joi 01 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5197 articole
Internațional

Manifestații masive în Danemarca anti-SUA și pro-Groenlanda

Danezii protestează împotriva presiunilor Statelor Unite. Sâmbătă, în mai multe orașe din Danemarca, mii de persoane au participat la manifestații de solidaritate cu Groenlanda și de opoziție față de încercările Statelor Unite de a-și extinde influența asupra acestui teritoriu autonom danez. Protestele au fost declanșate de presiunile recente exercitate de administrația americană, condusă de președintele Donald Trump, pentru a prelua controlul asupra insulei arctice. Danezii protestează împotriva presiunilor Statelor Unite Potrivit presei daneze, aproximativ 2.000 de persoane s-au adunat în fața Ambasadei SUA din Copenhaga, iar alte aproximativ 1.000 au protestat în centrul orașului Aarhus, al doilea ca mărime din Danemarca. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Participanții au afișat bannere cu mesaje precum „Groenlanda aparține groenlandezilor” și au condamnat acțiunile recente ale Statelor Unite în regiune. Vizita lui JD Vance la baza militară din Groenlanda Protestele au avut loc la doar o zi după vizita vicepreședintelui american JD Vance la baza militară din Pituffik, situată în nord-vestul Groenlandei. Vizita a fost considerată de mulți drept un gest provocator, mai ales în contextul politic delicat de pe insulă, care rămâne fără un guvern stabil după alegerile recente. La finalul vizitei sale în Groenlanda, JD Vance a lansat critici dure la adresa Danemarcei, afirmând că „nu a făcut o treabă bună” pe insulă și sugerând că Groenlanda ar fi mai bine în componența Statelor Unite. El a declarat că „groenlandezii vor alege să fie independenți, iar atunci vom discuta cu ei”. Soția vicepreședintelui, implicată într-un scandal diplomatic Cu doar câteva zile înainte, călătoria soției vicepreședintelui, Usha Vance, în capitala Nuuk și în orașul Sisimiut fusese anulată. Aceasta intenționa să participe la o cursă de sănii cu câini, dar presiunile guvernelor danez și groenlandez au dus la anularea vizitei. Criticii au acuzat Statele Unite că au încercat să mascheze o vizită oficială ca una turistică, folosind însă avioane Hercules, personal de securitate și mașini blindate. Lideri politici danezi, prezenți la manifestație Printre cei care au luat cuvântul la protestul din Copenhaga s-au numărat fostul lider social-democrat Mogens Lykketoft și Pelle Dragsted, purtătorul de cuvânt al Alianței Roșu-Verde. Aceștia au condamnat vehement presiunile externe asupra Groenlandei și au susținut dreptul poporului groenlandez de a-și decide singur viitorul. Reacția autorităților daneze Premierul danez Mette Frederiksen a calificat afirmațiile vicepreședintelui american drept „nedrepte”. Ministrul de externe Lars Løkke Rasmussen le-a considerat „nepotrivite”, îndemnând SUA să își reconsidere comportamentul. „Să se privească în oglindă înainte de a lansa astfel de comentarii”, a declarat acesta.

Danezii protestează împotriva presiunilor Statelor Unite (sursa: lykketoft.dk)
Declarațiile lui JD Vance inflamează Danemarca (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danemarca răspunde ferm după vizita vicepreședintelui SUA în Groenlanda: Nu ne place tonul folosit

Declarațiile lui JD Vance inflamează Danemarca. Vicepreședintele american JD Vance a stârnit tensiuni diplomatice după ce a acuzat Danemarca de inacțiune în Groenlanda, în timpul unei vizite la baza militară americană Pituffik, situată pe teritoriul autonom danez. Mesajul lui JD Vance „Mesajul nostru către Danemarca este simplu: nu ați făcut o treabă bună pentru poporul Groenlandei. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Investițiile voastre sunt insuficiente, inclusiv în domeniul securității acestui teritoriu magnific”, a declarat Vance. Declarația vine în contextul în care președintele Donald Trump a reiterat dorința sa de a anexa Groenlanda, idee care a generat deja controverse internaționale în trecut. Declarațiile lui JD Vance inflamează Danemarca Ministrul de externe danez, Lars Løkke Rasmussen, a reacționat prompt, publicând un videoclip în limba engleză pe platforma X (fostul Twitter), în care a transmis că Danemarca nu apreciază tonul folosit de JD Vance. „Suntem deschiși la critici, dar, pentru a fi sincer, nu apreciem tonul. Așa nu te adresezi unui aliat apropiat”, a declarat Rasmussen. Oficialul a subliniat că Danemarca și Statele Unite continuă să fie parteneri strategici, dar orice discuție despre Groenlanda ar trebui purtată cu respect reciproc. „Nici SUA nu au făcut suficient” Ministrul danez a admis că Danemarca ar putea face mai mult pentru dezvoltarea și securitatea Groenlandei, dar a subliniat că nici Statele Unite nu și-au îndeplinit complet responsabilitățile. „Aveți dreptate, nu am făcut suficient. Dar nici voi. În timpul Războiului Rece, SUA aveau 17 baze militare și 10.000 de soldați în Groenlanda. Acum sunt doar 200 de militari într-o singură bază.” O invitație la dialog privind prezența militară Rasmussen a menționat Acordul de Apărare din 1951, care reglementează prezența militară americană în Groenlanda, oferind SUA posibilitatea de a-și extinde capacitățile defensive pe acest teritoriu. „Dacă doriți o prezență militară mai solidă, haideți să discutăm. Acordul permite acest lucru. Putem face mult mai mult în cadrul actual.” Baza Pituffik – punct strategic în apărarea antirachetă Baza militară americană Pituffik joacă un rol esențial în sistemul de apărare antirachetă al Statelor Unite, datorită poziționării sale strategice. Traiectoria cea mai scurtă pentru rachetele lansate din Rusia către SUA trece chiar prin Groenlanda, ceea ce face ca această regiune să fie deosebit de importantă din punct de vedere militar.

Rolexul unui oficial american declanșează controverse (sursa: CNN)
Internațional

Un Rolex de 50.000 de dolari, miezul celui mai nou scandal în administrația Trump

Rolexul unui oficial american declanșează controverse. Kristi Noem, secretar american al securității interne și aliată a fostului președinte Donald Trump, a fost fotografiată purtând un ceas de aur presupus a fi un Rolex în valoare de aproximativ 50.000 de dolari, în timpul unei vizite oficiale la megaînchisoarea CECOT din El Salvador. Rolexul unui oficial american declanșează controverse Imaginile, distribuite de guvernul salvadorean, au surprins momentul în care Noem, însoțită de ministrul securității Gustavo Villatoro și de o echipă numeroasă de securitate, trece pe lângă deținuți aparținând unor bande criminale notorii. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Subiectul nu a fost relatat în mass-media locală din El Salvador, dar a devenit rapid viral în presa americană, care a taxat afișarea opulentă a accesoriului de lux într-un context sensibil. The New York Times a comentat: „Rolexul luxos al lui Kristi Noem fură toate privirile în timpul vizitei ei la o închisoare din El Salvador.” Nici The Washington Post nu a ocolit subiectul: „Și uite cum Rolexul de 50.000 de dolari al lui Kristi Noem într-o închisoare din Salvador a devenit un punct de tensiune politică”, au scris jurnaliștii. Acuzații de folosire a deținuților ca „recuzită politică” Jurnalistul american Seth Abramson a criticat dur gestul oficialului, susținând că Noem ar fi folosit deținuții – unii dintre ei deportați ilegal – ca fundal într-o eventuală campanie electorală pro-Trump. „Imaginea va intra în analele infamiei. Noem folosește prizonieri abuzați ca elemente de recuzită într-o reclamă electorală în care afișează un Rolex de 60.000 de dolari”, a scris Abramson pe platforma X. Răspunsul oficial: ceasul a fost cumpărat din venituri proprii Tricia McLaughlin, subsecretar pentru afaceri publice în cadrul Departamentului pentru Securitate Internă, a declarat pentru Business Insider: „Kristi Noem a cumpărat acel ceas din veniturile obținute prin cărțile publicate, considerând că este un obiect util, care într-o zi va ajunge la copiii săi.” Imagini fără acces media: transparență limitată Fotografiile cu Rolexul lui Noem au fost realizate în absența presei independente, singurele cadre disponibile fiind cele furnizate de autoritățile salvadorene. În imagini, oficialul american poartă atât ceasul de aur, cât și un inel, vizibile clar pe mâna stângă, inclusiv în momentul sosirii pe Aeroportul Internațional San Oscar Arnulfo Romero.

SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, nou cadou pentru Putin: SUA amână sancționarea companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom

SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia. Statele Unite au decis să amâne cu încă 30 de zile punerea în aplicare a sancțiunilor împotriva Naftna Industrija Srbije (NIS), cea mai mare companie de petrol și gaze din Serbia. SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia Anunțul a fost făcut vineri de președintele sârb Aleksandar Vucic, care a mulțumit „partenerilor americani pentru înțelegere”. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament NIS operează singura rafinărie din Serbia și are un acționariat dominat de Rusia: aproximativ 45% din acțiuni sunt deținute de Gazprom Neft, 11% de Gazprom, iar guvernul sârb controlează circa 30%. Restul aparțin unor acționari minoritari. Sancțiunile vizează eliminarea capitalului rusesc Compania a fost inclusă pe lista entităților vizate de sancțiunile SUA în ianuarie, în cadrul măsurilor împotriva influenței energetice ruse. Sancțiunile prevăd retragerea completă a acționarilor ruși, fie prin vânzarea acțiunilor, fie prin naționalizare. Serbia negociază viitorul acord de gaze cu Rusia Președintele Vucic a discutat recent problema NIS și a gazelor cu Vladimir Putin. Acordul actual privind furnizarea gazelor dintre Serbia și Rusia, semnat în primăvara anului 2022, expiră pe 31 mai. În contextul în care Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei și menține relații apropiate cu Moscova, negocierile devin tot mai tensionate.

Zelenski respinge integral acordul pentru minerale rare cerut de SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski respinge integral acordul cerut de SUA pentru mineralele rare, reclamă cereri inacceptabile

Zelenski respinge integral acordul pentru minerale rare așa cum a fost redactat de partea americană. Președintele Ucrainei a declarat într-o conferință de presă vineri că noul proiect de acord propus de Statele Unite privind exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" față de forma anterioară și necesită o analiză juridică detaliată înainte de semnare.  Zelenski respinge integral acordul pentru minerale Zelenski a subliniat că Ucraina nu va accepta nicio înțelegere care ar putea compromite parcursul european al țării. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Propunerea recentă transmisă de Washington include prevederi care nu au fost discutate anterior, unele fiind respinse deja, potrivit liderului ucrainean. El a reiterat că Ucraina nu recunoaște ajutoarele primite din partea SUA în timpul războiului cu Rusia drept împrumuturi. În context, se vehiculează că administrația condusă de Donald Trump urmărește recuperarea ajutoarelor oferite Ucrainei printr-un acces preferențial la resursele sale minerale, în special la metalele rare. Trump cere înapoi banii dați de Biden Ucrainei Deși ideea de a oferi aliaților acces la aceste resurse a fost lansată anterior de Zelenski în cadrul unui așa-numit "plan de victorie", Kievul cere garanții de securitate solide în schimb. Negocierile au fost tensionate, iar acordul nu a fost semnat în timpul vizitei lui Zelenski la Washington pe 28 februarie, din cauza unui conflict deschis cu Trump. Noul proiect de acord presupune ca veniturile din exploatarea resurselor să fie direcționate către un fond comun SUA-Ucraina, până la rambursarea integrală a ajutorului american primit – cu dobândă. "Inacceptabil", se spune răspicat la Kiev Documentul este considerat de presa ucraineană și de parlamentari ca fiind "inacceptabil", întrucât nu include garanții de securitate și impune condiții care ar afecta suveranitatea Ucrainei. Potrivit Ukrainska Pravda, echipa lui Trump a abandonat toate concesiile anterioare, ceea ce a determinat reacții dure la Kiev. În același timp, resursele dorite de SUA se află în zone greu accesibile, necesitând investiții masive, sau sunt localizate în teritorii ocupate de Rusia. Președintele rus Vladimir Putin s-a declarat, surprinzător, deschis investițiilor americane în aceste regiuni.

Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni Foto: Facebook ministerul polonez al Apărării
Internațional

Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni, spune generalul Dariusz Lukowski

Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni, spune generalul Dariusz Lukowski, șeful Biroului Național de Securitate. Acesta s-a referit la situația rezervelor de muniție, arătând că sunt tipuri de arme unde aceasta poate acoperi necesarul pentru doar cinci zile. Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Polonia poate rezista Rusiei două săptămâni Discuția a pornit de la faptul că Opoziția din Polonia a susținut că industria de apărare este într-o stare proastă, iar muniția nu ar ajunge decât pentru cinci zile de război.  Șeful Biroului de Securitate Națională al Poloniei a confirmat parțial acuzațiile Opoziției: „Este posibil în multe domenii, în funcție de tipurile de muniție, dar nu se poate spune că avem aceeași situație în toate tipurile”. El a explicat că armata poloneză folosește un mix de tipuri de armament, iar probleme sunt la acele arme depășite care folosesc muniție care nu se mai produce.  Însă Lukovski a apreciat că acest interval de timp în care Polonia ar putea rezista unui atac rusesc desfășurat între Konigsberg (acum Kaliningrad) și Belarus, de una-două săptămâni, ar fi suficient ca forțele aliate să ajungă și să ajute trupele Varșoviei.  „Cred că, în funcție de modul în care această luptă este purtată, această apărare ar putea fi condusă timp de o săptămână sau două cu nivelul actual de provizii”, a spus generalul.  „Contăm pe faptul că în acești doi sau trei ani pe care îi câștigăm datorită faptului că Ucraina rezistă (...) vom reconstrui potențialul într-o asemenea măsură încât vom fi capabili să ne opunem în mod realist agresiunii Rusiei”, a arătat el.  De aceea, potrivit lui Lukovski, fiecare transfer de armament din Polonia spre Ucraina este atent analizat, inclusiv în funcție de capacitatea ca stocurile să fie refăcute. „Atât timp cât durează războiul din Ucraina , avem timp să construim acest potențial. Pentru a construi capacitatea de a produce și de a reface aceste rezerve”, a mai spus șeful Biroului Național de Securitate al Poloniei. 

Administrația Trump - e-mail-uri, parole, disponibile online (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Date personale, chiar parole, ale celor mai importanți oficiali ai lui Trump, disponibile online

Administrația Trump - e-mail-uri, parole, disponibile online. Datele personale ale unor oficiali de rang înalt din domeniul securității naționale a SUA, inclusiv numere de telefon mobil, adrese de e-mail și chiar unele parole, au fost descoperite de publicația germană Der Spiegel ca fiind accesibile public pe internet. Administrația Trump - e-mail-uri, parole, disponibile online Printre cei afectați se numără consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, directorul Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, și secretarul Apărării, Pete Hegseth. Citește și: Atacat grobian de Trump și de oamenii săi, The Atlantic publică toate mesajele din grupul de Signal în care s-a organizat atacarea rebelilor Houthi Aceste informații au fost obținute utilizând motoare de căutare comerciale și date compromise publicate online. Majoritatea numerelor și adreselor de e-mail par a fi încă active, unele fiind asociate cu profiluri de pe platforme sociale precum Instagram și LinkedIn. De asemenea, acestea au fost utilizate pentru crearea de conturi Dropbox și profiluri în aplicații de monitorizare a activităților sportive. În unele cazuri, există și profiluri WhatsApp și conturi Signal asociate cu aceste numere de telefon. Au fost și spioni în grupul de Signal? Această breșă de securitate ridică îngrijorări semnificative, deoarece servicii de informații ostile ar putea exploata aceste date pentru a compromite comunicațiile oficialilor prin instalarea de spyware pe dispozitivele acestora. Este posibil ca agenți străini să fi avut acces la grupul de chat Signal în care Gabbard, Waltz și Hegseth au discutat despre o lovitură militară. Latest news & breaking headlines Recent, revista americană "The Atlantic" a dezvăluit că acești oficiali, împreună cu directorul CIA John Ratcliffe și alții, au discutat despre o lovitură militară iminentă împotriva miliției Houthi din Yemen într-un chat pe Signal. Informațiile transmise pe grup includeau detalii precise despre planurile de atac. Se pare că Waltz l-a adăugat pe editorul-șef al revistei "The Atlantic", Jeffrey Goldberg, în acest grup de chat, deși motivele rămân neclare. 

Usha Vance, soția vicepreședintelui JD Vance (sursa: Facebook/JD Vance)
Internațional

Cine este enigmatica soție a lui JD Vance, progresistă și democrată în studenție

Usha Vance, soția vicepreședintelui JD Vance. Soția vicepreședintelui american J.D. Vance, Usha Vance, este o figură discretă, dar influentă, subliniază Le Point. Avocată de succes, cu studii impresionante și o carieră construită în medii progresiste, ea joacă un rol-cheie în ascensiunea politică a soțului său. Usha Vance, soția vicepreședintelui JD Vance Până de curând, Usha Vance a fost o prezență rezervată în spațiul public. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Totuși, un anunț recent făcut pe contul său de Instagram a stârnit controverse: „Sunt foarte încântată să vă anunț că voi vizita Kalaallit Nunaat, Groenlanda, weekendul viitor.” Declarația a atras atenția presei internaționale, mai ales în contextul sensibil al relațiilor dintre Statele Unite și Groenlanda. Publicația The New York Times o descrie ca pe o „enigmatică influență politică”, sugerând că rolul său în cariera lui J.D. Vance este mult mai important decât se credea inițial. Un parcurs academic impresionant Usha Vance, născută Usha Chilukuri, provine dintr-o familie de imigranți indieni și a crescut în suburbiile San Francisco. A urmat studii în istorie modernă la Cambridge și și-a finalizat pregătirea juridică la prestigioasa Universitate Yale. Acolo, în 2013, l-a cunoscut pe J.D. Vance, viitorul vicepreședinte al Statelor Unite. Pe atunci, ea era redactor-șef al revistei juridice a facultății și era descrisă de colegi drept o „lideră” și o persoană extrem de disciplinată. De la mediile progresiste la Partidul Republican În timpul studiilor sale, Usha Vance a fost activă în cercuri progresiste și chiar a fost înscrisă în Partidul Democrat în 2014, anul în care s-a căsătorit cu J.D. Vance. După finalizarea studiilor, a lucrat ca avocată specializată în dreptul afacerilor la firma Munger, Tolles & Olson, recunoscută pentru cultura sa corporativă „radical progresistă”. Totuși, odată cu ascensiunea politică a soțului său, Usha a renunțat la cariera juridică. „Ghidul spiritual” al lui J.D. Vance Influența pe care Usha Vance o are asupra soțului său este semnificativă. J.D. Vance a recunoscut că sprijinul soției sale a fost esențial în evoluția sa politică. „Ea a intuit întrebările pe care nici măcar nu știam că trebuie să mi le pun și m-a încurajat să caut oportunități la care nu mă gândisem vreodată”, declara el într-un interviu pentru The New York Times în 2022. În perioada studenției, Usha s-a alăturat unui grup de discuții despre „declinul social al Americii rurale albe”, unde l-a cunoscut pe J.D. Vance. Aceste conversații au contribuit la scrierea cărții Hillbilly Elegy, memoriile lui J.D. Vance despre copilăria sa în clasa muncitoare a Rust Belt-ului postindustrial, carte ce a fost ulterior ecranizată de Ron Howard. O figură discretă, dar influentă De-a lungul carierei politice a soțului ei, Usha Vance a preferat să rămână în umbră, apărând doar ocazional alături de el, în momente-cheie, precum campania pentru Senatul din Ohio. „Nu sunt grăbită să schimb nimic în viața noastră, dar cred în J.D. și îl iubesc, așa că vom vedea ce ne rezervă viitorul”, declara ea înainte ca soțul său să fie desemnat vicepreședinte al Statelor Unite. Vizita în Groenlanda Călătoria recentă pe care Usha Vance a făcut-o în Groenlanda a generat numeroase reacții, în special din partea guvernelor danez și groenlandez, care se opun oricărei tentative americane de anexare a acestui teritoriu. J.D. Vance, într-o declarație surprinzătoare, a anunțat că i se va alătura soției sale în această vizită: „Era atât de mult entuziasm în jurul vizitei pe are Usha o face în Groenlanda, încât am decis că nu vreau să o las să se distreze singură.”  

Relațiile cu Rusia, greu de refăcut (sursa: YouTube/NATO News)
Internațional

Rutte (NATO): Relațiile cu Rusia nu se vor normaliza după război, amenințarea este încă acolo

Relațiile cu Rusia, greu de refăcut. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri, în cadrul unei vizite oficiale la Varșovia, că relațiile dintre Occident și Rusia nu vor reveni la normal, nici măcar după încheierea războiului din Ucraina. Relațiile cu Rusia, greu de refăcut „Va dura decenii, pentru că există o lipsă totală de încredere între părți. Amenințarea este încă acolo, chiar și după încheierea conflictului”, a declarat Rutte. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale În pofida tensiunilor persistente, Mark Rutte s-a arătat „optimist și pozitiv” în legătură cu inițiativa Statelor Unite de a media negocieri între Ucraina și Rusia, într-un efort de a ieși din impasul actual. În cadrul conferinței susținute la Warsaw School of Economics, Rutte a subliniat că aceste demersuri corespund aspirațiilor ucrainene și europene: obținerea unei păci durabile și descurajarea oricărei noi tentative de agresiune din partea Rusiei. Acordul de pace: incert Secretarul general al NATO a admis că nu există, deocamdată, o imagine clară a unui posibil acord de pace sau de încetare a focului. „Nu pot prezice cum va arăta acordul, deoarece discuțiile sunt în desfășurare. Dar, oricare ar fi rezultatul, acesta trebuie să fie durabil și să garanteze stabilitatea pe termen lung”, a spus Rutte. Rutte: „Trump și echipa sa nu sunt naivi” Întrebat despre relațiile dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, Rutte a răspuns că liderul american și administrația sa sunt „experimentați” și „conștienți cu cine au de-a face”. Această afirmație vine în contextul în care încrederea în SUA ca aliat ferm rămâne un subiect de dezbatere, mai ales în Europa de Est. Nu SUA obligă Europa să investească în apărare, ci Rusia Rutte a subliniat că presiunile privind majorarea cheltuielilor de apărare în Europa nu vin din partea SUA, ci din partea amenințării rusești. „Nu Statele Unite îi forțează pe europeni să investească în apărare, ci Rusia, prin atacul inconștient asupra Ucrainei”, a spus el. Secretarul general al NATO a lăudat Polonia și statele baltice pentru intenția lor de a aloca 5% din PIB pentru apărare în următorii ani, subliniind importanța solidarității euro-atlantice. Scandalul Signal În ciuda breșei recente de securitate din administrația americană, Rutte a afirmat că Europa poate avea în continuare încredere în parteneriatul strategic cu Washingtonul. Incidentul a fost generat de includerea accidentală a jurnalistului Jeffrey Goldberg (The Atlantic) într-un grup de chat pe aplicația criptată Signal, în care se discutau detalii despre lovituri aeriene împotriva rebelilor houthi din Yemen. Potrivit capturilor de ecran publicate de The Atlantic, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, ar fi trimis mesaje cu planuri de atac cu două ore înainte de începerea operațiunii militare – o informație care, în mod normal, ar fi trebuit să rămână secretă.

The Atlantic publică mesajele Signal militare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Atacat grobian de Trump și de oamenii săi, The Atlantic publică toate mesajele din grupul de Signal

The Atlantic publică mesajele Signal militare. Administrația Trump se confruntă cu o controversă majoră după ce mai mulți oficiali de rang înalt au folosit aplicația de mesagerie criptată Signal pentru a discuta detalii despre un atac militar în Yemen. Problema a ieșit la iveală după ce Jeffrey Goldberg, redactorul-șef al revistei The Atlantic, a fost adăugat din greșeală într-un grup Signal numit „Houthi PC small group”. Secretarul apărării, Pete Hegseth, a fost întrebat direct despre această comunicare. A răspuns sec: „Nimeni nu trimitea planuri de război prin mesaje.” Fiind acuzată că minte, publicația The Atlantic a decis să publice mesajele. The Atlantic publică mesajele Signal militare Inițial, The Atlantic a evitat să publice detalii tehnice despre atacuri, din motive evidente de securitate. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Dar, având în vedere că administrația a negat gravitatea incidentului și a acuzat publicația că „minte”, redacția a analizat posibilitatea de a publica întreaga conversație. Reprezentanții CIA, Consiliului Național de Securitate și ai altor instituții au fost contactați pentru comentarii. Singurul răspuns oficial a venit de la purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a transmis că deși informația nu era clasificată, „nu încurajăm publicarea conversației”. Mesaje transmise înaintea bombardamentului Unul dintre cele mai problematice mesaje a fost transmis de Hegseth la ora 11:44 (ora estică), cu 31 de minute înainte ca primele avioane americane F-18 să decoleze. Acesta conținea următoarele detalii: 11:44: „Vreme favorabilă. Confirmat cu CENTCOM – misiunea e GO” 12:15: „F-18 decolează (primul val de atac)” 13:45: „Fereastra de atac începe. Ținta este în locația cunoscută.” 14:10: „Al doilea val de F-18 decolează” 14:15: „Dronele de atac la țintă. Primele bombe vor cădea.” 15:36: „Al doilea val atacă. Se lansează și Tomahawk-uri de pe mare.” Un mesaj al vicepreședintelui J. D. Vance spunea simplu: „Voi rosti o rugăciune pentru victorie.” Informații în timp real și identificări pozitive La ora 13:48, consilierul Michael Waltz a trimis un mesaj despre o clădire prăbușită și „identificări pozitive multiple” ale țintei. Câteva minute mai târziu, a clarificat: „Ținta – responsabilul cu rachetele – a fost văzut intrând în clădirea iubitei sale. Acum clădirea a fost distrusă.” Răspunsul vicepreședintelui a fost: „Excelent.” Directorul CIA a adăugat: „Un început bun,” însoțit apoi de emoticoane: un pumn, un steag american și un foc. Conform autorităților din Yemen, cel puțin 53 de persoane au fost ucise, dar numărul nu a fost verificat independent. Breșa de securitate și riscurile implicate Faptul că aceste informații au fost partajate într-un grup de mesagerie în care a fost inclus, din greșeală, și un jurnalist, ridică semne serioase de întrebare. Dacă numărul de telefon al jurnalistului ar fi aparținut unui actor ostil, Houthii ar fi avut timp să se pregătească, punând în pericol viața piloților americani. Această breșă de securitate, chiar dacă nu implică informații tehnic clasificate, relevă o lipsă gravă de proceduri și rigurozitate în comunicarea la nivel înalt.

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu ridică sancțiunile împotriva Rusiei decât dacă trupele Moscovei se retrag din Ucraina

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Uniunea Europeană a reiterat miercuri că ridicarea sau modificarea sancțiunilor impuse Rusiei va fi posibilă doar dacă Moscova își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei. UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei Declarația vine în contextul negocierilor internaționale privind armistițiul din Marea Neagră și al încercărilor Rusiei de a obține concesii economice. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „sfârșitul agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și retragerea necondiționată a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean” sunt condiții esențiale pentru orice relaxare a sancțiunilor. Statele membre UE au prelungit recent sancțiunile împotriva Moscovei pentru încă șase luni. Orice modificare a acestora necesită unanimitatea celor 27 de state membre. SUA negociază cu Rusia și Ucraina un armistițiu în Marea Neagră Statele Unite au încheiat marți acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și reluarea transportului maritim comercial în Marea Neagră. Rusia a susținut că Washingtonul a acceptat să facă presiuni pentru ridicarea unor sancțiuni economice, în special asupra companiilor rusești din sectorul alimentar și al îngrășămintelor. În plus, Kremlinul a condiționat implementarea armistițiului de restabilirea legăturilor financiare dintre băncile rusești și sistemul internațional SWIFT. Zelenski acuză Rusia de manipulare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins cererea Moscovei de a relaxa sancțiunile, afirmând că acordul negociat nu include astfel de concesii. „Chiar și astăzi, în ziua negocierilor, vedem cum rușii încearcă să manipuleze și să distorsioneze înțelegerile”, a declarat Zelenski în mesajul său video de marți seară. Atât Kievul, cât și Moscova și-au exprimat scepticismul că cealaltă parte va respecta în totalitate termenii acordurilor semnate. Putin respinge propunerea lui Trump Acordurile de armistițiu au fost încheiate după discuții paralele în Arabia Saudită, care au urmat convorbirilor telefonice dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a respins propunerea lui Trump pentru un armistițiu complet de 30 de zile, idee susținută anterior de Kiev. „Facem progrese, dar există o animozitate enormă între părți”, a declarat Trump marți. Marea Neagră: O miză strategică în războiul economic și militar Blocada navală impusă de Rusia asupra Ucrainei la începutul războiului a provocat o criză alimentară globală, având în vedere rolul Ucrainei ca unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Chiar dacă Rusia și-a retras forțele navale din estul Mării Negre după atacuri ucrainene reușite, porturile ucrainene continuă să fie ținte ale bombardamentelor rusești. Kievul susține că noul acord negociat la Riad va interzice astfel de atacuri. Moscova, însă, condiționează aplicarea acordului de ridicarea unor sancțiuni economice, inclusiv restabilirea accesului la SWIFT pentru băncile implicate în exporturile agricole rusești.

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Iar a făcut Trump pace în Ucraina în 24 de ore: Rusia a atacat imediat ce a semnat acordul cu SUA

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina continuă să crească, în ciuda unui acord intermediat de SUA, menit să ducă la un armistițiu în Marea Neagră și la un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurilor energetice. Peste o sută de drone au fost lansate de Rusia asupra Ucrainei, după ce Kremlinul a semnat acordul cu SUA. Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat ofensiva rusă, susținând că „117 drone explozive” au fost lansate asupra Ucrainei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Acesta a afirmat că atacurile sunt un „semnal clar” că Moscova nu dorește „o pace veritabilă” și a cerut aliaților occidentali să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei. La rândul său, Ministerul Apărării din Rusia a acuzat Kievul de atacuri asupra infrastructurii energetice ruse, susținând că Ucraina nu respectă înțelegerea mediată de SUA. Negocieri tensionate și condiții impuse de Rusia Acordul privind Marea Neagră a fost discutat în cadrul negocierilor diplomatice desfășurate în Arabia Saudită între duminică și marți. SUA au negociat separat cu delegațiile rusă și ucraineană, încercând să stabilească un cadru pentru încetarea ostilităților în Marea Neagră și pentru reluarea transportului comercial maritim. Rusia a impus însă condiții drastice pentru punerea în aplicare a armistițiului, cerând ridicarea sancțiunilor economice impuse de Occident în urma invaziei Ucrainei, care durează de peste trei ani. SUA și Rusia, în contact direct pentru aplicarea acordului În urma negocierilor, Casa Albă a emis două comunicate separate privind moratoriul asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice, fără a menționa o dată exactă de implementare. Moscova susține că nu a mai atacat astfel de obiective din 18 martie, după o convorbire între președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump. Totuși, Kievul contestă aceste afirmații, acuzând Rusia că tergiversează în mod deliberat orice încetare a focului pentru a-și consolida poziția pe front. „Cred că Rusia vrea să pună capăt războiului, dar s-ar putea să tragă de timp”, a declarat Donald Trump într-un interviu marți. Acordul pentru Marea Neagră: un compromis dificil Kremlinul a confirmat că menține un dialog activ cu Washingtonul pentru a facilita punerea în aplicare a acordului de încetare a ostilităților în Marea Neagră. Rusia cere ridicarea sancțiunilor care afectează sectorul bancar și asigurările maritime, restricții ce împiedică exporturile rusești de cereale și îngrășăminte. În vara anului 2023, Moscova s-a retras din acordul sprijinit de ONU și Turcia, motivând că Occidentul nu și-a respectat promisiunea de a ridica sancțiunile economice. De atunci, Ucraina a folosit un coridor maritim alternativ pentru exporturi, însă porturile și navele sale sunt frecvent atacate. Franța și Europa, îngrijorate de apropierea dintre SUA și Rusia În timp ce Rusia și SUA își intensifică dialogul, liderii europeni privesc cu îngrijorare această evoluție. Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi miercuri seară la Palatul Elysee pe Volodimir Zelenski pentru a pregăti summitul de joi de la Paris. Summitul reunește țările din „coaliția celor dispuși”, un grup de state care oferă garanții de securitate Ucrainei. Europa se teme că apropierea dintre Moscova și Washington ar putea diminua sprijinul pentru Kiev și ar putea duce la concesii în favoarea Rusiei.

Trump acuză europenii că sunt profitori (sursa: news.sky.com)
Internațional

Trump, nou atac la UE: Profitori, s-au purtat foarte rău cu noi

Trump acuză europenii că sunt profitori. Președintele american Donald Trump a reluat marți acuzațiile împotriva Uniunii Europene, susținând că europenii sunt „profitori” ai sprijinului oferit de SUA. Trump acuză europenii că sunt profitori Declarația sa, preluată de Sky News, vine în contextul dezvăluirilor dintr-un grup privat de discuții pe aplicația Signal, unde oficiali de rang înalt ai administrației sale și-au exprimat nemulțumirea față de aliații europeni. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Trump a acuzat Uniunea Europeană că a fost „absolut oribilă” față de SUA, referindu-se în special la cheltuielile asumate de Washington pentru NATO și sprijinul acordat Ucrainei. Mesajele private ale oficialilor americani, dezvăluite de The Atlantic Un grup de discuții privat descoperit de revista The Atlantic a scos la iveală resentimentele unor membri ai administrației Trump față de Europa. Printre participanți se numără vicepreședintele J.D. Vance și secretarul apărării Pete Hegseth, care au discutat despre necesitatea ca Europa să plătească SUA pentru atacul american asupra Yemenului. Oficialii americani, nemulțumiți că „salvează din nou Europa” Mesajele schimbate pe Signal arată că J.D. Vance și alți oficiali ai administrației Trump își exprimă frustrarea față de ceea ce consideră o dependență excesivă a Europei de protecția americană. Vance și-a manifestat deschis „ura” față de ideea că SUA trebuie „să salveze din nou Europa”, o opinie împărtășită și de șeful Pentagonului, conform sursei citate.

Evghenia Guțul, reținută pe aeroportul Chișinău (sursa: Facebook/Evghenia Guțul)
Internațional

Bașcana prorusă a Găgăuziei, Evghenia Guțul, arestată la Chișinău: finanțare electorală ilegală

Evghenia Guțul, reținută pe aeroportul Chișinău. Başcana prorusă a regiunii autonome Găgăuzia, Evghenia Guțul, a fost reținută marți seară pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce încerca să plece la Istanbul. Evghenia Guțul, reținută pe aeroportul Chișinău Reținerea a fost confirmată de Centrul Național Anticorupție (CNA), în contextul unui dosar privind finanțarea ilegală a fostului Partid Șor, declarat neconstituțional în 2023. Citește și: EXCLUSIV Ministerul condus de Burduja, bun și pentru pilele lui Ciolacu: milionarul din contracte cu statul Dolha, CA-uri la Energie Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că Guțul și Svetlana Popan, secretara fostului Partid Șor, sunt acuzate de implicare în finanțarea ilegală a formațiunii politice și a unui concurent electoral, prin intermediul unui „grup criminal organizat”. Ancheta susține că Guțul ar fi facilitat transferuri ilegale de fonduri, inclusiv din Federația Rusă, și ar fi contribuit la organizarea protestelor antiguvernamentale de la Chișinău din 2022. Dacă va fi găsită vinovată, riscă până la 7 ani de închisoare. Procesul: sute de probe și martori audiați PA a precizat că, în cadrul a 54 de ședințe de judecată, au fost audiați peste 20 de martori și analizate probe conținute în 66 de volume. În continuare, instanța urmează să examineze probele apărării. În paralel, procurorii au efectuat percheziții la un viceprimar din Orhei, într-un dosar privind finanțarea ilegală a campaniei electorale pentru funcția de başcan al Găgăuziei. Legături strânse cu Rusia și susținere politică de la Kremlin Evghenia Guțul respinge acuzațiile, susținând că dosarul este motivat politic. În ultimul an, Rusia i-a oferit sprijin deschis, sfidând autoritățile de la Chișinău. În iunie, Guțul s-a întâlnit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg cu ministrul de externe rus, Serghei Lavrov. În mai, președintele rus Vladimir Putin a primit-o la Soci, consolidând relațiile dintre Moscova și liderul prorus al Găgăuziei.

Trump modifică regulile electorale prin ordin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump schimbă regulile de desfășurare a alegerilor, deși aceasta este prerogativa Congresului

Trump modifică regulile electorale prin ordin. Președintele american Donald Trump a semnat marți un ordin executiv care impune controale mai stricte asupra înregistrării alegătorilor și limitează votul prin corespondență, măsuri justificate de Trump prin afirmații nefondate despre fraude electorale. Documentul prevede obligativitatea prezentării unei dovezi de cetățenie la înscrierea pe listele electorale și sancțiuni pentru statele care nu respectă noile reguli. Trump modifică regulile electorale prin ordin Experții în drept electoral și organizațiile pentru drepturile civile au reacționat imediat, considerând ordinul o depășire a autorității prezidențiale. Citește și: EXCLUSIV Ministerul condus de Burduja, bun și pentru pilele lui Ciolacu: milionarul din contracte cu statul Dolha, CA-uri la Energie Profesorul Rick Hasen de la Universitatea California avertizează că măsura ar putea priva milioane de cetățeni americani de dreptul de vot, în special pe cei fără acces facil la documente precum pașapoarte. În plus, Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU) și alte organizații au anunțat că vor contesta ordinul în instanță. Sancțiuni pentru state și restricții la votul prin corespondență Ordinul executiv prevede suspendarea ajutorului federal pentru statele care nu respectă noile reguli electorale. De asemenea, sunt impuse restricții pentru numărarea buletinelor de vot prin corespondență primite după ziua alegerilor, chiar dacă au fost expediate înainte de închiderea urnelor. Această măsură ar putea afecta milioane de alegători care folosesc această metodă de vot în SUA. Reacțiile opoziției și implicațiile politice Criticii ordinului consideră că acesta este un atac direct asupra dreptului de vot și că președintele nu are autoritatea de a impune astfel de reguli, întrucât organizarea alegerilor federale este responsabilitatea statelor. Centrul Brennan al Universității din New York a catalogat decizia drept „un abuz de putere” și a avertizat că ar putea împiedica zeci de milioane de americani să voteze. Opoziția promite să conteste ordinul, ceea ce ar putea duce la un nou val de dispute legale cu implicații majore pentru viitoarele alegeri prezidențiale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră