vineri 10 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

Putin a anulat ordinul de asalt asupra ultimei baricade ucrainene din Mariupol, dar menține blocada

Timp de respiro pentru luptătorii din combinatului Azovstal. Preşedintele rus Vladimir Putin a anulat joi ordinul de luare cu asalt a combinatului Azovstal din Mariupol, unde sunt baricadaţi 2.00 de militari ucraineni, pentru a salva vieţi, însă va fi menţinută blocada asupra zonei industriale, transmite EFE. Timp de respiro pentru luptătorii din combinatului Azovstal 'Consider nepotrivit asaltul propus asupra zonei industriale. Ordon anularea lui', i-a spus Putin ministrul apărării, Serghei Şoigu, într-o reuniune transmisă de televiziunea publică Rossia 24, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Maiorul Serghei Volina, care a preluat rolul de purtător de cuvânt pentru unitatea sa, spune că în fabrica de oțel condițiile sunt groaznice însă a insistat că moralul rămâne ridicat. „Bună. Referitor la întrebările pe care mi le-ai trimis...”, spune acesta într-un mesaj video trimis către Sky News, „luptătorii care protejează Mariupol continuă să lupte cu moralul sus”. „În mod clar sunt mulți morți și răniți”, a continuat militarul. „Mai mult de 500 de luptători au nevoie de ajutor medical, ceea ce e imposibil de obținut aici. Este un adăpost subteran, așa că oamenii putrezesc. Însă încă acționăm și continuăm să protejăm oamenii”.

Putin a anulat ordinul de asalt asupra ultimei baricade ucrainene din Mariupol, dar menține blocada
Patru autobuze au reușit să plece din Mariupol prin coridorul de evacuare, afirmă vicepremierul ucrainean
Internațional

Patru autobuze au reușit să plece din Mariupol prin coridorul de evacuare, afirmă vicepremierul ucrainean

Patru autobuze cu civili au fugit din Mariupol. Patru autobuze de evacuare a civililor au reuşit să părăsească portul ucrainean Mariupol, a anunţat joi viceprim-ministrul ucrainean Irina Vereşciuk, informează France Presse. Evacuările, care urmează să continue joi, intervin în momentul în care acest port strategic de la Marea Azov pare pe punctul de a cădea în mâinile Rusiei după aproape două luni de asediu. Patru autobuze cu civili au fugit din Mariupol Ultimii luptători ucraineni rămaşi, adăpostiţi în combinatul siderurgic Azovstal, refuză să se predea, cerând comunităţii internaţionale "garanţii de securitate" pentru a se retrage, potrivit CNN. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Câteva sute de civili, lipsiţi de hrană şi apă, s-au adăpostit acolo împreună cu batalionul 36 al armatei ucrainene şi batalionul Azov, ultimele două unităţi de luptă din Mariupol, potrivit autorităţilor ucrainene. Moscova, care a lansat mai multe ultimatumuri luptătorilor ucraineni, este hotărâtă să cucerească acest port care să-i permită să se conecteze total cu Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, şi republicile separatiste proruse din Donbas, adaugă AFP.

Comandantul de la Mariupol face un "ultim" apel pentru ajutor
Internațional

Comandantul de la Mariupol face un "ultim" apel pentru ajutor

Ultimul strigăt de ajutor din Mariupol. Un comandant al pușcașilor marini ucraineni din Mariupol a făcut ceea ce a descris ca fiind "ultima adresă către lume" a trupelor sale, care încearcă să reziste forțelor rusești copleșitoare din oraș. Acestea erau depășite numeric și nu mai aveau provizii, a declarat maiorul Serhiy Volyna. Termenul limită impus de Rusia pentru capitularea forțelor ucrainene a trecut fără ca trupele să dea semne că s-ar fi conformat. Ultimii supraviețuitori se adăpostesc în uriașa uzină siderurgică Azovstal din oraș, se pare că împreună cu 1.000 de civili. Ultimul strigăt de ajutor din Mariupol Kievul a declarat că a existat un acord provizoriu pentru salvarea unor civili din oraș. Primarul orașului, Vadym Boichenko, a declarat la televiziunea națională că Ucraina spera să trimită miercuri 90 de autobuze pentru a evacua aproximativ 6.000 de persoane. El a spus că aproximativ 100.000 de persoane sunt blocate în Mariupol, potrivit BBC. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Cu toate acestea, guvernatorul regional Pavlo Kyrylenko a declarat ulterior că mai puține autobuze decât cele planificate au reușit să ajungă la civilii blocați și nu mulți au fost evacuați. https://twitter.com/razomforukraine/status/1516573099969466376 "Oamenii s-au adunat, desigur, la punctele de întâlnire convenite, dar puțini dintre ei au urcat în autobuze", a declarat el pentru agenția de presă Reuters, fără a oferi cifre specifice. Combinatul Azovstal - ultimul bastion de rezistență din Mariupol Combinatul siderurgic Azovstal - o uzină masivă de 10 km pătrați, situată în sud-estul orașului - a devenit ultimul centru al rezistenței ucrainene din Mariupol. Nu este clar câte trupe ucrainene au mai rămas în oraș, dar într-un mesaj video trimis la BBC, maiorul Volyna, a declarat că aproximativ 500 de soldați răniți sunt îngrijiți la uzina siderurgică. Maiorul Volyna, care conduce batalionul 36 de pușcași marini, a declarat că trupele sale au rămas fără provizii și că videoclipul a marcat "ultima noastră adresă către lume". S-ar putea să fie ultima noastră dintotdeauna". El a spus că forțele rusești le depășesc numeric pe ale sale de "zeci de ori" și că, în timp ce moralul ucrainenilor rămâne ridicat, forțele Moscovei "prevalează în aer, în artilerie, în trupele de la sol și în mașini și tancuri". Pe măsură ce forțele rusești au avansat încet în inima orașului Mariupol, vastul complex Azovstal a devenit casa a mii de soldați ucraineni, inclusiv a luptătorilor din batalionul Azov - o unitate controversată a gărzii naționale cu legături cu extrema dreaptă. Situl este o masă de tuneluri și ateliere și oferă un avantaj natural apărătorilor. Rusia a bombardat fabrica cu artilerie și raiduri aeriene, iar Moscova a emis două cereri pentru ca trupele să se predea. Un consilier al președintelui Volodimir Zelenski a declarat că Rusia îi vizează pe apărători cu "bunker busters" - bombe colosale concepute pentru a penetra blindajele groase și a ucide țintele din subteran.

Ramzan Kadîrov dă asigurări că Rusia va controla joi oțelăria Azovstal - ultimul bastion de rezistență din Mariupol
Internațional

Ramzan Kadîrov dă asigurări că Rusia va controla joi oțelăria Azovstal - ultimul bastion de rezistență din Mariupol

Rușii vor să pună mâna pe Mariupol în Joia Mare. Liderul cecen Ramzan Kadîrov a promis că combinatul siderurgic Azovstal din oraşul asediat Mariupol, în estul Ucrainei, va fi sub control rusesc în cursul zilei de joi, informează DPA. "Astăzi, înainte sau după prânz, Azovstal va fi complet sub controlul forţelor armate ruse", a declarat Kadîrov, ale cărui unităţi luptă în Ucraina, joi dimineaţă devreme pe canalul Telegram. Rușii vor să pună mâna pe Mariupol în Joia Mare Kadîrov a mai spus că luptătorii ucraineni care au rămas în combinat încă au posibilitatea de a se preda dimineaţa. Dacă ar face acest lucru, el este sigur că conducerea rusă va lua "decizia corectă", potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Potrivit informaţiilor ruse, în jur de 2.500 de luptători ucraineni şi mercenari străini sunt încă la Azovstal. Potrivit rapoartelor ucrainene, aproximativ 1.000 de civili s-ar adăposti acolo. Miercuri dimineaţă, comandantul puşcaşilor marini rămaşi a cerut ca luptătorii săi să fie evacuaţi - inclusiv 500 răniţi - într-o terţă ţară. Miercuri seară, în cadrul discuţiilor cu Rusia, doi reprezentanţi ai delegaţiei ucrainene s-au declarat gata să vină la Mariupol să negocieze evacuarea militanţilor şi a civililor din combinatul siderurgic.

Turcia acuză faptul că există țări NATO care doresc un război de durată în Ucraina
Internațional

Turcia acuză faptul că există țări NATO care doresc un război de durată în Ucraina

Turcia acuză NATO. Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a acuzat miercuri că ţări membre NATO doresc un război de durată în Ucraina pentru a slăbi Moscova, informează AFP. "Există ţări din NATO care doresc ca războiul să continue", a apreciat şeful diplomaţiei turce. Turcia acuză NATO "Obiectivul lor este slăbirea Rusiei", a adăugat Cavusoglu, în timp ce negocierile ruso-ucrainene, care ar fi trebuit să continue online de la ultima întâlnire faţă în faţă de la Istanbul la sfârşitul lunii martie, par să se fi blocat, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că ucrainenii "nu încetează să revină asupra a ceea ce s-a căzut de acord". Membră NATO şi aliat al Ucrainei, ţară căreia i-a livrat drone de luptă, Turcia încearcă încă de la începutul conflictului din Ucraina să medieze între Moscova şi Kiev. Turcia a găzduit de două ori negocieri directe între cele două părţi: pe 10 martie la nivel ministerial în Antalya şi pe 29 martie la Istanbul.

Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului sunt alarmați de evoluția războiului lui Putin din Ucraina
Internațional

Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului sunt alarmați de evoluția războiului lui Putin din Ucraina

Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului au început tot mai mult să se teamă că invazia a fost o greșeală catastrofală – dar spun că președintele rus nu va ceda și că nu este în pericol de a pierde puterea, anunță Bloomberg într-o amplă analiză. La aproape opt săptămâni după ce Vladimir Putin și-a trimis trupele în Ucraina, pierderile militare în creștere și izolarea internațională fără precedent cu care se confruntă Rusia, îi fac pe pe din ce în ce mai mulți dintre apropiații cercului puterii de la Kremlin să fie alarmați și să se întrebe dacă decizia de a intra în acest război nu a fost una greșită Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului sunt alarmați Numărul criticilor de la vârful puterii sunt destul de puțini, însă este vorba despre înalți funcționari de stat. Bloomberg vorbește despre zece astfel de persoane care cunosc foarte bine situația, care au vorbit sub protecția anonimatului de teama unor represalii. Toți au declarat că nu văd nicio șansă ca președintele rus să-și schimbe politica din ultimele luni și că nu văd vreo posibilitate ca Putin să întâmpine probleme interne care să ducă la schimbarea acestuia. Conform surselor, Vladimir Putin a început să ia decizii, aproape exclusiv, într-un cerc restrâns din care fac parte doar consilieri cu o viziune dură, apropiată de cea a liderului de la Moscova. Mai mult, a respins, de mai multe ori, încercările altor oficiali de a-l avertiza asupra costurilor economice și politice foarte mari pe care începe să le implice războiul din Ucraina. Mai mult, unele dintre sursele anonime citate au spus că este din ce în ce mai plauzibilă teama exprimată de oficialii serviciilor de informații americane că Putin ar putea recurge la o utilizare limitată a armelor nucleare dacă se va confrunta cu un eșec în campania din Ucraina pe care el o consideră ca fiind o misiunea istorică. Stabilitate economică suprarealistă după sancțiunile Occidentului Cu siguranță, mare parte din elita Rusiei sprijină pentru războiul lui Putin, tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului îmbrățișând atât în public, cât și în privat, narațiunea Kremlinului conform căreia conflictul cu Occidentul este inevitabil și că economia se va adapta la sancțiunile radicale impuse de SUA și aliații săi. Și la nivelul populației sprijinul pentru politica lui Putin rămâne unul consistent, deoarece șocul inițial și perturbarea sancțiunilor au făcut loc unui fel de stabilitate suprarealistă în Rusia. Totuși, din ce în ce mai mulți oameni din interior au ajuns să creadă că angajamentul „țarului de la Kremlin” de a continua invazia va condamna Rusia la ani de izolare și tensiuni sporite care îi vor lăsa economia paralizată, securitatea compromisă și influența sa globală distrusă. Reacția Occidentului i-a surprins pe mulți de la Kremlin Câțiva oligarhi au făcut deja declarații voalate care au pus la îndoială strategia Kremlinului, însă mulți oameni puternici din sistem se tem de represiunea din ce în ce mai mare împotriva disidenței față de linia Moscovei. Mulți actori importanți de la Kremlin au fost surprinși de viteza și amploarea răspunsului din partea SUA și a aliaților săi, cu sancțiuni care îngheață jumătate din rezervele de 640 de miliarde de dolari ale băncii centrale a Rusiei. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state În plus, companiile străine care au renunțat la zeci de ani de investiții pentru a închide operațiunile aproape peste noapte, dar și extinderea sprijinul militar acordat Kievului au completat acest tablou care a șocat efectiv mulți oameni de decizie din jurul lui Putin. Potrivit unor persoane familiare cu situația, mai mulți înalți oficiali de la Moscova au încercat de mai multe ori să-i explice președintelui rus că impactul economic al sancțiunilor va fi devastator și că va șterge cele două decenii de creștere și standarde de viață mai ridicate pe care Putin le-a oferit în timpul guvernării sale. Putin este încrezător că populația îl susține Putin a respins însă avertismentele, spunând că, în timp ce Rusia va plăti un cost uriaș, Occidentul nu i-a lăsat altă alternativă decât să poarte război, au spus sursele citate. Public, Putin spune că „blitzkrieg-ul economic” a eșuat și economia se va adapta. „Președintele rămâne încrezător că populația îl susține, că rușii sunt pregătiți să îndure ani de sacrificii pentru viziunea sa despre măreția națională”, au spus sursele citate. Cu ajutorul unui control dur, rubla și-a recuperat „pe hârtie” majoritatea pierderilor inițiale și, în timp ce inflația a crescut, perturbările economice rămân relativ limitate până acum. Putin este hotărât să continue lupta, chiar dacă Kremlinul a trebuit să-și reducă ambițiile de la o preluare rapidă și radicală a unei mari părți a Ucrainei, la o luptă obositoare pentru Donbas. Conform acelorași surse, dacă Rusia s-ar mulțumi cu mai puțin țara ar rămâne fără speranță și va fi vulnerabilă și slabă în fața amenințării percepute ca venind din partea SUA și a aliaților săi. Cercul decizional al lui Putin, din ce în ce mai restrâns Potrivit informațiilor primite de două persoane din cercul puterii de la Moscova care au ținut să rămână anonime, citate de Bloomberg, în săptămânile de după începutul invaziei, contactele și cercul de consilieri al lui Putin s-a restrâns și mai mult față de grupul și așa scăzut de persoane cu o viziune dură pe care l-a consultat în mod regulat înainte de conflict. Decizia de invadare ar fi fost luată de Putin și de câțiva consilieri apropiați care i-ar fi cuprins pe ministrul Apărării Serghei Șoigu, șeful Statului Major General Valery Gerasimov și Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei. Contactat de Bloomberg, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns solicitării de a comenta pe acest subiect. Pericolul folosirii armelor nucleare în Ucraina, din ce în ce mai mare Întrebat în mod repetat, într-un interviu acordat marți, dacă Rusia ar putea folosi arme nucleare în Ucraina, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, nu a dat un răspuns direct. Mai mult, criticii nu văd niciun semn că Putin este pregătit să ia în considerare întreruperea invaziei, având în vedere pierderile, sau să facă concesiile serioase necesare pentru a ajunge la o încetare a focului. Având în vedere dominația sa totală asupra sistemului politic din Rusia, putem spune fără a greși că viziunile alternative prind rădăcini doar în privat. Conform informațiilor obținute de Bloomberg din interior calculele greșite ale Kremlinului din primele zile ale ofensivei au fost determinate de informațiile limitate la care au avut acces ceea ce i-a determinat să parieze pe un sprijin mai larg în rândul trupelor și oficialilor ucraineni, precum și pe un progres militar mai rapid În plus, Vladimir Putin l-a subestimat și pe Volodimir Zelenski, percepându-l inițial ca fiind un lider slab. Roman Abramovici l-a sfătuit pe Putin să nu îl desconsidere pe Zelenski De exemplu, mai multe persoane care au asistat la discuții spun că Roman Abramovici, miliardarul care a ajutat în negocierile eșuate de pace de până acum, a fost nevoit să facă eforturi mari pentru a-l convinge pe Putin că președintele ucrainean, un fost actor de comedie, nu va fugi din țară odată ce va începe invazia. Miliardarul Roman Abramovici a fost implicat în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina - Foto: Wikimedia Commons Potrivit lui Andrei Soldatov, expert în serviciile de securitate ruse, în interiorul Serviciului Federal de Securitate - FSB (succesorul vechiului KGB), frustrarea față de eșecul invaziei de până acum este în creștere. Surse din interior au declarat pentru Bloomberg că mulți din cadrul FSB se așteptau ca luptele să nu dureze mai mult de câteva săptămâni. Doar un singur înalt oficial s-a rupt până acum într-un mod public de Kremlin din cauza invaziei. Este vorba despre Anatoly Chubais, arhitectul nepopular al privatizărilor din Rusia anilor 1990. El a părăsit efectiv țara, iar Vladimir Putin l-a îndepărtat din funcție. Ești din conducere și părăsești Rusia, ești trădător Potrivit surselor din interior, altora care au încercat să demisioneze – inclusiv șefa băncii centrale, Elvira Nabiullina – li s-a spus că trebuie să rămână pentru a ajuta la gestionarea efectelor economice. Aceleași surse au declarat că, mai mult, unii oficiali de rang inferior au cerut chiar să fie transferați la locuri de muncă care nu au legătură cu elaborarea politicilor. Pe cei care au plecat din Rusia, înalt-oficialii de la Kremlin i-a calificat, pur și simplu, drept „trădători”. Printre oligarhii care și-au văzut iahturile, proprietățile și alte bunuri confiscate în temeiul sancțiunilor impuse de SUA și aliații săi, există câțiva care au criticat războiul - deși fără a-l menționa pe Vladimir Putin. Oleg Deripaska este primul oligarh care a spus că războiul din Ucraina este o nebunie - Foto: Flickr Oleg Deripaska , supranumit și „magnatul metalelor”, a spus la sfârșitul lunii martie că războiul este pur și simplu o„nebunie”. El a susținut că s-ar fi putut încheia „cu trei săptămâni în urmă printr-o negociere rezonabilă”. Deripaska a avertizat însă că luptele ar putea continua „încă câțiva ani”. Unii membrii din elita moscovită au susținut chiar o linie și mai dură. După ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apărat o prezentatoare de televiziune proeminentă care a părăsit țara în zilele de după invazie, liderul cecen Ramzan Kadyrov - ale cărui trupe luptă în Ucraina - l-a acuzat pe Peskov de lipsă de patriotism. „Putin și-a construit regimul în principal pe sprijinul populației, ceea ce i-a oferit mijloacele necesare de a controla elita”, a declarat pentru Bloomberg consultantul politic al R.Politik, Tatiana Stanovaya. „Nu există loc pentru dezacord sau pentru alte discuții. Toată lumea trebuie doar să se descurce și să pună în aplicare ordinele președintelui și, atâta timp cât Putin ține situația sub control, oamenii îl vor urma fără ezitare”, a încheiat Stanovaya.

Daniil Medvedev ar putea fi interzis la Wimbledon. Ar fi primul turneu de tenis care blochează jucătorii din Rusia și Belarus
Internațional

Daniil Medvedev ar putea fi interzis la Wimbledon. Ar fi primul turneu de tenis care blochează jucătorii din Rusia și Belarus

Daniil Medvedev ar putea fi interzis la Wimbledon, scrie The Times. Publicația britanică susține că organizatorii turneului sunt la un pas de a lua decizia de a interzice toți jucătorii din Rusia și din Belarus, în acest an. Medvedev ar putea fi interzis la Wimbledon Surse au declarat pentru The Times că s-a luat în sfârșit o decizie după aproape două luni de discuții între All England Club și guvernul Regatului Unit. Oficiali ai Departamentului pentru Sport au sugerat, inițial că jucătorii ar putea da o declarație în care să se angajeze să nu transmită mesaje publice de susținere a regimului de la Moscova sau a invadării Ucrainei. Însă organizatorii turneului de la Wimbledon au apreciat că ar fi mai „fezabilă” o interdicție completă, datorită riscurilor pe care o declarație publică le-ar putea avea asupra afamiliilor jucătorilor. Tenisul este unul dintre puținele sporturi care le permite sportivilor ruși să participe în continuare la competiții, drept spotrivi neutri. Acest statut presupune ca ei să nu afișeze numele țării, drapelul, sau alte însemne naționale. La începutul lunii martie, Ministrul Sporturilor din Marea Britanie, Nigel Huddleston, a declarat că se află în discuții cu organizatorii de la Wimbledon pentru a exclude jucătorii ruși din turneu, cu excepția cazului în care aceștia vor lua o poziție clară împotriva invaziei dictate de Vladimir Putin în Ucraina. Citește și: Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova

"Vrem să vedem finalizate și alte obiective, cum ar fi școli și spitale", spune premierul Ciucă
Internațional

"Vrem să vedem finalizate și alte obiective, cum ar fi școli și spitale", spune premierul Ciucă

Proiectele de infrastructură așteptate de România. Premierul Nicolae Ciucă a inaugurat miercuri Sala Polivalentă din municipiul Oradea. El a subliniat importanța continuării proiectelor vitale de infrastructură din România precum școlile și spitalele mult așteptate și promise de mai toți politicienii. Proiectele de infrastructură așteptate de România “La nivelul Guvernului dorim ca toate aceste activități pe care noi le-am trecut în programul de guvernare să continue să se desfășoare și ne dorim foarte mult ca dincolo de aceste obiective, urmează să mai inaugurăm anul acesta două săli de sport la Pitești și Bistrița, dar în afară de acestea ne dorim să vedem finalizate și alte obiective, precum școli, spitale și lucrăm împreună cu autoritățile locale ca acestea să intre într-un ritm constant și să fie finalizate, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Infrastructura rutieră trebuie să continue, să o finalizăm. Acestea sunt demersurile pe care trebuie să le facem astfel încât trebuie să reușim să asigurăm partea aceasta de infrastructură atât de necesare dezvoltării economice”, a declarat premierul Ciucă la inaugurarea Sălii Polivalente din Oradea. Nicolae Ciucă a adăugat că Sala Polivalentă "va permite desfăşurarea evenimentelor sportive şi culturale atât la nivel naţional, cât şi internaţional". Valoarea lucrărilor se ridică la 25 de milioane de euro, din care 20 de milioane au fost bani de la Guvernul României, iar cinci milioane de la autorităţile locale. Premierul se află în vizită de lucru în Bihor, având în program şi participarea la festivităţile dedicate zilei de 20 aprilie 1919, vizite la obiective din judeţ şi întâlniri cu autorităţi locale.

Tot mai mulți suedezi sprijină aderarea țării lor la NATO, arată un sondaj de opinie
Internațional

Tot mai mulți suedezi sprijină aderarea țării lor la NATO, arată un sondaj de opinie

Suedia și apropierea de NATO. O majoritate din ce în ce mai mare de suedezi sunt în favoarea aderării la NATO, potrivit unui sondaj de opinie realizat miercuri, în timp ce factorii de decizie politică din Suedia și Finlanda analizează dacă invazia Rusiei în Ucraina ar trebui să ducă la sfârșitul unor decenii de neutralitate militară. Sondajul realizat de Demoskop și comandat de ziarul Aftonbladet a arătat că 57% dintre suedezi sunt acum în favoarea aderării la NATO, în creștere de la 51% în martie. Cei care se opun aderării au scăzut de la 24% la 21%, în timp ce cei care sunt indeciși au scăzut de la 25% la 22%. Suedia și apropierea de NATO Sondajul din martie a fost primul care a arătat o majoritate a suedezilor în favoarea aderării la NATO. Suedia nu a mai fost în război de pe vremea lui Napoleon și și-a construit politica de securitate pe "neparticiparea la alianțe militare", potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Dar, la fel ca Finlanda, invazia Ucrainei, pe care Moscova o numește "operațiune militară specială", a forțat o regândire radicală. Ambele țări sunt acum considerate ca având mari șanse să se alăture alianței de 30 de națiuni. Guvernul Suediei revizuiește politica de securitate cu un raport care va fi prezentat înainte de sfârșitul lunii mai, iar social-democrații aflați la putere organizează o dezbatere internă pentru a decide dacă vor renunța la obiecția lor de lungă durată față de NATO. Sondajul Demoskop, care a cuprins 1.177 de interviuri realizate între 14 și 19 aprilie, a arătat, de asemenea, un sprijin tot mai mare pentru aderare în rândul alegătorilor social-democrați, un număr semnificativ mai mare de persoane fiind în favoarea aderării la alianță decât cele care se opun.

Ucraina speră să evacueze 6.000 de femei, copii și bătrâni din Mariupol
Internațional

Ucraina speră să evacueze 6.000 de femei, copii și bătrâni din Mariupol

Coridor umanitar convenit la Mariupol. Ucraina speră să evacueze miercuri 6.000 de femei, copii și bătrâni din orașul asediat Mariupol, în cazul în care un acord preliminar cu Rusia se va menține, a declarat primarul orașului. Primarul Vadym Boichenko, care a părăsit Mariupol, a declarat că 90 de autobuze așteptau să se îndrepte spre orașul-port din sudul devastat. El a avertizat că acordul este încă doar un aranjament preliminar și că aproximativ 100.000 de civili au rămas acolo. Coridor umanitar convenit la Mariupol Dacă înțelegerea se va menține, va fi primul acord la care se ajunge de la 5 martie privind crearea unui coridor sigur pentru ca civilii să fugă din Mariupol către alte orașe ucrainene. Cu toate acestea, acel acord s-a prăbușit rapid, iar mulți locuitori sunt blocați acolo de săptămâni întregi, fără energie electrică, apă curentă și alte provizii. "Intenționăm să trimitem autobuze la Mariupol, dar deocamdată este doar un acord preliminar", a declarat Boichenko la televiziunea națională, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii El a spus că zeci de mii de oameni au fost uciși în orașul de la Marea Azov, care a fost în mare parte distrus de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie. "Având în vedere situația umanitară catastrofală din Mariupol, aici ne vom concentra eforturile astăzi", a scris vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk pe Facebook, adăugând că persoanele care doresc să părăsească Mariupol ar trebui să se adune în oraș la ora 14.00. "Având în vedere situația foarte dificilă din punct de vedere al securității, este posibil să apară schimbări în timpul acțiunii coridorului", a precizat ea.

Grecia anunță că a confiscat un petrolier rusesc în cadrul sancțiunilor UE împotriva Rusiei
Internațional

Grecia anunță că a confiscat un petrolier rusesc în cadrul sancțiunilor UE împotriva Rusiei

Grecia a confiscat un petrolier rusesc. Grecia a confiscat un petrolier rusesc în largul insulei Evia, a anunțat marți paza de coastă elenă, ca parte a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană Moscovei din cauza invaziei acesteia în Ucraina. La începutul acestei luni, UE a interzis accesul navelor sub pavilion rusesc în porturile blocului celor 27 de state membre, cu unele excepții, în timp ce a adoptat noi sancțiuni radicale împotriva Rusiei pentru ceea ce Kremlinul descrie ca fiind o "operațiune militară specială". Grecia a confiscat un petrolier rusesc Nava Pegas, cu un tonaj de 115.500 de tone mort, sub pavilion rusesc, cu 19 membri ai echipajului rus la bord, a fost capturată în apropiere de Karystos, pe coasta sudică a insulei Evia, situată chiar în largul Greciei continentale, în apropiere de Atena, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Ambasada Rusiei la Atena, capitala Greciei, a declarat pe Twitter că analizează cazul și că este în contact cu autoritățile elene. "A fost confiscat ca parte a sancțiunilor UE", a declarat un oficial al Ministerului grec al Transporturilor Maritime. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a declarat că Statele Unite au salutat eforturile Greciei de a pune în aplicare sancțiunile "inițiate ca răspuns la invazia brutală și neprovocată a Rusiei în Ucraina". "Suntem la curent cu rapoartele potrivit cărora petrolierul este încărcat cu țiței iranian", a adăugat purtătorul de cuvânt, fără a lua poziție cu privire la veridicitatea acestor rapoarte. Un oficial al pazei de coastă grecești a declarat că încărcătura de petrol a navei nu a fost confiscată. Nu a fost clar cine a fost navlositorul încărcăturii, dar nava era administrată de Transmorflot, cu sediul în Rusia.

Războiul Rusiei din Ucraina este de vină pentru creșterea insecurității alimentare la nivel mondial, spune un oficial SUA
Internațional

Războiul Rusiei din Ucraina este de vină pentru creșterea insecurității alimentare la nivel mondial, spune un oficial SUA

Putin este responsabil pentru instabilitatea alimentară. Războiul Rusiei din Ucraina este de vină pentru exacerbarea insecurității alimentare "deja grave" la nivel mondial, șocurile de preț și de aprovizionare adăugându-se la presiunile inflaționiste globale, a declarat marți secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen. Chiar și înainte de război, peste 800 de milioane de persoane - sau 10% din populația mondială - sufereau de insecuritate alimentară cronică, a declarat Yellen, iar estimările au arătat că numai creșterea prețurilor la alimente ar putea împinge în sărăcie cel puțin 10 milioane de persoane în plus. Putin este responsabil pentru instabilitatea alimentară Yellen a declarat în cadrul unui grup de experți la nivel înalt că țările ar trebui să evite interdicțiile de export care ar putea crește și mai mult prețurile, intensificând în același timp sprijinul pentru populațiile vulnerabile și pentru micii fermieri, un mesaj subliniat de ministrul german de finanțe Christian Lindner, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii "Vreau să fiu clară: acțiunile Rusiei sunt responsabile pentru acest lucru", a spus Yellen, adăugând că Statele Unite lucrează de urgență cu partenerii și aliații pentru a "contribui la atenuarea efectelor războiului nesăbuit al Rusiei asupra celor mai vulnerabile persoane din lume". Lindner, vorbind în numele Grupului celor șapte economii avansate, a declarat că este nevoie de o acțiune țintită și coordonată, dar a făcut apel la toate țările să "mențină piețele agricole deschise, să nu stocheze și să nu rețină stocuri și să nu impună restricții nejustificate la exportul de produse agricole sau nutrienți". El a declarat că G7, condus în prezent de Germania, s-a angajat să colaboreze cu instituțiile financiare internaționale și cu organizații guvernamentale cu idei similare pentru a "acționa într-un mod agil". Trezoreria SUA lucrează la un "plan de acțiune" Trezoreria a precizat că participanții au convenit să lucreze la un "plan de acțiune" pentru a încadra problema, a schița principii comune pentru un răspuns coordonat și a trasa acțiuni pe termen scurt și lung. Yellen a subliniat angajamentul Washingtonului de a autoriza ajutorul umanitar esențial și de a asigura disponibilitatea alimentelor și a produselor agricole de bază în beneficiul oamenilor din întreaga lume, chiar dacă a continuat să își intensifice sancțiunile și alte măsuri economice împotriva Rusiei. Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat ulterior, în cadrul unui eveniment separat, că economiile avansate ar trebui să sporească ajutorul alimentar acordat țărilor în curs de dezvoltare și să depună eforturi pentru a crește producția de alimente, energie și îngrășăminte. El a spus că plățile în numerar sau cupoanele ar fi o modalitate bună de a ajuta fermierii din țările sărace să cumpere îngrășăminte pentru a asigura o producție alimentară continuă. Șefa FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că criza privind securitatea alimentară pune și mai multă presiune asupra celor 60% dintre țările cu venituri mici care se află în dificultate sau aproape de a se confrunta cu probleme de îndatorare și a îndemnat China și creditorii din sectorul privat să "își intensifice de urgență participarea" la cadrul comun al G20 pentru tratarea datoriilor.

Antony Blinken îndeamnă Israelul și palestinienii să "să pună capăt ciclului de violenţe"
Internațional

Antony Blinken îndeamnă Israelul și palestinienii să "să pună capăt ciclului de violenţe"

Războiul palestino-israelian a escaladat . Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a discutat telefonic marţi cu lideri israelieni şi palestinieni pentru a-i îndemna "să pună capăt ciclului de violenţe", după escaladarea din ultimele săptămâni, scrie AFP. În convorbiri separate cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, şi cu ministrul israelian de externe, Yair Lapid, Antony Blinken a subliniat "importanţa de a vedea palestinienii şi israelienii lucrând pentru a pune capăt ciclului de violenţe", a declarat Departamentul de Stat în două comunicate. Războiul palestino-israelian a escaladat El le-a mai cerut ambelor părţi să dea dovadă de "reţinere" şi "să se abţină de la orice acţiune sau declaraţie care să alimenteze escaladarea tensiunilor", inclusiv privind Esplanada Moscheilor din Ierusalimul de Est, al treilea loc cel mai sfânt al islamului, dar şi cel mai sfânt loc al iudaismului sub numele său de Muntele Templului. Secretarul de stat american a discutat deja luni cu omologul său iordanian, Ayman Al Safadi, pentru a insista asupra "importanţei păstrării statu-quo-ului istoric" la aceste locuri sfinte administrate de Iordania, dar al căror acces este controlat de statul evreu, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În convorbirea său cu ministrul israelian de externe, Antony Blinken "a reiterat sprijinul de neclintit al guvernului" american "pentru securitatea Israelului şi a condamnat recentele atacuri cu rachete dinspre Fâşia Gaza". Liderului palestinian i-a reafirmat angajamentul "Statele Unite de a îmbunătăţi calitatea vieţii poporului palestinian în mod concret". Violențele dintre cele două state s-au agravat în ultimele săptămâni Antony Blinken a pledat pe lângă cei doi pentru "o soluţie negociată cu două state" care să trăiască unul lângă altul, în pofida unui proces de pace muribund. Aceste violenţe intervin într-un context de tensiuni continue între israelieni şi palestinieni, agravate de patru atacuri comise în Israel între 22 martie şi 7 aprilie, care au făcut 14 morţi în total. În urma acestor atacuri, armata israeliană a desfăşurat mai multe operaţiuni, unele dintre ele soldate cu morţi, în Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de statul evreu din 1967, în special în regiuni de unde erau originari unii autori ai atacurilor din Israel. Peste 150 de palestinieni au fost răniţi în altercaţii cu forţele israeliene, vineri şi duminică, pe Esplanada Moscheilor, care au coincis cu sărbătoarea Paştelui evreiesc şi cu luna sfântă a musulmanilor, Ramadan, potrivit AFP.

Rusia a plănuit să invadeze Belarusul după alegeri, susțin oficiali ucraineni
Internațional

Rusia a plănuit să invadeze Belarusul după alegeri, susțin oficiali ucraineni

Rusia voia să invadeze Belarusul. Rusia a planificat o invazie a Belarusului după alegerile contestate din 2020, a susținut departamentul de informații al Ministerului ucrainean al Apărării, publicând documente recent descoperite. Documentele dezvăluie pregătirea Armatei 1 de tancuri a Rusiei pentru invazia și capturarea Belarusului, a susținut marți ministerul. Rusia voia să invadeze Belarusul "După falsificarea alegerilor prezidențiale din Belarus, Federația Rusă a elaborat un plan de invadare și de suprimare a protestelor populare", a susținut agenția ucraineană. "Ocuparea Belarusului a fost planificată sub pretextul evitării implicării Rusiei "în regiunea continentală europeană într-un război regional sau pe scară largă cu statele membre NATO din Occident", potrivit FoxNews. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Ministerul a evidențiat un document intitulat "Legenda planului de regrupare a unităților și unităților militare ale Armatei 1 de tancuri în zona de misiune". Belarus a organizat alegeri prezidențiale duminică, 9 august 2020, iar votul anticipat s-a desfășurat între 4 și 8 august. Comisia Electorală Centrală a raportat că președintele în exercițiu, Alexander Lukașenko, a câștigat alegerile cu puțin peste 80% din voturi. El a câștigat toate alegerile prezidențiale din 1994, însă observatorii internaționali au condamnat trei din cele patru alegeri ca fiind nici libere, nici corecte. Candidata opoziției, Sviatlana Tsikhanouskaya, a susținut că a obținut o victorie decisivă în primul tur cu cel puțin 60% din voturi, iar campania sa a format Consiliul de coordonare pentru a facilita transferul de putere și și-a declarat intenția de a organiza "proteste pe termen lung" împotriva rezultatelor oficiale. Uniunea Europeană a impus sancțiuni oficialilor bieloruși considerați responsabili de "violență, represiune și fraudă electorală".

Iohannis a subliniat la consultările cu Biden importanța creării accelerate a Grupului de luptă în România
Internațional

Iohannis a subliniat la consultările cu Biden importanța creării accelerate a Grupului de luptă în România

Grupul de luptă NATO, vital pentru România. Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la invitaţia omologului american, Joe R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliaţi, ai instituţiilor UE şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Grupul de luptă NATO, vital pentru România Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluţiilor umanitare dramatice din Ucraina şi al pregătirilor militare ale Federaţiei Ruse pentru reluarea ofensivei. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Sursa citată precizează că liderii au analizat situaţia de securitate şi perspectivele de evoluţie ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forţate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, şi au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar şi distrugerile masive ale zonelor locuite şi ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curţii Penale Internaţionale de a investiga, a judeca şi condamna pe cei responsabili pentru crimele comise. Liderii au evaluat şi strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, şi au abordat măsurile ferme şi coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internaţională, cu referire la pachetele extinse de sancţiuni, pentru contracararea acţiunilor Rusiei. În intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis a salutat continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice, precum şi cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, în contextul regional cu impact asupra securităţii euroatlantice şi globale, arată sursa citată. Iohannis condamnă ferm crimele comise de ruși în Ucraina "Preşedintele României a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor şi continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra ţintelor civile", precizează Administraţia Prezidenţială. Şeful statului a menţionat demersurile complexe întreprinse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic şi umanitar. El a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă şi cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetăţeni ucraineni de la frontieră şi găzduirea refugiaţilor pe teritoriul ţării noastre. Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a evidenţiat şi impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al Alianţei, în special la Marea Neagră. Totodată, el a subliniat importanţa implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcţia echilibrării şi a consolidării prezenţei NATO pe Flancul Estic, pe termen lung. Şeful statului a reiterat faptul că actuala situaţie gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiune şi a evocat deciziile privind transformarea şi adaptarea pe termen lung a Alianţei, care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră