miercuri 21 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Forțele ruse din Donbas dau asaltul final asupra oţelăriei Azovstal din Mariupol

Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului. Forţele proruse din Donbas, în estul Ucrainei, au început marţi asaltul asupra oţelăriei Azovstal din Mariupol, ultimul punct de rezistenţă din acest oraş ucrainean care este sub asediu de mai bine de o lună şi jumătate, transmite EFE. "Din câte ştiu eu, unele grupuri de asalt, alese special pentru această misiune, şi-au început deja activitatea şi, pentru aceasta, ne ajută şi Federaţia Rusă, cu aviaţia şi artileria sa", a declarat purtătorul de cuvânt al miliţiilor din autoproclamata republică populară Doneţk, Eduard Basurin. Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului Forţele proruse controlează toate cartierele rezidenţiale din Mariupol, a mai spus Basurin, intervievat de televiziunea de stat rusă. El şi-a exprimat speranţa că forţele ucrainene baricadate în oţelăria Azovstal se vor preda în curând, potrivit Agerpres. Forţele proruse au ca obiectiv "să elibereze" oţelăria cât mai repede cu putinţă, a declarat un alt separatist, Denis Puşilin, citat de RIA, transmite Reuters. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea La rândul său, Ministerul Apărării rus a anunţat că forţele sale au lovit 1.260 de ţinte în Ucraina în timpul nopţii şi că au doborât un MiG-29 ucrainean în regiunea Doneţk. La sfârşitul săptămânii trecute, Rusia a dat un ultimatum apărătorilor Mariupolului să predea armele şi vor fi lăsaţi în viaţă, însă forţele ucrainene au refuzat să capituleze şi au promis să lupte până la capăt. Potrivit autorităţilor ucrainene, alături de militari, în oţelăria Azovstal sunt şi circa o mie de civili, între care femei şi copii, iar circa 100.000 de locuitori se află în alte zone din oraşul portuar. În schimb, Moscova respinge ideea că în oţelărie s-ar adăposti şi civili şi dă asigurări că atacurile sale vizează exclusiv grupări armate ucrainene.

Forțele ruse din Donbas dau asaltul final asupra oţelăriei Azovstal din Mariupol
Parlamentul italian a decis în unanimitate că va trimite arme în Ucraina
Internațional

Parlamentul italian a decis în unanimitate că va trimite arme în Ucraina

Italia va trimite arme în Ucraina. Parlamentul italian a aprobat livrări de arme către Ucraina, a declarat premierul Mario Draghi într-un interviu acordat Corriere della Sera, relatează Ukrinform. "Decizia de a trimite arme a fost luată în parlament aproape în unanimitate. Termenii problemei sunt clari: pe de o parte, sunt oamenii care au fost atacați, pe de altă parte - armata agresorului", a declarat Draghi. Italia va trimite arme în Ucraina Sancțiunile împotriva Rusiei sunt necesare pentru a slăbi agresorul, dar nu pot opri trupele pe termen scurt, a adăugat Draghi. Prin urmare, potrivit șefului guvernului, ucrainenii trebuie ajutați direct cu arme. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "A nu face acest lucru ar echivala cu a le spune: predați-vă, acceptați sclavia și subjugarea - un mesaj care contravine valorilor noastre europene de solidaritate. În schimb, vrem să le permitem ucrainenilor să se apere singuri", a declarat Draghi. Premierul italian spune că la început a crezut că Rusia va obține o victorie rapidă, dar acum "nu există semne că poporul ucrainean va putea accepta ocupația rusă".

Josep Borrell: "Rusia distruge  patrimoniul cultural al Ucrainei"
Internațional

Josep Borrell: "Rusia distruge <în mod intenţionat> patrimoniul cultural al Ucrainei"

Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean. Înaltul reprezentant pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat luni că Rusia distruge "în mod intenţionat" patrimoniul cultural al Ucrainei în timpul invaziei acestei ţări care a început la 24 februarie, relatează EFE. Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean "Obiecte de patrimoniu cultural sunt distruse intenţionat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei", notează Borrell pe contul său oficial de Twitter. Cultura ucraineană este "parte importantă a patrimoniului european", subliniază Borrell. Prin urmare, el a asigurat că UE "sprijină artiştii, profesioniştii culturii şi organizaţiile culturale afectate de război", potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Înaltul oficial european a menţionat în mesajul său campania comunitară #ArtVsWar, al cărui obiectiv este de a conştientiza asupra nivelului de distrugere a patrimoniului cultural, a obiectivelor şi a iniţiativelor culturale ca urmare a unui conflict militar. În Ucraina "cultura este azi prezentă graţie curajului unui popor viteaz capabil să combată ameninţările continue de distrugere", a declarat la rândul său Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE). Kievul a dispus acoperirea principalelor monumente cu saci de nisip pentru a încerca să evite deteriorarea lor de bombardamentele sau de gloanţele ruseşti.

Brigada rusă acuzată de crime de război de la Bucha a primit un titlu onorific din partea lui Putin
Internațional

Brigada rusă acuzată de crime de război de la Bucha a primit un titlu onorific din partea lui Putin

Criminalii din Bucha decorați de Putin. O brigadă acuzată de comiterea de crime de război în orașul ucrainean Bucha a primit un titlu onorific din partea președintelui rus Vladimir Putin. Într-o scrisoare semnată luni, Putin a felicitat Brigada 64 de pușcași cu motor a Gărzilor Separate din Rusia pentru "marele lor eroism și curaj" și a acordat unității titlul de "Gărzi" pentru "protejarea suveranității Rusiei". Criminalii din Bucha, decorați de Putin "Această înaltă distincție vă recunoaște meritele deosebite, marele eroism și curaj în apărarea patriei voastre și în protejarea suveranității și intereselor naționale ale Rusiei", a spus Putin în scrisoare."Prin acțiunile istețe și îndrăznețe din timpul operațiunii militare speciale din Ucraina, personalul unității a devenit un model de urmat în îndeplinirea datoriei militare, curaj, devotament și profesionalism". Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Într-o declarație emisă la 4 aprilie, Ministerul ucrainean al Apărării i-a numit pe militarii Brigăzii 64 de pușcași cu motor a Gărzilor Separate drept criminali de război direct implicați în atrocitățile comise împotriva civililor din Bucha, potrivit CNN. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia pentru aceste crime și a cerut Moscovei să înceteze să mai comită "crime de război". Kremlinul a negat orice implicare în masacrele în masă, reiterând în același timp afirmațiile nefondate potrivit cărora imaginile cu cadavrele civililor de pe străzile din București sunt false. În timpul unei vizite la Bucha și Borodyanka săptămâna trecută, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a declarat că există "motive rezonabile de a crede că sunt comise crime care țin de jurisdicția CPI".

Macron: Discuțiile cu Putin au intrat în impas după descoperirea masacrelor comise de ruși în Ucraina
Internațional

Macron: Discuțiile cu Putin au intrat în impas după descoperirea masacrelor comise de ruși în Ucraina

Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron. Preşedintele francez Emmanuel Macron, care candidează pentru un nou mandat şi se va confrunta în turul doi al scrutinului prezidenţial în 24 aprilie cu rivala sa de extrema dreaptă Marine Le Pen, a declarat luni că dialogul său cu şeful statului rus, Vladimir Putin, a intrat în impas după descoperirea masacrelor în Ucraina, relatează Reuters. Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron "După masacrele pe care le-am descoperit la Bucea şi în alte oraşe, războiul a luat o turnură diferită, aşadar de atunci nu am mai vorbit direct cu el, dar nu exclud să o fac pe viitor", a declarat Emmanuel Macron la postul de televiziune France 5, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Rusia a calificat acuzaţiile potrivit cărora trupele sale au executat civili la Bucea în perioada în care au controlat oraşul drept "un fals monstruos" cu scopul de a denigra armata rusă. Întrebat de ce nu urmează exemplul altor lideri europeni care au mers la Kiev, Macron a spus că o demonstraţie în sine de sprijin nu a fost necesară după invazia Rusiei în 24 februarie în Ucraina. "Mă voi duce la Kiev, dar voi merge pentru a contribui cu ceva util, nu doar pentru a-mi demonstra pur şi simplu sprijinul", a afirmat preşedintele în exerciţiu francez, indicând că de la începutul invaziei ruse în Ucraina el a vorbit de 40 de ori la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Kremlinul susţine că şi-a lansat "operaţiunea militară specială" pentru demilitarizarea şi "eliberarea" Ucrainei de extremişti naţionalişti. Ucraina şi Occidentul afirmă că Rusia a lansat un război de agresiune neprovocat.

Rușii reinstaurează regimul sovietic în Ucraina. Statuia lui Lenin se întoarce la Henichesk, un oraș  din apropierea Crimeei
Internațional

Rușii reinstaurează regimul sovietic în Ucraina. Statuia lui Lenin se întoarce la Henichesk, un oraș din apropierea Crimeei

Steaguri roșii și monumente din epoca sovietică. O statuie a fostului lider sovietic Vladimir Lenin a fost ridicată în orașul Henichesk, din Ucraina, ocupat de Rusia, după cum arată fotografiile postate luni pe rețelele de socializare, la aproape șapte ani după ce una a fost îndepărtată ca parte a eforturilor de "decomunizare". Orașul Henichesk se află pe malul Mării Azov, în provincia Kherson, la nord de granița cu Crimeea anexată de Rusia. Steaguri roșii și monumente din epoca sovietică Trei fotografii, postate pe Facebook, arată noua statuie a lui Lenin în fața clădirii consiliului regional. Pe acoperișul clădirii se vede un steag rusesc. Statuia originală a lui Lenin din fața clădirii guvernamentale a fost demontată prin ordinul consiliului municipal la 16 iulie 2015, arată înregistrări video și știri locale. Potrivit acestor rapoarte, Henichesk a fost unul dintre ultimele orașe din regiune care a avut o statuie a lui Lenin, potrivit CNN. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Iuri Sobolevsky, deputat regional ucrainean pentru Kherson, a confirmat noua statuie într-o postare pe Facebook. "Orcii din regiunea Kherson își continuă experimentele de a se muta înapoi în timp", a scris Sobolevsky, folosind un termen de argou pentru soldații ruși. "Steaguri roșii, monumente din epoca sovietică. Și toate acestea pe fundalul unei crize umanitare care se agravează, al suprimării severe a disidenței și al manifestărilor de poziție civică. Motivul lor este absolut transparent - ei [acționează ca niște paraziți] pe sentimentele nostalgice ale populației", a scris Sobolevsky.

Prima tranșă de ajutor militar american a ajuns la frontiera Ucrainei
Internațional

Prima tranșă de ajutor militar american a ajuns la frontiera Ucrainei

Arme noi pentru Ucraina. Primele încărcături din noua tranşă de ajutor militar american pentru Ucraina au ajuns deja la frontierele ţării pentru a fi predate armatei ucrainene, a indicat luni Pentagonul, notează AFP. La sfârşitul săptămânii trecute, "patru zboruri au sosit din Statele Unite în regiune, cu diverse echipamente", a declarat un înalt responsabil din Departamentul american al Apărării, sub protecţia anonimatului. Arme noi pentru Ucraina Un al cincilea zbor este aşteptat să sosească în următoarele 24 de ore, "adică cinci zboruri în tot atâtea zile" de când noua tranşă de 800 de milioane de dolari de ajutor militar pentru Ucraina a fost anunţată miercuri de preşedintele Joe Biden, a subliniat el. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că primul transport a sosit la 48 de ore după semnarea ordinului executiv de autorizare a transportului de arme, o rapiditate "fără precedent", potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Purtătorul de cuvânt a spus că soldaţii desfăşuraţi pe flancul estic al NATO de la începutul invaziei ruse vor începe "în zilele următoare" să antreneze militari ucraineni în manevrarea tunurilor M777 Howitzer, piese de artilerie de ultimă generaţie pe care Statele Unite au decis să le predea pentru prima dată armatei ucrainene. Aceste antrenamente "vor avea loc în afara Ucrainei", a subliniat el. "Un număr mic de ucraineni vor fi instruiţi în folosirea tunurilor Howitzer şi după aceea vor fi trimişi înapoi în ţara lor pentru a-şi pregăti colegii", a explicat purtătorul de cuvânt. Chiar dacă manevrarea lor nu este fundamental diferită de a celor din artileria cu care armata ucraineană este familiarizată, aceste tunuri utilizează obuze de 155 mm, folosite de ţările din NATO, în timp ce Ucraina are în continuare numai obuze de 152 mm de fabricaţie rusă. Cele mai moderne armamente folosesc cipuri electronice, ai căror principali producători sunt Taiwanul şi Coreea de Sud, două ţări aliate ale Statelor Unite care au încetat să exporte aceste produse în Rusia, în conformitate cu sancţiunile americane decretate după invadarea Ucrainei.

Casa Albă spune că Joe Biden nu intenționează să meargă în Ucraina
Internațional

Casa Albă spune că Joe Biden nu intenționează să meargă în Ucraina

Biden nu merge la Kiev. Preşedintele american, Joe Biden, nu intenţionează să viziteze în curând în Ucraina, în pofida dorinţei exprimate în acest sens de omologul său Volodimir Zelenski, a indicat luni Casa Albă, notează AFP. "Nu este prevăzut ca preşedintele să meargă acolo, permiteţi-mi să repet", a declarat într-o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a executivului american, Jen Psaki. Biden nu merge la Kiev În ultimele săptămâni, mai mulţi lideri europeni, printre care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au vizitat Kievul. Guvernul american are în vedere să trimită un emisar la Kiev, dar Casa Albă a exclus deocamdată o deplasare cu risc ridicat a preşedintelui, din motive de securitate, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Dacă cineva ar merge acolo, nu am spune asta de aici", a subliniat purtătoarea de cuvânt a preşedintelui american. Într-un interviu pentru CNN difuzat duminică, Volodimir Zelenski şi-a exprimat dorinţa ca Joe Biden să vină în Ucraina. "Cred că va veni", "dar decizia îi revine: Desigur, depinde de situaţia de securitate", a precizat el. "Dar cred că el este liderul Statelor Unite şi pentru asta ar trebui să vină să vadă", a mai spus şeful statului ucrainean. Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a confirmat luni că Statele Unite speră să-şi redeschidă în curând ambasada la Kiev, fără a menţiona vreun calendar. "Acesta este cu siguranţă scopul nostru. Evident, este important să avem o prezenţă diplomatică acolo", a declarat Jen Psaki.

Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea
Internațional

Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea

Ofensiva disperării lui Putin în Ucraina. Trupele ruse şi-au încheiat regruparea în vederea lansării unei ofensive în estul Ucrainei, a anunţat luni Ministerul ucrainean al Apărării, în timp ce un oficial militar american a declarat că Rusia are în prezent în sudul şi estul Ucrainei în total 76 de grupuri tactice la nivel de batalion, relatează CNN şi Reuters. Ofensiva disperării lui Putin în Ucraina "Consolidarea grupării ofensive are loc în urma transferului de unităţi ruseşti suplimentare. Luptele cele mai intense se desfăşoară în regiunile Slobojanski şi Doneţk", a declarat la o conferinţă de presă un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, colonelul ucrainean Oleksandr Motuzianik. "(Rusia) se pregăteşte pentru o ofensivă în estul Ucrainei pentru a stabili un control complet asupra teritoriului regiunilor Doneţk şi Lugansk şi a asigura stabilitatea" unui coridor terestru cu Crimeea, a explicat oficialul ucrainean. Citește și: Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse El a susţinut că trupele ucrainene au recuperat de sub controlul forţelor ruse mai multe aşezări în jurul oraşului Izium din regiunea Harkov. Oraşul Izium şi zonele învecinate acestuia sunt locurile cu cea mai mare concentrare de trupe ruseşti, care vor încerca din această zonă să-şi dezvolte ofensiva în estul Ucrainei, a mai spus Oleksandr Motuzianik. Rusia se laudă că a lovit sute de ținte Statul Major al armatei ucrainene anunţase anterior că "în zona operaţională de est, forţele armate ale Federaţiei Ruse îşi finalizează formarea unei noi forţe ofensive", în urma regrupării trupelor retrase din nordul Ucrainei şi din zona capitalei Kiev. Armata rusă testează în prezent prin atacuri individuale punctele slabe în liniile de apărare ucrainene, după ce în timpul nopţii de duminică spre luni a lansat noi atacuri asupra unor oraşe din Donbas, a mai precizat Statul Major ucrainean în raportul său zilnic privind evoluţia frontului. Trupele ruse au pătruns între timp în oraşul Kreminna, din regiunea Lugansk. De partea sa, Rusia a confirmat intensificarea campaniei militare şi a susţinut că a lovit în cursul nopţii sute de ţinte militare ucrainene, inclusiv posturi de comandă şi depozite de muniţii. Potrivit Ministerului rus al Apărării, citat de Reuters, au fost efectuate atacuri aeriene asupra a 108 zone unde erau concentrate trupe şi echipamente militare ucrainene şi au fost atacate cu artileria 315 ţinte militare, majoritatea în Donbas. Peste 60.000 de soldați, în est și sud Premierul ucrainean Denis Şmîgal a declarat că în oraşul distrus Mariupol încă se dau lupte şi soldaţii ucraineni au încă sub control unele părţi din sud-estul oraşului. Potrivit Rusiei, singurul punct de rezistenţă ucrainean care a mai rămas în acest oraş este la combinatul Azovstal. La rândul său, un responsabil american de la Pentagon a confirmat că Rusia a trimis întăriri în Ucraina în ultimele zile, crescând în acest timp cu 11 numărul grupurilor tactice la nivel de batalion, astfel că în prezent Rusia are în Ucraina 76 de astfel de formaţiuni. Fiecare grup de acest fel este alcătuit din circa 800 de militari.

Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea
Internațional

Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea

Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea. Preşedintele rus Vladimir Putin a acordat luni titlul onorific de "Gardă" Brigăzii a 64-a de infanterie motorizată, acuzată de Ucraina de participare la atrocităţile de la Bucea, transmite AFP. Putin i-a decorat pe criminalii de la Bucea Decretul prezidenţial semnat de liderul de la Kremlin menţionează "eroismul, tenacitatea, hotărârea şi curajul" militarilor ruşi. Documentul consemnează că "acţiunile abile şi hotărâtoare ale întregului personal în timpul operaţiunii militare speciale din Ucraina sunt un model de executare a îndatoririlor militare, de curaj, de hotărâre şi de înalt profesionalism". Rusia nu a precizat unde a fost desfăşurată marea unitate respectivă sau misiunile la care a participat. După retragerea din 30 martie a trupelor ruseşti de la Bucea, ucrainenii au descoperit că în localitate au fost masacraţi peste 300 de civili. Autorităţile de la Kiev au vorbit despre crime de război şi au acuzat în special Brigada a 64-a rusă. Moscova a dezminţit informaţiile respective şi a susţinut că este vorba despre o înscenare din partea Ucrainei şi a presei occidentale sau chiar că victimele au fost ucise de ucraineni pentru a acuza Rusia. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”
Internațional

Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Încă un lider social-democrat german a fost prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, în vârstă de 47 de ani, șefa guvernării landului Mecklenburg-Vorpommern, este acuzată că a înființat o fundație de mediu care a fost concepută pentru ca, în secret, să facă lobby pentru Nord Stream 2, arată mai multe publicații din Germania. Unele din aceste publicații scriu că ea a fost „marioneta Kremlinului”. Lider social-democrat german, propagandă pentru Gazprom Publicația die Welt a obținut, în baza unei legi privind accesul la documente de mediu, mesaje care arată că fundația lui Schwesig primea indicații legate de modul în care să promoveze interesele Gazprom. Șeful comunicării Nord Stream 2 a instruit doi oficiali social-democrați care făceau parte din conducerea landului Mecklenburg-Vorpommern cum să se poziționeze: „Ar trebui să încercăm să poziționăm fundația ca un „răspuns inteligent” ironic la comportamentul dur al SUA”. Cotidianul Die Welt a arătat că guvernarea lui Schwesig a acționat ca „o sucursală a Gazprom”. Documentele obținute de ziar au dezvăluit un plan de cooptare a „angajaților cu experiență” ai Nord Stream 2 la Fundația pentru Protecția Mediului și a Climei, înființată de administrația lui Schwesig în 2021. Numele lui Schwesig apare pe documentele de înființare a fundației. Milioane de euro dirijate către acest ONG, majoritatea de la Gazprom, au avut ca scop să susțină finalizarea conductei și protejarea ei de sancțiunile americane, a scris Die Welt, citată de The Times. German state leader Manuela Schwesig ‘colluded with Russians on gas pipeline’Schwesig, 47, is accused of setting up an environmental foundation that was secretly designed to lobby for the Russian-backed gas pipelinehttps://t.co/63QxfUxALD— Mykhaylo Demkiv (Eng) (@DemkivMykhaylo) April 18, 2022 Șeful comunicării Nord Stream 2 a cerut ca „un angajat al agenției noastre” să asculte conversațiile off-the-record cu jurnaliştii. În documente nu se notează nicio obiecție, deși reprezentantul lui Schwesig neagă că cineva a ascultat discuții sensibile. Nord Stream 2: Enthüllende Dokumente - Die seltsame Moskau-Begeisterung der Manuela Schwesig https://t.co/7d3umyBqfy— SPIEGEL Schlagzeilen (@Spiegel_Schlagz) April 15, 2022 Steinmeier: Nord Stream 2 a fost o greșeală Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier a declarat luni, 4 aprilie, că acordul încheiat cu Rusia pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 a fost o greșeală. Steinmeier a fost multă vreme un susținător al apropierii Occidentului de Rusia. ”Aderarea la Nord Stream 2 a fost în mod clar o greșeală”, a spus Steinmeier, potrivit Reuters. ”Ne-am lipit de un pod în care Rusia nu mai credea și despre care alți parteneri ne-au avertizat”, a adăugat președintele Germaniei.

Relațiile ruso-române din ultimii 250  de ani, detaliate de un profesor ieșean
Internațional

Relațiile ruso-române din ultimii 250 de ani, detaliate de un profesor ieșean

Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia. Chiar şi în momentele în care am fost aliaţi, nu am avut încredere în Moscova. Garanţiile de securitate le-am căutat în Vest. Despre războiul din Ucraina, conf.dr. Cristian Ploscaru spune că "toată această nenorocire este încercarea elitei politice ruse de a-şi recupera politica de superputere". Relaţia militară a României cu Rusia Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia de-a lungul istoriei, din momentul în care existau doar Principatele Române, de la 1859 când s-a născut statul român, şi până la momentul instaurării comunismului? Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” "Ziarul de Iaşi" a vorbit cu istoricul ieşean conf.dr. Cristian Ploscaru, de la Facultatea de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, pentru a realiza o analiză detaliată a acestei relaţii. Concluziile istoricului sunt acelea că putem împărţi în trei etape relaţia politico-militară a Rusiei cu România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Serbia acuză Ucraina și o țară UE pentru amenințările cu bombă ce au vizat avioanele Air Serbia
Internațional

Serbia acuză Ucraina și o țară UE pentru amenințările cu bombă ce au vizat avioanele Air Serbia

Acuzații grave ale președintelui sârb. Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic a acuzat duminică noapte Ucraina şi o ţară neidentificată din Uniunea Europeană că se află în spatele unei serii de ameninţări false cu bombă vizând avioane de pasageri ale companiei Air Serbia, relatează luni Reuters. De la lansarea invaziei Rusiei în Ucraina spre sfârşitul lunii februarie, cel puţin 12 zboruri ale Air Serbia au fost nevoite să se întoarcă la Belgrad sau la Moscova din cauza ameninţărilor cu bombă şi aeroportul din Belgrad a fost evacuat de cel puţin trei ori. Acuzații grave ale președintelui sârb "Serviciile străine (de informaţii) din două ţări fac aceasta. Una este o ţară din UE, iar Ucraina este cealaltă", a spus Vucic fără să ofere dovezi. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Serbia, care este aproape în întregime dependentă de gazul şi petrolul rusesc, refuză să impună sancţiuni împotriva Kremlinului şi menţine zboruri regulate către Moscova. Vucic a declarat că ţara va continua să facă acest lucru "din principiu", potrivit Agerpres. "Continuăm aceste zboruri literalmente din principiu, pentru că vrem să arătăm că suntem o ţară liberă şi luăm propriile decizii. Nu decideţi pentru noi când să anulăm zborurile", a insistat el. În ultimele săptămâni, Belgradul a votat de trei ori pentru rezoluţiile Naţiunilor Unite care condamnau invadarea Ucrainei de către Rusia şi au suspendat-o din principalul organism al ONU pentru drepturile omului. Moscova numeşte acţiunile sale în Ucraina "operaţiune specială".

Doi răniți și infrastructura feroviară distrusă de rachete care au lovit, luni, Dnipro, potrivit guvernatorului militar al regiunii
Internațional

Doi răniți și infrastructura feroviară distrusă de rachete care au lovit, luni, Dnipro, potrivit guvernatorului militar al regiunii

Bombardamente în Dnipro. Două rachete au lovit luni orașul Dnipro din centrul-est al Ucrainei, a declarat guvernatorul militar al regiunii. Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale din Dnipro, a declarat pe Telegram că districtele Synelnykiv și Pavlograd au fost ambele lovite de ceea ce el a numit "sosiri de dimineață". Bombardamente în Dnipro "Două persoane au fost rănite în districtul Synelnykiv. Racheta a lovit o instalație de infrastructură. Salvatorii au stins focul", a declarat el potrivit CNN. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Nu au fost raportate victime în Pavlograd, a precizat Reznichenko, dar infrastructura feroviară a fost distrusă. Dnipro a fost lovit de rachete rusești la începutul războiului, când aeroportul său a fost avariat. O lovitură cu rachete în martie a scos din uz pista și a avariat o clădire a terminalului, potrivit lui Reznichenko, iar o altă lovitură pe 10 aprilie a distrus o mai mare parte a aeroportului. Lesia Vasylenko, un parlamentar ucrainean, a declarat că lovitura din 10 aprilie a distrus "totul în jurul aeroportului".

Forțele rusești vor închide intrările și ieșirile din Mariupol și vor introduce un sistem de permise, spune consilierul primarului
Internațional

Forțele rusești vor închide intrările și ieșirile din Mariupol și vor introduce un sistem de permise, spune consilierul primarului

Civilii care rămân în Mariupol vor fi "filtrați". Un consilier al primarului din Mariupol a declarat că forțele ruse au anunțat că orașul asediat va fi închis pentru intrare și ieșire luni, avertizând că oamenii care vor rămâne în oraș vor fi "filtrați". Petro Andriușcenko, consilierul primarului, a declarat duminică pe Telegram că forțele ruse au început să emită permise pentru circulația în orașul asediat, postând o fotografie care ar fi arătat locuitorii făcând coadă pentru permise. Civilii care rămân în Mariupol vor fi "filtrați" "Sute de cetățeni trebuie să stea la coadă pentru a obține un permis, fără de care va fi imposibil nu numai să se deplaseze între cartierele orașului, ci și să iasă pe străzi începând de săptămâna viitoare", a spus el. Într-o declarație separată, sâmbătă, Andriușcenko a declarat că forțele rusești au anunțat că orașul va fi "închis pentru intrare/ieșire pentru toată lumea începând de luni, dar va exista, de asemenea, o interdicție de a se deplasa prin districte timp de o săptămână". Andriușcenko a adăugat că, potrivit informațiilor primite din interiorul orașului, bărbații din oraș vor fi supuși "filtrării" - relocați pentru a fi verificați de forțele rusești, potrivit CNN. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Oficiali ucraineni și americani au afirmat că forțele ruse au efectuat filtrări ale civililor în zonele aflate sub controlul lor, efectuând controale biometrice, confiscându-le telefoanele și, în unele cazuri, deportându-i împotriva voinței lor în Rusia. Consiliul municipal din Mariupol a afirmat că filtrarea a făcut parte dintr-un efort mai amplu al Rusiei de a acoperi potențiale crime de război comise în oraș. Forțele ucrainene care apără orașul au respins anterior un ultimatum din partea Ministerului rus al Apărării care le cerea soldaților ucraineni din oraș să se predea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră