joi 22 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

De ce s-au retras rușii temporar: nu mai au alimente și combustibil

Soldații ruși au rămas flămânzi și fără resurse. Serviciile militare de informaţii britanice au transmis miercuri că unităţile militare ruseşti care au suferit pierderi grele în Ucraina au fost nevoite să se întoarcă în Rusia sau în Belarus în încercarea de a se reorganiza şi realimenta, relatează Reuters. Soldații ruși au rămas flămânzi și fără resurse "O astfel de mişcare pune o presiune şi mai mare pe logistica şi aşa suprasolicitată a Rusiei şi demonstrează dificultăţile pe care le are Rusia în reorganizarea unităţilor sale în zonele avansate din Ucraina", a precizat Ministerul britanic al Apărării. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Rusia va încerca să compenseze reducerea manevrelor sale terestre prin atacuri masive de artilerie şi rachete, a adăugat ministerul. În acelaşi timp, vicepremierul Dominic Raab a declarat miercuri că Marea Britanie va privi cu mare scepticism orice noi promisiuni venite de la Rusia în privinţa Ucrainei şi va răspunde Moscovei pe baza acţiunilor sale. "Aş fi foarte atent" la ce promite "maşinăria de război a lui Putin", a declarat el pentru Times Radio, adăugând că trebuie să se creeze în continuare spaţiu pentru diplomaţie. "În cele din urmă, ei trebuie testaţi prin acţiunile lor şi trebuie să se retragă din Ucraina, nu doar să se repoziţioneze", a mai spus el. "Oricum, privim cu mare scepticism orice vine de la Moscova", a declarat Raab.

De ce s-au retras rușii temporar: nu mai au alimente și combustibil
Rusia insistă că vrea plata în ruble a gazelor, cerealelor și lemnului
Internațional

Rusia insistă că vrea plata în ruble a gazelor, cerealelor și lemnului

Rusia amenință UE să facă plata în ruble. Preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, avertizează Uniunea Europeană va trebui să plătească în ruble dacă vrea gaz rusesc. De asemenea și exporturile de petrol, cereale, metale, îngrăşăminte, cărbune şi cherestea vor fi vândute în curând pe ruble, informează Reuters. Rusia amenință UE să facă plata în ruble După ce Occidentul a impus sancţiuni drastice împotriva Rusiei în urma invaziei din Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat ca exporturile de gaz natural spre Europa şi SUA să fie achitate în ruble. Miniştrii energiei ai ţărilor din Grupul celor şapte cele mai industrializate ţări ale lumii (G7) au respins cererea de plăţi în ruble, a declarat ministrul german Robert Habeck. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a spus la rândul său lui Vladimir Putin că acest lucru nu ar fi posibil. "Vreți gaze, cereale, ulei, cărbune, metale, găsiți ruble!" "Dacă vreţi gaz, găsiţi ruble", a transmis miercuri, într-o postare pe o reţea socială, Viaceslav Volodin. "Mai mult decât atât, ar fi corect - acest lucru este benefic pentru ţara noastră - să fie extinse listele de produse care să fie plătite în ruble, pentru a include: îngrăşăminte, cereale, ulei de gătit, ţiţei, cărbune, metale, cherestea, etc.", a adăugat el. Deocamdată nu este clar dacă o astfel de decizie ar putea deveni politica oficială a Rusiei, deşi atunci când şi-a anunţat decizia privind plata în ruble pentru gazul natural Vladimir Putin a spus că acesta este doar începutul procesului. Rusia afirmă că sancţiunile Occidentului - şi în special îngheţarea celor circa 300 de miliarde de dolari ale rezervelor Băncii Centrale ruse - echivalează cu o declaraţie de război economic, aminteşte Reuters.

Încă un yacht rusesc sechestrat în contul sancțiunilor, la Londra
Internațional

Încă un yacht rusesc sechestrat în contul sancțiunilor, la Londra

Încă un oligarh rus rămâne fără yacht său. Un iaht de lux aparţinând unui cetăţean rus a fost sechestrat la Londra, ca represalii pentru invazia Ucrainei de către Rusia, a anunţat marţi Agenţia naţională britanică de combatere a criminalităţii organizate (NCA), citată de France Presse. Încă un oligarh rus rămâne fără yacht-ul său Odată stabilită identitatea proprietarului - un om de afaceri rus al cărui nume nu a fost dezvăluit -, informaţia a fost transmisă ministrului transporturilor Grant Shapps, care a ordonat marţi "prima sechestrare a unui super-iaht în apele britanice realizată până acum", potrivit unui comunicat al NCA. Ministrul a postat pe Twitter o fotografie în care apare în faţa Phi, al treilea iaht ca mărime construit de şantierele navale olandeze Royal Huisman, cu o lungime de 58 de metri şi în valoare de 38 de milioane de lire sterline (45 de milioane de euro). "Acest guvern va continua să ia măsuri ferme împotriva oricui are legături cu regimul lui Putin", a scris el pe Twitter. Nava a fost sechestrată în portul Canary Wharf din Londra Nava a fost sechestrată în portul Canary Wharf din Londra. Deşi proprietarul nu este vizat în mod specific de sancţiunile britanice, adoptate împotriva a o mie de persoane şi entităţi, legislaţia britanică permite sechestrarea navelor deţinute, controlate, închiriate sau operate de indivizi având legătură cu Rusia. Identitatea adevăratului proprietar al navei a fost "deliberat ascunsă", potrivit NCA, dar anchetatorii au reuşit să-i dea de urmă. Vasul a fost înregistrat în Saint Kitts şi Nevis, un paradis fiscal, şi purta pavilion maltez "pentru a-şi ascunde originile", potrivit NCA, care a subliniat "rolul său vital" în vizarea "activelor suspecte, urmărirea intermediarilor de averi ilicite şi sprijinul pentru partenerii guvernamentali în implementarea răspunsului la invazia rusă a Ucrainei".

În spațiu, nu există țări: colaborare perfectă între americani și ruși pe SSI
Internațional

În spațiu, nu există țări: colaborare perfectă între americani și ruși pe SSI

Rușii și americanii se înțeleg numai în spațiul cosmic. În contextul tensiunilor accentuate dintre Rusia şi ţările occidentale din cauza războiului din Ucraina, un cosmonaut rus a predat comanda Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) unui astronaut american, potrivit Agerpres. Rușii și americanii se înțeleg numai în spațiul cosmic Cosmonautul rus Anton Shkaplerov a predat comanda ISS colegului său american Thomas Marshburn într-o ceremonie care a avut loc marţi şi la care au participat toţi membrii echipajului, conform imaginilor transmise în direct de NASA. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Deşi oamenii de pe Terra au probleme, ISS a rămas un "simbol al cooperării", a declarat Anton Shkaplerov într-un scurt discurs. Thomas Marshburn i-a mulţumit şi a spus că pentru el este "o onoare şi un privilegiu" să devină comandantul ISS. Anton Shkaplerov urmează să revină pe Terra în cursul zilei de miercuri la bordul unei capsule ruseşti Soiuz, alături de cosmonautul rus Piotr Dubrov şi de astronautul american Mark Vande Hei. Speculaţiile potrivit cărora Mark Vande Hei ar fi putut să nu revină pe Terra la bordul vehiculului rusesc din cauza tensiunilor dintre cele două ţări au fost vehement negate de ambele tabere. Thomas Marshburn a ajuns la bordul ISS în noiembrie 2021 alături de colegii lui americani Raja Chari şi Kayla Barron şi de astronautul german Matthias Maurer.

Cel mai bine păzit secret al războiului declanșat de Putin: pierderile militare ale Ucrainei
Internațional

Cel mai bine păzit secret al războiului declanșat de Putin: pierderile militare ale Ucrainei

Pierderile militare ucrainene, ținute secret. Dacă experţii occidentali sunt de acord în a estima că mai multe mii de soldaţi ruşi au fost ucişi de la începutul invaziei în Ucraina, în schimb aproape nicio informaţie nu răzbate în spaţiul public despre pierderile armatei ucrainene, care rezistă cu tenacitate de aproape cinci săptămâni de confruntare, notează marţi France Presse. Pierderile militare ucrainene, ținute secret 'Nu ştim prea multe lucruri despre rata pierderilor în rândul forţelor ucrainene. În realitate, nu ştim nimic', rezumă Michael Kofman, expert al think tank-ului american CNA. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei În logica lucrurilor pe timp de război, atât ruşii, cât şi ucrainenii sunt zgârciţi în ceea ce priveşte datele referitoare la pierderile omeneşti. Cifrele oficiale, imposibil de verificat, sunt probabil subestimate în scopuri de propagandă. Statul Major rus a recunoscut vinerea trecută un bilanţ de 1.351 de soldaţi morţi şi 3.825 de soldaţi răniţi, după un prim bilanţ oficial la începutul lunii martie de aproape 500 de morţi. NATO estimează că între 30.000 şi 40.000 de soldați ruși nu ar mai fi în stare de luptă NATO estimează, la rândul său, că, dintre cei 150.000-200.000 de soldaţi ruşi desfăşuraţi în Ucraina, între 30.000 şi 40.000 dintre ei nu ar mai fi în stare de luptă, fie pentru că au fost ucişi, fie pentru că au fost răniţi sau luaţi prizonieri, după o intrare în război care a demonstrat slăbiciuni tactice şi logistice majore. Kievul nu a făcut publice nici el mai mult de două bilanţuri ale pierderilor sale după 24 februarie. Ultimul, în 12 martie, când a anunţat 1.300 de militari ucraineni ucişi. Raportul standard pe timp de război este de un soldat ucis la trei soldaţi răniţi. Astfel rezultă că armata ucraineană ar avea cel puţin peste 5.000 de oameni scoşi din luptă. O cifră care s-ar putea să nu corespundă realităţii. De partea ucraineană, 'problema resurselor reprezintă un factor major de incertitudine, datorită eficienţei propagandei Kievului şi a disciplinei informaţionale a combatanţilor. Nu ştim care este situaţia forţelor ucrainene, care trebuie de asemenea să fi suferit pierderi grele', subliniază într-o notă recentă Fundaţia pentru Cercetare Strategică (FRS). Dar s-ar părea ca armata ucraineană, aflată în poziţie defensivă, să fi suferit mai puţine pierderi decât armata rusă, potrivit opiniei mai multor observatori. 'Conflictul în Ucraina oferă o demonstraţie excelentă a principiului clausewitzian potrivit căruia forţa aflată în defensivă se uzează mai puţin decât cea care este în atac', apreciază FRS. 'Aceasta este cu atât mai adevărat cu cât forţele ucrainene au adoptat moduri tactice de acţiune care aduc mai degrabă a război de gherilă de înaltă tehnologie decât a confruntare convenţională, cu scopul de a evita puterea de foc rusă', potrivit analizei FRS. Pierderi estimate ale forțelor ucrainene Aşa arată pierderile materiale inventariate de site-ul oryxspioenkop.com pe bază de fotografii sau videoclipuri adunate de pe câmpul de luptă: marţi, acest site a numărat 318 de tancuri pierdute (distruse, avariate, abandonate sau capturate) pentru Rusia, peste 550 de vehicule blindate, 16 avioane de vânătoare, 35 de elicoptere şi două nave, faţă de 79 de tancuri pierdute de ucraineni, mai puţin de 200 de vehicule blindate, 12 avioane de vânătoare şi 13 nave. 'Ucrainenii erau perfect pregătiţi, şi-au distribuit în mod perfect mijloacele', susţine o sursă militară occidentală. Capacităţile ucrainenilor sunt cu mult mai limitate decât cele ale armatei ruse. Dar conflictul care a început în 2014 împotriva separatiştilor proruşi din Donbas a determinat autorităţile prooccidentale ucrainene să-şi apropie armata de standardele NATO. Bugetul militar s-a triplat la peste 3,5 miliarde de euro în 2021 şi au fost adoptate reforme pentru a îmbunătăţi structura de comandă. SUA au oferit Ucrainei un ajutor militar de 2,5 miliarde de dolari din 2014, iar instructori din ţări membre NATO, precum Canada şi Marea Britanie, au instruit forţele armate ucrainene. Armata ucraineană beneficiază de asemenea de arme străine, în special drone de luptă TB2 ale fabricantului turc Bayraktar, de rachete antitanc britanice şi americane, pe care ţările NATO au continuat să le furnizeze Ucrainei de la începutul conflictului. În fine, dacă pe hârtie raportul de putere este covârşitor în favoarea ruşilor, ucrainenii dispun de importante rezerve de forţe. Celor 130.000 de persoane din forţa operaţională terestră li se adaugă sute de mii de rezervişti şi batalioane de voluntari. 'Pierderile ucrainene sunt probabil substanţiale, dar forţele combatante sunt în realitate mai importante (decât cele ale ruşilor) întrucât dispun de mii de voluntari ucraineni şi străini', explică pentru AFP un expert britanic în conflicte armate, sub rezerva anonimatului. Astfel, 'numărul de personal nu este o problemă pentru Ucraina', apreciază el.

Nou "succes" al lui Macron după încă o convorbire cu Putin: nu intră în Mariupol
Internațional

Nou "succes" al lui Macron după încă o convorbire cu Putin: nu intră în Mariupol

Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat marţi că forţele ucrainene care apără portul strategic Mariupol, asediat de mai multe săptămâni de trupele Moscovei, trebuie să plece pentru ca civilii din oraş să poată primi ajutor, potrivit Agerpres. Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin "Pentru a găsi o soluţie la situaţia umanitară dificilă din acest oraş, luptătorii naţionalişti ucraineni trebuie să renunţe la rezistenţă şi să depună armele", a afirmat Putin, conform unui comunicat al Kremlinului care rezumă o discuție telefonică dintre Putin și Macron. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Conform sursei citate, Putin l-a informat pe Macron în legătură cu "măsurile luate de armata rusă pentru a furniza un ajutor umanitar de urgenţă şi pentru a asigura evacuarea în siguranţă a civililor" în Ucraina. Kremlinul a adăugat că cei doi lideri au discutat despre negocierile ruso-ucrainene de marţi de la Istanbul şi despre chestiunile legate de decizia Moscovei de a cere plata în ruble a exporturilor sale de gaz. "S-a convenit să se continue contactele" între Putin şi Macron, a adăugat Kremlinul. De partea cealaltă, Palatul Elysee a anunţat la rândul său după discuţie că "în acest moment nu sunt întrunite" condiţiile pentru a lansa în următoarele zile o operaţiune umanitară în ajutorul locuitorilor din oraşul asediat Mariupol. Macron i-a prezentat această operaţiune de evacuare - propusă de Franţa, Turcia şi Grecia - lui Putin, care a spus că "se va gândi" înainte de a da un răspuns, a adăugat preşedinţia franceză.

Biden nu crede în cuvântul "măcelarului", așteaptă să vadă ce fac forțele ruse
Internațional

Biden nu crede în cuvântul "măcelarului", așteaptă să vadă ce fac forțele ruse

Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt. Joe Biden a declarat marţi că Occcidentul aşteaptă să vadă dacă Rusia "se ţine de cuvânt" în privinţa reducerii activităţii sale militare în direcţia Kiev şi Cernigov, în Ucraina potrivit AFP. Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt "Vom vedea dacă se va ţine de cuvânt", le-a spus preşedintele american jurnaliştilor, la scurt timp după ce a avut o discuţie la telefon cu premierul britanic Boris Johnson, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei "Pare să existe un consens asupra faptului că trebuie să vedem ce au de oferit", a afirmat liderul de la Casa Albă. Casa Albă a anunțat că Joe Biden și cei patrul lideri au convenit să continue sancțiunile împotriva Rusiei. "Liderii şi-au afirmat hotărârea de a continua să majoreze costul plătit de Rusia pentru atacul său brutal asupra Ucrainei, precum şi să continue să ofere un ajutor de securitate Ucrainei pentru ca ea să se apere", a precizat Casa Albă.

Explozie puternică la un depozit de arme din vestul Rusiei. Kremlinul acuză Ucraina că a lansat un atac aerian pe teritoriul ei
Internațional

Explozie puternică la un depozit de arme din vestul Rusiei. Kremlinul acuză Ucraina că a lansat un atac aerian pe teritoriul ei

Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție. Au apărut imagini cu o explozie uriașă în Belgorod, în vestul Rusiei, la locul unui depozit de arme suspectat că ar fi fost lovit de o rachetă ucraineană, acuză Kremlinul, potrivit DailyMail. Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție Deflagrația, care a avut loc la doar 12 mile de granița ruso-ucraineană, în apropierea satului Krasniy Oktyabr, chiar în afara orașului Belgorod, a declanșat o serie de explozii asemănătoare unui incendiu care au putut fi văzute din Ucraina în această seară. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Jurnalistul ucrainean Iuriy Butusov a afirmat că depozitul a fost distrus de o rachetă balistică OTR-21 Tochka-U trasă de brigada ucraineană de rachete nr. 19, deși acest lucru nu a fost încă confirmat de oficialii ucraineni. Guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a confirmat rapoartele privind explozia și a declarat că niciun cetățean rus nu a fost rănit, dar a refuzat să facă lumină asupra motivului exploziei. 'S-au auzit explozii pe teritoriul Belgorodului și al regiunii Belgorod', a declarat Gladkov. 'Incidentul a avut loc în apropierea satului Krasniy Oktyabr. Șeful satului este în contact direct cu mine și mi-a dat toate informațiile. Nu există victime sau răniți în rândul locuitorilor'. 'Voi posta motivul mai târziu', a adăugat el. Cu toate acestea, agenția rusă de presă TASS a relatat că patru militari ruși au fost răniți și a precizat că rapoartele preliminare sugerează că explozia a fost provocată de o rachetă ucraineană. 'Obuzul a lovit teritoriul unei tabere militare temporare din regiunea Belgorod. Patru militari au fost răniți', a declarat pentru TASS o sursă din cadrul serviciilor de urgență.

Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei
Internațional

Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei

Rușii se repoziționează, nu se retrag. Forţele ruse din jurul Kievului au început o "repoziţionare", "nu o retragere reală", şi ar putea pregăti o "ofensivă majoră" în altă parte în Ucraina, a afirmat marţi purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby, notează AFP. Rușii se repoziționează, nu se retrag "Putem confirma că am văzut un număr mic" de trupe "începând să se repoziţioneze" părăsind împrejurimile capitalei "în principal spre nord", a spus el în faţa presei. Dar "trebuie să fim pregătiţi să vedem o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei" şi "asta nu înseamnă că ameninţarea împotriva Kievului s-a încheiat", a avertizat purtătorul de cuvânt. https://www.youtube.com/watch?v=QMcCIQuSRNg "Marea majoritate a forţelor pe care le-au masat lângă Kiev sunt încă acolo", a precizat John Kirby. "Este o repoziţionare, şi nu o retragere reală", a continuat el. În opinia sa, "Rusia nu a reuşit să-şi îndeplinească obiectivul care era să cucerească Kievul, nu şi-a îndeplinit obiectivul care era să preia controlul Ucrainei, dar încă poate provoca violenţe masive în ţară, inclusiv la Kiev". Discuțiile "substanțiale" de la Istanbul, doar un pretext "Trebuie să fim lucizi cu privire la realitatea a ceea ce se întâmplă pe teren şi nimeni nu ar trebui să fie păcălit de anunţurile Rusiei", a declarat Kate Bedingfield, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe. Moscova a promis marţi că îşi va reduce "radical" activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov în Ucraina, după discuţii "substanţiale" ruso-ucrainene la Istanbul. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes Ruşii au spus în ultimele zile că vor să se concentreze pe "obiectivul lor principal: eliberarea Donbas", în estul Ucrainei. "Chiar înainte ca ruşii să spună că vor să se concentreze asupra Donbas şi estului, i-am văzut accelerând în aceste regiuni, cu operaţiuni mai agresive, campanii mai active împotriva oraşelor şi satelor din Donbas, şi asta continuă în prezent", a explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

O nouă crimă de război a lui Putin: 12 civili morți și 33 răniți la Mikolaiv (sudul Ucrainei) după un atac cu rachete
Internațional

O nouă crimă de război a lui Putin: 12 civili morți și 33 răniți la Mikolaiv (sudul Ucrainei) după un atac cu rachete

Civili morți și răniți în Mikolaiv. Douăsprezece persoane şi-au pierdut viaţa şi cel puţin 33 au fost rănite, marţi, într-o lovitură rusă care a distrus parţial clădirea administraţiei regionale din Mikolaiv, în sudul Ucrainei, potrivit unui nou bilanţ anunţat de serviciile ucrainene de salvare, notează AFP. Civili morți și răniți în Mikolaiv "Potrivit anchetei (...), forţele armate ruse au lansat un atac cu rachetă" împotriva acestei clădiri, a explicat, la rândul său, serviciul de presă al procurorului general Irina Venediktova. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes Niciun obiectiv militar nu a fost vizat, "locuitorii din Mikolaiv nu reprezentau nicio ameninţare pentru Rusia. Şi, în ciuda acestui fapt, ca toţi ucrainenii, au devenit ţinta trupelor ruse", afirmase preşedintele Volodimir Zelenski cu câteva ore mai devreme, într-un discurs în faţa Parlamentului danez. Acesta oferise un bilanţ cu şapte morţi şi 22 de răniţi care a crescut ulterior la nouă morţi şi 28 de răniţi. Mikolaiv, plasat strategic pe ruta spre Odesa După câteva zile de repaos, atacul rus a surprins marţi dimineaţă populaţia din acest oraş cu jumătate de milion de locuitori pe timp de pace şi care controlează drumul spre Odesa, cel mai mare port ucrainean, în sud-vest. Linia frontului în regiune s-a deplasat recent spre sud-est de Mikolaiv, în jurul Herson, singurul oraş important asupra căruia Rusia a revendicat controlul total de la începutul invaziei la 24 februarie, în prezent vizat de o contraofensivă ucraineană.

Macron a vorbit din nou cu Putin și a aflat că nu poate ajuta civilii in Mariupolul asediat
Internațional

Macron a vorbit din nou cu Putin și a aflat că nu poate ajuta civilii in Mariupolul asediat

Președintele Franței, Emanuel Macron a vorbit din nou cu omologul său rus, Vladimir Putin, și a aflat că nu poate ajuta civilii in Mariupolul asediat. Macron a vorbit din nou cu Putin Condiţiile unei lansări, în zilele următoare, a unei operaţiuni umanitare de salvare a locuitorilor oraşului ucrainean Mariupol, asediat de către armata rusă, ”nu sunt reunite în acest stadiu”, anunţă Palatul Elysée marţi, în urma unei convorbiri la telefon între preşedinţii francez Emmanuel Macron şi rus Vladimir Putin, relatează AFP. Emmanuel Macron i-a prezentat lui Vladimir Putin această operaţiune de evacuare - propusă de către Franţa, Turcia şi Grecia -, potrivit preşedinţiei franceze. Putin i-a spus că ”urmează să se gândească” la această iniţiativă, înainte de a da un răspuns, precizează Palatul Elysée. Civilii, ostaticii armatei ruse "Pentru a găsi o soluţie la situaţia umanitară dificilă din acest oraş, luptătorii naţionalişti ucraineni trebuie să renunţe la rezistenţă şi să depună armele", a afirmat Putin, conform unui comunicat al Kremlinului care rezumă o discuţie telefonică avută de preşedintele rus cu omologul său francez Emmanuel Macron. Conform sursei citate, Putin l-a informat pe Macron în legătură cu "măsurile luate de armata rusă pentru a furniza un ajutor umanitar de urgenţă şi pentru a asigura evacuarea în siguranţă a civililor" în Ucraina. Kremlinul a adăugat că cei doi lideri au discutat despre negocierile ruso-ucrainene de marţi de la Istanbul şi despre chestiunile legate de decizia Moscovei de a cere plata în ruble a exporturilor sale de gaz. "S-a convenit să se continue contactele" între Putin şi Macron, a adăugat Kremlinul. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei

Și Belgia expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj
Internațional

Și Belgia expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj

Belgia a anunțat că expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj. Azi, au mai făcut anunțuri asemănătoare Olanda și Irlanda. Ieri, Macedonia de Nord a expulzat cinci cadre ale regimului de la Moscova. Polonia deține, deocamdată, recordul: a expulzat 45 de diplomați de la ambasada Rusiei la Varșovia. Belgia expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj Belgia a decis să expulzeze 21 de persoane care lucrează la Ambasada şi Consulatul Rusiei, suspectate de implicare ”în operaţiuni de spionaj şi de influenţare care ameninţă securitatea naţonală” belgiană, a anunţat, marţi, şefa diplomaţiei belgiene Sophie Wilmès. Ea a făcut acest anunţ pe Twitter. Comme annoncé en commission, la Belgique a décidé d’expulser 21 personnes travaillant pour l’ambassade et le consulat de Russie, qui ont été identifiées en tenant compte de leur implication dans des opérations d’espionnage et d’influence menaçant la sécurité nationale.— Sophie Wilmès (@Sophie_Wilmes) March 29, 2022 Wilmes a precizat că persoanele expulzate au un termen de 15 zile să părăsească Belgia. Cei 21 de ruși au lucrat la ambasada Moscovei la Bruxelles și la consulatul din Anvers. Toți erau acreditați ca diplomați, dar lucrau la operațiuni de spionaj și influențare, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului de Externe. Olanda a expulzat 17 agenți ruși de informații care erau acreditați ca diplomați. Și Irlanda a cerut părăsirea țării de către patru oficiali ai Ambasadei Rusiei din cauza „activităților” neconforme cu standardele internaționale de comportament diplomatic”. Creștere alarmantă a spionajului rusesc Financial Times a scris, duminică, despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Publicația arată că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Potrivit FT, ritmul de extindere a spionajului rusesc în spațiul european a fost atât de mare încât agențiile de contraspionaj nu au făcut față. În plus, datorită restricțiilor legislative sau a lipsei de resurse, unele țări se bazează pe informațiile primite de la structurile din SUA sau Marea Britanie. Publicația amintește că, în ultimele săptămâni, Slovacia, țările baltice și Bulgaria au expulzat 20 de presupuși agenți ruși. Polonia, alți 45. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei

BREAKING: Trupele rusești se retrag din jurul Kievului (oficiali SUA)
Internațional

BREAKING: Trupele rusești se retrag din jurul Kievului (oficiali SUA)

Trupele rusești se retrag din jurul Kievului, au anunțat oficiali americani citați de Jim Sciutto, corespondentul CNN pe chestiuni de securitate națională. Potrivit lui Sciutto, acești oficiali vorbesc de o schimbare majoră de strategie a Rusiei. Trupele rusești se retrag din jurul Kievului „Rusia începe să retragă unele forțe din jurul capitalei ucrainene Kiev, în ceea ce SUA consideră că este o schimbare de strategie „majoră”, îmi spun doi înalți oficiali americani. SUA observă deja mișcările în desfășurare ale grupurilor tactice ale batalioanelor rusești (...) În opinia SUA, aceasta nu este o ajustare pe termen scurt pentru regrupare, ci o mișcare pe termen mai lung, deoarece Rusia se confruntă cu eșecul de a avansa în nord. Ministerul rus al Apărării a declarat, marți, că a decis să „reducă drastic ostilitățile” în direcțiile Kiev și Cernigău”, a scris corespondentul CNN pe Twitter. Breaking: Russia is beginning to withdraw some forces from around the Ukrainian capital Kyiv, in what the US assesses is a “major” strategy shift, two senior US officials tell me. US is already observing movements underway of Russian Battalion Tactical Groups (BTGs) 1/— Jim Sciutto (@jimsciutto) March 29, 2022 Și oficiali ucraineni au spus că observă o retragere a forțelor ruse. Blindatele rusești de lângă Kiev, înapoi în Belarus Unele filmări de pe Twitter arată blindate rusești trecând granița în Belarus, din Ucraina, și apoi încărcate pe platforme de tren. First signs that some Russian troops are indeed retreating from the Kyiv direction. Large numbers of BMDs with Russian and VDV flags were spotted today on their way from the Ukrainian border to Belarus' Rechitsa and Gomel where they were loaded onto railway platforms. pic.twitter.com/6B5qTsgFRq— Tadeusz Giczan ?? (@TadeuszGiczan) March 29, 2022 Însă mai mulți analiști militari au spus că este posibil să fie doar o regrupare înainte de un atac major. În plus, Rusia nu-și poate permite să retragă toate trupele din jurul Kievului, fiindcă ar permite ucrainenilor să trimită trupe în ajutorul orașului Mariupol. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro

Zelenski nu poate decide de unul singur ca Ucraina să renunțe la o eventuală intrare în NATO, este nevoie de referendum sau 2/3 din Parlament
Internațional

Zelenski nu poate decide de unul singur ca Ucraina să renunțe la o eventuală intrare în NATO, este nevoie de referendum sau 2/3 din Parlament

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cererile Rusiei privind neaderarea Ucrainei la NATO şi neutralitatea sa sunt examinate cu seriozitate, dar că pentru aprobarea lor se impune amendarea Constituţiei ţării sau un referendum, ambele interzise pe timp de război, notează marţi France Presse. Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei "Trebuie să recunoaştem" că Ucraina nu va putea adera la NATO, a declarat Zelenski la 15 martie, în contextul în care ambiţia "euroatlantică" a ţării este stipulată în Constituţie. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes "Ani de zile am auzit că porţile sunt deschise, dar am auzit şi că nu am putea adera. Acesta este adevărul şi trebuie să-l recunoaştem", a afirmat preşedintele ucrainean într-o declaraţie interpretată ca o abandonare de către Kiev a planului de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, dar pe care o parte a populaţiei ucrainene a perceput-o ca pe o concesie inacceptabilă. Aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO sunt în continuare înscrise în Constituţie, iar Legea fundamentală nu poate fi amendată într-o perioadă în care în ţară funcţionează legea marţială, în vigoare în momentul actual, şi nici în condiţiile stării de urgenţă. Îi va dezamăgi NATO pe ucraineni? Renunţarea la perspectiva aderării la NATO trebuie să fie aprobată în două sesiuni ale Radei Supreme (parlamentul unicameral de la Kiev) cu 300 din 450 de voturi şi validată de Curtea Constituţională. Olga Aivazovska, directoarea organizaţiei neguvernamentale Opora din Kiev, specializată în alegeri şi referendumuri, afirmă că declaraţiile cu privire la NATO sunt "abstracte". "Ucraina nu este candidat pentru aderarea la NATO şi nu are niciun plan de acţiune pentru aderare. Declaraţiile preşedintelui nu au valoare juridică, contrar Constituţiei. Preşedintele verbalizează conţinutul discuţiilor în curs de desfăşurare şi cerinţele ţării agresoare", subliniază ea. "Astăzi nu există 300 de voturi (necesare), însă dacă conflictul se prelungeşte şi vedem că NATO nu ajută, opinia s-ar putea schimba", apreciază politologul ucrainean Volodimir Fesenko. Garanții de securitate mai tari decât Alianța "Dezamăgirea lui Zelenski faţă de ajutorul insuficient al NATO se reflectă în opinia publică. Din partea noastră, NATO este concesia cea mai simplă şi mai puţin dureroasă", adaugă el. Potrivit ultimului sondaj al grupului Rating realizat la începutul lunii martie, 44% dintre ucraineni consideră că ţara lor trebuie să adere la NATO, faţă de 46%, cât se înregistrase în luna precedentă, înainte de război. "Ucrainenii vor să adere la NATO, dar dacă Europa garantează aderarea la Uniunea Europeană şi propune un proiect financiar pentru reconstrucţia Ucrainei, dezbaterea cu privire la Alianţa Nord-Atlantică va fi dată uitării pentru o vreme", subliniază Mikola Davîdiuk, analist politic din Kiev. "Dacă Marea Britanie, Franţa şi SUA - trei puteri nucleare - ar garanta securitatea sa, o astfel de alianţă va fi mai puternică decât integrarea în NATO", adaugă el. Problema "neutralităţii" Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a se pune capăt conflictului, este "studiată în profunzime", a asigurat duminică preşedintele Zelenski într-un interviu acordat unor media ruse. Fără referendum în război El a spus că este "pregătit să accepte" una dintre clauzele negocierilor care se referă la "garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul de ţară denuclearizată" pentru Ucraina, o altă cerere a Moscovei. Eventualul acord între cei doi beligeranţi va trebui în mod "obligatoriu să fie ratificat de către parlamentele ţărilor garante", a subliniat el, reiterând că pactul ar urma să fie supus unui referendum naţional. Dar "referendumurile, la fel ca alegerile, nu pot fi organizate pe timp de război", subliniază Olga Aivazovska. "Se poate vorbi despre aceasta la sfârşitul fazei active (a războiului). Dar este probabil ca cetăţenii să nu susţină întrebarea pusă la referendum, iar puterea va trebui să ţină cont de acest rezultat", menţionează ea. "Contrar altor ţări, în Ucraina referendumul nu este consultativ, rezultatul său fiind obligatoriu din punct de vedere juridic şi el trebuie pus în aplicare de către organele puterii de stat", mai subliniază Olga Aivazovska.

România va avea grija de fiecare ucrainean care intră în țară, anunță Klaus Iohannis, după discuțiile cu Zelenski
Internațional

România va avea grija de fiecare ucrainean care intră în țară, anunță Klaus Iohannis, după discuțiile cu Zelenski

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni. Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu omologul său Volodimir Zelenski, căruia i-a dat asigurări că țara noastră va avea grijă de toți refugiații ucraineni care vin România, scrie Agerpres. România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni "Am discutat cu preşedintele Zelenski despre situaţia critică din Ucraina. România va continua să aibă grijă de fiecare cetăţean al Ucrainei care ajunge în România", a scris şeful statului, pe Twitter. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a adăugat că peste 125 de camioane cu ajutoare, ambulanţe şi maşini de pompieri din partea României şi a altor state membre ale Uniunii Europene au ajuns în Ucraina prin hub-ul umanitar din Suceava. Preşedintele Klaus Iohannis a mai discutat la telefon cu omologul ucrainean pe 24 februarie şi pe 13 martie. În aceste discuţii, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele ucrainean de întregul sprijin al României, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Macron și Putin vor discuta din nou la telefon Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cel rus Vladimir Putin vor discuta din nou la telefon marţi, la orele 16:30, în special cu privire la o operaţiune umanitară de evacuare din oraşul ucrainean asediat Mariupol care să fie organizată cu participarea Franţei, Greciei şi Turciei, a anunţat Palatul Elyse. Preşedintele francez a declarat că doreşte să discute cu omologul său rus "pentru a securiza operaţiunea umanitară din Mariupol", precizând că obiectivul este de a lansa această operaţiune "în următoarele zile" şi reproşându-i Rusiei "nerespectarea dreptului umanitar internaţional". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră