joi 01 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5198 articole
Internațional

Germania nu a scăpat, extremiștii de la AfD cresc în continuare în sondaje

Extrema dreaptă câștigă teren în Germania. Alternativa pentru Germania (AfD) ajunge la același nivel de susținere ca blocul conservator CDU/CSU, potrivit unui sondaj INSA publicat sâmbătă, de publicația Bild. Rezultatele reflectă schimbări semnificative în opțiunile electorale ale germanilor, la doar șase săptămâni de la alegerile parlamentare anticipate. Extrema dreaptă câștigă teren în Germania Potrivit sondajului realizat de institutul INSA pentru publicația Bild, atât AfD, cât și CDU/CSU sunt cotate cu 24% din intențiile de vot. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Pentru AfD, aceasta este cea mai bună performanță înregistrată până acum într-un sondaj național și o creștere de 1 punct procentual față de măsurătoarea anterioară. În schimb, blocul conservator condus de Friedrich Merz a pierdut 2 puncte procentuale. Scădere semnificativă pentru CDU/CSU după victorie CDU/CSU a obținut 28,5% la alegerile din 23 februarie, clasându-se pe primul loc. Totuși, sondajele recente indică o pierdere treptată de sprijin în rândul electoratului. AfD, care a încheiat alegerile pe poziția a doua cu 20,8%, pare să câștige teren în mod constant. SPD rămâne stabil, Verzii și Stânga, la egalitate Partidul Social Democrat (SPD), care a suferit o scădere puternică la alegeri, rămâne stabil în sondaj la 16%, față de 16,4% în februarie. Verzii pierd 1%, iar Partidul Stânga (Die Linke) câștigă 1%, ajungând ambele la 11%, în luptă directă pentru electoratul de stânga. Partidele mici, sub pragul electoral Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri generale, Partidul Liberal Democrat (FDP) și noua formațiune populistă de stânga BSW nu ar reuși să intre în parlament. Ambele sunt cotate la 4%, sub pragul electoral de 5% necesar pentru a obține reprezentare parlamentară.

Extrema dreaptă câștigă teren în Germania (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Rusia, mai militarizată decât în 2022 și mai puternică, spune generalul american Cavoli (sursa: defense.gov)
Internațional

Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani (gen. Cavoli, SUA)

Rusia, mai militarizată decât în 2022, deși armata lui Vladimir Putin a suferit pierderi colosale în urma invaziei din Ucraina.  Generalul Cristopher Cavoli, comandantul forțelor americane din Europa, a dezvăluit în timpul audierii sale (VIDEO) în fața Congresului SUA că, în prezent, armata rusă este mult mai numeroasă și mai bine pregătită decât la începutul războiului și că produce masiv tehnică militară. Rusia, mai militarizată decât în 2022 Generalul Cristopher Cavoli, șeful Comandamentului European al SUA și al forțelor NATO din Europa (SACEUR), a fost audiat la data de 3 aprilie 2025 în Congresul SUA. Citește și: RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale În timpul audierii publice a dezvăluit mișcările geostrategice ale Rusiei, dar și ceea ce s-a întâmplat până acum pe frontul din Ucraina. "În ciuda pierderilor ample pe câmpul de luptă din Ucraina, armata rusă se reconstituie și crește într-un ritm mai rapid decât anticipaseră majoritatea analiștilor. De fapt, armata rusă, care a suportat greul luptei, este astăzi mai mare decât era la începutul războiului – în ciuda faptului că a avut aproximativ 790.000 de victime", a declarat generalul Cristopher Cavoli. Acesta a mai dezvăluit că Rusia are acum peste 600.000 de militari pe frontul din Ucraina, aproape dublu față de acum patru ani. În plus, președintele Vladimir Putin a ordonat armatei să crească la 1,5 milioane numărul militarilor activi, ocazie cu care recrutează 30.000 de noi militari în fiecare lună. Stocul de obuze, mai mare decât cel european și american la un loc Forțele terestre ruse au pierdut în Ucraina în jur de 3.000 de tancuri, 9.000 de vehicule blindate, 13.000 de sisteme de artilerie și peste 400 de sisteme de apărare aeriană. Toate, numai în ultimul an. Dar Rusia este pe cale să le înlocuiască pe toate după ce și-a mărit producția industrială și a deschis noi fabrici de producție. În plus, a transformat și liniile de producție comercială în uzine de armament. În urma acestor demersuri, industria de apărare rusească urmează să producă în acest an 1.500 de tancuri, 3.000 de vehicule blindate și 200 de rachete balistice și de croazieră Iskander. Generalul Cristopher Cavoli anticipează că Rusia va produce 250.000 de obuze pentru artilerie pe lună. Ceea ce va însemna că va avea un stoc de trei ori mai mare decât Statele Unite și Europa la un loc. "Rusia continuă să dețină cel mai mare stoc de arme nucleare din lume. Arsenalul nuclear al Rusiei este compus din aproximativ 2.500-3.500 de focoase cu randament mare și scăzut, care pot fi adaptate pentru utilizare pe câmpul de luptă sau folosite strategic", a mai spus generalul. Arme chimice cu cloropicrină, folosite în Ucraina, deși interzise   Rusia continuă să dezvolte programele de arme chimice și biologice pe care le folosește din plin în Ucraina. Generalul Cristopher Cavoli a mai dezvăluit că forțele ruse au folosit în mod repetat arme chimice cu cloropicrină, un agent toxic cu efect de sufocare care a fost utilizat pentru prima dată în Primul Război Mondial.  Astfel, a spus generalul Cavoli, Rusia a încălcat Convenția privind Interzicerea Dezvoltării, Producerii, Stocării și Folosirii Armelor Chimice și Distrugerea acestora. Aerian și naval, pierderi minore Rusia a suferit pierderi minore în ceea ce privește capabilitățile sale aeriene și maritime. Forța Aerospațială Rusă deține în prezent peste 1.100 de avioane capabile de luptă, printre care avioane de vânătoare Su-57, Tu-95 și Tu-160. În același timp, Marina Rusă numără peste 60 de submarine și 42 de nave de luptă, capabile să lanseze rachete de croazieră Kalibr cu vârf nuclear. "Comandanții ruși încă pun accentul pe cantitate și pe masă în detrimentul aptitudinii și perspicacității operaționale. Cu toate acestea, forțele rusești cu resurse slabe și dezorganizate pe care le-am văzut în timpul invaziei inițiale s-au îmbunătățit semnificativ. Formațiunile rusești câștigă experiență de luptă. Armata și-a demonstrat capacitatea de a învăța de pe câmpul de luptă, de a disemina noi concepte între organizații și de a contracara avantajele tactice și tehnice ucrainene", a atras atenția generalul Cristopher Cavoli. Industria Rusiei, militarizată în masă Rusia continuă să își extindă programele cu submarime de atac, dotate cu rachete de croazieră cu propulsie nucleară din clasa Severodvinsk-II, submarine cu rachete balistice cu propulsie nucleară de clasa Dolgorukiy II, dar și cu cele de recunoaștere submarină atât în teatrul european, cât și în cel indopacific. "Aceste noi capabilități arată că armata rusă intenționează să obțină avantaje tactice și operaționale pentru viitorul câmp de luptă. Pentru a sprijini aparatul militar în creștere al Rusiei, Kremlinul a stabilit politici economice pentru a-și restructura instituțiile financiare și industria de apărare. În septembrie 2024, Rusia a anunțat o creștere cu 25% a cheltuielilor pentru apărare, ceea ce reprezintă 6,3% din produsul său intern brut. Acesta este al patrulea an consecutiv în care Rusia și-a majorat cheltuielile de apărare pentru a finanța războiul din Ucraina și planurile de extindere a armatei active.", a declarat generalul Cavoli. Investițiile Rusiei în industria de apărare au redus șomajul la nivel național cu 2,4%, deși economia se află pe picior de război și va rămâne așa în viitorul previzibil.

Ackman către liderii străini: „Ridicați telefonul, sunați-l pe Trump” Foto: The White House
Internațional

Un sfat al miliardarului Ackman către liderii străini: „Ridicați telefonul, sunați-l pe Trump”

Un sfat al miliardarului Bill Ackman către liderii străini: „Ridicați telefonul, sunați-l pe Trump, încheiați un deal”. El a scris pe X/Twitter că Trump este dispus să negocieze, iar cei care vor intra într-un război al tarifelor vamale vor pierde.  Citește și: Cine ar fi trimișii speciali ai lui Ciolacu la Trump: un ex-fan Călin Georgescu și Lucian Romașcanu, fost director de tabloid Ackman a fost un susținător al Partidului Democrat, dar în 2024 l-a sprijinit pe Trump. Averea sa este estimată la aproape zece miliarde de dolari. El are peste 1,6 milioane de urmăritori pe X/Twitter. În postarea în recomandă liderilor străini să discute cu Trump, el precizează că este un prieten al economiei globale.  Ackman către liderii străini: „Ridicați telefonul, sunați-l pe Trump” „Sfatul meu pentru liderii străini este ca, dacă nu ați ajuns deja la președintele Donald Trump, trebuie să faceți acest lucru imediat.   Trump este, în esența sa, un negociator care vede lumea ca pe o serie de tranzacții.   Pe baza istoricului său de până acum cu guverne străine, firme de avocatură și universități, el este un negociator dur, dar corect. Îi place să facă afaceri și îi place să rezolve lucrurile rapid. Mă aștept ca Trump să îi răsplătească pe cei care au negociat din timp cu înțelegeri mai echitabile decât cei care au așteptat să se așeze la masa negocierilor. Țările care răspund cu tarife suplimentare la mărfurile noastre vor fi aspru pedepsite.  Morcovul și bățul scrise pe larg, în stilul Big Boy. The Art of the Deal va fi în curând epuizat pe Amazon. Dar dacă conduceți o țară străină care este acum supusă unor tarife masive, nu așteptați să citiți cartea.  Doar ridicați telefonul. Sunați-l pe președinte și încheiați o înțelegere.   Un sfat de la un prieten al economiei globale”, a scris Ackerman.        

Kremlinul a cumpărat voturi în Moldova (sursa: Facebook/Dorin Recean)
Internațional

Kremlinul a cheltuit 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile din Republica Moldova

Kremlinul a cumpărat voturi în Moldova. Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat miercuri că agenți ai Kremlinului ar fi investit circa 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile prezidențiale și referendumul pro-UE desfășurate la sfârșitul anului trecut. Potrivit acestuia, campania de cumpărare a voturilor a avut scopul de a destabiliza țara. Kremlinul a cumpărat voturi în Moldova Într-un briefing susținut la Chișinău, Recean a afirmat: Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra „Agenţii Kremlinului au lansat o campanie în masă de cumpărare de voturi, cheltuind circa 200 de milioane de euro – aproximativ 1% din PIB-ul Moldovei – pentru a ne destabiliza ţara.” Ilan Șor, acuzat că a orchestrat operațiunea Autoritățile moldovene susțin că în spatele acestor acțiuni s-ar afla Ilan Șor, politician pro-rus fugit din țară, a cărui formațiune politică a fost scoasă în afara legii. Potrivit anchetatorilor, el și rețeaua sa de susținători ar fi coordonat eforturile de cumpărare a voturilor. Ilan Șor neagă acuzațiile. Maia Sandu a câștigat cu sprijinul diasporei În noiembrie 2024, președinta Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale grație voturilor masive din diaspora, în timp ce în interiorul țării a fost devansată de Alexandr Stoianoglo, candidat pro-rus susținut de Partidul Socialiștilor. În aceeași zi, moldovenii au votat și într-un referendum pentru modificarea Constituției, în vederea integrării viitoare în Uniunea Europeană. Imixtiunea electorală a Rusiei Atât Maia Sandu, cât și membrii guvernului au acuzat frecvent Rusia de implicare în procesele electorale din Republica Moldova, prin dezinformare și campanii media false, cumpărare de voturi, finanțarea partidelor pro-ruse De cealaltă parte, Moscova neagă orice implicare și acuză Occidentul că încearcă să influențeze votul în favoarea forțelor pro-europene. Germania își reafirmă sprijinul pentru Moldova Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a efectuat vineri o vizită oficială la Chișinău, după un popas la Kiev. În declarațiile sale, a condamnat tentativele Rusiei de subminare a democrației moldovene, prin manipulare informațională și tentative de influențare a votului. Alegeri parlamentare în toamnă Toamna aceasta, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, considerate un test major pentru popularitatea Maiei Sandu și pentru direcția pro-europeană susținută de actualul guvern. În contextul tensiunilor regionale și al ingerințelor externe, scrutinul se anunță decisiv pentru viitorul geopolitic al țării.

Slovacia va împușca 350 de urși (sursa: Pexels/Rasmus Svinding)
Internațional

Slovacia urmează modelul României: aprobă împușcarea a 350 de urși, după creșterea atacurilor

Slovacia va împușca 350 de urși. După un atac recent al unui urs, soldat cu moartea unui om, guvernul slovac a aprobat împușcarea a 350 de urși bruni în cursul acestui an. Slovacia va împușca 350 de urși Decizia vine pe fondul creșterii numărului de atacuri asupra oamenilor și a extinderii populației de urși din regiunile muntoase ale țării. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Săptămâna trecută, un bărbat de 59 de ani a fost ucis de un urs în apropierea orașului Detva, situat în centrul țării. Incidentul a fost relatat pe larg de presa locală și a amplificat presiunea publică pentru luarea unor măsuri ferme. Este cel mai grav incident dintr-o serie de atacuri înregistrate în ultimii ani. Slovacia urmează modelul României Premierul slovac Robert Fico a susținut măsura în cadrul unei conferințe de presă transmise live pe Facebook, declarând: „Nu putem trăi într-o țară în care oamenii se tem să meargă în pădure, unde oamenii devin hrană pentru urși.” Ministerul slovac al Mediului a precizat că se va inspira din modelul aplicat de România, care a stabilit un sistem de cote de vânătoare pentru controlul populației de urși. În 2023, România a aprobat împușcarea a 481 de urși, dublu față de anii anteriori. Populația de urși din Slovacia Slovacia, o țară central-europeană cu vaste regiuni împădurite și muntoase, găzduiește între 1.000 și 3.000 de urși bruni, potrivit estimărilor specialiștilor. În ultimii ani, numărul acestor animale a crescut constant, ceea ce a dus la mai multe conflicte cu oamenii. În trecut, Slovacia înregistra anual sub 10 exemplare împușcate, însă în 2023 cifra a crescut semnificativ, ajungând la 144 de urși eliminați. În același an s-au înregistrat 13 atacuri asupra oamenilor.

Kremlinul neagă o întâlnire Putin, Trump (sursa: TASS)
Internațional

Putin și Trump nu se vor întâlni în Arabia Saudită, unde președintele american va merge în mai

Kremlinul neagă o întâlnire Putin, Trump. Kremlinul a exclus, miercuri, posibilitatea organizării unui summit între Vladimir Putin și Donald Trump în timpul vizitei pe care președintele american intenționează să o efectueze în luna mai în Arabia Saudită. Kremlinul neagă o întâlnire Putin, Trump „Acestea sunt planurile șefului statului american. Nu au nicio legătură cu Putin”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Tass. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Acesta a precizat că președintele rus nu are în plan o întâlnire cu Trump, adăugând că „nu este stabilit nimic clar cu privire la data și locul unei eventuale întâlniri”, deși contactele bilaterale continuă prin diverse canale diplomatice. Trump confirmă vizita în Arabia Saudită Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că ar putea efectua o vizită oficială în Arabia Saudită în luna mai, aceasta fiind prima deplasare externă de la revenirea la Casa Albă, în ianuarie. El a sugerat în februarie că ar putea avea o întâlnire cu Vladimir Putin în acest context, fără a oferi însă o dată precisă. Casa Albă a confirmat oficial doar deplasarea în regiune, fără alte detalii privind o posibilă întrevedere cu liderul de la Kremlin. Moscova nu acceptă propunerile SUA Într-un interviu acordat marți, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova nu poate accepta propunerile actuale ale SUA privind încheierea războiului din Ucraina, pentru că acestea nu abordează „cauzele reale ale conflictului”. „Luăm foarte în serios modelele propuse, dar principalele noastre cereri lipsesc complet din aceste planuri”, a precizat Riabkov, subliniind că este vorba despre probleme de securitate fundamentală pentru Rusia. Kremlinul cere recunoașterea anexărilor Moscova a reiterat că orice negociere reală trebuie să includă recunoașterea anexării teritoriilor ocupate în Ucraina. De asemenea, pretinde excluderea Ucrainei din planurile de aderare la NATO și reconfigurarea arhitecturii europene de securitate. Cererile reprezintă puncte de blocaj majore în discuțiile cu Washingtonul și cu statele europene aliate Ucrainei. Armistițiu energetic și maritim: acorduri fragilizate În Arabia Saudită au avut loc recent mai multe runde de negocieri ruso-americane și ruso-ucrainene, iar SUA au anunțat un armistițiu parțial pentru siguranța navigației în Marea Neagră și oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice Totuși, nu a fost semnat niciun document oficial care să reglementeze aplicarea acestor înțelegeri. Deși Rusia și Ucraina au promis respectarea armistițiului energetic, ambele părți s-au acuzat ulterior de încălcarea termenilor. Rusia condiționează armistițiul maritim Moscova a condiționat implementarea armistițiului din Marea Neagră de relaxarea sancțiunilor occidentale privind exporturile rusești de cereale și îngrășăminte. Comisia Europeană și peste 30 de state aliate Ucrainei au respins însă cererea Rusiei, la summitul de la Paris desfășurat săptămâna trecută. Trump, iritat de propunerea lui Putin  Președintele american Donald Trump a reacționat dur la declarațiile recente ale lui Vladimir Putin, care a propus înlocuirea administrației Zelenski cu una temporară condusă de ONU, urmată de alegeri și negocieri de pace. „M-a înfuriat faptul că Putin a contestat legitimitatea lui Zelenski,” a declarat Trump într-un interviu pentru NBC. Ca reacție, Trump a amenințat cu noi taxe vamale între 25% și 50%, inclusiv pentru țările care continuă să cumpere petrol din Rusia, în lipsa unui acord clar de încheiere a războiului.

Germania, refugiu științific pentru cercetătorii americani (sursa: Pexels/Edward Jenner)
Internațional

Germania vrea să atragă cercetători de top din SUA, afectați de politica lui Donald Trump

Germania, refugiu științific pentru cercetătorii americani. Opt cercetători de renume internațional au lansat marți un apel către autoritățile din Germania, cerând inițierea unui program dedicat atragerii cercetătorilor americani ale căror activități au fost afectate de măsurile restrictive ale administrației Trump, informează Der Spiegel. Germania, refugiu științific pentru cercetătorii americani Cei opt cercetători subliniază că Germania și Europa au o oportunitate unică de a inversa fenomenul de "exod al creierelor", atrăgând elite academice americane în propriile instituții. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Un astfel de program ar contribui decisiv la consolidarea potențialului de inovație al Germaniei. Propunerea prevede crearea a până la 100 de catedre în cadrul Comunității Germane de Cercetare (Deutsche Forschungsgemeinschaft), cu finanțare din partea Ministerului Federal al Cercetării. Programul ar viza domenii strategice precum inteligența artificială, robotica, schimbările climatice, sănătatea publică și disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică). Programul „Meitner-Einstein” Cercetătorii propun ca programul să fie denumit „Meitner-Einstein”, în onoarea fizicienilor Lise Meitner și Albert Einstein, ambii forțați să părăsească Germania în anii ’30, în contextul regimului nazist. Programul „Meitner-Einstein” ar trebui să se concentreze pe domenii strategice pentru viitor, precum: inteligența artificială, robotica, schimbările climatice, sănătatea publică, disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) Selecția participanților se va baza exclusiv pe criterii de exigență științifică. SUA, din paradis academic în teritoriu incert Semnatarii atrag atenția că Statele Unite, odinioară destinația preferată a cercetătorilor pentru libertatea academică și resursele generoase, încep să piardă acest statut. Politicile administrației Trump au declanșat reduceri bugetare semnificative și un climat de nesiguranță pentru universități și cercetători. Universități prestigioase, vizate direct de Trump Printre instituțiile afectate se numără universități de top precum Columbia, Johns Hopkins sau Harvard. Administrația Trump a anunțat chiar intenția de a retrage subvenții federale în valoare de 9 miliarde de dolari pentru Harvard, acuzând universitatea că ar permite „antisemitismului” să se răspândească în campus.

Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

Republicanii din Congres, primul atac la Trump: proiect bipartizan pentru sancțiuni împotriva Rusiei

Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani. O persoană a fost ucisă și alte zece rănite în urma atacurilor cu drone lansate de Rusia asupra regiunilor Zaporojie (sud-est) și Harkov (nord-est), au anunțat oficiali ucraineni în noaptea de marți spre miercuri. În Zaporojie, o dronă a lovit mai multe mașini parcate în fața unei case, provocând moartea unui bărbat de 45 de ani și rănirea altor două persoane. În fața tergiversărilor Moscovei pentru un acord de pace, Senatul SUA a dezbătut marți un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni dure împotriva Rusiei SUA și Ucraina acuză Rusia de încălcarea unui acord fragil Atacurile vin în contextul unui moratoriu fragil asupra infrastructurii energetice, anunțat recent de SUA. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Ucraina și Rusia se acuză reciproc că au încălcat acest acord, care nu preciza nicio dată clară de intrare în vigoare. Confruntările continuă, în ciuda unor comunicări diplomatice anterioare purtate în Arabia Saudită privind stoparea atacurilor asupra centralelor energetice din ambele țări. Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani În fața tergiversărilor Moscovei, Senatul SUA a dezbătut marți un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni dure împotriva Rusiei dacă aceasta nu se angajează în negocieri reale de pace. Inițiativa, susținută de senatorii Lindsey Graham (republican) și Richard Blumenthal (democrat), propune sancțiuni primare și secundare pentru Moscova și pentru entitățile care sprijină războiul împotriva Ucrainei. Proiectul de lege este văzut ca un exemplu rar de colaborare între republicani și democrați într-un Congres profund divizat. Cei doi senatori au subliniat că sancțiunile ar viza inclusiv țările care cumpără petrol, gaze sau uraniu din Rusia. Ei avertizează că agresiunea rusă trebuie oprită și descurajată în viitor. Poziția lui Trump față de Rusia generează tensiuni în SUA și în Europa De la începutul celui de-al doilea mandat, președintele Donald Trump a adoptat o abordare mai conciliantă față de Rusia, ceea ce a provocat îngrijorări în rândul aliaților europeni. Deși mulți congresmeni americani au susținut inițial Ucraina, o parte a republicanilor apropiați de Trump și-au retras sprijinul. În Camera Reprezentanților a fost introdus un proiect legislativ similar, dar nu este clar când va fi supus votului.  

Donald Trump pierde primul test electoral (sursa: Facebook/Susan Crawford for Wisconsin)
Internațional

Cuplul Trump-Musk, înfrângere în lupta pentru un loc de judecător la Curtea Supremă din Wisconsin

Donald Trump pierde primul test electoral. Susan Crawford, candidata susținută de democrați, a câștigat alegerile pentru un loc în Curtea Supremă din Wisconsin, un vot considerat de obicei marginal, dar care a căpătat o încărcătură politică puternă. Victoria sa reprezintă un eșec electoral important pentru Donald Trump, care l-a susținut public pe contracandidatul ei, Brad Schimel. Donald Trump pierde primul test electoral Victoria democratei Susan Crawford în Wisconsin și rezultatele tensionate din Florida marchează primele teste electorale reale pentru Donald Trump de la preluarea celui de-al doilea mandat. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș În ciuda unei prezențe agresive pe platforma Truth Social și a unui val de decrete controversate, popularitatea sa pare în scădere, iar scrutinul din Wisconsin ar putea reprezenta un semnal de alarmă pentru republicani. Elon Musk, implicat direct în campania conservatorilor Elon Musk s-a implicat activ în sprijinirea candidatului republican, avertizând că rezultatul alegerii poate influența controlul politic asupra Camerelor legislative. Miliardarul a participat la evenimente în nordul statului Wisconsin și a investit peste 25 de milioane de dolari în campania lui Schimel, potrivit declarațiilor făcute de Susan Crawford. Cel mai scump scrutin judiciar din istoria SUA Conform Centrului Brennan de la Universitatea din New York, alegerile din Wisconsin au devenit cele mai costisitoare alegeri judiciare din istoria Americii, cu peste 98 de milioane de dolari cheltuiți în total, dintre care 53 de milioane pentru candidatul conservator. Susan Crawford l-a acuzat public pe Elon Musk că încearcă „să cumpere un loc în Curtea Supremă din Wisconsin” pentru a obține decizii favorabile în dosarele Tesla. Alegeri tensionate și în Florida În paralel, în Florida au avut loc două alegeri legislative parțiale în circumscripții controlate de republicani. Deși rezultatul a fost în favoarea acestora, răsturnarea de scoruri față de alegerile anterioare a creat îngrijorare în tabăra lui Trump. Randy Fine, candidat susținut de fostul președinte, a câștigat cu un avantaj semnificativ mai mic decât cel înregistrat în noiembrie.

JD Vance vizitează Italia în aprilie (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

JD Vance vrea să-și lingă rănile într-o vizită în Italia, unde ar beneficia de o oarecare simpatie

JD Vance vizitează Italia în aprilie. Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, intenționează să efectueze o vizită oficială în Italia în perioada 18–20 aprilie. Vizita ar putea coincide cu sărbătorile pascale, potrivit Ansa. JD Vance vizitează Italia în aprilie Italia rămâne una dintre puținele țări europene care adoptă o poziție conciliantă față de Donald Trump. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Premierul italian Giorgia Meloni a fost singurul lider UE care a participat la ceremonia de inaugurare a președintelui american și a evitat criticile la adresa acestuia, chiar și în contextul tarifelor vamale impuse Europei și al amenințării privind sprijinul pentru Ucraina. Sprijin public pentru retorica anti-europeană a lui Vance Meloni și-a exprimat recent susținerea față de discursul vehement al lui Vance rostit în Germania în februarie, în care acesta a acuzat Europa de cenzurarea libertății de exprimare, de marginalizarea dreptei radicale și de eșecul în gestionarea imigrației. „Europa s-a cam rătăcit”, a comentat Meloni într-un interviu pentru Financial Times, adăugând: „Sunt de acord cu el. Spun asta de ani de zile.” Dialog între Vance și Matteo Salvini Cu două săptămâni înainte de anunțul vizitei, vicepremierul italian Matteo Salvini a avut o discuție telefonică cu JD Vance, pe care a descris-o drept un moment de reafirmare a „prieteniei și cooperării strânse” dintre Italia și SUA. Salvini a făcut public acest schimb pe Instagram. Posibilă vizită fără întâlnire cu Papa Francisc Deși JD Vance este romano-catolic, este puțin probabil să fie primit de Papa Francisc, dat fiind că suveranul pontif se află încă în convalescență după o dublă pneumonie și nu poate primi vizitatori în această perioadă. Până în prezent, ambasada SUA la Roma și biroul lui JD Vance din Washington nu au oferit comentarii oficiale cu privire la vizită. Totuși, informația a fost confirmată de Bloomberg și susținută de surse diplomatice.  

Le Pen, decizie finală în 2026 (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Decizia finală în cazul Marine Le Pen, peste un an. Interdicția de a candida, executorie de acum

Le Pen, decizie finală în 2026. Curtea de Apel din Paris a anunțat marți că a primit trei recursuri în cazul condamnării lui Marine Le Pen. Potrivit instanței, dosarul va fi examinat până în vara anului 2026, moment în care este așteptată pronunțarea unei decizii definitive, relatează BFMTV. Le Pen, decizie finală în 2026 Dacă acest calendar va fi respectat, sentința definitivă ar urma să fie dată cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale franceze din 2027. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Mai mulți lideri politici au solicitat ca judecarea apelului să aibă loc înainte de campania electorală, pentru a evita influențarea procesului democratic. Condamnare severă: închisoare și ineligibilitate Marine Le Pen a fost condamnată luni de un tribunal din Paris la 5 ani de ineligibilitate politică, cu aplicare imediată. La aceasta s-au adăugat 4 ani de închisoare, dintre care 2 cu executare la domiciliu (monitorizată cu brățară electronică) și 100.000 de euro amendă Dosarul: deturnare de fonduri europene Condamnarea vine în urma unui proces privind deturnarea de fonduri publice din bugetul Parlamentului European. Ancheta a vizat angajarea fictivă a unor asistenți parlamentari care, în realitate, lucrau pentru partidul Adunarea Națională. În total, opt foști eurodeputați ai formațiunii au fost condamnați în același dosar. Recursul suspendă pedeapsa penală, dar nu și ineligibilitatea Le Pen a formulat recurs, ceea ce înseamnă că pedeapsa penală este suspendată până la decizia definitivă. Totuși, interdicția de a candida rămâne activă, ceea ce o împiedică, în prezent, să participe la alegerile prezidențiale din 2027, cu excepția cazului în care Curtea de Apel revizuiește această interdicție.

Marea Britanie, monitorizarea colaboratorilor statului rus (sursa: Facebook/Dan Jarvis MP)
Internațional

Angajații și colaboratorii Moscovei în Marea Britanie trebuie să-și declare apartenența la Rusia

Marea Britanie, monitorizarea colaboratorilor statului rus. Începând cu 1 iulie, orice persoană care lucrează pentru statul rus în Regatul Unit va trebui să se înregistreze într-un nou sistem de monitorizare a influențelor străine (Foreign Influence Registration Scheme - FIRS). Anunțul a fost făcut marți de ministrul britanic al securității, Dan Jarvis. Marea Britanie, monitorizarea colaboratorilor statului rus Noua legislație prevede că toți indivizii care desfășoară activități în numele unor instituții ale statului rus, inclusiv Președinția, armata sau serviciile de informații, vor fi obligați să se înscrie în FIRS. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Aceeași obligație va fi valabilă și pentru colaboratorii statului iranian. În caz contrar, nedeclararea activității ar putea duce la pedeapsa cu închisoarea de până la cinci ani. Rusia, risc major pentru securitatea britanică Marea Britanie va include Rusia în categoria „nivel îmbunătățit” a sistemului FIRS — un statut rezervat țărilor considerate o amenințare directă la adresa intereselor naționale. Ministrul Dan Jarvis a subliniat că Rusia este o „amenințare acută”, menționând incidente grave precum utilizarea agentului neurotoxic la Salisbury, atacuri cibernetice și spionaj sau țintirea parlamentarilor britanici FIRS, un instrument pentru protejarea democrației Potrivit ministrului securității, introducerea FIRS la nivel extins va spori transparența activităților străine și va oferi autorităților un instrument crucial pentru identificarea și blocarea activităților dăunătoare. Sistemul se va aplica și persoanelor afiliate unor partide politice controlate de Rusia, cum ar fi Rusia Unită, formațiunea președintelui Vladimir Putin. Aplicarea măsurii a fost amânată anterior Deși implementarea FIRS era prevăzută inițial pentru 2024, aplicarea a fost amânată de guvernul laburist până în iulie 2025. Înainte de intrarea în vigoare, guvernul va colabora cu actorii vizați — din mediul academic și din sectorul de afaceri — pentru a-i sprijini în procesul de conformare. Va exista și o perioadă de grație de trei luni pentru declararea legăturilor existente. Iranul, primul pe lista FIRS. Urmează China? Iranul a fost primul regim adăugat pe lista FIRS la începutul lunii, însă presiunile politice cresc pentru ca și China să fie inclusă în viitorul apropiat. Noua schemă reflectă o schimbare majoră în politica de securitate britanică, care urmărește să întărească apărarea împotriva influențelor străine ostile.

Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității (sursa: Facebook/Morten Bødskov)
Internațional

Politica de diversitate a companiilor europene trebuie să unească statele UE în conflictul cu SUA

Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității. Ambasadele Statelor Unite în mai multe țări ale Uniunii Europene au transmis companiilor locale o scrisoare prin care le avertizează că menținerea programelor de diversitate rasială și de gen le-ar putea afecta relațiile de afaceri cu guvernul american. Informația a fost confirmată de Camera de Comerț daneză. Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității Ministrul danez al industriei, Morten Bodskov, a calificat inițiativa americană drept „o nouă tentativă de barieră comercială” și a cerut un răspuns coordonat la nivel european. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș „Acest demers trebuie discutat firesc cu colegii noștri europeni”, a declarat el. Oficialul danez a amintit că UE are deja o legislație activă în sprijinul diversității și a responsabilității sociale a companiilor. Avertismentul SUA: fără diversitate, fără contracte guvernamentale Scrisoarea trimisă companiilor europene conține un chestionar privind politicile interne de nediscriminare, dar și o atenționare explicită: menținerea acestor programe ar putea pune în pericol contractele existente cu guvernul american. Inițiativa vine în urma unui ordin executiv semnat de Donald Trump în prima zi a noului său mandat, prin care a anulat politicile federale privind diversitatea și a restrâns recunoașterea genului la doar două categorii: masculin și feminin. Reacția dură a Belgiei: „Nu vom ceda niciun milimetru” Ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a transmis un mesaj ferm: „Belgia nu va da înapoi nici măcar un milimetru față de principiul diversității în societate”. Prévot a confirmat că și companii belgiene au primit scrisoarea americană, dar a subliniat că Belgia și-a exprimat clar preocupările în fața ambasadei SUA la Bruxelles. În paralel cu acest context tensionat, guvernul belgian a anunțat marți o măsură progresistă majoră: persoanele non-binare vor putea elimina mențiunea de gen de pe cărțile de identitate. Decizia închide o perioadă de ani de dezbateri, după ce Curtea Constituțională belgiană a stabilit în 2019 că nerecunoașterea non-binarității este neconstituțională. Critici din partea organizațiilor LGBTQ+ Deși salută pasul făcut de autorități, organizațiile LGBTQ+ se declară nemulțumite, argumentând că măsura nu oferă o recunoaștere deplină a identității non-binare. Din perspectiva lor, eliminarea completă a genului de pe actele de identitate riscă să facă invizibilă existența persoanelor non-binare, în loc să o afirme.

Suedia impune migranților norme de conduită (sursa: Facebook/Johan Forssell)
Internațional

Suedezii au ajuns la capătul răbdării cu migranții: guvernul va impune un cod de conduită

Suedia impune migranților norme de conduită. Guvernul suedez intenționează să introducă norme de conduită pentru migranți, sub amenințarea expulzării, potrivit unui anunț făcut marți. Măsura este sprijinită de concluziile unui raport oficial privind posibile modificări legislative în domeniul imigrației. Suedia impune migranților norme de conduită „Cei care comit abateri nu ar trebui să rămână în Suedia”, spune ministrul migrației. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Johan Forssell, ministrul suedez pentru migrație, a declarat că, deși „marea majoritate a celor care vin în Suedia sunt oameni cinstiți”, încrederea cetățenilor în politica de imigrație se bazează pe un principiu clar: „Cei care vin în Suedia și comit crime – sau se comportă rău într-un fel sau altul – nu ar trebui să fie aici.” Fostul judecător Robert Schött, care a condus analiza juridică a acestei măsuri, propune introducerea în legislație a unui criteriu de „conduită onorabilă”, aplicabil migranților cu permise de muncă, statut de student, reîntregiri familiale Acest criteriu ar putea fi folosit pentru revocarea sau refuzul unui permis de ședere. Pe lângă faptele penale, autoritățile suedeze ar putea considera ca abateri grave fraudarea sistemului de beneficii sociale, îndatorarea excesivă, perturbarea ordinii publice (inclusiv legată de consumul de droguri), apologia terorismului și orice comportament care „amenință securitatea” Suediei „Legislația va fi mai strictă pentru acest grup de persoane care nu sunt cetățeni suedezi”, a declarat Forssell. Politici din ce în ce mai stricte După valul de migranți din 2015, Suedia a înăsprit constant regulile privind azilul, indiferent de guvernele de stânga sau de dreapta aflate la putere. Actualul guvern, aflat la putere din 2022 și sprijinit de partidul Democrații Suediei (extremă dreapta, anti-imigrație), a accelerat adoptarea unor măsuri mai severe. Critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului ONG-ul Civil Rights Defenders a reacționat ferm, avertizând asupra pericolelor aduse de această inițiativă legislativă. John Stauffer, responsabil juridic al organizației, a declarat: „Aceasta ar putea crea un sistem în care unele persoane sunt pedepsite pentru opinii care, pentru alții, sunt legale. Este o încălcare a principiului egalității în fața legii și o evoluție regretabilă pentru Suedia.”

Trump își reafirmă încrederea în Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump e iar fericit cu ce face Putin: Se va ține de partea sa de înțelegere în legătură cu Ucraina

Trump își reafirmă încrederea în Putin. Președintele american Donald Trump a declarat luni că omologul său rus, Vladimir Putin, „își va face partea sa” dintr-un potențial acord, exprimându-și încrederea că liderul de la Kremlin va contribui la încheierea conflictului din Ucraina. Trump își reafirmă încrederea în Putin Declarația vine la o zi după ce Trump s-a arătat „foarte supărat” din cauza lipsei de progrese în negocierile de pace între Moscova și Kiev. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii În încercarea de a-și respecta promisiunile din campania electorală, Donald Trump presează pentru un acord rapid de încetare a focului în Ucraina. Totuși, eforturile diplomatice coordonate de Washington nu au generat până acum rezultate concrete.  Trump a amenințat inclusiv cu noi taxe asupra petrolului rusesc, dacă Putin nu își respectă angajamentele. Tensiuni cu Zelenski pe tema mineralelor rare Donald Trump și-a moderat ulterior discursul față de Vladimir Putin, concentrându-și criticile asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Acesta din urmă ar încerca, potrivit lui Trump, să renegocieze un acord privind exploatarea mineralelor rare de către SUA în Ucraina. Trump susține că acest demers ar putea afecta înțelegerile economice dintre cele două state. Confuzie între NATO și UE în declarațiile lui Trump Zelenski ar fi motivat renegocierea prin dorința Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, susțin surse din presa ucraineană. Cu toate acestea, Trump a afirmat că aderarea Ucrainei la NATO nu a fost niciodată discutată în cadrul negocierilor, ceea ce a dus la speculații că liderul american ar fi confundat NATO cu UE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră