sâmbătă 09 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Ce vor rușii în a doua fază a războiului

Ce vor rușii în a doua fază a războiului. Rusia vizează, în faza a doua a operaţiuni sale militare în Ucraina, să preia controlul deplin în Donbas şi în sudul Ucrainei pentru a dispune de un coridor terestru spre Crimeea, a afirmat vineri comandantul adjunct al Districtului militar central al Rusiei, citate de agenţiile de presă ruse, preluate de AFP şi Reuters. "De la debutul fazei a doua a operaţiunii speciale, fază care a început acum două zile, unul din obiectivele armatei ruse este să stabilească un control total asupra Donbasului şi a sudului Ucrainei", a declarat generalul Rustam Minnekaiev. Ce vor rușii în a doua fază a războiului "Aceasta va permite asigurarea unui coridor terestru spre Crimeea, precum şi să se pună presiune asupra infrastructurilor vitale ale economiei ucrainene, porturilor de la Marea Neagră pe unde se fac livrările de produse agricole, metalurgice", a adăugat el, cu prilejul unei reuniuni cu şefi de întreprinderi ai complexului militaro-industrial la Ekaterinburg, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Potrivit AFP, aceste declaraţii par să confirme că Rusia vizează să preia controlul şi asupra Odesei, cel mai mare port din Ucraina şi al treilea oraş al ţării. Conform generalului Minnekaiev, controlul sudului Ucrainei va permite de asemenea să se vină în sprijinul separatiştilor proruşi din Transnistria. "Controlul sudului Ucrainei înseamnă totodată un culoar spre Transnistria, unde observăm de asemenea cazuri de oprimare a populaţiei rusofone", a spus el. Kremlinul îşi prezintă ofensiva lansată în Ucraina la 24 februarie ca o operaţiune pentru a proteja populaţiile rusofone şi susţine că nu vrea să ocupe Ucraina, dând asigurări că misiunea vizează de fapt "eliberarea" Donbasului împreună cu aliaţii să separatişti din această regiune. "Vom lupta cu toată lumea, în acest moment, aşa cum în Marele Război Patriotic (numele dat de Rusia celui de-al Doilea Război Mondial, n.red.), toată Europa, toată planeta era atunci împotriva noastră. Este acelaşi lucru acum, ei nu au iubit niciodată Rusia", a mai declarat generalul Minnekaiev. Tot vineri, Ministerul Apărării de la Moscova a comunicat că în cursul nopţii au fost lovite 58 de ţinte militare în Ucraina, printre care locuri unde erau concentrare trupe, depozite de combustibili şi echipament militar, transmite Reuters.

Ce vor rușii în a doua fază a războiului (sursa: kremlin.ru)
Antrenamente militare în Marea Britanie (sursa: Boris Johnson)
Internațional

Antrenamente militare în Marea Britanie

Antrenamente militare în Marea Britanie. Militari ucraineni sunt instruiţi în Marea Britanie în utilizarea vehiculelor blindate pe care Londra le va furniza Kievului pentru a contracara invazia rusă, a indicat vineri prim-ministrul britanic Boris Johnson, transmite AFP. "Pot spune că instruim acum ucraineni în Polonia să utilizeze apărări antiaeriene şi în ţară (Marea Britanie) să utilizeze vehicule blindate", le-a spus el jurnaliştilor britanici care îl însoţesc în vizita în India. Antrenamente militare în Marea Britanie Potrivit unui purtător de cuvânt al lui Johnson, citat joi seară de media din insulă, 'două duzini' de militari ucraineni se află în prezent în Marea Britanie în acest cadru, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "Acţionăm concertat cu aliaţii noştri pentru a furniza noi tipuri de echipament pentru care ucrainenii nu au poate experienţă. Este deci raţional ca ei să primească instruirea necesară spre a le putea utiliza cât mai bine", a adăugat premierul. "Lucrăm pur şi simplu împreună cu aliaţii noştri pentru a da Ucrainei instrumentele pentru a se apăra", a mai spus Boris Johnson, minimalizând îngrijorările că această iniţiativă ar putea fi percepută de Rusia drept o escaladare. În timpul vizitei din 9 aprilie la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski, Boris Johnson s-a angajat să furnizeze Ucrainei 120 de vehicule blindate şi noi sisteme de rachete antinavă în cadrul unui ajutor militar britanic ce mai include peste 10.000 de rachete antitanc.

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin (sursa: dw.com)
Internațional

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin

Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin. Guvernul australian a impus sancțiuni și interdicții de călătorie împotriva a două fiice ale președintelui rus Vladimir Putin și a fiicei ministrului de externe Serghei Lavrov, a anunțat vineri într-un comunicat. Aceasta urmează măsurilor similare luate de alte națiuni occidentale, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie, și ridică la aproape 750 numărul total de persoane și entități din Rusia care fac obiectul sancțiunilor australiene. Australia impune noi sancțiuni fiicelor lui Putin Aceasta nu le-a numit pe cele două fiice ale lui Putin, dar se știe că președintele rus are două fiice adulte, Katerina Tikhonova și Maria Vorontsova. Declarația a adăugat că președintele Putin și Lavrov au fost adăugați pe lista de sancțiuni la 27 februarie, potrivit Reuters. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Noua rundă de sancțiuni vizează, de asemenea, 144 de senatori ruși care i-au oferit sprijin președintelui Putin prin aprobarea recunoașterii "ilegitime" ca independente a regiunilor separatiste Donețk și Luhansk din estul Ucrainei la 22 februarie, a precizat ministerul de externe australian în declarația sa. Ministrul de externe, Marisa Payne, a adăugat că Australia va continua să crească costurile pentru Rusia, vizându-i pe cei care poartă responsabilitatea pentru "agresiunea nejustificată și neprovocată din Ucraina". Rusia își numește invazia o "operațiune militară specială" pentru a demilitariza și "denazifica" Ucraina. Săptămâna trecută, Australia a impus sancțiuni financiare specifice pentru 14 întreprinderi de stat rusești, inclusiv entități legate de apărare, precum producătorul de camioane Kamaz și companiile de transport maritim SEVMASH și United Shipbuilding Corp.

Situația de securitate analizată de Ciucă și Kuleba (sursa: Facebook/GuvernulRomaniei)
Internațional

Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba

Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba. Prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a primit, vineri, la Palatul Victoria, pe ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Dmitro Kuleba, cu care a analizat situaţia de securitate din regiune în urma agresiunii militare ruse. Situația de securitate, analizată de Ciucă și Kuleba Potrivit unui comunicat de presă remis Agerpres de Guvern, premierul a prezentat eforturile autorităţilor, alături de societatea civilă, voluntari şi organizaţii umanitare internaţionale în sprijinirea celor peste 800.000 de refugiaţi ucraineni intraţi în ţara noastră de la izbucnirea războiului. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "A fost evidenţiat rolul important al hub-ului umanitar de la Suceava în colectarea şi coordonarea formelor de sprijin acordat la nivel european şi internaţional. Cu aceeaşi ocazie, premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări de continuare a sprijinului acordat Ucrainei pentru ajutor umanitar, gestionarea fluxului de refugiaţi, facilitarea exporturilor ucrainene", se precizează în comunicat. Ministrul Kuleba a prezentat pe larg situaţia militară de pe teren şi a mulţumit Guvernului României şi cetăţenilor români pentru tot sprijinul acordat şi solidaritatea manifestată încă de la declanşarea agresiunii militare ruse, se arată în comunicatul citat. "Totodată, diplomatul ucrainean a transmis României invitaţia de a contribui substanţial la eforturile necesare pentru reconstrucţie în Ucraina", informează Guvernul. Ministrul de Externe ucrainean efectuează o vizită oficială la Bucureşti. După întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă, el va avea convorbiri ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Putin își minte poporul cu televizorul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin își minte poporul cu televizorul

Putin își minte poporul cu televizorul. Președintele rus Vladimir Putin a alocat un timp important în ultimele săptămâni pentru a reasigura publicul rus că sancțiunile afectează Occidentul mai mult decât Rusia. Putin își pregătește țara pentru o perioadă lungă de timp. Putin își minte poporul cu televizorul "Occidentul colectiv nu are de gând să renunțe la politica sa de presiune economică asupra Rusiei", a declarat el recent directorilor din domeniul aviației. Fiecare sector al economiei rusești trebuie să "facă un plan pe termen lung bazat pe oportunități interne". Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Politica de autosuficiență a lui Putin era previzibilă. Încă de când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014, țara s-a pregătit pentru sancțiuni occidentale sporite cu o strategie numită "Fortăreața Rusia". Și totuși, amploarea contraofensivei economice purtate de Occident de la invazia Ucrainei din 24 februarie, împreună cu valul tot mai mare de companii care au întrerupt afacerile cu Rusia pentru a se proteja de riscul reputațional sau de sancțiuni viitoare, a fost un șoc. Majoritatea corporațiilor au decis să plece sau să suspende activitatea în Rusia după invazia ordonată de Putin în Ucraina. Sute de mii de angajați au fost concediați sau forțați de împrejurări să își caute alte joburi.

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina (sursa: latimes.com)
Internațional

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina

Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina. Niciun coridor de evacuare în Ucraina nu a fost convenit cu rușii din cauza "pericolului pe trasee", a declarat vineri vicepremierul ucrainean, Iryna Vereshchuk. Niciun coridor de evacuare nu este deschis în Ucraina Oficialii ucraineni au făcut apel la ruși să garanteze o trecere sigură pentru civili, în special pentru cei blocați în orașul asediat Mariupol. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Pavlo Kirilenko, administratorul militar regional din Donețk, a declarat că 79 de locuitori din orașul asediat Mariupol au fost evacuați în siguranță joi în Zaporoije, adăugând că aproape 100.000 de locuitori din Mariupol au ajuns deja în Zaporoije, potrivit CNN. Cu toate acestea, evacuările din Mariupol au fost pline de pericole, deoarece coridoarele de trecere în siguranță au eșuat în numeroase ocazii din cauza atacurilor forțelor rusești în zonă.

Occidentul dotează Ucraina cu tancuri (sursa: eurasiantimes.com)
Internațional

Occidentul dotează Ucraina cu tancuri

Occidentul dotează Ucraina cu tancuri. Un înalt oficial american din domeniul Apărării a anunțat că trupele ucrainene au acum mai multe tancuri pe câmpul de luptă decât forțele ruse invadatoare. Occidentul dotează Ucraina cu tancuri „Acum ucrainenii au mai multe tancuri în Ucraina decât rușii… și cu siguranță știu să le folosească”, a declarat oficialul, sub protecția anonimatului, citat de Washington Post. Situația e cu adevărat remarcabilă, în contextul în care americanii și aliații depun eforturi să ajute militar Ucraina cât mai mult și cât mai rapid, marea bătălie de la Donbas fiind începută deja. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Slovenia, de exemplu, va transfera un număr mare de tancuri de luptă T-72 în Ucraina, iar în schimb va primi vehicule de luptă de infanterie Marder și vehicule blindate cu roți Fuchs din Germania. Cehia, la rândul ei, a trimis și ea zeci de tancuri în Ucraina , iar companiile cehe din sectorul apărării vor repara tancurile şi alte vehicule militare ucrainene care au fost avariate în luptă. Trupele invadatoare ruse se concentrează acum în estul Ucrainei, după ce încercările de a ocupa Kievul au eșuat. Ministrul de Externe din Ucraina este la București Kuleba cere ajutor militar României. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, efectuează o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu. „Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri”, a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei, potrivit Agerpres.

Kuleba cere ajutor militar României (sursa: kavkazplus.com)
Internațional

Kuleba cere ajutor militar României

Kuleba cere ajutor militar României. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, efectuează o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu. Kuleba a fost primit la Palatul Victoria la ora 8,00 şi va avea o declaraţie de presă comună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, după ora 12,00. Kuleba cere ajutor militar României Vizita lui Kuleba la București vine după cea în Bulgaria care a refuzat să ofere ajutor militar Ucrainei. "Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri", a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Ministrul ucrainean a sosit luni seară în Bulgaria cu maşina, trecând prin România, într-o vizită care nu a fost anunţată public în prealabil. El a încercat la Sofia să convingă politicienii bulgari să livreze arme ţării sale, dar fără succes. Bulgaria este una dintre puţinele ţări membre ale NATO, alături de Ungaria, care refuză să ofere ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia. Guvernele de la Sofia şi Budapesta consideră că printr-un astfel de ajutor militar ar putea deveni părţi în conflict. Opoziţia faţă de orice ajutor militar pentru Ucraina vine în special din partea socialiştilor bulgari care fac parte din coaliţia de guvernare şi mai puţin din partea premierului Kiril Petkov, un om de afaceri format în SUA şi care a creat anul trecut împreună cu fratele său un nou partid cu mesaj anticorupţie, ce a obţinut un rezultat surprinzător de bun la a doua serie de alegeri anticipate din noiembrie şi a ajuns astfel şef al guvernului. Kuleba s-a întâlnit şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev, considerat un simpatizant al Rusiei. În declaraţiile date după întrevederea cu ministrul ucrainean, preşedintele bulgar s-a limitat să asigure că ţara sa va continua să ofere "sprijin total Ucrainei în funcţie de posibilităţile noastre", amintind că Bulgaria a primit peste 91.000 de refugiaţi ucraineni şi a oferit Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de 1,5 milioane de euro. "Încă o dată, insistăm să se pună capăt cât mai repede acestui război fără sens între două popoare slave frăţeşti'", a mai spus preşedintele Radev, vorbind în faţa presei alături de Kuleba. Acesta din urmă a răspuns că sentimentele frăţeşti între ruşi şi ucraineni vor deveni istorie după agresiunea rusă. "După ce Rusia a atacat Ucraina, foarte puţini vor mai putea numi fraţi popoarele rus şi ucrainean, doar dacă nu vă referiţi la Cain şi Abel", i-a replicat Kuleba lui Radev, făcând trimitere la personajul biblic care şi-a ucis fratele.

Costuri enorme de reconstrucție după război (sursa: globalcapital.com)
Internațional

Costuri enorme de reconstrucție după război

Costuri enorme de reconstrucție după război. Pagubele fizice aduse clădirilor și infrastructurii Ucrainei de invazia Rusiei au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de dolari și vor crește și mai mult pe măsură ce războiul continuă, a declarat joi președintele Băncii Mondiale, David Malpass. Malpass a declarat în cadrul unei conferințe a Băncii Mondiale privind nevoile de asistență financiară ale Ucrainei că estimarea timpurie a costurilor "restrânse" ale pagubelor nu include costurile economice în creștere ale războiului pentru Ucraina. Costuri enorme de reconstrucție după război "Desigur, războiul este încă în desfășurare, așa că aceste costuri sunt în creștere", a spus Malpass. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs virtual la conferință, a subliniat costuri mult mai mari și nevoi de finanțare. El le-a spus participanților că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei în țara sa, potrivit Reuters. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "Și vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru a reconstrui toate acestea mai târziu", a spus Zelenski. El a declarat că comunitatea globală trebuie să excludă imediat Rusia din instituțiile financiare internaționale, inclusiv Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și altele, și a spus că toate țările "trebuie să fie pregătite imediat să rupă toate relațiile cu Rusia". La conferința organizată în marja reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale au participat oficiali din domeniul finanțelor din mai multe țări, inclusiv secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, care a declarat anterior că Statele Unite își vor dubla angajamentul de ajutor direct nemilitar la 1 miliard de dolari. Zelenski cere ajutor Occidentului Zelenski a mai spus că a cerut țărilor care au impus sancțiuni și înghețarea activelor rusești să folosească acești bani pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei după război și pentru a plăti pentru pierderile suferite de alte țări. La o conferință de presă, Yellen a spus că Rusia ar trebui să suporte o parte din costurile de reconstrucție ale Ucrainei. "Este clar că costurile de reconstrucție, în cele din urmă, în Ucraina vor fi enorme", a spus Yellen. Așteptarea "ca Rusia, într-un fel sau altul, să ajute la furnizarea unei părți din ceea ce este necesar pentru ca Ucraina să construiască este un lucru pe care cred că ar trebui să îl urmărim"." Dar ea a avertizat că utilizarea rezervelor confiscate ale băncii centrale rusești în Statele Unite pentru a reconstrui Ucraina ar fi un "pas semnificativ" care ar necesita discuții și un acord cu partenerii internaționali. "Este unul la care ar trebui să vă gândiți cu atenție la consecințele acestuia", a spus Yellen. "Nu aș vrea să fac acest lucru cu ușurință". Premierul ucrainean Denys Shmyhal, care a participat personal la conferință, a declarat că PIB-ul Ucrainei ar putea scădea cu 30% până la 50%, pierderile directe și indirecte totalizând 560 de miliarde de dolari până în prezent. Acest total este de peste trei ori mai mare decât dimensiunea economiei Ucrainei, de 155,5 miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor Băncii Mondiale. "Dacă nu oprim acest război împreună, pierderile vor crește dramatic", a declarat Shmyhal, adăugând că Ucraina va avea nevoie de un plan de reconstrucție similar Planului Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a ajutat la reconstrucția unei Europe devastate de război.

Peste 22.000 de morți la Mariupol (sursa: Reuters)
Internațional

Peste 22.000 de morți la Mariupol

Peste 22.000 de morți la Mariupol. Oficialii ucraineni spun că au identificat gropi comune în afara orașului Mariupol, ceea ce, spun ei, se adaugă la dovezile tot mai numeroase ale crimelor de război comise de Rusia împotriva civililor ucraineni. Peste 22.000 de morți la Mariupol Afirmația este susținută de fotografii colectate și analizate de compania americană de imagini prin satelit Maxar Technologies, care par să arate peste 200 de noi morminte într-un sit de la marginea nord-vestică a orașului Manhush, un oraș situat la aproximativ 19 kilometri (12 mile) la vest de Mariupol. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Se estimează că aproximativ 100.000 de persoane sunt în continuare blocate în Mariupol, care a fost supus unui bombardament constant de când a fost înconjurat de forțele ruse la 1 martie, potrivit oficialilor ucraineni. Oficialii ucraineni susțin că peste 22.000 de persoane din oraș au murit în timpul asaltului. Într-o postare de joi pe aplicația de mesagerie Telegram, Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, a declarat că camioane rusești au colectat cadavre din orașul-port, înainte de a le "arunca" în Manhush. "Aceasta este o dovadă directă a crimelor de război și a încercărilor de a le mușamaliza", a spus el. Un bilanț ferm al morților în urma săptămânilor de bombardamente intense asupra Mariupol nu este disponibil.

Dependența Europei de energia rusească, profundă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Dependența Europei de energia rusească, profundă

Dependența Europei de energia rusească, profundă. O interdicţie a Europei pentru importurile de gaz şi petrol ruseşti riscă să facă să explodeze preţurile energiei în lume, a avertizat joi secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, făcând apel la reducerea dependenţei europene "fără a penaliza întreaga planetă", relatează AFP. Dependența Europei de energia rusească, profundă "Trebuie să fim prudenţi cu o interdicţie europeană completă a importurilor de petrol", a spus ministrul economiei şi finanţelor din administraţia Joe Biden, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Departamentul Trezoreriei. "Dacă am putea găsi un mijloc de a o face, fără a dăuna întregului glob cu creşterea preţurilor la energie care ar rezulta, ar fi ideal şi este o problemă la care încercăm să reflectăm împreună", a mai spus ea. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Ţările europene încearcă să-şi reducă dependenţa de petrolul şi gazul importate din Rusia, pentru a o sancţiona după invadarea Ucrainei. Dar "acest lucru ar creşte în mod clar preţurile mondiale la petrol şi ar avea un impact nefast asupra Europei şi a altor părţi din lume", a avertizat Janet Yellen. O treime din țițeiul din Europa, rusesc Ea a reafirmat totuşi că "produsul vânzărilor de petrol şi de gaz este o importantă sursă de venituri pentru Rusia" şi "ar fi foarte util să încercăm să găsim un mijloc de a reduce încasările ruseşti (...) Acesta este obiectivul". "În cazul petrolului şi a gazului natural, situaţia Europei este în mod clar diferită de cea a SUA. Am interzis importurile ruse de energie de toate tipurile, dar noi importăm foarte puţin din Rusia. Asta nu este adevărat în cazul Europei", care, a precizat ministrul, "trebuie în mod clar, pe termen mediu, să-şi reducă dependenţa energetică faţă de Rusia". În 2021, Moscova a furnizat 30% din ţiţeiul şi 15% din produsele petroliere achiziţionate de UE. UE a decis de altfel pe 8 aprilie să pună capăt achiziţiilor de cărbune din Rusia, un embargo care va intra în vigoare la începutul lui august, la 120 de zile după publicarea noului pachet de sancţiuni în jurnalul oficial al UE.

Rus amendat pentru pantofi galben-albaștri (sursa: theins.ru)
Internațional

Rus amendat pentru pantofi galben-albaștri

Rus amendat pentru pantofi galben-albaștri. Un cetățean rus a fost arestat și, ulterior, amendat cu 10.000 de ruble pentru că ar fi fost "agitator" pro-ucrainean. Rus amendat pentru pantofi galben-albaștri Forțele de ordine au tras această concluzie pentru că bărbatul purta, la momentul arestării, pantofi sport în culorile albastru și galben, care se regăsesc și pe steagul ucrainean. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Potrivit avocatului cetățeanului rus, acesta din urmă se îndrepta spre un mall, pentru cumpărături, înainte de a fi reținut și escortat la secția de poliție, arată Insider.

Primele țări care califică acțiunile Rusiei drept genocid Foto: Twitter
Internațional

Primele țări califică acțiunile Rusiei genocid 

Estonia și Letonia sunt primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid. Și președintele SUA, Joe Biden, a folosit acest termen, dar președintele Franței, Emanuel Macron, a refuzat să-l utilizeze. Primele țări care califică acțiunile Rusiei drept genocid Riigikogu estonian (legislativul) a adoptat în unanimitate o declarație prin care acțiunile Rusiei în Ucraina sunt calificate drept „genocid”. Rezoluția a fost publicată pe site-ul oficial al parlamentului. La scurt timp, o decizie similară a luat și Seimul Letoniei. „Federația Rusă a comis acte de genocid față de populația civilă, inclusiv pe teritoriile temporar ocupate, în special în orașele Bucea, Borodeanka, Gostomel, Irpen și Mariupol, precum și în multe alte localități din Ucraina. Acestea constau în ucideri, răpiri, deportări, privări de libertate, torturi, violuri, precum și profanarea cadavrelor”, se arată în declarația adoptată de legislativul estonian. Riigikogu recognizes #Russia's actions as genocide against the Ukrainian people & calls on the parliaments of other countries and international organizations to the same.Statement of the Estonian parliament: https://t.co/GTwvAF1knR#WeStandWithUkraine #StopRussia #ArmUkraineNow pic.twitter.com/FDtIDTAeq9— Riigikogu (@Riigikogu) April 21, 2022 După Estonia, un document similar a adoptat Letonia. Parlamentul a adoptat în unanimitate o rezoluție în care a numit acțiunile Rusiei în Ucraina drept un act de genocid. Parlamentarii letoni s-au referit la dovezi ample ale „crimelor brutale în masă” comise de armata rusă: „Uciderea, torturarea, abuzul sexual asupra civililor ucraineni, inclusiv a femeilor și copiilor în Bucha, Irpin, Mariupol și în alte părți”. Tot azi, ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, a declarat joi că țara sa a oferit Ucrainei echipamente militare de zeci de milioane de euro. Worth of military aid transferred to Ukraine ?? by Lithuania ?? amounts to tens of millions of euros and the replacement value of this aid can be from 5 to 10 times higher.— Arvydas Anušauskas (@a_anusauskas) April 21, 2022 Citește și: Scandal uriaș în Germania: cancelarul social-democrat Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu, deși industria îl oferea Biden vorbește de genocid Președintele Biden a fost primul șef de stat, după Zelenski, care a susținut că Rusia a comis un genocid în Ucraina. „Da, l-am numit genocid”, a răspuns preşedintele american jurnaliştilor în timpul unei vizite în statul Iowa. Până acum, administraţia americană nu a pronunţat acest cuvânt, folosit deja de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Este din ce în ce mai clar că Putin încearcă pur şi simplu să şteargă ideea însăşi de a putea fi ucrainean”, a adăugat el. Joe Biden a spus că, dacă „la nivel internaţional, avocaţii” vor decide cu privire la calificarea de genocid,”în ce mă priveşte, arată ca şi cum ar fi”.

Sanchez și Frederiksen, în vizită la Kiev (sursa: Twitter/@sanchezcastejon)
Internațional

Sanchez și Frederiksen, în vizită la Kiev

Sanchez și Frederiksen, în vizită la Kiev. Prim-miniștrii spaniol și danez Pedro Sanchez și Mette Frederiksen vizitează capitala ucraineană Kiev și se vor întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Sanchez și Frederiksen, în vizită la Kiev Sanchez a ajuns deja la Kiev se arată într-un comunicat. Premierul danez, Frederiksen, se afla și el la Kiev joi dimineață, au arătat imagini televizate publicate de Sanchez pe conturile sale de Twitter, potrivit Reuters. https://twitter.com/sanchezcastejon/status/1517036509387440129 Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Părțile vor discuta despre continuarea sprijinului pentru ucraineni și despre urmărirea penală a "crimelor de război și a încălcărilor drepturilor omului", a precizat prim-ministrul danez într-un comunicat. Sanchez și Frederiksen calcă pe urmele mai multor alți lideri europeni, inclusiv a președintelui Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, și a premierilor britanic și ceh, care au călătorit în Ucraina de la invazia Rusiei în țară în semn de susținere pentru președintele și poporul acesteia.

Soluția pentru încheierea războiului (sursa: moderndiplomacy.eu)
Internațional

Soluția pentru încheierea războiului

Soluția pentru încheierea războiului. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat joi că războiul din Ucraina "se poate încheia prin discuții directe" între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin. Mikhailo Podoliak, consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei, a declarat că, deși discuțiile sunt posibile, așteaptă să evalueze modul în care ofensiva militară a Rusiei în estul țării progresează în zilele următoare. Soluția pentru încheierea războiului La acest lucru lucrează astăzi echipa de avocați, consultanți și grupul de negociere din partea ucraineană", a declarat el. "În consecință, sperăm că pozițiile președintelui Volodimir Zelenski vor fi extrem de puternice în aceste discuții", potrivit CNN. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Rusia și-a mutat forțele în regiunea Donbas din estul Ucrainei, în ceea ce atât Kievul, cât și Moscova au descris ca fiind o bătălie majoră pentru controlul estului Ucrainei. "Ei au suficiente resurse, suficiente rachete, din păcate continuă să ne bombardeze orașele. Au încă forță de muncă și echipamente pe care nu-i deranjează să le distrugă pe câmpurile noastre. Prin urmare, haideți să mai așteptăm o vreme, iar apoi vom putea judeca pozițiile părților, în primul rând a președintelui Ucrainei, la viitoarele întâlniri bilaterale", a spus Podoliak. Podoliak a adăugat că, în opinia sa, va deveni mai clar cum ar putea evolua situația în următoarea săptămână sau săptămână și jumătate

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră