duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5848 articole
Internațional

Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin

Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat marţi că forţele ucrainene care apără portul strategic Mariupol, asediat de mai multe săptămâni de trupele Moscovei, trebuie să plece pentru ca civilii din oraş să poată primi ajutor, potrivit Agerpres. Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin "Pentru a găsi o soluţie la situaţia umanitară dificilă din acest oraş, luptătorii naţionalişti ucraineni trebuie să renunţe la rezistenţă şi să depună armele", a afirmat Putin, conform unui comunicat al Kremlinului care rezumă o discuție telefonică dintre Putin și Macron. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Conform sursei citate, Putin l-a informat pe Macron în legătură cu "măsurile luate de armata rusă pentru a furniza un ajutor umanitar de urgenţă şi pentru a asigura evacuarea în siguranţă a civililor" în Ucraina. Kremlinul a adăugat că cei doi lideri au discutat despre negocierile ruso-ucrainene de marţi de la Istanbul şi despre chestiunile legate de decizia Moscovei de a cere plata în ruble a exporturilor sale de gaz. "S-a convenit să se continue contactele" între Putin şi Macron, a adăugat Kremlinul. De partea cealaltă, Palatul Elysee a anunţat la rândul său după discuţie că "în acest moment nu sunt întrunite" condiţiile pentru a lansa în următoarele zile o operaţiune umanitară în ajutorul locuitorilor din oraşul asediat Mariupol. Macron i-a prezentat această operaţiune de evacuare - propusă de Franţa, Turcia şi Grecia - lui Putin, care a spus că "se va gândi" înainte de a da un răspuns, a adăugat preşedinţia franceză.

Macron strâns cu ușa de opoziție(sursa: TASS)
Biden așteaptă că Putin să se țină de cuvânt (sursa: bbc)
Internațional

Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt

Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt. Joe Biden a declarat marţi că Occcidentul aşteaptă să vadă dacă Rusia "se ţine de cuvânt" în privinţa reducerii activităţii sale militare în direcţia Kiev şi Cernigov, în Ucraina potrivit AFP. Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt "Vom vedea dacă se va ţine de cuvânt", le-a spus preşedintele american jurnaliştilor, la scurt timp după ce a avut o discuţie la telefon cu premierul britanic Boris Johnson, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei "Pare să existe un consens asupra faptului că trebuie să vedem ce au de oferit", a afirmat liderul de la Casa Albă. Casa Albă a anunțat că Joe Biden și cei patrul lideri au convenit să continue sancțiunile împotriva Rusiei. "Liderii şi-au afirmat hotărârea de a continua să majoreze costul plătit de Rusia pentru atacul său brutal asupra Ucrainei, precum şi să continue să ofere un ajutor de securitate Ucrainei pentru ca ea să se apere", a precizat Casa Albă.

Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție (sursa: The Mirror)
Internațional

Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție

Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție. Au apărut imagini cu o explozie uriașă în Belgorod, în vestul Rusiei, la locul unui depozit de arme suspectat că ar fi fost lovit de o rachetă ucraineană, acuză Kremlinul, potrivit DailyMail. Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție Deflagrația, care a avut loc la doar 12 mile de granița ruso-ucraineană, în apropierea satului Krasniy Oktyabr, chiar în afara orașului Belgorod, a declanșat o serie de explozii asemănătoare unui incendiu care au putut fi văzute din Ucraina în această seară. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Jurnalistul ucrainean Iuriy Butusov a afirmat că depozitul a fost distrus de o rachetă balistică OTR-21 Tochka-U trasă de brigada ucraineană de rachete nr. 19, deși acest lucru nu a fost încă confirmat de oficialii ucraineni. Guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a confirmat rapoartele privind explozia și a declarat că niciun cetățean rus nu a fost rănit, dar a refuzat să facă lumină asupra motivului exploziei. 'S-au auzit explozii pe teritoriul Belgorodului și al regiunii Belgorod', a declarat Gladkov. 'Incidentul a avut loc în apropierea satului Krasniy Oktyabr. Șeful satului este în contact direct cu mine și mi-a dat toate informațiile. Nu există victime sau răniți în rândul locuitorilor'. 'Voi posta motivul mai târziu', a adăugat el. Cu toate acestea, agenția rusă de presă TASS a relatat că patru militari ruși au fost răniți și a precizat că rapoartele preliminare sugerează că explozia a fost provocată de o rachetă ucraineană. 'Obuzul a lovit teritoriul unei tabere militare temporare din regiunea Belgorod. Patru militari au fost răniți', a declarat pentru TASS o sursă din cadrul serviciilor de urgență.

Rușii se repoziționează, nu se retrag (sursa: AP)
Internațional

Rușii se repoziționează, nu se retrag

Rușii se repoziționează, nu se retrag. Forţele ruse din jurul Kievului au început o "repoziţionare", "nu o retragere reală", şi ar putea pregăti o "ofensivă majoră" în altă parte în Ucraina, a afirmat marţi purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby, notează AFP. Rușii se repoziționează, nu se retrag "Putem confirma că am văzut un număr mic" de trupe "începând să se repoziţioneze" părăsind împrejurimile capitalei "în principal spre nord", a spus el în faţa presei. Dar "trebuie să fim pregătiţi să vedem o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei" şi "asta nu înseamnă că ameninţarea împotriva Kievului s-a încheiat", a avertizat purtătorul de cuvânt. https://www.youtube.com/watch?v=QMcCIQuSRNg "Marea majoritate a forţelor pe care le-au masat lângă Kiev sunt încă acolo", a precizat John Kirby. "Este o repoziţionare, şi nu o retragere reală", a continuat el. În opinia sa, "Rusia nu a reuşit să-şi îndeplinească obiectivul care era să cucerească Kievul, nu şi-a îndeplinit obiectivul care era să preia controlul Ucrainei, dar încă poate provoca violenţe masive în ţară, inclusiv la Kiev". Discuțiile "substanțiale" de la Istanbul, doar un pretext "Trebuie să fim lucizi cu privire la realitatea a ceea ce se întâmplă pe teren şi nimeni nu ar trebui să fie păcălit de anunţurile Rusiei", a declarat Kate Bedingfield, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe. Moscova a promis marţi că îşi va reduce "radical" activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov în Ucraina, după discuţii "substanţiale" ruso-ucrainene la Istanbul. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes Ruşii au spus în ultimele zile că vor să se concentreze pe "obiectivul lor principal: eliberarea Donbas", în estul Ucrainei. "Chiar înainte ca ruşii să spună că vor să se concentreze asupra Donbas şi estului, i-am văzut accelerând în aceste regiuni, cu operaţiuni mai agresive, campanii mai active împotriva oraşelor şi satelor din Donbas, şi asta continuă în prezent", a explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Civili morți și răniți în Mikolaiv (sursa: Agerpres)
Internațional

Civili morți și răniți în Mikolaiv

Civili morți și răniți în Mikolaiv. Douăsprezece persoane şi-au pierdut viaţa şi cel puţin 33 au fost rănite, marţi, într-o lovitură rusă care a distrus parţial clădirea administraţiei regionale din Mikolaiv, în sudul Ucrainei, potrivit unui nou bilanţ anunţat de serviciile ucrainene de salvare, notează AFP. Civili morți și răniți în Mikolaiv "Potrivit anchetei (...), forţele armate ruse au lansat un atac cu rachetă" împotriva acestei clădiri, a explicat, la rândul său, serviciul de presă al procurorului general Irina Venediktova. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes Niciun obiectiv militar nu a fost vizat, "locuitorii din Mikolaiv nu reprezentau nicio ameninţare pentru Rusia. Şi, în ciuda acestui fapt, ca toţi ucrainenii, au devenit ţinta trupelor ruse", afirmase preşedintele Volodimir Zelenski cu câteva ore mai devreme, într-un discurs în faţa Parlamentului danez. Acesta oferise un bilanţ cu şapte morţi şi 22 de răniţi care a crescut ulterior la nouă morţi şi 28 de răniţi. Mikolaiv, plasat strategic pe ruta spre Odesa După câteva zile de repaos, atacul rus a surprins marţi dimineaţă populaţia din acest oraş cu jumătate de milion de locuitori pe timp de pace şi care controlează drumul spre Odesa, cel mai mare port ucrainean, în sud-vest. Linia frontului în regiune s-a deplasat recent spre sud-est de Mikolaiv, în jurul Herson, singurul oraş important asupra căruia Rusia a revendicat controlul total de la începutul invaziei la 24 februarie, în prezent vizat de o contraofensivă ucraineană.

Macron a vorbit din nou cu Putin și a aflat că nu poate ajuta civilii in Mariupolul asediat Foto: Mariupol Now
Internațional

Macron a vorbit din nou cu Putin și a aflat că nu poate ajuta civilii in Mariupolul asediat

Președintele Franței, Emanuel Macron a vorbit din nou cu omologul său rus, Vladimir Putin, și a aflat că nu poate ajuta civilii in Mariupolul asediat. Macron a vorbit din nou cu Putin Condiţiile unei lansări, în zilele următoare, a unei operaţiuni umanitare de salvare a locuitorilor oraşului ucrainean Mariupol, asediat de către armata rusă, ”nu sunt reunite în acest stadiu”, anunţă Palatul Elysée marţi, în urma unei convorbiri la telefon între preşedinţii francez Emmanuel Macron şi rus Vladimir Putin, relatează AFP. Emmanuel Macron i-a prezentat lui Vladimir Putin această operaţiune de evacuare - propusă de către Franţa, Turcia şi Grecia -, potrivit preşedinţiei franceze. Putin i-a spus că ”urmează să se gândească” la această iniţiativă, înainte de a da un răspuns, precizează Palatul Elysée. Civilii, ostaticii armatei ruse "Pentru a găsi o soluţie la situaţia umanitară dificilă din acest oraş, luptătorii naţionalişti ucraineni trebuie să renunţe la rezistenţă şi să depună armele", a afirmat Putin, conform unui comunicat al Kremlinului care rezumă o discuţie telefonică avută de preşedintele rus cu omologul său francez Emmanuel Macron. Conform sursei citate, Putin l-a informat pe Macron în legătură cu "măsurile luate de armata rusă pentru a furniza un ajutor umanitar de urgenţă şi pentru a asigura evacuarea în siguranţă a civililor" în Ucraina. Kremlinul a adăugat că cei doi lideri au discutat despre negocierile ruso-ucrainene de marţi de la Istanbul şi despre chestiunile legate de decizia Moscovei de a cere plata în ruble a exporturilor sale de gaz. "S-a convenit să se continue contactele" între Putin şi Macron, a adăugat Kremlinul. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei

Și Belgia expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj
Internațional

Belgia expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj

Belgia a anunțat că expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj. Azi, au mai făcut anunțuri asemănătoare Olanda și Irlanda. Ieri, Macedonia de Nord a expulzat cinci cadre ale regimului de la Moscova. Polonia deține, deocamdată, recordul: a expulzat 45 de diplomați de la ambasada Rusiei la Varșovia. Belgia expulzează 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj Belgia a decis să expulzeze 21 de persoane care lucrează la Ambasada şi Consulatul Rusiei, suspectate de implicare ”în operaţiuni de spionaj şi de influenţare care ameninţă securitatea naţonală” belgiană, a anunţat, marţi, şefa diplomaţiei belgiene Sophie Wilmès. Ea a făcut acest anunţ pe Twitter. Comme annoncé en commission, la Belgique a décidé d’expulser 21 personnes travaillant pour l’ambassade et le consulat de Russie, qui ont été identifiées en tenant compte de leur implication dans des opérations d’espionnage et d’influence menaçant la sécurité nationale.— Sophie Wilmès (@Sophie_Wilmes) March 29, 2022 Wilmes a precizat că persoanele expulzate au un termen de 15 zile să părăsească Belgia. Cei 21 de ruși au lucrat la ambasada Moscovei la Bruxelles și la consulatul din Anvers. Toți erau acreditați ca diplomați, dar lucrau la operațiuni de spionaj și influențare, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului de Externe. Olanda a expulzat 17 agenți ruși de informații care erau acreditați ca diplomați. Și Irlanda a cerut părăsirea țării de către patru oficiali ai Ambasadei Rusiei din cauza „activităților” neconforme cu standardele internaționale de comportament diplomatic”. Creștere alarmantă a spionajului rusesc Financial Times a scris, duminică, despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Publicația arată că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Potrivit FT, ritmul de extindere a spionajului rusesc în spațiul european a fost atât de mare încât agențiile de contraspionaj nu au făcut față. În plus, datorită restricțiilor legislative sau a lipsei de resurse, unele țări se bazează pe informațiile primite de la structurile din SUA sau Marea Britanie. Publicația amintește că, în ultimele săptămâni, Slovacia, țările baltice și Bulgaria au expulzat 20 de presupuși agenți ruși. Polonia, alți 45. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei

BREAKING: Trupele rusești se retrag din jurul Kievului Foto: MilitaryLand
Internațional

Trupele rusești se retrag din jurul Kievului

Trupele rusești se retrag din jurul Kievului, au anunțat oficiali americani citați de Jim Sciutto, corespondentul CNN pe chestiuni de securitate națională. Potrivit lui Sciutto, acești oficiali vorbesc de o schimbare majoră de strategie a Rusiei. Trupele rusești se retrag din jurul Kievului „Rusia începe să retragă unele forțe din jurul capitalei ucrainene Kiev, în ceea ce SUA consideră că este o schimbare de strategie „majoră”, îmi spun doi înalți oficiali americani. SUA observă deja mișcările în desfășurare ale grupurilor tactice ale batalioanelor rusești (...) În opinia SUA, aceasta nu este o ajustare pe termen scurt pentru regrupare, ci o mișcare pe termen mai lung, deoarece Rusia se confruntă cu eșecul de a avansa în nord. Ministerul rus al Apărării a declarat, marți, că a decis să „reducă drastic ostilitățile” în direcțiile Kiev și Cernigău”, a scris corespondentul CNN pe Twitter. Breaking: Russia is beginning to withdraw some forces from around the Ukrainian capital Kyiv, in what the US assesses is a “major” strategy shift, two senior US officials tell me. US is already observing movements underway of Russian Battalion Tactical Groups (BTGs) 1/— Jim Sciutto (@jimsciutto) March 29, 2022 Și oficiali ucraineni au spus că observă o retragere a forțelor ruse. Blindatele rusești de lângă Kiev, înapoi în Belarus Unele filmări de pe Twitter arată blindate rusești trecând granița în Belarus, din Ucraina, și apoi încărcate pe platforme de tren. First signs that some Russian troops are indeed retreating from the Kyiv direction. Large numbers of BMDs with Russian and VDV flags were spotted today on their way from the Ukrainian border to Belarus' Rechitsa and Gomel where they were loaded onto railway platforms. pic.twitter.com/6B5qTsgFRq— Tadeusz Giczan ?? (@TadeuszGiczan) March 29, 2022 Însă mai mulți analiști militari au spus că este posibil să fie doar o regrupare înainte de un atac major. În plus, Rusia nu-și poate permite să retragă toate trupele din jurul Kievului, fiindcă ar permite ucrainenilor să trimită trupe în ajutorul orașului Mariupol. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei (sursa: nato.int)
Internațional

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cererile Rusiei privind neaderarea Ucrainei la NATO şi neutralitatea sa sunt examinate cu seriozitate, dar că pentru aprobarea lor se impune amendarea Constituţiei ţării sau un referendum, ambele interzise pe timp de război, notează marţi France Presse. Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei "Trebuie să recunoaştem" că Ucraina nu va putea adera la NATO, a declarat Zelenski la 15 martie, în contextul în care ambiţia "euroatlantică" a ţării este stipulată în Constituţie. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes "Ani de zile am auzit că porţile sunt deschise, dar am auzit şi că nu am putea adera. Acesta este adevărul şi trebuie să-l recunoaştem", a afirmat preşedintele ucrainean într-o declaraţie interpretată ca o abandonare de către Kiev a planului de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, dar pe care o parte a populaţiei ucrainene a perceput-o ca pe o concesie inacceptabilă. Aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO sunt în continuare înscrise în Constituţie, iar Legea fundamentală nu poate fi amendată într-o perioadă în care în ţară funcţionează legea marţială, în vigoare în momentul actual, şi nici în condiţiile stării de urgenţă. Îi va dezamăgi NATO pe ucraineni? Renunţarea la perspectiva aderării la NATO trebuie să fie aprobată în două sesiuni ale Radei Supreme (parlamentul unicameral de la Kiev) cu 300 din 450 de voturi şi validată de Curtea Constituţională. Olga Aivazovska, directoarea organizaţiei neguvernamentale Opora din Kiev, specializată în alegeri şi referendumuri, afirmă că declaraţiile cu privire la NATO sunt "abstracte". "Ucraina nu este candidat pentru aderarea la NATO şi nu are niciun plan de acţiune pentru aderare. Declaraţiile preşedintelui nu au valoare juridică, contrar Constituţiei. Preşedintele verbalizează conţinutul discuţiilor în curs de desfăşurare şi cerinţele ţării agresoare", subliniază ea. "Astăzi nu există 300 de voturi (necesare), însă dacă conflictul se prelungeşte şi vedem că NATO nu ajută, opinia s-ar putea schimba", apreciază politologul ucrainean Volodimir Fesenko. Garanții de securitate mai tari decât Alianța "Dezamăgirea lui Zelenski faţă de ajutorul insuficient al NATO se reflectă în opinia publică. Din partea noastră, NATO este concesia cea mai simplă şi mai puţin dureroasă", adaugă el. Potrivit ultimului sondaj al grupului Rating realizat la începutul lunii martie, 44% dintre ucraineni consideră că ţara lor trebuie să adere la NATO, faţă de 46%, cât se înregistrase în luna precedentă, înainte de război. "Ucrainenii vor să adere la NATO, dar dacă Europa garantează aderarea la Uniunea Europeană şi propune un proiect financiar pentru reconstrucţia Ucrainei, dezbaterea cu privire la Alianţa Nord-Atlantică va fi dată uitării pentru o vreme", subliniază Mikola Davîdiuk, analist politic din Kiev. "Dacă Marea Britanie, Franţa şi SUA - trei puteri nucleare - ar garanta securitatea sa, o astfel de alianţă va fi mai puternică decât integrarea în NATO", adaugă el. Problema "neutralităţii" Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a se pune capăt conflictului, este "studiată în profunzime", a asigurat duminică preşedintele Zelenski într-un interviu acordat unor media ruse. Fără referendum în război El a spus că este "pregătit să accepte" una dintre clauzele negocierilor care se referă la "garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul de ţară denuclearizată" pentru Ucraina, o altă cerere a Moscovei. Eventualul acord între cei doi beligeranţi va trebui în mod "obligatoriu să fie ratificat de către parlamentele ţărilor garante", a subliniat el, reiterând că pactul ar urma să fie supus unui referendum naţional. Dar "referendumurile, la fel ca alegerile, nu pot fi organizate pe timp de război", subliniază Olga Aivazovska. "Se poate vorbi despre aceasta la sfârşitul fazei active (a războiului). Dar este probabil ca cetăţenii să nu susţină întrebarea pusă la referendum, iar puterea va trebui să ţină cont de acest rezultat", menţionează ea. "Contrar altor ţări, în Ucraina referendumul nu este consultativ, rezultatul său fiind obligatoriu din punct de vedere juridic şi el trebuie pus în aplicare de către organele puterii de stat", mai subliniază Olga Aivazovska.

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni. Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu omologul său Volodimir Zelenski, căruia i-a dat asigurări că țara noastră va avea grijă de toți refugiații ucraineni care vin România, scrie Agerpres. România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni "Am discutat cu preşedintele Zelenski despre situaţia critică din Ucraina. România va continua să aibă grijă de fiecare cetăţean al Ucrainei care ajunge în România", a scris şeful statului, pe Twitter. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a adăugat că peste 125 de camioane cu ajutoare, ambulanţe şi maşini de pompieri din partea României şi a altor state membre ale Uniunii Europene au ajuns în Ucraina prin hub-ul umanitar din Suceava. Preşedintele Klaus Iohannis a mai discutat la telefon cu omologul ucrainean pe 24 februarie şi pe 13 martie. În aceste discuţii, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele ucrainean de întregul sprijin al României, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Macron și Putin vor discuta din nou la telefon Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cel rus Vladimir Putin vor discuta din nou la telefon marţi, la orele 16:30, în special cu privire la o operaţiune umanitară de evacuare din oraşul ucrainean asediat Mariupol care să fie organizată cu participarea Franţei, Greciei şi Turciei, a anunţat Palatul Elyse. Preşedintele francez a declarat că doreşte să discute cu omologul său rus "pentru a securiza operaţiunea umanitară din Mariupol", precizând că obiectivul este de a lansa această operaţiune "în următoarele zile" şi reproşându-i Rusiei "nerespectarea dreptului umanitar internaţional". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Kremlinul dezminte otrăvirea lui Abramovici (sursa: bloomberg.com)
Internațional

Kremlinul dezminte otrăvirea lui Abramovici

Kremlinul dezminte otrăvirea lui Abramovici. Preşedinţia Rusiei a dezminţit marţi ştirile despre o presupusă otrăvire a miliardarului Roman Abramovici, susţinând că este vorba de o acţiune de "război informaţional" împotriva Rusiei, scrie Agerpres. Kremlinul dezminte otrăvirea lui Abramovici Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că Abramovici nu a făcut parte oficial din delegaţia rusă la negocierile cu Ucraina desfăşurate în Turcia, însă se află la Istanbul. "Abramovici joacă un rol pentru stabilirea unor contacte între părţile rusă şi ucraineană", a explicat reprezentantul preşedintelui Vladimir Putin. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Pentru a avea contacte între cele două părți, este necesar să se obțină aprobarea ambelor părți. În cazul lui Abramovici, el are aprobarea [participării sale] din partea ambelor părți". Peskov a mai declarat presei, într-o teleconferinţă, că până miercuri va fi clar dacă tratativele ruso-ucrainene desfăşurate marţi în Turcia sunt promiţătoare sau nu. Wall Street Journal şi alte surse americane au afirmat că, după precedenta rundă de negocieri, oligarhul rus și doi negociatori ucraineni ar fi fost otrăviți. Abramovici, care a fost sancționat la începutul acestei luni de către guvernul britanic, împreună cu alți oligarhi ruși, în urma invaziei Rusiei, a acționat ca intermediar între Rusia și Ucraina, făcând naveta între Moscova, Kiev, Istanbul, Varșovia și nu numai, în mijlocul unui vârtej de discuții menite să pună capăt conflictului, a confirmat luna trecută purtătorul său de cuvânt.

Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin Foto: Captură video
Internațional

Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin

Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin: mai mulți comentatori ucraineni arată că ea a promovează, acum, mesajele Kremlinului. În plus, ea nu a fost drastic pedepsită după ce a întrerupt principalul jurnal de știri al televiziunii ruse de stat afișând o pancartă în care spunea telespectatorilor că sunt mințiți. Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin „Într-un interviu pentru publicul din Italia, Marina Ovsyannikova (…) a calificat sancțiunile occidentale drept rusofobie și a echivalat impactul războiului asupra ucrainenilor cu cel al sancțiunilor asupra rușilor de rând”, scrie, pe Twitter, Jaroslava Barbieri, un doctorand al universității din Brimigham care studiază implicarea Rusiei în statele desprinse din fostul URSS. In an interview for ?? audiences, Marina Ovsyannikova, the Russian journalist who showed an anti-war placard live on TV, qualified Western sanctions as Russophobia & equated the impact of the war on Ukrainians with that of sanctions on ordinary Russians /1https://t.co/lOWo3Erayc— Jaroslava Barbieri (@jarabarbieri) March 28, 2022 Barbieri a spus Ovsyannikova încearcă să arate că întreaga vină îi aparține lui Putin, iar poporul rus nu are nici o responsabilitate. Serghei Summleny, un expert în Europa de Est stabilit la Berlin - cu peste 80.000 de urmăritori pe Twitter - a scris că Ovsyannikova este agent FSB. Acuzații că este controlată de FSB „Vă amintiți de doamna Ovsyannikova, care a apărut cu pancarta ei de protest la televiziunea de stat rusă, nu-atât-de-live? Acum, acest agent FSB îndeamnă UE să ridice sancțiunile pentru că „bunicii și copiii suferă, iar acesta este războiul lui Putin”. Cei care au aplaudat-o l-au ajutat pe Putin”, a scris el. Do you remember Ms. Ovsyannikova, who has appeared with her protest poster on Russian not-so-live state TV? Now this FSB asset is urging the EU to lift sanctions because "grandmas and kids are suffering, and this is Putin's war". Those who cheered her have helped Putin. pic.twitter.com/34D3ApmJCR— Sergej Sumlenny (@sumlenny) March 27, 2022 Roman Hryshchuk, un deputat ucrainean, a contestat disidența fostei jurnaliste a televiziunii ruse încă din 15 martie, arătând că mesajul ei a fost în engleză, adică orientat spre audiența vestică, în condițiile în care telespectatorii Russia-1 vorbesc rusă. El a menționat și criticile ei strict către Putin, în timp ce ea afirma că rușii și ucraineni sunt frați. Alți comentatori au arătat că Ovsyannikova a putut vorbi cu presa, în timp ce alți protestatari ruși nu au avut această ocazie. Citește și: Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr din munții Ural (presa rusă de investigații)

Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA (sursa: abc.net.au)
Internațional

Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA.

Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA. Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat marți Statele Unite că au condus o operațiune cibernetică masivă care vizează zilnic instituțiile statului rus și a declarat că îi va găsi pe cei responsabili de "agresiunea cibernetică", potrivit Reuters. Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA "Nu ar trebui să existe nicio îndoială că agresiunea cibernetică dezlănțuită împotriva Rusiei va duce la consecințe severe pentru instigatorii și autorii ei", a declarat ministerul într-o declarație. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Sursele atacurilor vor fi identificate, iar atacatorii vor fi inevitabil trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu legea", a precizat acesta. Statele Unite au avertizat în mai multe rânduri că există "informaţii în evoluţie" că executivul rus explorează opţiuni pentru potenţiale atacuri cibernetice, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Informația a venit chiar de la președintele american Joe Biden. Până în prezent, agențiile de spionaj din SUA au reușit să afle destul de exact ce mutări are de gând să facă președintele rus.

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens (sursa: republicworld.com)
Internațional

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens. Într-un interviu acordat duminică jurnaliștilor ruși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pe larg despre un punct important în potențialele negocieri de pace: posibilitatea neutralității pentru Ucraina. Vladimir Putin ar fi dispus să lase Ucraina să adere la UE, cu condiția să renunțe la NATO. potrivit CNN. Neutralitatea Ucrainei, disputată intens "Suntem pregătiți să acceptăm acest lucru", a declarat Zelenski. "Acesta este cel mai important punct". Zelenski și oficialii ucraineni au declarat de mult timp că sunt dispuși să vorbească despre neutralitate pentru Ucraina dacă NATO nu este pregătită să accepte țara ca membru al alianței. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Acest lucru, în teorie, ar satisface una dintre cererile președintelui rus Vladimir Putin: ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale în cadrul NATO. Totodată Putin ar fi de acord să lase Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Zelenski a precizat, de asemenea, că Ucraina ar respinge "neutralitatea" fără garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic. Iar în condițiile în care Ucraina este invadată de Rusia, liderul ucrainean a declarat că nu este interesat de promisiuni deșarte. Zelenski vrea asigurări clare, nu o bucată de hârtie "Mă interesează să mă asigur că nu este doar o altă bucată de hârtie ca în Memorandumul de la Budapesta", a spus el. Zelensky s-a referit la un moment puțin amintit din istoria post-Război Rece. Odată cu prăbușirea URSS, Ucraina - cel puțin pe hârtie - a intrat în posesia celui de-al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume. Rusia a păstrat controlul operațional al acestor arme, dar Ucraina a semnat un acord în 1994 pentru a renunța la armele nucleare staționate pe teritoriul său în schimbul unor garanții de securitate, inclusiv protecția integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei. Acesta este un lucru pe care Rusia, semnatară a Memorandumului de la Budapesta, l-a călcat în picioare în mod decisiv prin anexarea Crimeei în 2014 și invazia Ucrainei în februarie. Mikhailo Podoliak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că garanțiile de securitate trebuie, în esență, să includă un angajament din partea garanților de a ajuta Ucraina în caz de agresiune. Și este important de adăugat că neutralitatea - de un fel pe care Putin ar putea să o considere acceptabilă - nu este ceva ce Zelenski poate oferi pur și simplu. Aspirația de a deveni membru NATO este consacrată în constituția Ucrainei. Lecție de democrație Zelenski le-a dat intervievaților ruși o mică lecție despre procesele democratice din Ucraina. Garanțiile de securitate, a explicat el, ar trebui să fie urmate de un referendum în Ucraina. "De ce? Pentru că avem o lege privind referendumurile", a spus Zelenski. "Am adoptat-o. Modificări ale acestui sau acelui statut… Iar garanțiile de securitate presupun schimbări constituționale. Înțelegeți, nu-i așa? Modificări constituționale". Și aici se află diferența. Rusia are un sistem politic construit în jurul unui singur om - Putin -, iar Zelenski este șeful unui stat democratic. Chiar dacă neutralitatea se află pe masa negocierilor, poporul ucrainean va trebui să își spună părerea.

Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr Foto: Kremlin.ru
Internațional

Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr

Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr din munții Ural, susține jurnalistul Christo Grozev, de la Bellingcat. Acest site a dezvăluit, recent, cine este agentul FSB care l-ar fi asasinat pe Boris Nemțov, și a confirmat relatarea din Wall Street Journal potrivit căreia Abramovici și alți doi membri ai delegației ucrainene de negociere cu Rusia ar fi fost otrăviți. Buncărul în care s-ar afla generalul Serghei Shoigu, ministrul rus al Apărării, și „posibil” și Putin, s-ar afla lângă localitatea Ufa, din munții Ural. Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr Grozev a arătat că aceasta ar fi posibila explicație pentru dispariția lui Shoigu din spațiul public. El a ajuns la această concluzie monitorizând zborurile spre Ufa. Bellingcat investigator says Russia's defense minister Shoigu and other senior officials, possibly including Putin, are residing in nuclear bunkers near Ufa in the Ural mountains, according to recent flight data https://t.co/oPCJPB561V— Bojan Pancevski (@bopanc) March 28, 2022 „Există o explicație nevinovată: faptul că din primele zile de război s-a aflat într-un buncăr sau în acest sediu, care nu poate fi distrus în timpul unui atac cu rachetă. Acest lucru este logic, nu este foarte ciudat, iar ceea ce vedem este zborul constant al aviației de la Kremlin, inclusiv al unor aeronave unde l-am văzut anterior pe Shoigu, la Ufa și înapoi, de mai multe ori pe zi. Aceste avioane au început să zboare la Ufa abia din prima zi de război sau din a doua sau a treia. Din 2 martie, aproximativ, aceste zboruri au devenit mai frecvente. (N.Red: Shoigu) Poate că se află acolo în buncăr din acel moment”, a spus Grozev. Încă de la începutul lunii martie, Vadim Denisenko, un consilier din Ministerul de Interne de la Kiev, a susţinut că există dovezi că preşedintele rus, Vladimir Putin, s-ar afla în acest moment într-un buncăr din Ural. „Putin se află în buncărul său din Ural pentru a cincea zi consecutiv… Este o certitudine 100%. Acest lucru este confirmat atât de colegi de-ai noștri ruși – analiști, jurnaliști etc., cât și de anumite informații de la unele instituţii”, a afirmat Denisenko. Rușii au buncăr solid, dar americanii au o bombă foarte puternică Rusia are două adăposturi nucleare în munții Ural, unul la Kosvinsky Kamen, în nord, și altul sub Muntele Yamantau, în sud. Construcția ambelor buncăre a început la sfârșitul anilor 1970. Nicio instalație de pe pământ nu poate supraviețui în totalitate în fața loviturilor armelor nucleare moderne, dar locurile adânc îngropate oferă cea mai bună protecție posibilă. Kosvinsky Kamen, la 300 de metri adâncime sub o rocă de granit solid, este probabil cel mai cunoscut, datorită conexiunii sale la un sistem de comandă și control nuclear semi-automat, denumit Perimetru și dezvoltat de URSS. Însă, în 1996, SUA au finalizat o bombă nucleară specializată în distrugerea unor astfel de buncăre. B-61 este un tip de bombă nucleară care explodează abia după ce a penetrat suprafața terestră, iar unda de șoc poate distruge instalațiile subterane. În 2019, SUA au început dezvoltarea unei noi variante. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră