vineri 10 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

O nouă crimă de război a lui Putin: 12 civili morți și 33 răniți la Mikolaiv (sudul Ucrainei) după un atac cu rachete

Civili morți și răniți în Mikolaiv. Douăsprezece persoane şi-au pierdut viaţa şi cel puţin 33 au fost rănite, marţi, într-o lovitură rusă care a distrus parţial clădirea administraţiei regionale din Mikolaiv, în sudul Ucrainei, potrivit unui nou bilanţ anunţat de serviciile ucrainene de salvare, notează AFP. Civili morți și răniți în Mikolaiv "Potrivit anchetei (...), forţele armate ruse au lansat un atac cu rachetă" împotriva acestei clădiri, a explicat, la rândul său, serviciul de presă al procurorului general Irina Venediktova. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes Niciun obiectiv militar nu a fost vizat, "locuitorii din Mikolaiv nu reprezentau nicio ameninţare pentru Rusia. Şi, în ciuda acestui fapt, ca toţi ucrainenii, au devenit ţinta trupelor ruse", afirmase preşedintele Volodimir Zelenski cu câteva ore mai devreme, într-un discurs în faţa Parlamentului danez. Acesta oferise un bilanţ cu şapte morţi şi 22 de răniţi care a crescut ulterior la nouă morţi şi 28 de răniţi. Mikolaiv, plasat strategic pe ruta spre Odesa După câteva zile de repaos, atacul rus a surprins marţi dimineaţă populaţia din acest oraş cu jumătate de milion de locuitori pe timp de pace şi care controlează drumul spre Odesa, cel mai mare port ucrainean, în sud-vest. Linia frontului în regiune s-a deplasat recent spre sud-est de Mikolaiv, în jurul Herson, singurul oraş important asupra căruia Rusia a revendicat controlul total de la începutul invaziei la 24 februarie, în prezent vizat de o contraofensivă ucraineană.

O nouă crimă de război a lui Putin: 12 civili morți și 33 răniți la Mikolaiv (sudul Ucrainei) după un atac cu rachete
Macron a vorbit din nou cu Putin și a aflat că nu poate ajuta civilii in Mariupolul asediat
Internațional

Macron a vorbit din nou cu Putin și a aflat că nu poate ajuta civilii in Mariupolul asediat

Președintele Franței, Emanuel Macron a vorbit din nou cu omologul său rus, Vladimir Putin, și a aflat că nu poate ajuta civilii in Mariupolul asediat. Macron a vorbit din nou cu Putin Condiţiile unei lansări, în zilele următoare, a unei operaţiuni umanitare de salvare a locuitorilor oraşului ucrainean Mariupol, asediat de către armata rusă, ”nu sunt reunite în acest stadiu”, anunţă Palatul Elysée marţi, în urma unei convorbiri la telefon între preşedinţii francez Emmanuel Macron şi rus Vladimir Putin, relatează AFP. Emmanuel Macron i-a prezentat lui Vladimir Putin această operaţiune de evacuare - propusă de către Franţa, Turcia şi Grecia -, potrivit preşedinţiei franceze. Putin i-a spus că ”urmează să se gândească” la această iniţiativă, înainte de a da un răspuns, precizează Palatul Elysée. Civilii, ostaticii armatei ruse "Pentru a găsi o soluţie la situaţia umanitară dificilă din acest oraş, luptătorii naţionalişti ucraineni trebuie să renunţe la rezistenţă şi să depună armele", a afirmat Putin, conform unui comunicat al Kremlinului care rezumă o discuţie telefonică avută de preşedintele rus cu omologul său francez Emmanuel Macron. Conform sursei citate, Putin l-a informat pe Macron în legătură cu "măsurile luate de armata rusă pentru a furniza un ajutor umanitar de urgenţă şi pentru a asigura evacuarea în siguranţă a civililor" în Ucraina. Kremlinul a adăugat că cei doi lideri au discutat despre negocierile ruso-ucrainene de marţi de la Istanbul şi despre chestiunile legate de decizia Moscovei de a cere plata în ruble a exporturilor sale de gaz. "S-a convenit să se continue contactele" între Putin şi Macron, a adăugat Kremlinul. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei

Și Belgia expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj
Internațional

Și Belgia expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj

Belgia a anunțat că expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj. Azi, au mai făcut anunțuri asemănătoare Olanda și Irlanda. Ieri, Macedonia de Nord a expulzat cinci cadre ale regimului de la Moscova. Polonia deține, deocamdată, recordul: a expulzat 45 de diplomați de la ambasada Rusiei la Varșovia. Belgia expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj Belgia a decis să expulzeze 21 de persoane care lucrează la Ambasada şi Consulatul Rusiei, suspectate de implicare ”în operaţiuni de spionaj şi de influenţare care ameninţă securitatea naţonală” belgiană, a anunţat, marţi, şefa diplomaţiei belgiene Sophie Wilmès. Ea a făcut acest anunţ pe Twitter. Comme annoncé en commission, la Belgique a décidé d’expulser 21 personnes travaillant pour l’ambassade et le consulat de Russie, qui ont été identifiées en tenant compte de leur implication dans des opérations d’espionnage et d’influence menaçant la sécurité nationale.— Sophie Wilmès (@Sophie_Wilmes) March 29, 2022 Wilmes a precizat că persoanele expulzate au un termen de 15 zile să părăsească Belgia. Cei 21 de ruși au lucrat la ambasada Moscovei la Bruxelles și la consulatul din Anvers. Toți erau acreditați ca diplomați, dar lucrau la operațiuni de spionaj și influențare, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului de Externe. Olanda a expulzat 17 agenți ruși de informații care erau acreditați ca diplomați. Și Irlanda a cerut părăsirea țării de către patru oficiali ai Ambasadei Rusiei din cauza „activităților” neconforme cu standardele internaționale de comportament diplomatic”. Creștere alarmantă a spionajului rusesc Financial Times a scris, duminică, despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Publicația arată că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Potrivit FT, ritmul de extindere a spionajului rusesc în spațiul european a fost atât de mare încât agențiile de contraspionaj nu au făcut față. În plus, datorită restricțiilor legislative sau a lipsei de resurse, unele țări se bazează pe informațiile primite de la structurile din SUA sau Marea Britanie. Publicația amintește că, în ultimele săptămâni, Slovacia, țările baltice și Bulgaria au expulzat 20 de presupuși agenți ruși. Polonia, alți 45. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei

BREAKING: Trupele rusești se retrag din jurul Kievului (oficiali SUA)
Internațional

BREAKING: Trupele rusești se retrag din jurul Kievului (oficiali SUA)

Trupele rusești se retrag din jurul Kievului, au anunțat oficiali americani citați de Jim Sciutto, corespondentul CNN pe chestiuni de securitate națională. Potrivit lui Sciutto, acești oficiali vorbesc de o schimbare majoră de strategie a Rusiei. Trupele rusești se retrag din jurul Kievului „Rusia începe să retragă unele forțe din jurul capitalei ucrainene Kiev, în ceea ce SUA consideră că este o schimbare de strategie „majoră”, îmi spun doi înalți oficiali americani. SUA observă deja mișcările în desfășurare ale grupurilor tactice ale batalioanelor rusești (...) În opinia SUA, aceasta nu este o ajustare pe termen scurt pentru regrupare, ci o mișcare pe termen mai lung, deoarece Rusia se confruntă cu eșecul de a avansa în nord. Ministerul rus al Apărării a declarat, marți, că a decis să „reducă drastic ostilitățile” în direcțiile Kiev și Cernigău”, a scris corespondentul CNN pe Twitter. Breaking: Russia is beginning to withdraw some forces from around the Ukrainian capital Kyiv, in what the US assesses is a “major” strategy shift, two senior US officials tell me. US is already observing movements underway of Russian Battalion Tactical Groups (BTGs) 1/— Jim Sciutto (@jimsciutto) March 29, 2022 Și oficiali ucraineni au spus că observă o retragere a forțelor ruse. Blindatele rusești de lângă Kiev, înapoi în Belarus Unele filmări de pe Twitter arată blindate rusești trecând granița în Belarus, din Ucraina, și apoi încărcate pe platforme de tren. First signs that some Russian troops are indeed retreating from the Kyiv direction. Large numbers of BMDs with Russian and VDV flags were spotted today on their way from the Ukrainian border to Belarus' Rechitsa and Gomel where they were loaded onto railway platforms. pic.twitter.com/6B5qTsgFRq— Tadeusz Giczan ?? (@TadeuszGiczan) March 29, 2022 Însă mai mulți analiști militari au spus că este posibil să fie doar o regrupare înainte de un atac major. În plus, Rusia nu-și poate permite să retragă toate trupele din jurul Kievului, fiindcă ar permite ucrainenilor să trimită trupe în ajutorul orașului Mariupol. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro

Zelenski nu poate decide de unul singur ca Ucraina să renunțe la o eventuală intrare în NATO, este nevoie de referendum sau 2/3 din Parlament
Internațional

Zelenski nu poate decide de unul singur ca Ucraina să renunțe la o eventuală intrare în NATO, este nevoie de referendum sau 2/3 din Parlament

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cererile Rusiei privind neaderarea Ucrainei la NATO şi neutralitatea sa sunt examinate cu seriozitate, dar că pentru aprobarea lor se impune amendarea Constituţiei ţării sau un referendum, ambele interzise pe timp de război, notează marţi France Presse. Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei "Trebuie să recunoaştem" că Ucraina nu va putea adera la NATO, a declarat Zelenski la 15 martie, în contextul în care ambiţia "euroatlantică" a ţării este stipulată în Constituţie. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes "Ani de zile am auzit că porţile sunt deschise, dar am auzit şi că nu am putea adera. Acesta este adevărul şi trebuie să-l recunoaştem", a afirmat preşedintele ucrainean într-o declaraţie interpretată ca o abandonare de către Kiev a planului de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, dar pe care o parte a populaţiei ucrainene a perceput-o ca pe o concesie inacceptabilă. Aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO sunt în continuare înscrise în Constituţie, iar Legea fundamentală nu poate fi amendată într-o perioadă în care în ţară funcţionează legea marţială, în vigoare în momentul actual, şi nici în condiţiile stării de urgenţă. Îi va dezamăgi NATO pe ucraineni? Renunţarea la perspectiva aderării la NATO trebuie să fie aprobată în două sesiuni ale Radei Supreme (parlamentul unicameral de la Kiev) cu 300 din 450 de voturi şi validată de Curtea Constituţională. Olga Aivazovska, directoarea organizaţiei neguvernamentale Opora din Kiev, specializată în alegeri şi referendumuri, afirmă că declaraţiile cu privire la NATO sunt "abstracte". "Ucraina nu este candidat pentru aderarea la NATO şi nu are niciun plan de acţiune pentru aderare. Declaraţiile preşedintelui nu au valoare juridică, contrar Constituţiei. Preşedintele verbalizează conţinutul discuţiilor în curs de desfăşurare şi cerinţele ţării agresoare", subliniază ea. "Astăzi nu există 300 de voturi (necesare), însă dacă conflictul se prelungeşte şi vedem că NATO nu ajută, opinia s-ar putea schimba", apreciază politologul ucrainean Volodimir Fesenko. Garanții de securitate mai tari decât Alianța "Dezamăgirea lui Zelenski faţă de ajutorul insuficient al NATO se reflectă în opinia publică. Din partea noastră, NATO este concesia cea mai simplă şi mai puţin dureroasă", adaugă el. Potrivit ultimului sondaj al grupului Rating realizat la începutul lunii martie, 44% dintre ucraineni consideră că ţara lor trebuie să adere la NATO, faţă de 46%, cât se înregistrase în luna precedentă, înainte de război. "Ucrainenii vor să adere la NATO, dar dacă Europa garantează aderarea la Uniunea Europeană şi propune un proiect financiar pentru reconstrucţia Ucrainei, dezbaterea cu privire la Alianţa Nord-Atlantică va fi dată uitării pentru o vreme", subliniază Mikola Davîdiuk, analist politic din Kiev. "Dacă Marea Britanie, Franţa şi SUA - trei puteri nucleare - ar garanta securitatea sa, o astfel de alianţă va fi mai puternică decât integrarea în NATO", adaugă el. Problema "neutralităţii" Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a se pune capăt conflictului, este "studiată în profunzime", a asigurat duminică preşedintele Zelenski într-un interviu acordat unor media ruse. Fără referendum în război El a spus că este "pregătit să accepte" una dintre clauzele negocierilor care se referă la "garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul de ţară denuclearizată" pentru Ucraina, o altă cerere a Moscovei. Eventualul acord între cei doi beligeranţi va trebui în mod "obligatoriu să fie ratificat de către parlamentele ţărilor garante", a subliniat el, reiterând că pactul ar urma să fie supus unui referendum naţional. Dar "referendumurile, la fel ca alegerile, nu pot fi organizate pe timp de război", subliniază Olga Aivazovska. "Se poate vorbi despre aceasta la sfârşitul fazei active (a războiului). Dar este probabil ca cetăţenii să nu susţină întrebarea pusă la referendum, iar puterea va trebui să ţină cont de acest rezultat", menţionează ea. "Contrar altor ţări, în Ucraina referendumul nu este consultativ, rezultatul său fiind obligatoriu din punct de vedere juridic şi el trebuie pus în aplicare de către organele puterii de stat", mai subliniază Olga Aivazovska.

România va avea grija de fiecare ucrainean care intră în țară, anunță Klaus Iohannis, după discuțiile cu Zelenski
Internațional

România va avea grija de fiecare ucrainean care intră în țară, anunță Klaus Iohannis, după discuțiile cu Zelenski

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni. Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu omologul său Volodimir Zelenski, căruia i-a dat asigurări că țara noastră va avea grijă de toți refugiații ucraineni care vin România, scrie Agerpres. România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni "Am discutat cu preşedintele Zelenski despre situaţia critică din Ucraina. România va continua să aibă grijă de fiecare cetăţean al Ucrainei care ajunge în România", a scris şeful statului, pe Twitter. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a adăugat că peste 125 de camioane cu ajutoare, ambulanţe şi maşini de pompieri din partea României şi a altor state membre ale Uniunii Europene au ajuns în Ucraina prin hub-ul umanitar din Suceava. Preşedintele Klaus Iohannis a mai discutat la telefon cu omologul ucrainean pe 24 februarie şi pe 13 martie. În aceste discuţii, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele ucrainean de întregul sprijin al României, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Macron și Putin vor discuta din nou la telefon Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cel rus Vladimir Putin vor discuta din nou la telefon marţi, la orele 16:30, în special cu privire la o operaţiune umanitară de evacuare din oraşul ucrainean asediat Mariupol care să fie organizată cu participarea Franţei, Greciei şi Turciei, a anunţat Palatul Elyse. Preşedintele francez a declarat că doreşte să discute cu omologul său rus "pentru a securiza operaţiunea umanitară din Mariupol", precizând că obiectivul este de a lansa această operaţiune "în următoarele zile" şi reproşându-i Rusiei "nerespectarea dreptului umanitar internaţional". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Kremlinul spune că nu l-a otrăvit pe oligarhul rus, Roman Abramovici. Miliardarul participă la discuțiile dintre Rusia și Ucraina
Internațional

Kremlinul spune că nu l-a otrăvit pe oligarhul rus, Roman Abramovici. Miliardarul participă la discuțiile dintre Rusia și Ucraina

Kremlinul dezminte otrăvirea lui Abramovici. Preşedinţia Rusiei a dezminţit marţi ştirile despre o presupusă otrăvire a miliardarului Roman Abramovici, susţinând că este vorba de o acţiune de "război informaţional" împotriva Rusiei, scrie Agerpres. Kremlinul dezminte otrăvirea lui Abramovici Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că Abramovici nu a făcut parte oficial din delegaţia rusă la negocierile cu Ucraina desfăşurate în Turcia, însă se află la Istanbul. "Abramovici joacă un rol pentru stabilirea unor contacte între părţile rusă şi ucraineană", a explicat reprezentantul preşedintelui Vladimir Putin. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Pentru a avea contacte între cele două părți, este necesar să se obțină aprobarea ambelor părți. În cazul lui Abramovici, el are aprobarea [participării sale] din partea ambelor părți". Peskov a mai declarat presei, într-o teleconferinţă, că până miercuri va fi clar dacă tratativele ruso-ucrainene desfăşurate marţi în Turcia sunt promiţătoare sau nu. Wall Street Journal şi alte surse americane au afirmat că, după precedenta rundă de negocieri, oligarhul rus și doi negociatori ucraineni ar fi fost otrăviți. Abramovici, care a fost sancționat la începutul acestei luni de către guvernul britanic, împreună cu alți oligarhi ruși, în urma invaziei Rusiei, a acționat ca intermediar între Rusia și Ucraina, făcând naveta între Moscova, Kiev, Istanbul, Varșovia și nu numai, în mijlocul unui vârtej de discuții menite să pună capăt conflictului, a confirmat luna trecută purtătorul său de cuvânt.

Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei
Internațional

Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei

Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin: mai mulți comentatori ucraineni arată că ea a promovează, acum, mesajele Kremlinului. În plus, ea nu a fost drastic pedepsită după ce a întrerupt principalul jurnal de știri al televiziunii ruse de stat afișând o pancartă în care spunea telespectatorilor că sunt mințiți. Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin „Într-un interviu pentru publicul din Italia, Marina Ovsyannikova (…) a calificat sancțiunile occidentale drept rusofobie și a echivalat impactul războiului asupra ucrainenilor cu cel al sancțiunilor asupra rușilor de rând”, scrie, pe Twitter, Jaroslava Barbieri, un doctorand al universității din Brimigham care studiază implicarea Rusiei în statele desprinse din fostul URSS. In an interview for ?? audiences, Marina Ovsyannikova, the Russian journalist who showed an anti-war placard live on TV, qualified Western sanctions as Russophobia & equated the impact of the war on Ukrainians with that of sanctions on ordinary Russians /1https://t.co/lOWo3Erayc— Jaroslava Barbieri (@jarabarbieri) March 28, 2022 Barbieri a spus Ovsyannikova încearcă să arate că întreaga vină îi aparține lui Putin, iar poporul rus nu are nici o responsabilitate. Serghei Summleny, un expert în Europa de Est stabilit la Berlin - cu peste 80.000 de urmăritori pe Twitter - a scris că Ovsyannikova este agent FSB. Acuzații că este controlată de FSB „Vă amintiți de doamna Ovsyannikova, care a apărut cu pancarta ei de protest la televiziunea de stat rusă, nu-atât-de-live? Acum, acest agent FSB îndeamnă UE să ridice sancțiunile pentru că „bunicii și copiii suferă, iar acesta este războiul lui Putin”. Cei care au aplaudat-o l-au ajutat pe Putin”, a scris el. Do you remember Ms. Ovsyannikova, who has appeared with her protest poster on Russian not-so-live state TV? Now this FSB asset is urging the EU to lift sanctions because "grandmas and kids are suffering, and this is Putin's war". Those who cheered her have helped Putin. pic.twitter.com/34D3ApmJCR— Sergej Sumlenny (@sumlenny) March 27, 2022 Roman Hryshchuk, un deputat ucrainean, a contestat disidența fostei jurnaliste a televiziunii ruse încă din 15 martie, arătând că mesajul ei a fost în engleză, adică orientat spre audiența vestică, în condițiile în care telespectatorii Russia-1 vorbesc rusă. El a menționat și criticile ei strict către Putin, în timp ce ea afirma că rușii și ucraineni sunt frați. Alți comentatori au arătat că Ovsyannikova a putut vorbi cu presa, în timp ce alți protestatari ruși nu au avut această ocazie. Citește și: Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr din munții Ural (presa rusă de investigații)

Rusia avertizează SUA cu privire la consecințele unei "agresiuni cibernetice"
Internațional

Rusia avertizează SUA cu privire la consecințele unei "agresiuni cibernetice"

Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA. Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat marți Statele Unite că au condus o operațiune cibernetică masivă care vizează zilnic instituțiile statului rus și a declarat că îi va găsi pe cei responsabili de "agresiunea cibernetică", potrivit Reuters. Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA "Nu ar trebui să existe nicio îndoială că agresiunea cibernetică dezlănțuită împotriva Rusiei va duce la consecințe severe pentru instigatorii și autorii ei", a declarat ministerul într-o declarație. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Sursele atacurilor vor fi identificate, iar atacatorii vor fi inevitabil trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu legea", a precizat acesta. Statele Unite au avertizat în mai multe rânduri că există "informaţii în evoluţie" că executivul rus explorează opţiuni pentru potenţiale atacuri cibernetice, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Informația a venit chiar de la președintele american Joe Biden. Până în prezent, agențiile de spionaj din SUA au reușit să afle destul de exact ce mutări are de gând să facă președintele rus.

La ce se referă Zelenski când vorbește despre neutralitate? Putin este de acord ca Ucraina să adere la UE, dar pune condiții
Internațional

La ce se referă Zelenski când vorbește despre neutralitate? Putin este de acord ca Ucraina să adere la UE, dar pune condiții

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens. Într-un interviu acordat duminică jurnaliștilor ruși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pe larg despre un punct important în potențialele negocieri de pace: posibilitatea neutralității pentru Ucraina. Vladimir Putin ar fi dispus să lase Ucraina să adere la UE, cu condiția să renunțe la NATO. potrivit CNN. Neutralitatea Ucrainei, disputată intens "Suntem pregătiți să acceptăm acest lucru", a declarat Zelenski. "Acesta este cel mai important punct". Zelenski și oficialii ucraineni au declarat de mult timp că sunt dispuși să vorbească despre neutralitate pentru Ucraina dacă NATO nu este pregătită să accepte țara ca membru al alianței. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Acest lucru, în teorie, ar satisface una dintre cererile președintelui rus Vladimir Putin: ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale în cadrul NATO. Totodată Putin ar fi de acord să lase Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Zelenski a precizat, de asemenea, că Ucraina ar respinge "neutralitatea" fără garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic. Iar în condițiile în care Ucraina este invadată de Rusia, liderul ucrainean a declarat că nu este interesat de promisiuni deșarte. Zelenski vrea asigurări clare, nu o bucată de hârtie "Mă interesează să mă asigur că nu este doar o altă bucată de hârtie ca în Memorandumul de la Budapesta", a spus el. Zelensky s-a referit la un moment puțin amintit din istoria post-Război Rece. Odată cu prăbușirea URSS, Ucraina - cel puțin pe hârtie - a intrat în posesia celui de-al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume. Rusia a păstrat controlul operațional al acestor arme, dar Ucraina a semnat un acord în 1994 pentru a renunța la armele nucleare staționate pe teritoriul său în schimbul unor garanții de securitate, inclusiv protecția integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei. Acesta este un lucru pe care Rusia, semnatară a Memorandumului de la Budapesta, l-a călcat în picioare în mod decisiv prin anexarea Crimeei în 2014 și invazia Ucrainei în februarie. Mikhailo Podoliak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că garanțiile de securitate trebuie, în esență, să includă un angajament din partea garanților de a ajuta Ucraina în caz de agresiune. Și este important de adăugat că neutralitatea - de un fel pe care Putin ar putea să o considere acceptabilă - nu este ceva ce Zelenski poate oferi pur și simplu. Aspirația de a deveni membru NATO este consacrată în constituția Ucrainei. Lecție de democrație Zelenski le-a dat intervievaților ruși o mică lecție despre procesele democratice din Ucraina. Garanțiile de securitate, a explicat el, ar trebui să fie urmate de un referendum în Ucraina. "De ce? Pentru că avem o lege privind referendumurile", a spus Zelenski. "Am adoptat-o. Modificări ale acestui sau acelui statut… Iar garanțiile de securitate presupun schimbări constituționale. Înțelegeți, nu-i așa? Modificări constituționale". Și aici se află diferența. Rusia are un sistem politic construit în jurul unui singur om - Putin -, iar Zelenski este șeful unui stat democratic. Chiar dacă neutralitatea se află pe masa negocierilor, poporul ucrainean va trebui să își spună părerea.

Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr din munții Ural (presa rusă de investigații)
Internațional

Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr din munții Ural (presa rusă de investigații)

Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr din munții Ural, susține jurnalistul Christo Grozev, de la Bellingcat. Acest site a dezvăluit, recent, cine este agentul FSB care l-ar fi asasinat pe Boris Nemțov, și a confirmat relatarea din Wall Street Journal potrivit căreia Abramovici și alți doi membri ai delegației ucrainene de negociere cu Rusia ar fi fost otrăviți. Buncărul în care s-ar afla generalul Serghei Shoigu, ministrul rus al Apărării, și „posibil” și Putin, s-ar afla lângă localitatea Ufa, din munții Ural. Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr Grozev a arătat că aceasta ar fi posibila explicație pentru dispariția lui Shoigu din spațiul public. El a ajuns la această concluzie monitorizând zborurile spre Ufa. Bellingcat investigator says Russia's defense minister Shoigu and other senior officials, possibly including Putin, are residing in nuclear bunkers near Ufa in the Ural mountains, according to recent flight data https://t.co/oPCJPB561V— Bojan Pancevski (@bopanc) March 28, 2022 „Există o explicație nevinovată: faptul că din primele zile de război s-a aflat într-un buncăr sau în acest sediu, care nu poate fi distrus în timpul unui atac cu rachetă. Acest lucru este logic, nu este foarte ciudat, iar ceea ce vedem este zborul constant al aviației de la Kremlin, inclusiv al unor aeronave unde l-am văzut anterior pe Shoigu, la Ufa și înapoi, de mai multe ori pe zi. Aceste avioane au început să zboare la Ufa abia din prima zi de război sau din a doua sau a treia. Din 2 martie, aproximativ, aceste zboruri au devenit mai frecvente. (N.Red: Shoigu) Poate că se află acolo în buncăr din acel moment”, a spus Grozev. Încă de la începutul lunii martie, Vadim Denisenko, un consilier din Ministerul de Interne de la Kiev, a susţinut că există dovezi că preşedintele rus, Vladimir Putin, s-ar afla în acest moment într-un buncăr din Ural. „Putin se află în buncărul său din Ural pentru a cincea zi consecutiv… Este o certitudine 100%. Acest lucru este confirmat atât de colegi de-ai noștri ruși – analiști, jurnaliști etc., cât și de anumite informații de la unele instituţii”, a afirmat Denisenko. Rușii au buncăr solid, dar americanii au o bombă foarte puternică Rusia are două adăposturi nucleare în munții Ural, unul la Kosvinsky Kamen, în nord, și altul sub Muntele Yamantau, în sud. Construcția ambelor buncăre a început la sfârșitul anilor 1970. Nicio instalație de pe pământ nu poate supraviețui în totalitate în fața loviturilor armelor nucleare moderne, dar locurile adânc îngropate oferă cea mai bună protecție posibilă. Kosvinsky Kamen, la 300 de metri adâncime sub o rocă de granit solid, este probabil cel mai cunoscut, datorită conexiunii sale la un sistem de comandă și control nuclear semi-automat, denumit Perimetru și dezvoltat de URSS. Însă, în 1996, SUA au finalizat o bombă nucleară specializată în distrugerea unor astfel de buncăre. B-61 este un tip de bombă nucleară care explodează abia după ce a penetrat suprafața terestră, iar unda de șoc poate distruge instalațiile subterane. În 2019, SUA au început dezvoltarea unei noi variante. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu

Dacă Putin taie gazul pentru Europa, suntem pregătiți, anunță comisarul UE pentru economie
Internațional

Dacă Putin taie gazul pentru Europa, suntem pregătiți, anunță comisarul UE pentru economie

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul. Plata în ruble a gazelor ruseşti înseamnă o încălcare a contractelor în vigoare, iar, dacă Rusia decide să întrerupă livrările, Uniunea Europeană este gata să facă faţă acestei decizii, a afirmat, marţi, comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, prezent la Bucureşti la o conferinţă organizată de publicaţia The Economist, anunță Agerpres. Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul Întrebat dacă UE este gata să plătească gazele în ruble, aşa cum a cerut Rusia, dacă se aşteaptă ca Rusia să întrerupă livrările de gaze şi dacă Europa este pregătită pentru asta, oficialul european a răspuns că nu ştie la ce să se aştepte din partea Rusiei, însă plata în ruble ar însemna o încălcare a contractelor aflate în vigoare. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "În al doilea rând: suntem gata să luăm atitudine în faţa dependenţei de Rusia? Sigur că suntem gata. Am decis să facem asta, iar războiul a fost un semnal de trezire, dar nu putem face nimic repede fără sacrificii. Suntem gata să ne asumăm aceste sacrificii? Categoric da. Nu punem pe masă sancţiuni privind energia, dar, dacă sunt decizii (din partea Rusiei de întrerupere a livrărilor - n.r.), suntem gata să le facem faţă şi putem face asta cu efort puternic şi vom continua cu orice chip să reducem dependenţa de energia venind din Rusia", a spus oficialul european. Rusia a avertizat că nu va furniza gaze ţărilor europene dacă acestea refuză să achite în ruble livrările de gaze, aşa cum a cerut Moscova, relatează EFE şi TASS. ''Este evident că nu vom furniza gaze în mod gratuit. Asta se poate spune cu siguranţă'', a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările 'neprietenoase', între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie. Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti.

Erdogan spune că discuțiile de la Istanbul dintre Rusia și Ucraina ar putea deschide calea unei întâlniri Putin - Zelenski
Internațional

Erdogan spune că discuțiile de la Istanbul dintre Rusia și Ucraina ar putea deschide calea unei întâlniri Putin - Zelenski

O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a transmis celor două delegaţii ruso-ucrainene că progresele în discuţiile dintre negociatorii din Ucraina şi Rusia, care încep marţi la Istanbul, ar deschide calea către o întâlnire între liderii celor două ţări, scrie Agerpres. O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene Într-o intervenţie difuzată în direct de posturile de televiziune turce, Erdogan a spus că este timpul ca discuţiile să ducă la rezultate concrete şi a cerut o încetare a focului imediată în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Cele două părţi au îngrijorări legitime, este posibil să se ajungă la o soluţie acceptabilă pentru comunitatea internaţională. Depinde de cele două părţi să se pună capăt acestei tragedii", a subliniat şeful statului turc. El a apreciat că "prelungirea conflictului nu este în interesul nimănui". Turcia a găzduit pe 10 martie, la Antalya (sud), prima întâlnire între miniştrii de externe ucrainean şi rus după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, în 24 februarie.

Lipsă cinică de rușine a presei kremliniste: Kadîrov, la Mariupol "pentru a ridica moralul trupelor"
Internațional

Lipsă cinică de rușine a presei kremliniste: Kadîrov, la Mariupol "pentru a ridica moralul trupelor"

Kadârov, responsabil cu moralul rușilor. Liderul cecen, Ramzan Kadârov, apropiat al lui Vladimir Putin a ajuns la Mariupol pentru a-şi încuraja trupele care iau parte la asaltul asupra acestui important oraş-port din sud-estul Ucrainei, scrie Agerpres. Kadârov, responsabil cu moralul rușilor "Liderul cecen Ramzan Kadârov se află la Mariupol pentru a ridica moralul luptătorilor noştri", a declarat Ahmed Dudaev, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Kadârov, citat de agenţia rusă de presă RIA Novosti. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu RIA Novosti a publicat o fotografie în care poate fi văzut Kadârov în mijlocul a aproximativ 30 de bărbaţi înarmaţi, precizând că a fost făcută la Mariupol. Televiziunea rusă a publicat de asemenea imagini ce arată o întâlnire între Kadârov şi un bărbat prezentat ca un general rus, Andrei Mordvişcev, pe care armata ucraineană pretinde că l-a ucis. Forţele ruse, care conduc din 24 februarie o ofensivă militară în Ucraina, încearcă de câteva săptămâni să pună mâna pe Mariupol, un oraş strategic unde situaţia umanitară este catastrofală. Kadârov, care conduce cu mâna de fier republica rusă Cecenia, a susţinut săptămâna trecută că forţele sale au ocupat primăria din Mariupol, înainte de a indica că de fapt era o altă clădire oficială situată la marginea oraşului. La mijlocul lunii martie, Kadârov a anunţat că o mie de "voluntari" ceceni au plecat în Ucraina pentru a lupta. Fidel preşedintelui rus Vladimir Putin, Kadârov, în vârstă de 45 de ani, dispune de o miliţie la ordinele sale. Forţele aflate sub controlul său sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia.

Tragedie fără margini la Mariupol: 5.000 de morți civili
Internațional

Tragedie fără margini la Mariupol: 5.000 de morți civili

Rușii au făcut măcel în Mariupol. Cel puţin 5.000 de persoane au fost ucise la Mariupol, în sud-estul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse, a declarat luni pentru AFP o consilieră a preşedinţiei ucrainene, care răspunde de culoare umanitare, scrie Agerpres. Rușii au făcut măcel în Mariupol Circa 5.000 de persoane au fost îngropate, dar oamenii nu mai sunt îngropaţi de zece zile din cauza bombardamentelor continue", a declarat Tetiana Lomakina, care a estimat că, "având în vedere numărul de persoane încă sub dărâmături (...), ar putea exista în jur de 10.000 de morţi". Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Dintr-o populaţie de 450.000 de persoane pe timp de pace, circa 160.000 de oameni sunt în continuare imobilizaţi aici, potrivit primarului Vadim Boicenko. "Toate intrările şi ieşirile din oraş sunt blocate (...) Este imposibil să intri în Mariupol cu provizii şi medicamente", a deplâns duminică seară preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. "Forţele ruse bombardează convoaiele cu ajutor umanitar şi îi ucid pe şoferi", a adăugat el, precizând că străzile sunt pline de "cadavre" care sunt imposibil de îngropat. Aproximativ 300 de morți la teatrul din Mariupol La aproape două săptămâni de la bombardarea teatrului său, nu se ştie nici acum ce s-a întâmplat cu sute de civili care s-au refugiat în clădire. Municipalitatea, care citează martori, susţine că se teme că ar exista "circa 300 de morţi". Însă o aleasă locală care a fugit din Mariupol în ziua bombardamentului a declarat pentru AFP că orice numărătoare a victimelor este imposibilă, având în vedere comunicaţiile deficitare şi absenţa autorităţilor locale. Oraşul portuar Mariupol este asediat de armata rusă de la sfârşitul lunii februarie, mii dintre locuitorii săi fiind forţaţi să trăiască în condiţii foarte complicate, fără electricitate sau apă potabilă. Mariupol este un oraş strategic la Marea Azov, râvnit de ruşi pentru ca forţele lor să poată face joncţiunea între Crimeea anexată de Moscova în 2014 şi regiunile separatiste proruse din Donbas.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră