâlnire cu Donald Trump (sursa: Truthsocial/Donald J. Trump)
Internațional

Finlanda nimerește gaura câștigătoare la Mar-a-Lago: SUA au nevoie de spărgătoarele lor de gheață

Președintele Finlandei, întâlnire cu Donald Trump. Președintele finlandez Alexander Stubb a efectuat sâmbătă o vizită neanunțată în Statele Unite, unde s-a întâlnit în Florida cu președintele american Donald Trump. Cei doi lideri au discutat despre parteneriatul bilateral și au petrecut timp împreună pe terenul de golf. Președintele Finlandei, întâlnire cu Donald Trump Într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump a anunțat că el și Stubb intenționează să consolideze relațiile dintre Statele Unite și Finlanda. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Un punct central al discuțiilor a fost colaborarea privind achiziția și dezvoltarea de spărgătoare de gheață, esențiale pentru securitatea în regiunile polare. „Aceasta include achiziționarea unui număr mare de spărgătoare de gheață necesare pentru SUA, aducând pace și securitate internațională”, a declarat Trump. Golf, mic dejun și discuții despre Ucraina Întâlnirea de sâmbătă a avut un caracter informal. Cei doi președinți au luat împreună micul dejun și prânzul, iar în intervalul dintre mese au jucat golf. Printre temele abordate s-au numărat și problemele de politică externă, inclusiv situația din Ucraina. În urmă cu o săptămână, Alexander Stubb s-a întâlnit și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Helsinki. Senatorul republican Lindsey Graham a fost prezent la meciul de golf și a lăudat performanțele sportive ale liderului finlandez, menționând că Stubb a jucat golf în perioada studenției la Universitatea Furman din Carolina de Sud. Groenlanda, Arctica și tensiunile nordice Întâlnirea dintre Stubb și Trump are loc într-un context geopolitic tensionat. Cu o zi înainte, vicepreședintele american JD Vance a efectuat o vizită neanunțată în Groenlanda, criticând Danemarca pentru modul în care gestionează securitatea insulei. Donald Trump a reafirmat interesul său pentru Groenlanda, indicând că nu exclude utilizarea forței militare pentru atingerea obiectivelor sale. Cu toate acestea, el a menționat într-un interviu pentru NBC News că există „o posibilitate bună” de a reuși prin mijloace diplomatice. Spărgătoarele de gheață finlandeze Finlanda, care are cea mai lungă graniță din UE cu Rusia, și-a schimbat radical politica de securitate după invazia Rusiei în Ucraina, aderând la NATO împreună cu Suedia. În acest context, Stubb speră că diplomația spărgătoarelor de gheață va menține relații bune între Finlanda și SUA, inclusiv cu Donald Trump, Finlanda fiind cel mai mare producător mondial de spărgătoare de gheață. 80% dintre aceste nave sunt proiectate de companii finlandeze 60% sunt construite în șantiere navale din Finlanda În noiembrie 2023, SUA, Canada și Finlanda au semnat acordul „Icebreaker Collaboration Effort” pentru a dezvolta împreună tehnologii pentru regiunea arctică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră