miercuri 21 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Avertismentul lui Boris Johnson: Realist vorbind, Rusia poate copleși Ucraina și câștiga războiul, care poate dura până în 2023

Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul. Premierul britanic Boris Johnson a descris vineri drept "realistă" posibilitatea ca războiul în Ucraina să dureze până la sfârşitul anului 2023 şi chiar ca Rusia să-l câştige prin determinarea de a-şi continua ofensiva copleşitoare, relatează France Presse şi postul CNN. Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul Întrebat la o conferinţă de presă în capitala Indiei, New Delhi, despre o asemenea durată a războiului şi scenariul unei posibile victorii ruse, premierul britanic a răspuns: "Este o posibilitate realistă, da, desigur". Preşedintele rus Vladimir "Putin are o armată uriaşă (...), el a făcut o greşeală catastrofală şi singura opţiune pe care o are acum este să continue să folosească abordarea copleşitoare, bazată pe utilizarea artileriei, pentru a încerca să-i zdrobească pe ucraineni", a remarcat Johnson cu privire la situaţia militară din Ucraina. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Unde după retragerea din nordul acestei ţări şi din zona Kievului trupele ruse se concentrează acum pe partea de est Ucrainei, fără să fi început încă ofensiva acolo cu toată forţa. UK, tancuri Poloniei. Polonia, tancuri Ucrainei În ce priveşte sprijinul militar pentru Ucraina în acest nou context militar, Johnson a spus că Marea Britanie are în vedere să furnizeze tancuri Poloniei, pentru ca în schimb aceasta din urmă să transfere din stocul său Ucrainei tancuri T-72 de concepţie sovietică, aflate deja în dotarea armatei ucrainene şi pe care militarii ucraineni ştiu să le folosească. Cât despre tratativele ruso-ucrainene, premierul britanic a apreciat că o negociere "realistă" pentru a pune capăt conflictului "nu pare probabilă în acest moment". Mai multe runde de negocieri între cele două părţi au avut loc de la începutul războiului, dar acum aceste tratative sunt în impas, Moscova acuzând Kievul că dă dovadă de inconsecvenţă după ce Ucraina a revenit asupra unor propuneri formulate la sesiunea de tratative desfăşurată la sfârşitul lunii martie la Istanbul.

Avertismentul lui Boris Johnson: Realist vorbind, Rusia poate copleși Ucraina și câștiga războiul, care poate dura până în 2023
Secretarul general al ONU, la Moscova și Kiev la 60 de zile de la invadarea Ucrainei
Internațional

Secretarul general al ONU, la Moscova și Kiev la 60 de zile de la invadarea Ucrainei

Liderul ONU, la Moscova și Kiev. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va vizita săptămâna viitoare Rusia, unde va fi primit de Vladimir Putin, iar două zile mai târziu va merge în Ucraina, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, notează AFP. Liderul ONU, la Moscova și Kiev "Marţi, 26 aprilie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va sosi la Moscova pentru discuţii cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. El va fi primit şi de preşedintele Vladimir Putin", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ONU a confirmat ulterior această vizită, care va marca prima întâlnire dintre Antonio Guterres şi Vladimir Putin de la începutul ofensivei ruse în Ucraina. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Şeful ONU va vizita apoi Ucraina unde "va avea o întâlnire cu ministrul de externe Dmitro Kuleba şi va fi primit de preşedintele Volodimir Zelenski la 28 aprilie", a anunţat Organizaţia într-un comunicat. De asemenea, Antonio Guterres intenţionează să se întâlnească la faţa locului cu echipele agenţiilor ONU "pentru a discuta despre o consolidare a ajutorului umanitar destinat ucrainenilor". Antonio Guterres le-a trimis marţi scrisori preşedintelui Putin şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cerând să fie primit la Moscova şi Kiev. ONU, irelevantă în criza ucraineană De la începutul intervenţiei ruse în Ucraina la 24 februarie, ONU a fost marginalizată în conflict, printre altele din cauza rupturii provocate de această criză între cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, din care Moscova face parte împreună cu Washington, Paris, Londra şi Beijing. De când Antonio Guterres a afirmat că Rusia încalcă Carta ONU prin trimiterea de trupe în Ucraina, preşedintele rus a declinat orice contact cu şeful ONU, refuzând să discute cu acesta la telefon. Antonio Guterres a avut, de asemenea, puţine contacte cu preşedintele ucrainean, cu care a purtat o singură convorbire telefonică, la 26 februarie. Marţi, el a denunţat noua ofensivă rusă în estul Ucrainei şi a cerut ambelor părţi să înceteze lupta pentru o "pauză umanitară" de patru zile cu ocazia Paştelui ortodox.

UE revoluționează relația cu platformele sociale: acord pe DSA, regulamentul care va controla conținutul periculos online
Internațional

UE revoluționează relația cu platformele sociale: acord pe DSA, regulamentul care va controla conținutul periculos online

UE, acord pe DSA, reglementare online. Statele membre ale UE, Comisia şi Parlamentul au finalizat sâmbătă o nouă legislaţie care va permite să se lupte mai bine împotriva derivelor pe internet, cum ar fi discursurile instigatoare la ură, campaniile de dezinformare sau vânzarea de produse contrafăcute, notează AFP. UE, acord pe DSA, reglementare online După mai multe luni de negocieri, s-a ajuns la un "acord" între instituţiile europene cu privire la "Regulamentul privind serviciile digitale" (Digital Services Act - DSA) care va impune marilor platforme, precum Facebook (Meta) sau Amazon, să elimine mai bine conţinutul online ilegal şi periculos, a anunţat pe Twitter comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, iniţiatorul proiectului împreună cu colega sa de la Concurenţă, Margrethe Vestager. "Acest acord este istoric", a salutat imediat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, "noile noastre reguli vor proteja utilizatorii online, vor asigura libertatea de exprimare şi oportunităţi pentru întreprinderi". O premieră mondială "DSA este o premieră mondială în ceea ce priveşte reglementarea digitală", a subliniat Consiliul UE, care reprezintă cele 27 de state membre, într-un comunicat. Textul "tocmai a consacrat principiul că ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal şi online. Acesta urmăreşte să protejeze spaţiul digital împotriva difuzării de conţinut ilegal şi să garanteze protecţia drepturilor fundamentale ale utilizatorilor", potrivit sursei. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Regulamentul privind serviciile digitale este una dintre cele două părţi ale unui plan de anvergură prezentat în decembrie 2020 de executivul european. Prima parte, regulamentul pieţelor digitale (Digital Markets Act, DMA), care abordează practicile anticoncurenţiale, a fost încheiată la sfârşitul lunii martie. Campaniile de ură online au ucis oameni DSA, la rândul său, actualizează directiva de comerţ electronic, născută acum 20 de ani, când platformele gigantice erau încă embrionare. Obiectiv: să pună capăt exceselor reţelelor sociale care au ajuns deseori pe prima pagină a publicaţiilor: asasinarea profesorului de istorie Samuel Paty în Franţa după o campanie de ură în octombrie 2020, atacul manifestanţilor asupra Capitoliului SUA în ianuarie 2021, în parte planificat pe Facebook şi Twitter. Partea întunecată a internetului se referă şi la platformele de vânzare invadate cu produse contrafăcute sau defecte, care pot fi periculoase, cum ar fi jucăriile pentru copii care nu respectă standardele de siguranţă. Noi obligații pentru platformele foarte mari Noul regulament stabileşte obligaţia de a elimina "prompt" orice conţinut ilegal (conform legilor naţionale şi europene) de îndată ce o platformă ia cunoştinţă de acesta. Constrânge reţelele sociale să suspende utilizatorii care încalcă "frecvent" legea. DSA va solicita site-urilor de comerţ electronic să verifice identitatea furnizorilor lor înainte de a le oferi produsele. În centrul proiectului, noi obligaţii impuse "platformelor foarte mari", cele cu "peste 45 de milioane de utilizatori activi" în UE, adică aproximativ douăzeci de companii, a căror listă rămâne de stabilit, dar care va include Gafam (Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft), precum şi Twitter şi probabil TikTok, Zalando sau Booking. Agresiunea rusă din Ucraina a grăbit lucrurile Aceşti jucători vor trebui să evalueze riscurile asociate cu utilizarea serviciilor lor şi să pună în aplicare mijloacele adecvate pentru a elimina conţinutul problematic. Li se va impune o transparenţă sporită asupra datelor şi algoritmilor de recomandare. Ei vor fi auditaţi o dată pe an de organisme independente şi plasaţi sub supravegherea Comisiei Europene care poate aplica amenzi de până la 6% din vânzările lor anuale în cazul unor încălcări repetate. "În contextul agresiunii ruse din Ucraina şi al consecinţelor speciale privind manipularea informaţiilor online, a fost introdus un nou articol pentru a stabili un mecanism de reacţie în cazul unei crize", a indicat Consiliul European. Acest mecanism, activat prin decizie a Comisiei, va permite luarea de măsuri "proporţionale şi eficiente" împotriva platformelor foarte mari care ar contribui la răspândirea de informaţii false.

Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod "inteligent" de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României
Internațional

Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod "inteligent" de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României

România a ajutat militar Ucraina, "inteligent". Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a afirmat, vineri, că ţara sa nu comentează legat de ajutorul militar primit, adăugând că, de la începerea războiului, România a avut "o politică inteligentă". România a ajutat militar Ucraina, "inteligent" "Armelor, ca şi banilor le place liniştea şi nu comentăm legat de ceea ce primim şi de unde, dacă nu există un anunţ oficial în legătură cu asta", a punctat şeful diplomaţiei de la Kiev, aflat în vizită la Bucureşti, în conferinţa de presă comună cu ministrul Bogdan Aurescu. El a menţionat că "politica adoptată de România de la 24 februarie este una inteligentă". "Restul, puteţi interpreta dumneavoastră", a transmis Kuleba. Legat de un eventual ajutor cu armament pentru Ucraina, Bogdan Aurescu a afirmat: "Lucrurile sunt într-o evoluţie permanentă şi nu cred că se cuvine să vorbim în spaţiul public despre aceste lucruri". "România şi-a arătat adevărata faţă, de prieten" "Lăsăm la latitudinea ţării să aleagă cum ne poate ajuta, este alegerea voastră suverană, este interesul vostru naţional. În unele cazuri vedem că unele ţări pot să ajute, dar nu vor, pentru că nu vor să supere Rusia. Când vedem că acesta este cazul, atunci facem presiuni. Nu este cazul României", a completat Dmitro Kuleba. El a adăugat că nu acceptă "ipocrizia". "Ni se poate spune . (...) Ce nu acceptăm este ipocrizia. Din fericire, acesta nu este cazul României. România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă şi săritoare încă de la începutul războiului", a evidenţiat ministrul ucrainean de Externe. Războiul este momentul adevărului, a declarat, vineri, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, adăugând că, în acest context, "România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten". Kuleba: "Nu vom uita niciodată" Kuleba, aflat în vizită la Bucureşti, a fost primit de premierul Nicolae Ciucă şi a avut convorbiri cu ministrul de Externe român, Bogdan Aurescu. "Războiul este momentul adevărului, atunci vezi adevărata faţă a cuiva, iar România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten. Nu doar a vorbit, ci a şi acţionat. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” Nu vom uita niciodată", a afirmat şeful diplomaţiei de la Kiev, în conferinţa de presă comună cu Aurescu. El a adăugat că Ucraina va învinge. "Nu vă îndoiţi, vom câştiga, dar pentru a reuşi cât mai curând trebuie să cooperăm cât mai repede, pe toate palierele", a subliniat Dmitro Kuleba. 800.000 de ucraineni au intrat în România "Ucraina trebuie să câştige acest război şi sunt convins că îl va câştiga", a declarat şi ministrul Aurescu. El a adăugat că toţi ucrainenii ucişi "sunt fraţii şi surorile noastre, părinţii şi copiii noştri". Aurescu a menţionat sprijinul acordat de România în investigaţia din Ucraina a Curţii Penale Internaţionale. Până în prezent, au intrat pe teritoriul României aproximativ 800.000 de ucraineni care fugeau de război, a informat ministrul Aurescu, care a precizat că a discutat cu omologul său de la Kiev despre deschiderea de noi puncte de frontieră între cele două ţări. Bătălia finală pentru Europa Ministrul român de Externe a afirmat că, în perspectiva aderării Ucrainei, Uniunea Europeană "trebuie să arate viziune, să arate curaj". "De fiecare dată când preşedintele Putin încearcă să oprească Ucraina din dezvoltare, din procesul de integrare europeană, nu face decât să grăbească aceste procese", a subliniat Dmitro Kuleba. El a completat că ceea ce se întâmplă în prezent nu este doar "o nouă încercare a Rusiei de a-şi menţine influenţa în regiune sau de a opri Ucraina". "Este bătălia finală, bătălia finală pentru dreptul tuturor naţiunilor europene (...) de a trăi în pace, prosperitate, ca parte a unei Europe libere. Nu am îndoieli că vom câştiga. Ucraina va câştiga", a evidenţiat şeful diplomaţiei de la Kiev. Securitate comună la Marea Neagră Kuleba a mai transmis că, pentru a câştiga cât mai devreme, ţara sa are nevoie de sprijin de la parteneri. "Felicit Guvernul României, care a avut o politică inteligentă de la începutul agresiunii, pentru a fi alături de Ucraina. Toţi împărţim Marea Neagră. Acest război are legătură şi cu viitorul regiunii Mării Negre. Securitatea noastră este securitatea dumneavoastră. Ne ajutaţi pe noi, dar vă ajutaţi şi pe dumneavoastră. Daţi-ne tot ce avem nevoie pentru a lupta şi pentru a câştiga", a subliniat el. Cei din Europa care cred că acesta este doar un război între Rusia şi Ucraina nu trebuie să fie "naivi", a spus Dmitro Kuleba. "Noi, în Europa Centrală şi de Est nu suntem naivi, noi ştim istorie", a completat el. Ministrul ucrainean de Externe a mulţumit României că a primit cetăţeni din ţara sa care au fugit de război. "Aceşti oameni ar fi putut fi victime ale crimelor de război. Faptul că i-aţi primit i-a salvat", a punctat el.

VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar”
Internațional

VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar”

În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar”, constată Orthodox Times, preluând o postare a corespondantului-șef al publicației Wall Street Journal, Yaroslav Trofimov. Mariupol a avut o puternică comunitate greacă, ale cărei rădăcini vin din 1778, când grecii ortodocși au părăsit Hanatul Crimeei. Circa 18.000 de greci ar fi emigrat, atunci, la invitația împărătesei Ecaterina cea Mare, în zona Mariupol, iar Imperiul Țarist le-a acordat o largă autonomie. „În strigătele de Allahu Akbar, orașul fondat cândva de grecii care fugeau din Imperiul Otoman a fost „eliberat” de locuitorii săi de milițiile cecene ale lui Putin. Ce întorsătură a istoriei”, scrie Trofimov. To the chants of Allahu Akbar, the city once founded by Greeks fleeing the Ottoman Empire was “liberated” of its inhabitants by Putin’s Chechen militias. What a twist of history. https://t.co/q4yBSgi5Dl— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) April 21, 2022 Cecenii au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” „În timp ce la Mariupol, denumit „Orașul Maicii Domnului”, continuă luptele între ucraineni și ruși, cecenii islamiști, care luptă alături de ruși, își fac poze în ruinele orașului, strigând „Allahu Akbar”. Potrivit unui videoclip pe care liderul cecen Ramzan Kadyrov l-a postat pe contul său personal Telegram, luptătorii islamiști pozează pe câmpul de luptă, în timp ce ruinele Mariupolului se văd în spatele lor, cecenii fluturând steaguri și strigând „Allahu Akbar”. Este de remarcat faptul că aceste evenimente au loc în Săptămâna Mare a creștinilor ortodocși și în ciuda faptului că secretarul general al ONU, Antonio Gutiérrez, a cerut încetarea ostilităților timp de patru zile, cu ocazia Paștele ortodox”, scrie Orthodox Times. Partea rusă a respins armistițiul propus de ONU. Putin proclamă victoria Vladimir Putin a anunțat joi că orașul Mariupol a fost eliberat cu succes, dar a comandat să fie închisă zona indrustrială. „În final, eliberarea Mariupolului este un succes”, a spus Putin în întâlnirea cu Șoigu, difuzată la TV. Anterior, unul dintre aliații de bază ai lui Vladimir Putin, liderul cecen Ramzan Kadîrov, a spus că trupele rusești vor cuceri joi complet orașul Mariupol și vor doborî rezistența soldaților de la complexul Azovstal. Cu toate acestea, Statele Unite înțeleg că forțele ucrainene încă mai controlează teren în Mariupol, iar afirmația președintelui rus Vladimir Putin că a eliberat orașul este dezinformare, a declarat joi Departamentul de Stat al SUA.

Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina, avertizează serviciile vestice de informații, citate de The Times
Internațional

Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina, avertizează serviciile vestice de informații, citate de The Times

Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina, avertizează serviciile vestice de informații, citate de The Times. Potrivit publicației britanice, care a avut constant o atitudine favorabilă Ucrainei, experții din serviciile vestice de informații cred că războiul din Ucraina va dura până la finalul anului. Publicația nu oferă nici un fel de alte indicații referitoare la sursele sale de informații. Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina The Times arată care ar fi avantajele Rusiei, în acest moment: În Est, forțele rusești depășesc forțele ucrainene într-un raport de trei la unu. Ele ar putea încercui și distruge un număr mare de trupe ucrainene.În cel mai rău scenariu, Rusia ar avea destule forțe să încerce un nou asalt asupra Kievului sau să blocheze complet accesul Ucrainei la Marea Neagră. Terenul din Donbas este plat și favorizează folosirea tancurilor. În zona de nord a Kievului erau păduri.Putin a numit la conducerea trupelor sale un general cu experiență în Siria, Alexander Dvornikov. El este cel care a bombardat Alepul până când orașul a fost ras de pe suprafața pământului și l-a ajutat pe președintele Assad să rămână la putere. Acum, el încearcă să prindă forțele ucrainene în clește, presând la sud de Harkov și la nord de Luhansk. Here’s a very, very basic map that will help you understand the Battle of Donbas now. The Red is the Russians, the blue is the Ukrainians. As you can see, the enemy is trying to pinch off a Ukrainian salient with two major strikes from the north and the south. pic.twitter.com/IIgZOrLBwm— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) April 22, 2022 Dacă Dvornikov reușete să izoleze forțele ucrainene, să le încercuiască și să le toace, Putin ar putea clama o victorie, susțin sursele citate de The Times. Foto: Twitter Institul pentru Studiul Războiului, sceptic că Rusia se va descurca mai bine „Este puțin probabil” ca ofensiva Rusiei în regiunea Donbas, din estul Ucrainei, „să aibă un succes dramatic mai mare decât ofensivele anterioare”, însă forțele Moscovei ar putea „obține câștiguri limitate”, apreciau, acum câteva zile, specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW). Foto: Ministerul britanic al Apărării Forțele ruse ar putea slăbi pozițiile ucrainene în estul Ucrainei prin „concentrarea puternică” și prin sporirea numărului de atacuri, dar probabil acest lucru se va întâmpla cu un cost ridicat, astfel că un succes dramatic ofensiv rusesc „rămâne foarte puțin probabil”, se mai arată în evaluarea celor de la ISW. Citește și: BREAKING Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria, unde rușii sunt oprimați Rusia a respins un armistițiu de Paște, cerut de Ucraina.

Faza a doua a războiului din Ucraina explicată de un general rus: "Vrem să preluăm deplin controlul în Donbas și în sudul Ucrainei"
Internațional

Faza a doua a războiului din Ucraina explicată de un general rus: "Vrem să preluăm deplin controlul în Donbas și în sudul Ucrainei"

Ce vor rușii în a doua fază a războiului. Rusia vizează, în faza a doua a operaţiuni sale militare în Ucraina, să preia controlul deplin în Donbas şi în sudul Ucrainei pentru a dispune de un coridor terestru spre Crimeea, a afirmat vineri comandantul adjunct al Districtului militar central al Rusiei, citate de agenţiile de presă ruse, preluate de AFP şi Reuters. "De la debutul fazei a doua a operaţiunii speciale, fază care a început acum două zile, unul din obiectivele armatei ruse este să stabilească un control total asupra Donbasului şi a sudului Ucrainei", a declarat generalul Rustam Minnekaiev. Ce vor rușii în a doua fază a războiului "Aceasta va permite asigurarea unui coridor terestru spre Crimeea, precum şi să se pună presiune asupra infrastructurilor vitale ale economiei ucrainene, porturilor de la Marea Neagră pe unde se fac livrările de produse agricole, metalurgice", a adăugat el, cu prilejul unei reuniuni cu şefi de întreprinderi ai complexului militaro-industrial la Ekaterinburg, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Potrivit AFP, aceste declaraţii par să confirme că Rusia vizează să preia controlul şi asupra Odesei, cel mai mare port din Ucraina şi al treilea oraş al ţării. Conform generalului Minnekaiev, controlul sudului Ucrainei va permite de asemenea să se vină în sprijinul separatiştilor proruşi din Transnistria. "Controlul sudului Ucrainei înseamnă totodată un culoar spre Transnistria, unde observăm de asemenea cazuri de oprimare a populaţiei rusofone", a spus el. Kremlinul îşi prezintă ofensiva lansată în Ucraina la 24 februarie ca o operaţiune pentru a proteja populaţiile rusofone şi susţine că nu vrea să ocupe Ucraina, dând asigurări că misiunea vizează de fapt "eliberarea" Donbasului împreună cu aliaţii să separatişti din această regiune. "Vom lupta cu toată lumea, în acest moment, aşa cum în Marele Război Patriotic (numele dat de Rusia celui de-al Doilea Război Mondial, n.red.), toată Europa, toată planeta era atunci împotriva noastră. Este acelaşi lucru acum, ei nu au iubit niciodată Rusia", a mai declarat generalul Minnekaiev. Tot vineri, Ministerul Apărării de la Moscova a comunicat că în cursul nopţii au fost lovite 58 de ţinte militare în Ucraina, printre care locuri unde erau concentrare trupe, depozite de combustibili şi echipament militar, transmite Reuters.

Militari ucraineni sunt instruiţi în Marea Britanie în utilizarea vehiculelor blindate, spune Boris Johnson
Internațional

Militari ucraineni sunt instruiţi în Marea Britanie în utilizarea vehiculelor blindate, spune Boris Johnson

Antrenamente militare în Marea Britanie. Militari ucraineni sunt instruiţi în Marea Britanie în utilizarea vehiculelor blindate pe care Londra le va furniza Kievului pentru a contracara invazia rusă, a indicat vineri prim-ministrul britanic Boris Johnson, transmite AFP. "Pot spune că instruim acum ucraineni în Polonia să utilizeze apărări antiaeriene şi în ţară (Marea Britanie) să utilizeze vehicule blindate", le-a spus el jurnaliştilor britanici care îl însoţesc în vizita în India. Antrenamente militare în Marea Britanie Potrivit unui purtător de cuvânt al lui Johnson, citat joi seară de media din insulă, 'două duzini' de militari ucraineni se află în prezent în Marea Britanie în acest cadru, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "Acţionăm concertat cu aliaţii noştri pentru a furniza noi tipuri de echipament pentru care ucrainenii nu au poate experienţă. Este deci raţional ca ei să primească instruirea necesară spre a le putea utiliza cât mai bine", a adăugat premierul. "Lucrăm pur şi simplu împreună cu aliaţii noştri pentru a da Ucrainei instrumentele pentru a se apăra", a mai spus Boris Johnson, minimalizând îngrijorările că această iniţiativă ar putea fi percepută de Rusia drept o escaladare. În timpul vizitei din 9 aprilie la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski, Boris Johnson s-a angajat să furnizeze Ucrainei 120 de vehicule blindate şi noi sisteme de rachete antinavă în cadrul unui ajutor militar britanic ce mai include peste 10.000 de rachete antitanc.

Fiicele lui Putin și mai mulți senatori ruși sunt vizați de noi sancțiuni economice din partea Australiei
Internațional

Fiicele lui Putin și mai mulți senatori ruși sunt vizați de noi sancțiuni economice din partea Australiei

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin. Guvernul australian a impus sancțiuni și interdicții de călătorie împotriva a două fiice ale președintelui rus Vladimir Putin și a fiicei ministrului de externe Serghei Lavrov, a anunțat vineri într-un comunicat. Aceasta urmează măsurilor similare luate de alte națiuni occidentale, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie, și ridică la aproape 750 numărul total de persoane și entități din Rusia care fac obiectul sancțiunilor australiene. Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin Aceasta nu le-a numit pe cele două fiice ale lui Putin, dar se știe că președintele rus are două fiice adulte, Katerina Tikhonova și Maria Vorontsova. Declarația a adăugat că președintele Putin și Lavrov au fost adăugați pe lista de sancțiuni la 27 februarie, potrivit Reuters. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Noua rundă de sancțiuni vizează, de asemenea, 144 de senatori ruși care i-au oferit sprijin președintelui Putin prin aprobarea recunoașterii "ilegitime" ca independente a regiunilor separatiste Donețk și Luhansk din estul Ucrainei la 22 februarie, a precizat ministerul de externe australian în declarația sa. Ministrul de externe, Marisa Payne, a adăugat că Australia va continua să crească costurile pentru Rusia, vizându-i pe cei care poartă responsabilitatea pentru "agresiunea nejustificată și neprovocată din Ucraina". Rusia își numește invazia o "operațiune militară specială" pentru a demilitariza și "denazifica" Ucraina. Săptămâna trecută, Australia a impus sancțiuni financiare specifice pentru 14 întreprinderi de stat rusești, inclusiv entități legate de apărare, precum producătorul de camioane Kamaz și companiile de transport maritim SEVMASH și United Shipbuilding Corp.

Ciucă a dat asigurări de continuare a sprijinului acordat Ucrainei. Kuleba invită România să contribuie la eforturile de reconstrucţie
Internațional

Ciucă a dat asigurări de continuare a sprijinului acordat Ucrainei. Kuleba invită România să contribuie la eforturile de reconstrucţie

Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba. Prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a primit, vineri, la Palatul Victoria, pe ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Dmitro Kuleba, cu care a analizat situaţia de securitate din regiune în urma agresiunii militare ruse. Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba Potrivit unui comunicat de presă remis Agerpres de Guvern, premierul a prezentat eforturile autorităţilor, alături de societatea civilă, voluntari şi organizaţii umanitare internaţionale în sprijinirea celor peste 800.000 de refugiaţi ucraineni intraţi în ţara noastră de la izbucnirea războiului. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "A fost evidenţiat rolul important al hub-ului umanitar de la Suceava în colectarea şi coordonarea formelor de sprijin acordat la nivel european şi internaţional. Cu aceeaşi ocazie, premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări de continuare a sprijinului acordat Ucrainei pentru ajutor umanitar, gestionarea fluxului de refugiaţi, facilitarea exporturilor ucrainene", se precizează în comunicat. Ministrul Kuleba a prezentat pe larg situaţia militară de pe teren şi a mulţumit Guvernului României şi cetăţenilor români pentru tot sprijinul acordat şi solidaritatea manifestată încă de la declanşarea agresiunii militare ruse, se arată în comunicatul citat. "Totodată, diplomatul ucrainean a transmis României invitaţia de a contribui substanţial la eforturile necesare pentru reconstrucţie în Ucraina", informează Guvernul. Ministrul de Externe ucrainean efectuează o vizită oficială la Bucureşti. După întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă, el va avea convorbiri ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Patru moduri în care Rusia încearcă să demonstreze că poate trăi cu sancțiunile Occidentului
Internațional

Patru moduri în care Rusia încearcă să demonstreze că poate trăi cu sancțiunile Occidentului

Putin își minte poporul cu televizorul. Președintele rus Vladimir Putin a alocat un timp important în ultimele săptămâni pentru a reasigura publicul rus că sancțiunile afectează Occidentul mai mult decât Rusia. Putin își pregătește țara pentru o perioadă lungă de timp. Putin își minte poporul cu televizorul "Occidentul colectiv nu are de gând să renunțe la politica sa de presiune economică asupra Rusiei", a declarat el recent directorilor din domeniul aviației. Fiecare sector al economiei rusești trebuie să "facă un plan pe termen lung bazat pe oportunități interne". Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Politica de autosuficiență a lui Putin era previzibilă. Încă de când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014, țara s-a pregătit pentru sancțiuni occidentale sporite cu o strategie numită "Fortăreața Rusia". Și totuși, amploarea contraofensivei economice purtate de Occident de la invazia Ucrainei din 24 februarie, împreună cu valul tot mai mare de companii care au întrerupt afacerile cu Rusia pentru a se proteja de riscul reputațional sau de sancțiuni viitoare, a fost un șoc. Majoritatea corporațiilor au decis să plece sau să suspende activitatea în Rusia după invazia ordonată de Putin în Ucraina. Sute de mii de angajați au fost concediați sau forțați de împrejurări să își caute alte joburi.

Niciun coridor de evacuare nu este deschis înaintea Învierii, afirmă vicepremierul Ucrainei
Internațional

Niciun coridor de evacuare nu este deschis înaintea Învierii, afirmă vicepremierul Ucrainei

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina. Niciun coridor de evacuare în Ucraina nu a fost convenit cu rușii din cauza "pericolului pe trasee", a declarat vineri vicepremierul ucrainean, Iryna Vereshchuk. Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina Oficialii ucraineni au făcut apel la ruși să garanteze o trecere sigură pentru civili, în special pentru cei blocați în orașul asediat Mariupol. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Pavlo Kirilenko, administratorul militar regional din Donețk, a declarat că 79 de locuitori din orașul asediat Mariupol au fost evacuați în siguranță joi în Zaporoije, adăugând că aproape 100.000 de locuitori din Mariupol au ajuns deja în Zaporoije, potrivit CNN. Cu toate acestea, evacuările din Mariupol au fost pline de pericole, deoarece coridoarele de trecere în siguranță au eșuat în numeroase ocazii din cauza atacurilor forțelor rusești în zonă.

Ucrainenii au acum mai multe tancuri în Ucraina decât rușii, spune un înalt oficial american din domeniul Apărării
Internațional

Ucrainenii au acum mai multe tancuri în Ucraina decât rușii, spune un înalt oficial american din domeniul Apărării

Occidentul dotează Ucraina cu tancuri. Un înalt oficial american din domeniul Apărării a anunțat că trupele ucrainene au acum mai multe tancuri pe câmpul de luptă decât forțele ruse invadatoare. Occidentul dotează Ucraina cu tancuri „Acum ucrainenii au mai multe tancuri în Ucraina decât rușii… și cu siguranță știu să le folosească”, a declarat oficialul, sub protecția anonimatului, citat de Washington Post. Situația e cu adevărat remarcabilă, în contextul în care americanii și aliații depun eforturi să ajute militar Ucraina cât mai mult și cât mai rapid, marea bătălie de la Donbas fiind începută deja. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Slovenia, de exemplu, va transfera un număr mare de tancuri de luptă T-72 în Ucraina, iar în schimb va primi vehicule de luptă de infanterie Marder și vehicule blindate cu roți Fuchs din Germania. Cehia, la rândul ei, a trimis și ea zeci de tancuri în Ucraina , iar companiile cehe din sectorul apărării vor repara tancurile şi alte vehicule militare ucrainene care au fost avariate în luptă. Trupele invadatoare ruse se concentrează acum în estul Ucrainei, după ce încercările de a ocupa Kievul au eșuat. Ministrul de Externe din Ucraina este la București Kuleba cere ajutor militar României. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, efectuează o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu. „Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri”, a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei, potrivit Agerpres.

Dmitro Kuleba a ajuns la București pentru discuta cu premierul Ciucă și ministrul Bogdan Aurescu despre un ajutor militar. Bulgaria a refuzat
Internațional

Dmitro Kuleba a ajuns la București pentru discuta cu premierul Ciucă și ministrul Bogdan Aurescu despre un ajutor militar. Bulgaria a refuzat

Kuleba cere ajutor militar României. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, efectuează o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu. Kuleba a fost primit la Palatul Victoria la ora 8,00 şi va avea o declaraţie de presă comună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, după ora 12,00. Kuleba cere ajutor militar României Vizita lui Kuleba la București vine după cea în Bulgaria care a refuzat să ofere ajutor militar Ucrainei. "Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri", a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Ministrul ucrainean a sosit luni seară în Bulgaria cu maşina, trecând prin România, într-o vizită care nu a fost anunţată public în prealabil. El a încercat la Sofia să convingă politicienii bulgari să livreze arme ţării sale, dar fără succes. Bulgaria este una dintre puţinele ţări membre ale NATO, alături de Ungaria, care refuză să ofere ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia. Guvernele de la Sofia şi Budapesta consideră că printr-un astfel de ajutor militar ar putea deveni părţi în conflict. Opoziţia faţă de orice ajutor militar pentru Ucraina vine în special din partea socialiştilor bulgari care fac parte din coaliţia de guvernare şi mai puţin din partea premierului Kiril Petkov, un om de afaceri format în SUA şi care a creat anul trecut împreună cu fratele său un nou partid cu mesaj anticorupţie, ce a obţinut un rezultat surprinzător de bun la a doua serie de alegeri anticipate din noiembrie şi a ajuns astfel şef al guvernului. Kuleba s-a întâlnit şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev, considerat un simpatizant al Rusiei. În declaraţiile date după întrevederea cu ministrul ucrainean, preşedintele bulgar s-a limitat să asigure că ţara sa va continua să ofere "sprijin total Ucrainei în funcţie de posibilităţile noastre", amintind că Bulgaria a primit peste 91.000 de refugiaţi ucraineni şi a oferit Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de 1,5 milioane de euro. "Încă o dată, insistăm să se pună capăt cât mai repede acestui război fără sens între două popoare slave frăţeşti'", a mai spus preşedintele Radev, vorbind în faţa presei alături de Kuleba. Acesta din urmă a răspuns că sentimentele frăţeşti între ruşi şi ucraineni vor deveni istorie după agresiunea rusă. "După ce Rusia a atacat Ucraina, foarte puţini vor mai putea numi fraţi popoarele rus şi ucrainean, doar dacă nu vă referiţi la Cain şi Abel", i-a replicat Kuleba lui Radev, făcând trimitere la personajul biblic care şi-a ucis fratele.

Banca Mondială estimează pagubele fizice din Ucraina la aproximativ 60 de miliarde de dolari până acum
Internațional

Banca Mondială estimează pagubele fizice din Ucraina la aproximativ 60 de miliarde de dolari până acum

Costuri enorme de reconstrucție după război. Pagubele fizice aduse clădirilor și infrastructurii Ucrainei de invazia Rusiei au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de dolari și vor crește și mai mult pe măsură ce războiul continuă, a declarat joi președintele Băncii Mondiale, David Malpass. Malpass a declarat în cadrul unei conferințe a Băncii Mondiale privind nevoile de asistență financiară ale Ucrainei că estimarea timpurie a costurilor "restrânse" ale pagubelor nu include costurile economice în creștere ale războiului pentru Ucraina. Costuri enorme de reconstrucție după război "Desigur, războiul este încă în desfășurare, așa că aceste costuri sunt în creștere", a spus Malpass. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs virtual la conferință, a subliniat costuri mult mai mari și nevoi de finanțare. El le-a spus participanților că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei în țara sa, potrivit Reuters. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "Și vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru a reconstrui toate acestea mai târziu", a spus Zelenski. El a declarat că comunitatea globală trebuie să excludă imediat Rusia din instituțiile financiare internaționale, inclusiv Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și altele, și a spus că toate țările "trebuie să fie pregătite imediat să rupă toate relațiile cu Rusia". La conferința organizată în marja reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale au participat oficiali din domeniul finanțelor din mai multe țări, inclusiv secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, care a declarat anterior că Statele Unite își vor dubla angajamentul de ajutor direct nemilitar la 1 miliard de dolari. Zelenski cere ajutor Occidentului Zelenski a mai spus că a cerut țărilor care au impus sancțiuni și înghețarea activelor rusești să folosească acești bani pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei după război și pentru a plăti pentru pierderile suferite de alte țări. La o conferință de presă, Yellen a spus că Rusia ar trebui să suporte o parte din costurile de reconstrucție ale Ucrainei. "Este clar că costurile de reconstrucție, în cele din urmă, în Ucraina vor fi enorme", a spus Yellen. Așteptarea "ca Rusia, într-un fel sau altul, să ajute la furnizarea unei părți din ceea ce este necesar pentru ca Ucraina să construiască este un lucru pe care cred că ar trebui să îl urmărim"." Dar ea a avertizat că utilizarea rezervelor confiscate ale băncii centrale rusești în Statele Unite pentru a reconstrui Ucraina ar fi un "pas semnificativ" care ar necesita discuții și un acord cu partenerii internaționali. "Este unul la care ar trebui să vă gândiți cu atenție la consecințele acestuia", a spus Yellen. "Nu aș vrea să fac acest lucru cu ușurință". Premierul ucrainean Denys Shmyhal, care a participat personal la conferință, a declarat că PIB-ul Ucrainei ar putea scădea cu 30% până la 50%, pierderile directe și indirecte totalizând 560 de miliarde de dolari până în prezent. Acest total este de peste trei ori mai mare decât dimensiunea economiei Ucrainei, de 155,5 miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor Băncii Mondiale. "Dacă nu oprim acest război împreună, pierderile vor crește dramatic", a declarat Shmyhal, adăugând că Ucraina va avea nevoie de un plan de reconstrucție similar Planului Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a ajutat la reconstrucția unei Europe devastate de război.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră