miercuri 21 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Daniil Medvedev ar putea fi interzis la Wimbledon. Ar fi primul turneu de tenis care blochează jucătorii din Rusia și Belarus

Daniil Medvedev ar putea fi interzis la Wimbledon, scrie The Times. Publicația britanică susține că organizatorii turneului sunt la un pas de a lua decizia de a interzice toți jucătorii din Rusia și din Belarus, în acest an. Medvedev ar putea fi interzis la Wimbledon Surse au declarat pentru The Times că s-a luat în sfârșit o decizie după aproape două luni de discuții între All England Club și guvernul Regatului Unit. Oficiali ai Departamentului pentru Sport au sugerat, inițial că jucătorii ar putea da o declarație în care să se angajeze să nu transmită mesaje publice de susținere a regimului de la Moscova sau a invadării Ucrainei. Însă organizatorii turneului de la Wimbledon au apreciat că ar fi mai „fezabilă” o interdicție completă, datorită riscurilor pe care o declarație publică le-ar putea avea asupra afamiliilor jucătorilor. Tenisul este unul dintre puținele sporturi care le permite sportivilor ruși să participe în continuare la competiții, drept spotrivi neutri. Acest statut presupune ca ei să nu afișeze numele țării, drapelul, sau alte însemne naționale. La începutul lunii martie, Ministrul Sporturilor din Marea Britanie, Nigel Huddleston, a declarat că se află în discuții cu organizatorii de la Wimbledon pentru a exclude jucătorii ruși din turneu, cu excepția cazului în care aceștia vor lua o poziție clară împotriva invaziei dictate de Vladimir Putin în Ucraina. Citește și: Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova

Daniil Medvedev ar putea fi interzis la Wimbledon. Ar fi primul turneu de tenis care blochează jucătorii din Rusia și Belarus
"Vrem să vedem finalizate și alte obiective, cum ar fi școli și spitale", spune premierul Ciucă
Internațional

"Vrem să vedem finalizate și alte obiective, cum ar fi școli și spitale", spune premierul Ciucă

Proiectele de infrastructură așteptate de România. Premierul Nicolae Ciucă a inaugurat miercuri Sala Polivalentă din municipiul Oradea. El a subliniat importanța continuării proiectelor vitale de infrastructură din România precum școlile și spitalele mult așteptate și promise de mai toți politicienii. Proiectele de infrastructură așteptate de România “La nivelul Guvernului dorim ca toate aceste activități pe care noi le-am trecut în programul de guvernare să continue să se desfășoare și ne dorim foarte mult ca dincolo de aceste obiective, urmează să mai inaugurăm anul acesta două săli de sport la Pitești și Bistrița, dar în afară de acestea ne dorim să vedem finalizate și alte obiective, precum școli, spitale și lucrăm împreună cu autoritățile locale ca acestea să intre într-un ritm constant și să fie finalizate, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Infrastructura rutieră trebuie să continue, să o finalizăm. Acestea sunt demersurile pe care trebuie să le facem astfel încât trebuie să reușim să asigurăm partea aceasta de infrastructură atât de necesare dezvoltării economice”, a declarat premierul Ciucă la inaugurarea Sălii Polivalente din Oradea. Nicolae Ciucă a adăugat că Sala Polivalentă "va permite desfăşurarea evenimentelor sportive şi culturale atât la nivel naţional, cât şi internaţional". Valoarea lucrărilor se ridică la 25 de milioane de euro, din care 20 de milioane au fost bani de la Guvernul României, iar cinci milioane de la autorităţile locale. Premierul se află în vizită de lucru în Bihor, având în program şi participarea la festivităţile dedicate zilei de 20 aprilie 1919, vizite la obiective din judeţ şi întâlniri cu autorităţi locale.

Tot mai mulți suedezi sprijină aderarea țării lor la NATO, arată un sondaj de opinie
Internațional

Tot mai mulți suedezi sprijină aderarea țării lor la NATO, arată un sondaj de opinie

Suedia și apropierea de NATO. O majoritate din ce în ce mai mare de suedezi sunt în favoarea aderării la NATO, potrivit unui sondaj de opinie realizat miercuri, în timp ce factorii de decizie politică din Suedia și Finlanda analizează dacă invazia Rusiei în Ucraina ar trebui să ducă la sfârșitul unor decenii de neutralitate militară. Sondajul realizat de Demoskop și comandat de ziarul Aftonbladet a arătat că 57% dintre suedezi sunt acum în favoarea aderării la NATO, în creștere de la 51% în martie. Cei care se opun aderării au scăzut de la 24% la 21%, în timp ce cei care sunt indeciși au scăzut de la 25% la 22%. Suedia și apropierea de NATO Sondajul din martie a fost primul care a arătat o majoritate a suedezilor în favoarea aderării la NATO. Suedia nu a mai fost în război de pe vremea lui Napoleon și și-a construit politica de securitate pe "neparticiparea la alianțe militare", potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Dar, la fel ca Finlanda, invazia Ucrainei, pe care Moscova o numește "operațiune militară specială", a forțat o regândire radicală. Ambele țări sunt acum considerate ca având mari șanse să se alăture alianței de 30 de națiuni. Guvernul Suediei revizuiește politica de securitate cu un raport care va fi prezentat înainte de sfârșitul lunii mai, iar social-democrații aflați la putere organizează o dezbatere internă pentru a decide dacă vor renunța la obiecția lor de lungă durată față de NATO. Sondajul Demoskop, care a cuprins 1.177 de interviuri realizate între 14 și 19 aprilie, a arătat, de asemenea, un sprijin tot mai mare pentru aderare în rândul alegătorilor social-democrați, un număr semnificativ mai mare de persoane fiind în favoarea aderării la alianță decât cele care se opun.

Ucraina speră să evacueze 6.000 de femei, copii și bătrâni din Mariupol
Internațional

Ucraina speră să evacueze 6.000 de femei, copii și bătrâni din Mariupol

Coridor umanitar convenit la Mariupol. Ucraina speră să evacueze miercuri 6.000 de femei, copii și bătrâni din orașul asediat Mariupol, în cazul în care un acord preliminar cu Rusia se va menține, a declarat primarul orașului. Primarul Vadym Boichenko, care a părăsit Mariupol, a declarat că 90 de autobuze așteptau să se îndrepte spre orașul-port din sudul devastat. El a avertizat că acordul este încă doar un aranjament preliminar și că aproximativ 100.000 de civili au rămas acolo. Coridor umanitar convenit la Mariupol Dacă înțelegerea se va menține, va fi primul acord la care se ajunge de la 5 martie privind crearea unui coridor sigur pentru ca civilii să fugă din Mariupol către alte orașe ucrainene. Cu toate acestea, acel acord s-a prăbușit rapid, iar mulți locuitori sunt blocați acolo de săptămâni întregi, fără energie electrică, apă curentă și alte provizii. "Intenționăm să trimitem autobuze la Mariupol, dar deocamdată este doar un acord preliminar", a declarat Boichenko la televiziunea națională, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii El a spus că zeci de mii de oameni au fost uciși în orașul de la Marea Azov, care a fost în mare parte distrus de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie. "Având în vedere situația umanitară catastrofală din Mariupol, aici ne vom concentra eforturile astăzi", a scris vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk pe Facebook, adăugând că persoanele care doresc să părăsească Mariupol ar trebui să se adune în oraș la ora 14.00. "Având în vedere situația foarte dificilă din punct de vedere al securității, este posibil să apară schimbări în timpul acțiunii coridorului", a precizat ea.

Grecia anunță că a confiscat un petrolier rusesc în cadrul sancțiunilor UE împotriva Rusiei
Internațional

Grecia anunță că a confiscat un petrolier rusesc în cadrul sancțiunilor UE împotriva Rusiei

Grecia a confiscat un petrolier rusesc. Grecia a confiscat un petrolier rusesc în largul insulei Evia, a anunțat marți paza de coastă elenă, ca parte a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană Moscovei din cauza invaziei acesteia în Ucraina. La începutul acestei luni, UE a interzis accesul navelor sub pavilion rusesc în porturile blocului celor 27 de state membre, cu unele excepții, în timp ce a adoptat noi sancțiuni radicale împotriva Rusiei pentru ceea ce Kremlinul descrie ca fiind o "operațiune militară specială". Grecia a confiscat un petrolier rusesc Nava Pegas, cu un tonaj de 115.500 de tone mort, sub pavilion rusesc, cu 19 membri ai echipajului rus la bord, a fost capturată în apropiere de Karystos, pe coasta sudică a insulei Evia, situată chiar în largul Greciei continentale, în apropiere de Atena, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Ambasada Rusiei la Atena, capitala Greciei, a declarat pe Twitter că analizează cazul și că este în contact cu autoritățile elene. "A fost confiscat ca parte a sancțiunilor UE", a declarat un oficial al Ministerului grec al Transporturilor Maritime. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a declarat că Statele Unite au salutat eforturile Greciei de a pune în aplicare sancțiunile "inițiate ca răspuns la invazia brutală și neprovocată a Rusiei în Ucraina". "Suntem la curent cu rapoartele potrivit cărora petrolierul este încărcat cu țiței iranian", a adăugat purtătorul de cuvânt, fără a lua poziție cu privire la veridicitatea acestor rapoarte. Un oficial al pazei de coastă grecești a declarat că încărcătura de petrol a navei nu a fost confiscată. Nu a fost clar cine a fost navlositorul încărcăturii, dar nava era administrată de Transmorflot, cu sediul în Rusia.

Războiul Rusiei din Ucraina este de vină pentru creșterea insecurității alimentare la nivel mondial, spune un oficial SUA
Internațional

Războiul Rusiei din Ucraina este de vină pentru creșterea insecurității alimentare la nivel mondial, spune un oficial SUA

Putin este responsabil pentru instabilitatea alimentară. Războiul Rusiei din Ucraina este de vină pentru exacerbarea insecurității alimentare "deja grave" la nivel mondial, șocurile de preț și de aprovizionare adăugându-se la presiunile inflaționiste globale, a declarat marți secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen. Chiar și înainte de război, peste 800 de milioane de persoane - sau 10% din populația mondială - sufereau de insecuritate alimentară cronică, a declarat Yellen, iar estimările au arătat că numai creșterea prețurilor la alimente ar putea împinge în sărăcie cel puțin 10 milioane de persoane în plus. Putin este responsabil pentru instabilitatea alimentară Yellen a declarat în cadrul unui grup de experți la nivel înalt că țările ar trebui să evite interdicțiile de export care ar putea crește și mai mult prețurile, intensificând în același timp sprijinul pentru populațiile vulnerabile și pentru micii fermieri, un mesaj subliniat de ministrul german de finanțe Christian Lindner, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii "Vreau să fiu clară: acțiunile Rusiei sunt responsabile pentru acest lucru", a spus Yellen, adăugând că Statele Unite lucrează de urgență cu partenerii și aliații pentru a "contribui la atenuarea efectelor războiului nesăbuit al Rusiei asupra celor mai vulnerabile persoane din lume". Lindner, vorbind în numele Grupului celor șapte economii avansate, a declarat că este nevoie de o acțiune țintită și coordonată, dar a făcut apel la toate țările să "mențină piețele agricole deschise, să nu stocheze și să nu rețină stocuri și să nu impună restricții nejustificate la exportul de produse agricole sau nutrienți". El a declarat că G7, condus în prezent de Germania, s-a angajat să colaboreze cu instituțiile financiare internaționale și cu organizații guvernamentale cu idei similare pentru a "acționa într-un mod agil". Trezoreria SUA lucrează la un "plan de acțiune" Trezoreria a precizat că participanții au convenit să lucreze la un "plan de acțiune" pentru a încadra problema, a schița principii comune pentru un răspuns coordonat și a trasa acțiuni pe termen scurt și lung. Yellen a subliniat angajamentul Washingtonului de a autoriza ajutorul umanitar esențial și de a asigura disponibilitatea alimentelor și a produselor agricole de bază în beneficiul oamenilor din întreaga lume, chiar dacă a continuat să își intensifice sancțiunile și alte măsuri economice împotriva Rusiei. Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat ulterior, în cadrul unui eveniment separat, că economiile avansate ar trebui să sporească ajutorul alimentar acordat țărilor în curs de dezvoltare și să depună eforturi pentru a crește producția de alimente, energie și îngrășăminte. El a spus că plățile în numerar sau cupoanele ar fi o modalitate bună de a ajuta fermierii din țările sărace să cumpere îngrășăminte pentru a asigura o producție alimentară continuă. Șefa FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că criza privind securitatea alimentară pune și mai multă presiune asupra celor 60% dintre țările cu venituri mici care se află în dificultate sau aproape de a se confrunta cu probleme de îndatorare și a îndemnat China și creditorii din sectorul privat să "își intensifice de urgență participarea" la cadrul comun al G20 pentru tratarea datoriilor.

Antony Blinken îndeamnă Israelul și palestinienii să "să pună capăt ciclului de violenţe"
Internațional

Antony Blinken îndeamnă Israelul și palestinienii să "să pună capăt ciclului de violenţe"

Războiul palestino-israelian a escaladat . Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a discutat telefonic marţi cu lideri israelieni şi palestinieni pentru a-i îndemna "să pună capăt ciclului de violenţe", după escaladarea din ultimele săptămâni, scrie AFP. În convorbiri separate cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, şi cu ministrul israelian de externe, Yair Lapid, Antony Blinken a subliniat "importanţa de a vedea palestinienii şi israelienii lucrând pentru a pune capăt ciclului de violenţe", a declarat Departamentul de Stat în două comunicate. Războiul palestino-israelian a escaladat El le-a mai cerut ambelor părţi să dea dovadă de "reţinere" şi "să se abţină de la orice acţiune sau declaraţie care să alimenteze escaladarea tensiunilor", inclusiv privind Esplanada Moscheilor din Ierusalimul de Est, al treilea loc cel mai sfânt al islamului, dar şi cel mai sfânt loc al iudaismului sub numele său de Muntele Templului. Secretarul de stat american a discutat deja luni cu omologul său iordanian, Ayman Al Safadi, pentru a insista asupra "importanţei păstrării statu-quo-ului istoric" la aceste locuri sfinte administrate de Iordania, dar al căror acces este controlat de statul evreu, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În convorbirea său cu ministrul israelian de externe, Antony Blinken "a reiterat sprijinul de neclintit al guvernului" american "pentru securitatea Israelului şi a condamnat recentele atacuri cu rachete dinspre Fâşia Gaza". Liderului palestinian i-a reafirmat angajamentul "Statele Unite de a îmbunătăţi calitatea vieţii poporului palestinian în mod concret". Violențele dintre cele două state s-au agravat în ultimele săptămâni Antony Blinken a pledat pe lângă cei doi pentru "o soluţie negociată cu două state" care să trăiască unul lângă altul, în pofida unui proces de pace muribund. Aceste violenţe intervin într-un context de tensiuni continue între israelieni şi palestinieni, agravate de patru atacuri comise în Israel între 22 martie şi 7 aprilie, care au făcut 14 morţi în total. În urma acestor atacuri, armata israeliană a desfăşurat mai multe operaţiuni, unele dintre ele soldate cu morţi, în Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de statul evreu din 1967, în special în regiuni de unde erau originari unii autori ai atacurilor din Israel. Peste 150 de palestinieni au fost răniţi în altercaţii cu forţele israeliene, vineri şi duminică, pe Esplanada Moscheilor, care au coincis cu sărbătoarea Paştelui evreiesc şi cu luna sfântă a musulmanilor, Ramadan, potrivit AFP.

Rusia a plănuit să invadeze Belarusul după alegeri, susțin oficiali ucraineni
Internațional

Rusia a plănuit să invadeze Belarusul după alegeri, susțin oficiali ucraineni

Rusia voia să invadeze Belarusul. Rusia a planificat o invazie a Belarusului după alegerile contestate din 2020, a susținut departamentul de informații al Ministerului ucrainean al Apărării, publicând documente recent descoperite. Documentele dezvăluie pregătirea Armatei 1 de tancuri a Rusiei pentru invazia și capturarea Belarusului, a susținut marți ministerul. Rusia voia să invadeze Belarusul "După falsificarea alegerilor prezidențiale din Belarus, Federația Rusă a elaborat un plan de invadare și de suprimare a protestelor populare", a susținut agenția ucraineană. "Ocuparea Belarusului a fost planificată sub pretextul evitării implicării Rusiei "în regiunea continentală europeană într-un război regional sau pe scară largă cu statele membre NATO din Occident", potrivit FoxNews. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Ministerul a evidențiat un document intitulat "Legenda planului de regrupare a unităților și unităților militare ale Armatei 1 de tancuri în zona de misiune". Belarus a organizat alegeri prezidențiale duminică, 9 august 2020, iar votul anticipat s-a desfășurat între 4 și 8 august. Comisia Electorală Centrală a raportat că președintele în exercițiu, Alexander Lukașenko, a câștigat alegerile cu puțin peste 80% din voturi. El a câștigat toate alegerile prezidențiale din 1994, însă observatorii internaționali au condamnat trei din cele patru alegeri ca fiind nici libere, nici corecte. Candidata opoziției, Sviatlana Tsikhanouskaya, a susținut că a obținut o victorie decisivă în primul tur cu cel puțin 60% din voturi, iar campania sa a format Consiliul de coordonare pentru a facilita transferul de putere și și-a declarat intenția de a organiza "proteste pe termen lung" împotriva rezultatelor oficiale. Uniunea Europeană a impus sancțiuni oficialilor bieloruși considerați responsabili de "violență, represiune și fraudă electorală".

Iohannis a subliniat la consultările cu Biden importanța creării accelerate a Grupului de luptă în România
Internațional

Iohannis a subliniat la consultările cu Biden importanța creării accelerate a Grupului de luptă în România

Grupul de luptă NATO, vital pentru România. Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la invitaţia omologului american, Joe R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliaţi, ai instituţiilor UE şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Grupul de luptă NATO, vital pentru România Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluţiilor umanitare dramatice din Ucraina şi al pregătirilor militare ale Federaţiei Ruse pentru reluarea ofensivei. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Sursa citată precizează că liderii au analizat situaţia de securitate şi perspectivele de evoluţie ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forţate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, şi au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar şi distrugerile masive ale zonelor locuite şi ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curţii Penale Internaţionale de a investiga, a judeca şi condamna pe cei responsabili pentru crimele comise. Liderii au evaluat şi strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, şi au abordat măsurile ferme şi coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internaţională, cu referire la pachetele extinse de sancţiuni, pentru contracararea acţiunilor Rusiei. În intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis a salutat continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice, precum şi cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, în contextul regional cu impact asupra securităţii euroatlantice şi globale, arată sursa citată. Iohannis condamnă ferm crimele comise de ruși în Ucraina "Preşedintele României a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor şi continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra ţintelor civile", precizează Administraţia Prezidenţială. Şeful statului a menţionat demersurile complexe întreprinse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic şi umanitar. El a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă şi cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetăţeni ucraineni de la frontieră şi găzduirea refugiaţilor pe teritoriul ţării noastre. Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a evidenţiat şi impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al Alianţei, în special la Marea Neagră. Totodată, el a subliniat importanţa implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcţia echilibrării şi a consolidării prezenţei NATO pe Flancul Estic, pe termen lung. Şeful statului a reiterat faptul că actuala situaţie gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiune şi a evocat deciziile privind transformarea şi adaptarea pe termen lung a Alianţei, care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie.

Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii
Internațional

Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii

Putin și Biden, confruntare în Ucraina. Statele Unite văd în actuala activitate militară a Rusiei în estul Ucrainei doar preludiul unei ofensive mai largi, a declarat marţi un responsabil al Pentagonului, potrivit Reuters şi CNN. Putin și Biden, confruntare în Ucraina Conform acestuia, Rusia continuă să-şi suplimenteze forţele pentru ofensiva în Donbas, unde a adus în ultimele 24 de ore încă două grupuri tactice la nivel de batalion (BTG), numărul acestora ajungând astfel la 78. Fiecare grup de acest fel este alcătuit din circa 800 de militari. Pentru această ofensivă Rusia dispune de circa 75% din forţa de luptă disponibilă înaintea invaziei lansate pe 24 februarie, a apreciat oficialul Pentagonului. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state Potrivit declaraţiilor date de oficiali ucraineni, Rusia a lansat deja "Bătălia pentru Donbas", începută în noaptea de luni spre marţi cu baraje masive de artilerie şi rachete trase asupra poziţiilor ucrainene pe toată lungimea liniei frontului din estul Ucrainei. Se pregătesc acțiuni militare de amploare Totuşi, conform evaluării descrise de reprezentantul Pentagonului, Statele Unite au observat doar "operaţiuni ofensive limitate" desfăşurate de Rusia în sud-vestul provinciei Doneţk şi la sud de oraşul ucrainean Izium, care constau în "mişcări de trupe terestre (...) susţinute, desigur, de unele bombardamente de la distanţă, majoritatea cu artileria", acţiuni care ar putea fi mai degrabă "preludiu al unor operaţiuni ofensive mai extinse". De asemenea, adaugă acelaşi oficial american, Rusia încă desfăşoară operaţiuni de ''shaping'', adică acţiuni de pregătire a câmpului de luptă, şi pune la punct logistica şi celelalte elemente de susţinere ale ofensivei, toate acestea fiind puncte slabe care au contribuit la eşecul ofensivei anterioare asupra Kievului şi nordului Ucrainei. Mariupol încă rezistă Oficialul Pentagonului a mai spus că SUA lucrează "contracronometru" pentru a transfera arme Ucrainei, iar în următoarele 24 de ore şapte avioane încărcate cu echipamente militare americane destinate armatei ucrainene vor decola spre Europa. După eşecul încercării de cucerire a Kievului, trupele ruse s-au retras din zona capitalei ucrainene şi din nordul Ucrainei, concentrându-se în prezent pe o mare ofensivă în estul Ucrainei pentru ocuparea în întregime a provinciilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, în timp ce continuă luptele şi în sudul Ucrainei, zona unde trupele ruse au înaintat cel mai mult la începutul invaziei. Rusia a dat marţi un nou ultimatum trupelor ucrainene din oraşul-post asediat Mariupol să se predea şi a deschis un coridor pentru soldaţii ucraineni care încă opun rezistenţă la combinatul siderurgic Azovstal, promiţându-le că vor scăpa cu viaţă dacă depun armele. Garanții de securitate pentru Ucraina SUA, Franţa şi alţi aliaţi, printre care şi România, au discutat marţi despre cum să furnizeze garanţii de securitate Ucrainei în timpul şi după războiul cu Rusia, a declarat un oficial din cadrul preşedinţiei franceze citat de Reuters. Preşedintele american Joe Biden s-a consultat cu aliaţi între care preşedintele francez Emmanuel Macron şi britanic Boris Johnson pe tema ultimelor evoluţii din Ucraina, a anunţat Casa Albă mai devreme. Scopul videoconferinţei a fost "să discutăm sprijinul nostru continuu pentru Ucraina şi eforturile de a trage Rusia la răspundere ca parte a coordonării noastre strânse", a adăugat sursa citată. Un consilier prezidenţial francez a spus că aliaţii au discutat despre cum să furnizeze Ucrainei garanţii de securitate după război în condiţiile în care nu este membră NATO şi nu beneficiază de mecanismul de apărare automat prevăzut la articolul 5. România și Polonia, la masă cu SUA, UE, NATO "Ţara noastră este gata să furnizeze garanţii de securitate", a spus oficialul francez. "Ar fi vorba despre provizii militare pentru a putea răspunde unui nou atac sau, posibil, despre garanţii care ne-ar implica pe noi dacă Ucraina este atacată (...)", a adăugat el. Aceste garanţii ar arăta mai mult ca clauza de apărare pe care UE o are în prezent între membrii săi, a spus oficialul francez, decât ca mecanismul de apărare de la articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Aliaţii au discutat, de asemenea, despre necesitatea de a convinge state non-UE şi non-G7 să trateze războiul din Ucraina ca pe o problemă care priveşte pacea mondială şi nu numai Europa, a mai spus oficialul francez. Printre cei care au discutat cu Joe Biden se află premierul canadian Justin Trudeau, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron, dar şi preşedinţii Poloniei şi României, Andrzej Duda şi Klaus Iohannis.

Drama din Shanghai: zeci de mii de persoane carantinate în condiții de pușcărie, copiii separați de părinți, animalele de casă - ucise, foamete și revolte
Internațional

Drama din Shanghai: zeci de mii de persoane carantinate în condiții de pușcărie, copiii separați de părinți, animalele de casă - ucise, foamete și revolte

Drama din Shanghai: zeci de mii de persoane carantinate în condiții de pușcărie, copiii separați de părinți, animalele de casă - ucise, foamete și revolte, arată presa internațională și postările de pe Twitter. Aproape 400 de milioane de oameni, din circa 45 de mari orașe din China, se află în prezent în carantină totală sau parțială. Drama din Shanghai, unde mii de persoane sunt carantinate Toalete înfundate, dușuri reci și lumini aprinse non-stop, acestea sunt condițiile în care sunt cazate zeci de mii de persoane aflate în carantină în acest oraș chinezesc, scrie, azi, The Times. Într-un astfel de centru, nu există nici un pic de intimitate, cei reținuți dormind în alveole relativ mici, foarte apropiate. The Times relatează situația unei femei, care a dorit să-și păstreze anonimatul, care a fost izolată împreună cu soțul ei, dar separată de copilul de doi ani. Publicația britanică susține că 155 de persoane au murit la Shanghai urmare a măsurilor dure de carantină, care au blocat accesul multora la servicii medicale. „Într-unul dintre cele mai recente cazuri, Chen Shunping, un violonist, s-a sinucis după ce i s-a refuzat tratamentul la două spitale, pentru dureri de stomac. Într-o postare pe o rețea de socializare, soția lui a spus că i s-a spus că morga de la Spitalul Tongji, unde a fost dus cadavrul soțului ei, era plină. Mai multe spitale au declarat presei că funcționează peste capacitatea lor de siguranță”, mai arată The Times. Publicația mai arată că animalele de companie ale celor aflați în carantină sunt ucise. Copiii, separați de părinți Copiii infectați cu coronavirus sunt separați de părinți, scriu mai multe publicații, dar, în ultima vreme, politicile s-au mai ameliorat, în această privință. 26 million people in lockdown in Shanghai. People are committing suicide from their balconies and Pets from people getting tested positive for #Covid are being collected to be killed and slaughtered in #Shanghai / #China This is pure evil! pic.twitter.com/9spkdvi4WS— Enes FREEDOM (@EnesFreedom) April 16, 2022 În ciuda cenzurii stricte, au apărut informații și imagini din multe orașe în care oamenii au protestat față de măsurile anti-Covid și au cerut alimente de la geamurile blocurilor gigant, așa cum o arată un videoclip verificat de BBC. Citește și: Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Chișinăul cere evitarea declarațiilor bazate pe „emoție” Televiziunea britanică interpretează că, tocmai din cauza volumului mare de imagini, multe dintre filmulețele postate pe rețelele sociale nu au fost șterse și au ajuns în afara țării. Big Whites just beating people in the streets in Shanghai pic.twitter.com/XB9MxSvHMy— Jack Posobiec ☦️ (@JackPosobiec) April 17, 2022 „Dați-ne provizii!”, „Suntem închiși de 26 de zile!”, „Aveți medicamente de gripă pentru copii? Copilul meu are 40 de grade febră”, sunt o parte dintre strigătele de ajutor ale chinezilor în timp ce sunt închiși în locuințele lor. extremely rare protests in shanghai thousands of chinese take to the streets, angry about lockdown pic.twitter.com/Zir8QTfD72>— ian bremmer (@ianbremmer) April 18, 2022

Rusia a început următoarea etapă a "campaniei militare" în Ucraina, anunță Lavrov
Internațional

Rusia a început următoarea etapă a "campaniei militare" în Ucraina, anunță Lavrov

A doua etapă a războiului din Ucraina. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat marţi că următoarea fază a "campaniei militare" a Rusiei în Ucraina a început, centrată pe "eliberarea completă" a regiunilor proruse Doneţk şi Lugansk, transmite EFE. A doua etapă a războiului din Ucraina "Operaţiunea în estul Ucrainei are ca obiectiv, aşa cum s-a anunţat deja, eliberarea completă a republicilor Doneţk şi Lugansk. Această operaţiune va continua, următoarea fază a acestei operaţiuni începe", a declarat şeful diplomaţiei ruse într-un interviu la postul de televiziune India Today, difuzat de instituţia pe care o conduce, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Şi mi se pare că va fi un moment important al acestei operaţiuni speciale", a adăugat Lavrov, primul înalt oficial din Rusia care confirmă public că marea bătălie a Rusiei pentru Donbas a început, notează EFE. La rândul său, ministrul apărării rus Serghei Şoigu a declarat că forţele ruse pun în aplicare în mod metodic planul "de a elibera republicile populare Doneţk şi Lugansk" din provincia Donbas, a relatat RIA, citată de Reuters. Potrivit sursei citate, Şoigu a mai spus că evenimentele din ultimele luni demonstrează cât de important este pentru Rusia să continue să-şi perfecţioneze armata.

Poliția investighează incendiul de la biserica ortodoxă rusă din Paris
Internațional

Poliția investighează incendiul de la biserica ortodoxă rusă din Paris

Acte de vandalism în Paris. Poliția franceză a început o anchetă privind cauza incendiului care a devastat o mică biserică ortodoxă rusă din centrul Parisului în duminica Paștelui, a anunțat Departamentul de pompieri din Paris. Aproximativ 60 de pompieri au fost trimiși la biserică pe 17 aprilie pentru a stinge incendiul care a izbucnit la Saint-Seraphin-de-Sarov, în arondismentul (districtul) 15 din Paris, a declarat un purtător de cuvânt al pompierilor din Paris. S-au înregistrat pagube importante, dar nu s-au înregistrat victime. Acte de vandalism în Paris Experții de la prefectura de poliție din Paris cercetează acum dacă cauza incendiului a fost accidentală sau dacă a fost provocat intenționat, a precizat acesta, potrivit Reuters. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Pagubele sunt foarte importante", a precizat biserica pe pagina sa de Facebook. "Antimins (pânza de altar) și epitaphion (imaginea icoanei lui Hristos) sunt intacte. Aproape tot restul a ars". De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, mai multe instituții asociate cu Rusia în Franța, inclusiv un centru artistic rusesc din Paris, au fost vizate de acte de vandalism.

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO
Internațional

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO. Neue Zuricher Zeitung (NZZ) și Frankfurter Allgemeine Zeitung scriu, azi, despre intenția autorităților din Elveția de a consolida cooperarea militară cu NATO. Un sondaj publicat de «Sonntags-Blick» arată că peste 50% din elvețieni ar dori acum relații mai strânse cu NATO. Însă doar 33% din cei chestionați au spus „Da” sau „Mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să fie mebră NATO. Această țară a impus, de la începutul invaziei din Ucraina, sancțiuni asupra Rusiei. Putin a reușit să-i convingă pe elvețieni „În timp ce Finlanda și Suedia ar putea deveni în curând membre NATO, ca efect al atacului rusesc asupra Ucrainei, Elveția discută o apropiere de alianța transatlantică. Cooperarea cu NATO trebuie extinsă masiv, a scris recent președintele partidului democrat-liberal Thierry Burkart într-un comentariu NZZ, care a cerut „sfârșitul Elveției-arici”. Mesajul lui Burkart este: nu o apartenență la NATO, ci un accent constant pe interoperabilitate, similar cu ceea ce s-a făcut în Finlanda și Suedia. Potrivit unui sondaj al Institutului Sotomo, publicat în „Sonntags-Blick”, propunerea lui Burkart este capabilă să obțină sprijin majoritar după atacul rusesc asupra Ucrainei. 56% dintre cele 20.000 de persoane intervievate au spus „da” sau „mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să colaboreze mai strâns cu NATO”, scrie NZZ. Elveția cooperează cu NATO din 1997, în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PPP). După reformele militare din 2004, Elevția a preluat deja o parte din standardele NATO. Finlanda și Suedia, direct în NATO Finlanda urmează să decidă „în câteva săptămâni” dacă va cere aderarea la NATO, a spus recent premierul finlandez Sanna Marin, citată de CNN. Într-o declarație făcută în urma unei întâlniri cu premierul suedez Magdalena Andersson, Marin a spus că cea mai bună soluție ar fi o coordonare între cele două țări, pentru a lua decizii de securitate similare. „Trebuie să avem o viziune asupra viitorului și folosim această perioadă pentru a analiza și, de asemenea, pentru a stabili opinii comune când vine vorba de securitate”, a spus Marin. „Nu voi da un termen pentru luarea deciziilor, dar cred că e vorba de câteva săptămâni, nu de luni,” a adăugat ea. Citește și: Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Chișinăul cere evitarea declarațiilor bazate pe „emoție”

Prețul gazelor naturale a revenit la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina
Internațional

Prețul gazelor naturale a revenit la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina

Prețul gazelor a scăzut considerabil. Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa şi-au continuat marţi declinul, coborând la cel mai scăzut nivel înregistrat de la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe fondul încălzirii vremii şi al semnalelor de la Kremlin că plata în ruble este aşteptată abia în luna următoare, transmite Bloomberg. La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze au coborât marţi dimineaţa chiar şi cu 12%, până la 84 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel înregistrat după data de 23 februarie, cu o zi înainte de debutul invadării Ucrainei. Marţi a fost a doua şedinţă consecutivă de scădere a preţurilor, după declinul de 9,2% înregistrat în ziua de 14 aprilie, înaintea vacanţei de Paşte. Prețul gazelor a scăzut considerabil Piaţa europeană s-a concentrat pe evoluţia livrărilor de gaze din Rusia, principalul său furnizor, în special după ce luna trecută preşedintele Vladimir Putin a anunţat că ţările ostile vor trebui să plătească în ruble pentru gazele ruseşti, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a spus luni că "mai este timp" pentru ca Europa să plătească în ruble pentru livrările de gaze ruseşti din luna aprilie, deoarece aceste plăţi ajung la scadenţă undeva în luna mai. Peskov nu a dorit să comenteze dacă există clienţi care au acceptat să plătească în ruble şi au înfiinţat conturile bancare cerute de Putin. În paralel, analiştii de la firma Maxar au prognozat că temperaturile peste medie din sud-est-ul Europei se vor extinde săptămâna viitoare şi spre mijlocul continentului. Aceste evoluţii ar urma să reducă o parte din presiunile asupra cererii de gaze naturale. "Preţul gazelor naturale a scăzut pe măsură ce fundamentele pe termen scurt s-au relaxat", susţine Edmund Siau, analist şef pentru gaze şi GNL la firma de consultanţă FGE. Distrugerea cererii şi trecerea la gaze lichefiate au redus presiunile la adresa preţurilor europene la gaze naturale însă planează în continuare spectrul competiţiei din Asia. "Traderii se întreabă ce va face Asia cu carantinele din China şi care est planul pentru refacerea stocurilor înainte de venirea iernii", a spus Edmund Siau.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră