sâmbătă 09 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina

Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina. Guvernul de la Berna a respins livrarea de muniţie autohtonă către Ucraina prin Germania, a confirmat duminică Ministerul Economiei elveţian, citat de France Presse. Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina Germania intenţionează să trimită muniţie elveţiană în Ucraina aflată în război şi Berlinul a întrebat Berna dacă o astfel de livrare este posibilă, potrivit săptămânalului elveţian Sonntagszeitung. Ministerul Economiei federal a confirmat duminică agenţiei de presă Keystone-ATS că a refuzat cererea Germaniei, invocând neutralitatea Elveţiei şi "criteriile imperative ale legislaţiei privind materialul de război". Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Conform legislaţiei elveţiene, o astfel de livrare este imposibilă din punct de vedere legal, exporturile către ţări implicate în conflicte interne sau internaţionale intense şi de lungă durată fiind interzise. Declarația de nereexportare Ministerul subliniază de asemenea că Elveţia cere, în principiu, o declaraţie de nereexportare a materialului de război, când o ţară se angajează să nu transmită material de război primit din Elveţia fără acordul ei prealabil. Aceasta este o practică comună în rândul ţărilor exportatoare de materiale de război pentru a menţine un anumit control asupra produselor sensibile. Potrivit Sonntagszeitung, voci se ridică în Germania - al cărei cancelar Olaf Scholz este acuzat că se arată prea timorat în sprijinul său pentru Ucraina - care critică Elveţia, ce ar fi responsabilă că Germania nu poate livra blindate Marder Ucrainei. Aceste blindate ar urma să fie echipate cu muniţie din Elveţia, potrivit ziarului. Cheia: firmele private Referitor la faptul, menţionat de Sonntagszeitung, că muniţia elveţiană pentru arme blindate, provenind de exemplu din Marea Britanie, ajunge totuşi în Ucraina, Ministerul Economiei precizează că trebuie să se facă distincţia exportului materialului de război încheiat cu state şi subcontractarea pieselor de schimb şi modulelor către firme private. În acest din urmă caz, nu este necesară o declaraţie de nereexportare. Potrivit ziarului german Welt am Sonntag, cancelarul german ar trebui să-şi anunţe în următoarele zile deciziile privind vânzarea de către grupul german de armament Rheinmetall a o sută dintre aceste vehicule. Guvernul federal german a refuzat să comenteze această informaţie. Cazul UK Potrivit Ministerului Economiei elveţian, cazul Regatului Unit şi al elementelor livrate de Elveţia pentru armele antitanc NLAW (Next Generation Light Anti-Tank Weapon) care au fost furnizate în masă armatei ucrainene este distinct. Decizia de a exporta aceste arme antitanc şi modulele elveţiene care le compun revine în exclusivitate autorităţilor britanice, a indicat ministerul.

Elveţia refuză trimiterea armelor către Ucraina (sursa: independent.co.uk)
Depozit petrolier militar rus, incendiu masiv (sursa: kyivpost.com)
Internațional

Depozit petrolier militar rus, incendiu masiv

Depozit petrolier militar rus, incendiu masiv. Un mare depozit de produse petroliere era în flăcări luni la Briansk, oraş din Rusia în apropierea frontierei cu Ucraina, au raportat autorităţile ruse, fără a preciza motivele incendiului, informează France Presse şi Reuters. Depozit petrolier militar rus, incendiu masiv "Un incendiu a izbucnit la depozitul de combustibil Transneft Briansk-Drujba din Briansk", oraş situat la 150 km de graniţa cu Ucraina şi care serveşte drept bază logistică pentru ofensiva militară a Moscovei în această ţară, a indicat Ministerul Situaţiilor de Urgenţă citat de agenţiile de presă ruse. "Potrivit primelor informaţii, nu există nicio victimă", a adăugat ministerul. Cauzele acestui incendiu nu au fost precizate. Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Incendiul a izbucnit în jurul orei locale 2.00 (23.00 GMT duminică) în districtul Fokinski din oraşul Briansk, a precizat filiala locală a Ministerului Situaţiilor de Urgenţă, adăugând că echipe de salvare şi pompieri au fost trimişi în zonă. Imaginile publicate de media ruse arătau o flacără ce ilumina în roşu noaptea la Briansk, în timp ce fumul dens se ridica spre cer. Un al doilea depozit ar fi luat foc Agenţia de presă Interfax a indicat că un al doilea depozit de combustibil a luat foc în aceeaşi regiune, dar această informaţie nu a putut fi confirmată imediat. Oraşul Briansk este situat la aproximativ 380 km sud-vest de Moscova şi la circa 150 km de graniţa cu Ucraina, servind drept bază logistică pentru intervenţia militară a Rusiei în Ucraina de mai bine de două luni. Oraşul este centrul administrativ al regiunii Briansk, care se învecinează cu Ucraina. Nu a existat niciun indiciu imediat că incendiul are legătură cu războiul din Ucraina. Moscova a acuzat în repetate rânduri forţele ucrainene că au efectuat lovituri pe teritoriul Rusiei, în special asupra unui sat din regiunea Briansk la mijlocul lunii aprilie. La începutul lunii aprilie, guvernatorul regiunii Belgorod, de asemenea frontalieră, a declarat că elicoptere ucrainene au tras asupra unui depozit de combustibil.

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea. Candidata Adunării Naţionale în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, şi-a recunoscut duminică seara înfrângerea în faţa preşedintelui în funcţie, Emmanuel Macron, declarând însă că "rezultatul în sine reprezintă o victorie remarcabilă", informează AFP şi Reuters. Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea Ideile "pe care le întruchipăm ating noi culmi" în Franţa, a mai spus Marine Le Pen, al cărui partid a obţinut cel mai bun scor într-un scrutin prezidenţial francez începând din 1958. "Acest rezultat constituie pentru liderii francezi şi liderii europeni" mărturia "unei mari neîncrederi a poporului francez faţă de ei, pe care nu o pot ignora", a adăugat Le Pen. "Emmanuel Macron nu va face nimic pentru a repara fracturile ce divizează ţara şi îi fac pe compatrioţii noştri să sufere", a afirmat lidera formaţiunii politice de extremă dreapta. Le Pen promite să continue lupta "Mă tem că mandatul de cinci ani care urmează să înceapă nu va însemna o renunţare la metodele brutale ale celui precedent. Pentru a evita monopolizarea puterii de către câţiva, îmi voi continua mai mult ca oricând angajamentul faţă de Franţa şi de poporul francez cu energia, perseverenţa şi afecţiunea pentru care sunt cunoscută". Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană "De o mie de ori am fost îngropaţi", a spus Marine Le Pen despre partidul său, Adunarea Naţională. Ea a declarat că va continua să se lupte cu Macron pe subiecte precum imigraţia, lipsa securităţii şi creşterea vârstei de pensionare. Ploaie de felicitări pentru Macron Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum şi prim-miniştri din mai multe ţări europene l-au felicitat pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru realegerea sa duminică, informează Reuters, AFP şi dpa. "Bravo, Emmanuel", "UE poate conta pe Franţa încă cinci ani". "În această perioadă agitată avem nevoie de o Europă solidă şi de o Franţă angajată total într-o Uniune Europeană mai suverană şi mai strategică", a scris Charles Michel pe Twitter. "Mă bucur să putem continua cooperarea noastră excelentă. Împreună, vom face să progreseze Franţa şi Europa", a postat pe Twitter Ursula von der Leyen. Liderii europeni, ușurați de rezultat Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, l-a felicitat pe preşedintele Emmanuel Macron pentru "realegerea sa de mare succes" şi a afirmat că aşteaptă cu nerăbdare să continue să colaboreze cu Franţa, care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE şi să "facă faţă provocărilor unei lumi din ce în ce mai incerte şi îngrijorătoare". "O UE puternică are nevoie de o Franţă puternică", a scris ea. Premierul belgian Alexander De Croo şi prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel s-au numărat printre liderii ţărilor membre UE care au postat rapid pe Twitter mesaje de felicitare pentru victoria lui Emmanuel Macron. Premierul italian Mario Draghi a salutat, într-un comunicat oficial, victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale, calificând-o drept "o veste magnifică pentru întreaga Europă". Macron, creditat cu 57-58% din voturi Şeful guvernului britanic, Boris Johnson, a declarat că "se bucură să continue să lucreze împreună". "Felicitări @EmmanuelMacron pentru realegerea dumneavoastră ca preşedinte al Republicii Franceze. Franţa este unul dintre cei mai apropiaţi şi importanţi aliaţi ai noştri. Sunt bucuros să continuăm să cooperăm pe probleme cheie pentru ambele noastre ţări şi pentru lume", a declarat premierul britanic pe Twitter. Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, a fost reales duminică pentru un al doilea mandat în faţa rivalei sale de extremă dreapta Marine Le Pen, conform primelor estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne, relatează AFP. Emmanuel Macron a obţinut între 57,6% şi 58,2% din voturi, în faţa candidatei Adunării Naţionale, creditată cu 41,8% până la 42,4% din voturi, potrivit acestor estimări. Absenteismul se situează între 27,8% şi 29,8%.

Putin ignoră ONU: Mariupol, bombardat continuu (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin ignoră ONU: Mariupol, bombardat continuu

Putin ignoră ONU: Mariupol, bombardat continuu. Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a afirmat că nu au fost stabilite coridoare umanitare din oraşul-port Mariupol, sud-estul Ucrainei, acuzând forţele ruse că nu încetează focul, relatează duminică Reuters. Putin ignoră ONU: Mariupol, bombardat continuu Vereşciuk a spus că partea ucraineană va încerca din nou luni să stabilească trecerea în siguranţă a civililor din Mariupol. Ea i-a cerut secretarului al ONU Antonio Guterres, care urmează să se deplaseze la Moscova înainte de a vizita Kiev-ul săptămâna viitoare, să solicite încetarea focului şi deschiderea de coridoare umanitare din Mariupol. "Despre aceasta ar trebui să discute Guterres la Moscova, dacă se pregăteşte să discute despre pace", a subliniat Irina Vereşciuk. Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană La rândul său, Organizaţia Naţiunilor Unite a cerut duminică un armistiţiu "imediat" la Mariupol, care să permită evacuarea a aproximativ 100.000 de civili încă blocaţi în acest port ucrainean controlat aproape în întregime de armata rusă, notează AFP. Noul apel al ONU survine după ce o tentativă de evacuare a eşuat sâmbătă, ucrainenii considerându-i pe ruşi responsabili pentru eşec. ONU: "Mâine va fi prea târziu" "Este nevoie de o pauză în lupte acum pentru a salva vieţi. Cu cât aşteptăm mai mult, cu atât mai multe vieţi vor fi ameninţate. Trebuie să li se permită să evacueze acum, astăzi. Mâine va fi prea târziu", a declarat coordonatorul ONU în Ucraina, Amin Awad, într-un comunicat. Kievul a indicat duminică mai devreme că forţele ruse au continuat să bombardeze oraşul de la Marea Azov, care este asediat de la începutul lunii martie de armata rusă, şi în special oţelăria Azovstal, ultima redută de rezistenţă a combatanţilor ucraineni, aminteşte AFP. Moscova, oarbă și surdă la cererile ucrainene "Inamicul rus continuă să tragă şi să blocheze unităţile noastre din Azovstal, inclusiv cu lovituri aeriene", a declarat Statul Major General ucrainean într-un comunicat. Reluând apelurile preşedintelui Volodimir Zelenski la un armistiţiu, consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak a cerut la rândul său pe Twitter un "armistiţiu real la Mariupol pentru Paştele (ortodox)" şi "un coridor umanitar pentru civili". El a propus, de asemenea, o "sesiune specială de negocieri pentru a schimba soldaţi" - propunere ignorată de Moscova.

Membri OSCE ucraineni, arestați de ruși (sursa: Twitter/OSCE)
Internațional

Membri OSCE ucraineni, arestați de ruși

Membri OSCE ucraineni, arestați de ruși. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-a declarat duminică "extrem de îngrijorată" după arestarea în Ucraina, în teritoriile separatiste pro-ruse, a unora dintre membrii misiunii sale, relatează AFP. Membri OSCE ucraineni, arestați de ruși La scurt timp după invazia rusă din 24 februarie, OSCE a evacuat câteva sute de observatori din zeci de ţări care monitorizau încetarea focului din 2014. Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană Dar angajaţi ucraineni rămân la faţa locului, dintre care "un anumit număr sunt reţinuţi la Doneţk şi Lugansk", a deplâns OSCE într-un mesaj postat pe Twitter, afirmând că se folosesc toate canalele disponibile pentru a facilita eliberarea lor. The OSCE is extremely concerned that a number of @OSCE_SMM national mission members have been deprived of their liberty in Donetsk and Luhansk and is using all available channels to facilitate their release.— OSCE (@OSCE) April 23, 2022 Nu au fost furnizate alte detalii. Serviciile de securitate ale separatiştilor din Lugansk, citate de agenţia de presă rusă TASS, au anunţat la 11 şi 14 aprilie că au arestat doi membri ai Misiunii Speciale de Monitorizare (SMM).

Polonia, arme pentru Ucraina de miliarde (sursa: Facebook/Mateusz Morawiecki)
Internațional

Polonia, arme pentru Ucraina de miliarde

Polonia, arme pentru Ucraina de miliarde. Valoarea totală: 1,6 miliarde de dolari (1,5 miliarde de euro), pentru a o ajuta să facă faţă invaziei ruse, a afirmat sâmbătă premierul polonez, Mateusz Morawiecki, citat de AFP. Polonia, arme pentru Ucraina de miliarde "Până în prezent, Polonia a transferat vecinului nostru estic echipamente militare în valoare de aproximativ 7 miliarde de zloţi, mai mult de 1,6 miliarde de dolari", a declarat Mateusz Morawiecki la finalul unei întâlniri la Cracovia (sud) cu omologul său ucrainean, Denis Şmîgal. "Acest echipament salvează suveranitatea ucraineană, poloneză şi europeană", a subliniat el într-un comunicat. De la începutul invaziei ruse a Ucrainei la sfârşitul lui februarie, guvernul polonez a anunţat că a furnizat Ucrainei rachete antitanc, rachete antiaeriene, mortiere, muniţie, precum şi drone. Sancţiunile împotriva Rusiei, "în mod clar inadecvate" Patruzeci de tancuri, precum şi aproximativ şaizeci de transportoare blindate ar urma să facă parte din echipamentele furnizate de Polonia Kievului, potrivit presei poloneze, fără ca guvernul să confirme oficial acest lucru. Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană În cursul întâlnirii lor de la Cracovia, premierii celor două ţări au semnat un acord de cooperare în domeniul căilor ferate şi transportului feroviar pentru transportul de mărfuri ucrainene şi a permite Kievului să ocolească blocada porturilor ucrainene de către Rusia. De asemenea, ei au apreciat sancţiunile împotriva Rusiei "în mod clar inadecvate" şi au lansat un apel la noi sancţiuni asupra petrolului, gazului şi cărbunelui rusesc.

Franța și Germania au vândut Rusiei armament (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Franța și Germania au vândut Rusiei armament

Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus în 2014, după ce Rusia a invadat Crimea, scrie The Telegraph. Echipamentul ar fi ajuns, foarte probabil, să fie folosit împotriva Ucrainei, apreciază presa britanică. Potrivit presei, portița prin care fuseseră evitate sancțiunile ar fi fost închisă abia pe 8 aprilie 2022. Franța și Germania au vândut Rusiei armament Teoretic, era în vigoare un embargou al Uniunii Europene, embargou referitor la vânzarea de arme către Rusia după anexarea Crimeei în 2014. Însă luna trecută s-a descoperit că Franța, Germania și Italia au folosit o portiță din legislația europeană. O investigație publicată în martie arăta că 10 state au încălcat embargoul și au vândut armament de 350 de milioane de euro. Însă, acum, The Telegraph arată că 78% din vânzări au fost ale unor firme din Germania și Franța. Foto: The Telegraph UE a interzis „vânzarea directă sau indirectă, furnizarea, transferul sau exportul de arme și materiale aferente de toate tipurile, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și piese de schimb, către Rusia” în urmă cu opt ani. Dar statele europene au reușit să vândă Rusiei echipamente în valoare de sute de milioane de lire sterline, în ciuda interdicției, folosind o tehnică de tip „backdoor” (ușa din spate/ portiță legislativă), care permitea continuarea contractelor semnate înainte de 1 august 2014 sau contracte „suplimentare” care ar fi ajutat la finalizarea celor inițiale. The story of how France used a loophole in an EU embargo to send weapons to Russia that are now being used against Ukraine m.Part 1 of 2 of the video.Part 2 in the comments below ⬇️pic.twitter.com/IxdGuwWAxo— Visegrád 24 (@visegrad24) April 22, 2022 Rusia a promis să nu-l folosească la război Franța a avut, astfel, vânzări de 152 de milioane de euro, în cadrul a 76 de licențe de export. Ea a vândut bombe, rachete și camere de detecție termală. Un purtător de cuvânt al ministerului german al Economiei a declarat că vânzarea a fost făcută după ce Moscova a garantat că armele nu vor fi folosite pentru aplicații militare. „Dacă ar fi existat indicii de vreun fel de utilizare militară, licențele de export nu au fost acordate”, au spus oficialii germani, citați de ziarul britanic. Will we get a criminal investigation?Germany won't send even old armaments to Ukraine, yet has profited immensely from selling its latest to Russia.I guess when it comes money "Niemals wieder" can be replaced with "Noch mehr! mehr! mehr!https://t.co/icV9TauPbg— toomas hendrik ilves (@IlvesToomas) April 23, 2022 Germania a vândut echipamente militare de 121 de milioane de euro. Recent, cancelarul Scholz a declarat că evită să vândă armament greu Ucrainei de teamă că asta ar implica țara sa într-un război cu Rusia și ar putea declanșa un război nuclear. Citește și: Ministerul britanic al Apărării: Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore. Mariupol rezistă

Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore Foto: Twitter
Internațional

Rusia, zero progrese în ultimele ore

Ministerul britanic al Apărării apreciază că Rusia a obținut zero progrese majore în ultimele 24 de ore. În plus, bătălia pentru Mariupol continuă, apărătorii ucraineni rezistând în zona fostului combinat metalurgic. În aceasta dimineața, regiunea Luhansk era intens bombardată. Rusia, zero progrese majore în ultimele 24 de ore „În ciuda activității sporite, forțele ruse nu au înregistrat câștiguri majore în ultimele 24 de ore, deoarece contraatacurile ucrainene continuă să le împiedice eforturile. Forțele aeriene și maritime ruse nu și-au stabilit controlul în acest spațiu, datorită eficienței apărării aeriene și maritime a Ucrainei, care le reduce capacitatea de a face progrese notabile. În ciuda cuceririi declarate a Mariupolului, lupte grele continuă să aibă loc, frustrând încercările rusești de a captura orașul și încetinind astfel progresul dorit în Donbas”, a arătat, pe Twitter, ministerul britanic al Apărării. Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 23 April 2022 Find out more about the UK government's response: https://t.co/dYZnTBfSNG?? #StandWithUkraine ?? pic.twitter.com/9HFqZQlmbe— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) April 23, 2022 Armata rusă şi-a reluat atacurile aeriene şi încearcă să pătrundă în forţă în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, unde apărătorii ucraineni rezistă în continuare, a anunţat sâmbătă Oleksii Arestovici, un consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski. Foto: Ministerul britanic al Apărării „Duşmanul încearcă să sufoce rezistenţa finală a apărătorilor din Mariupol în zona Azovstal”, a declarat Arestovici la televiziunea naţională a Ucrainei. Toate oraşele aflate sub controlul Ucrainei în regiunea Luhansk (est) erau bombardate intensiv, sâmbătă, de către armata rusă, potrivit guvernatorului Serghii Gaidai. Armata ucraineană a părăsit unele poziţii pentru a se regrupa, a anunţat Serhii Gaidai, citat de AFP. Guvernatorul Luhanskului respinge însă o înfrângere critică, pentru moment.

Mitropolitul ucrainean, culoar umanitar de Paști (sursa: Twitter/Dečani Monastery)
Internațional

Mitropolitul ucrainean, culoar umanitar de Paști

Mitropolitul ucrainean, culoar umanitar de Paști. Biserica Ortodoxă ucraineană aflată sub Patriarhia Moscovei şi care s-a disociat de patriarhul Kirill, un susţinător al preşedintelui Vladimir Putin, a anunţat vineri că pregăteşte o procesiune religioasă de Paşti pentru evacuarea civililor şi soldaţilor ucraineni răniţi aflaţi în interiorul combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, relatează AFP. Mitropolitul ucrainean, culoar umanitar de Paști Biserica "este pregătită să organizeze o procesiune dinspre Orihov, în regiunea Zaporojie, către uzina Azovstal din Mariupol pentru a aduce un ajutor de urgenţă şi a evacua civilii. Această procesiune ar putea de asemenea să contribuie la evacuarea militarilor răniţi şi recuperarea corpurilor" celor ucişi, a declarat mitropolitul Onufrie. Acesta este liderul Bisericii Ortodoxe ucrainene de sub Patriarhia Moscovei. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Onufrie a cerut o încetare a focului la Mariupol şi în împrejurimi, precum şi stabilirea unui culoar umanitar pentru procesiunea din Vinerea Mare. Ortodocşii ucraineni sunt împărţiţi între Biserica Ortodoxă aflată sub Patriarhia Moscovei şi Biserica Ortodoxă a Ucrainei formată în urma unirii Bisericii Ortodoxe ucrainene de sub Patriarhia Kievului cu Biserica Ortodoxă autocefală ucraineană şi recunoscută în 2019 de Patriarhia de Constantinopol. Schismă între Kirill și Onufrie După invazia Rusiei asupra Ucrainei, Biserica Ortodoxă ucraineană aflată sub Patriarhia Moscovei s-a distanţat de patriarhul Moscovei, Kirill. Acesta din urmă i-a descris pe opozanţii Rusiei în Ucraina drept "forţe ale răului", în timp ce mitropolitul Onufrie şi-a îndemnat fidelii să susţină armata ucraineană. Guvernul ucrainean încearcă să obţină evacuarea civililor şi a celor circa 400-500 de soldaţi ucraineni răniţi aflaţi în interiorul combinatului Azovstal, ultimul punct major de rezistenţă al armatei ucrainene în oraşul Mariupol. Rusia s-a declarat de acord cu această evacuare, dar cere însă ca soldaţii ucraineni care s-au baricadat în acel vast complex metalurgic să depună armele, solicitare refuzată de Kiev.

Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul

Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul. Premierul britanic Boris Johnson a descris vineri drept "realistă" posibilitatea ca războiul în Ucraina să dureze până la sfârşitul anului 2023 şi chiar ca Rusia să-l câştige prin determinarea de a-şi continua ofensiva copleşitoare, relatează France Presse şi postul CNN. Rusia poate copleși Ucraina, câștiga războiul Întrebat la o conferinţă de presă în capitala Indiei, New Delhi, despre o asemenea durată a războiului şi scenariul unei posibile victorii ruse, premierul britanic a răspuns: "Este o posibilitate realistă, da, desigur". Preşedintele rus Vladimir "Putin are o armată uriaşă (...), el a făcut o greşeală catastrofală şi singura opţiune pe care o are acum este să continue să folosească abordarea copleşitoare, bazată pe utilizarea artileriei, pentru a încerca să-i zdrobească pe ucraineni", a remarcat Johnson cu privire la situaţia militară din Ucraina. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Unde după retragerea din nordul acestei ţări şi din zona Kievului trupele ruse se concentrează acum pe partea de est Ucrainei, fără să fi început încă ofensiva acolo cu toată forţa. UK, tancuri Poloniei. Polonia, tancuri Ucrainei În ce priveşte sprijinul militar pentru Ucraina în acest nou context militar, Johnson a spus că Marea Britanie are în vedere să furnizeze tancuri Poloniei, pentru ca în schimb aceasta din urmă să transfere din stocul său Ucrainei tancuri T-72 de concepţie sovietică, aflate deja în dotarea armatei ucrainene şi pe care militarii ucraineni ştiu să le folosească. Cât despre tratativele ruso-ucrainene, premierul britanic a apreciat că o negociere "realistă" pentru a pune capăt conflictului "nu pare probabilă în acest moment". Mai multe runde de negocieri între cele două părţi au avut loc de la începutul războiului, dar acum aceste tratative sunt în impas, Moscova acuzând Kievul că dă dovadă de inconsecvenţă după ce Ucraina a revenit asupra unor propuneri formulate la sesiunea de tratative desfăşurată la sfârşitul lunii martie la Istanbul.

Liderul ONU, la Moscova și Kiev (sursa: Agerpres)
Internațional

Liderul ONU, la Moscova și Kiev

Liderul ONU, la Moscova și Kiev. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va vizita săptămâna viitoare Rusia, unde va fi primit de Vladimir Putin, iar două zile mai târziu va merge în Ucraina, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, notează AFP. Liderul ONU, la Moscova și Kiev "Marţi, 26 aprilie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va sosi la Moscova pentru discuţii cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. El va fi primit şi de preşedintele Vladimir Putin", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ONU a confirmat ulterior această vizită, care va marca prima întâlnire dintre Antonio Guterres şi Vladimir Putin de la începutul ofensivei ruse în Ucraina. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Şeful ONU va vizita apoi Ucraina unde "va avea o întâlnire cu ministrul de externe Dmitro Kuleba şi va fi primit de preşedintele Volodimir Zelenski la 28 aprilie", a anunţat Organizaţia într-un comunicat. De asemenea, Antonio Guterres intenţionează să se întâlnească la faţa locului cu echipele agenţiilor ONU "pentru a discuta despre o consolidare a ajutorului umanitar destinat ucrainenilor". Antonio Guterres le-a trimis marţi scrisori preşedintelui Putin şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cerând să fie primit la Moscova şi Kiev. ONU, irelevantă în criza ucraineană De la începutul intervenţiei ruse în Ucraina la 24 februarie, ONU a fost marginalizată în conflict, printre altele din cauza rupturii provocate de această criză între cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, din care Moscova face parte împreună cu Washington, Paris, Londra şi Beijing. De când Antonio Guterres a afirmat că Rusia încalcă Carta ONU prin trimiterea de trupe în Ucraina, preşedintele rus a declinat orice contact cu şeful ONU, refuzând să discute cu acesta la telefon. Antonio Guterres a avut, de asemenea, puţine contacte cu preşedintele ucrainean, cu care a purtat o singură convorbire telefonică, la 26 februarie. Marţi, el a denunţat noua ofensivă rusă în estul Ucrainei şi a cerut ambelor părţi să înceteze lupta pentru o "pauză umanitară" de patru zile cu ocazia Paştelui ortodox.

UE, acord pe DSA, reglementare online (sursa: Twitter/Thierry Breton)
Internațional

UE, acord pe DSA, reglementare online

UE, acord pe DSA, reglementare online. Statele membre ale UE, Comisia şi Parlamentul au finalizat sâmbătă o nouă legislaţie care va permite să se lupte mai bine împotriva derivelor pe internet, cum ar fi discursurile instigatoare la ură, campaniile de dezinformare sau vânzarea de produse contrafăcute, notează AFP. UE, acord pe DSA, reglementare online După mai multe luni de negocieri, s-a ajuns la un "acord" între instituţiile europene cu privire la "Regulamentul privind serviciile digitale" (Digital Services Act - DSA) care va impune marilor platforme, precum Facebook (Meta) sau Amazon, să elimine mai bine conţinutul online ilegal şi periculos, a anunţat pe Twitter comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, iniţiatorul proiectului împreună cu colega sa de la Concurenţă, Margrethe Vestager. "Acest acord este istoric", a salutat imediat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, "noile noastre reguli vor proteja utilizatorii online, vor asigura libertatea de exprimare şi oportunităţi pentru întreprinderi". O premieră mondială "DSA este o premieră mondială în ceea ce priveşte reglementarea digitală", a subliniat Consiliul UE, care reprezintă cele 27 de state membre, într-un comunicat. Textul "tocmai a consacrat principiul că ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal şi online. Acesta urmăreşte să protejeze spaţiul digital împotriva difuzării de conţinut ilegal şi să garanteze protecţia drepturilor fundamentale ale utilizatorilor", potrivit sursei. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Regulamentul privind serviciile digitale este una dintre cele două părţi ale unui plan de anvergură prezentat în decembrie 2020 de executivul european. Prima parte, regulamentul pieţelor digitale (Digital Markets Act, DMA), care abordează practicile anticoncurenţiale, a fost încheiată la sfârşitul lunii martie. Campaniile de ură online au ucis oameni DSA, la rândul său, actualizează directiva de comerţ electronic, născută acum 20 de ani, când platformele gigantice erau încă embrionare. Obiectiv: să pună capăt exceselor reţelelor sociale care au ajuns deseori pe prima pagină a publicaţiilor: asasinarea profesorului de istorie Samuel Paty în Franţa după o campanie de ură în octombrie 2020, atacul manifestanţilor asupra Capitoliului SUA în ianuarie 2021, în parte planificat pe Facebook şi Twitter. Partea întunecată a internetului se referă şi la platformele de vânzare invadate cu produse contrafăcute sau defecte, care pot fi periculoase, cum ar fi jucăriile pentru copii care nu respectă standardele de siguranţă. Noi obligații pentru platformele foarte mari Noul regulament stabileşte obligaţia de a elimina "prompt" orice conţinut ilegal (conform legilor naţionale şi europene) de îndată ce o platformă ia cunoştinţă de acesta. Constrânge reţelele sociale să suspende utilizatorii care încalcă "frecvent" legea. DSA va solicita site-urilor de comerţ electronic să verifice identitatea furnizorilor lor înainte de a le oferi produsele. În centrul proiectului, noi obligaţii impuse "platformelor foarte mari", cele cu "peste 45 de milioane de utilizatori activi" în UE, adică aproximativ douăzeci de companii, a căror listă rămâne de stabilit, dar care va include Gafam (Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft), precum şi Twitter şi probabil TikTok, Zalando sau Booking. Agresiunea rusă din Ucraina a grăbit lucrurile Aceşti jucători vor trebui să evalueze riscurile asociate cu utilizarea serviciilor lor şi să pună în aplicare mijloacele adecvate pentru a elimina conţinutul problematic. Li se va impune o transparenţă sporită asupra datelor şi algoritmilor de recomandare. Ei vor fi auditaţi o dată pe an de organisme independente şi plasaţi sub supravegherea Comisiei Europene care poate aplica amenzi de până la 6% din vânzările lor anuale în cazul unor încălcări repetate. "În contextul agresiunii ruse din Ucraina şi al consecinţelor speciale privind manipularea informaţiilor online, a fost introdus un nou articol pentru a stabili un mecanism de reacţie în cazul unei crize", a indicat Consiliul European. Acest mecanism, activat prin decizie a Comisiei, va permite luarea de măsuri "proporţionale şi eficiente" împotriva platformelor foarte mari care ar contribui la răspândirea de informaţii false.

România a ajutat militar Ucraina, inteligent (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

România a ajutat militar Ucraina, "inteligent"

România a ajutat militar Ucraina, "inteligent". Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a afirmat, vineri, că ţara sa nu comentează legat de ajutorul militar primit, adăugând că, de la începerea războiului, România a avut "o politică inteligentă". România a ajutat militar Ucraina, "inteligent" "Armelor, ca şi banilor le place liniştea şi nu comentăm legat de ceea ce primim şi de unde, dacă nu există un anunţ oficial în legătură cu asta", a punctat şeful diplomaţiei de la Kiev, aflat în vizită la Bucureşti, în conferinţa de presă comună cu ministrul Bogdan Aurescu. El a menţionat că "politica adoptată de România de la 24 februarie este una inteligentă". "Restul, puteţi interpreta dumneavoastră", a transmis Kuleba. Legat de un eventual ajutor cu armament pentru Ucraina, Bogdan Aurescu a afirmat: "Lucrurile sunt într-o evoluţie permanentă şi nu cred că se cuvine să vorbim în spaţiul public despre aceste lucruri". "România şi-a arătat adevărata faţă, de prieten" "Lăsăm la latitudinea ţării să aleagă cum ne poate ajuta, este alegerea voastră suverană, este interesul vostru naţional. În unele cazuri vedem că unele ţări pot să ajute, dar nu vor, pentru că nu vor să supere Rusia. Când vedem că acesta este cazul, atunci facem presiuni. Nu este cazul României", a completat Dmitro Kuleba. El a adăugat că nu acceptă "ipocrizia". "Ni se poate spune . (...) Ce nu acceptăm este ipocrizia. Din fericire, acesta nu este cazul României. România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă şi săritoare încă de la începutul războiului", a evidenţiat ministrul ucrainean de Externe. Războiul este momentul adevărului, a declarat, vineri, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, adăugând că, în acest context, "România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten". Kuleba: "Nu vom uita niciodată" Kuleba, aflat în vizită la Bucureşti, a fost primit de premierul Nicolae Ciucă şi a avut convorbiri cu ministrul de Externe român, Bogdan Aurescu. "Războiul este momentul adevărului, atunci vezi adevărata faţă a cuiva, iar România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten. Nu doar a vorbit, ci a şi acţionat. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” Nu vom uita niciodată", a afirmat şeful diplomaţiei de la Kiev, în conferinţa de presă comună cu Aurescu. El a adăugat că Ucraina va învinge. "Nu vă îndoiţi, vom câştiga, dar pentru a reuşi cât mai curând trebuie să cooperăm cât mai repede, pe toate palierele", a subliniat Dmitro Kuleba. 800.000 de ucraineni au intrat în România "Ucraina trebuie să câştige acest război şi sunt convins că îl va câştiga", a declarat şi ministrul Aurescu. El a adăugat că toţi ucrainenii ucişi "sunt fraţii şi surorile noastre, părinţii şi copiii noştri". Aurescu a menţionat sprijinul acordat de România în investigaţia din Ucraina a Curţii Penale Internaţionale. Până în prezent, au intrat pe teritoriul României aproximativ 800.000 de ucraineni care fugeau de război, a informat ministrul Aurescu, care a precizat că a discutat cu omologul său de la Kiev despre deschiderea de noi puncte de frontieră între cele două ţări. Bătălia finală pentru Europa Ministrul român de Externe a afirmat că, în perspectiva aderării Ucrainei, Uniunea Europeană "trebuie să arate viziune, să arate curaj". "De fiecare dată când preşedintele Putin încearcă să oprească Ucraina din dezvoltare, din procesul de integrare europeană, nu face decât să grăbească aceste procese", a subliniat Dmitro Kuleba. El a completat că ceea ce se întâmplă în prezent nu este doar "o nouă încercare a Rusiei de a-şi menţine influenţa în regiune sau de a opri Ucraina". "Este bătălia finală, bătălia finală pentru dreptul tuturor naţiunilor europene (...) de a trăi în pace, prosperitate, ca parte a unei Europe libere. Nu am îndoieli că vom câştiga. Ucraina va câştiga", a evidenţiat şeful diplomaţiei de la Kiev. Securitate comună la Marea Neagră Kuleba a mai transmis că, pentru a câştiga cât mai devreme, ţara sa are nevoie de sprijin de la parteneri. "Felicit Guvernul României, care a avut o politică inteligentă de la începutul agresiunii, pentru a fi alături de Ucraina. Toţi împărţim Marea Neagră. Acest război are legătură şi cu viitorul regiunii Mării Negre. Securitatea noastră este securitatea dumneavoastră. Ne ajutaţi pe noi, dar vă ajutaţi şi pe dumneavoastră. Daţi-ne tot ce avem nevoie pentru a lupta şi pentru a câştiga", a subliniat el. Cei din Europa care cred că acesta este doar un război între Rusia şi Ucraina nu trebuie să fie "naivi", a spus Dmitro Kuleba. "Noi, în Europa Centrală şi de Est nu suntem naivi, noi ştim istorie", a completat el. Ministrul ucrainean de Externe a mulţumit României că a primit cetăţeni din ţara sa care au fugit de război. "Aceşti oameni ar fi putut fi victime ale crimelor de război. Faptul că i-aţi primit i-a salvat", a punctat el.

Cecenii au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” Foto: Orthodox Times
Internațional

Cecenii eliberat Mariupolul strigând „Allahu Akbar”

În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar”, constată Orthodox Times, preluând o postare a corespondantului-șef al publicației Wall Street Journal, Yaroslav Trofimov. Mariupol a avut o puternică comunitate greacă, ale cărei rădăcini vin din 1778, când grecii ortodocși au părăsit Hanatul Crimeei. Circa 18.000 de greci ar fi emigrat, atunci, la invitația împărătesei Ecaterina cea Mare, în zona Mariupol, iar Imperiul Țarist le-a acordat o largă autonomie. „În strigătele de Allahu Akbar, orașul fondat cândva de grecii care fugeau din Imperiul Otoman a fost „eliberat” de locuitorii săi de milițiile cecene ale lui Putin. Ce întorsătură a istoriei”, scrie Trofimov. To the chants of Allahu Akbar, the city once founded by Greeks fleeing the Ottoman Empire was “liberated” of its inhabitants by Putin’s Chechen militias. What a twist of history. https://t.co/q4yBSgi5Dl— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) April 21, 2022 Cecenii au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” „În timp ce la Mariupol, denumit „Orașul Maicii Domnului”, continuă luptele între ucraineni și ruși, cecenii islamiști, care luptă alături de ruși, își fac poze în ruinele orașului, strigând „Allahu Akbar”. Potrivit unui videoclip pe care liderul cecen Ramzan Kadyrov l-a postat pe contul său personal Telegram, luptătorii islamiști pozează pe câmpul de luptă, în timp ce ruinele Mariupolului se văd în spatele lor, cecenii fluturând steaguri și strigând „Allahu Akbar”. Este de remarcat faptul că aceste evenimente au loc în Săptămâna Mare a creștinilor ortodocși și în ciuda faptului că secretarul general al ONU, Antonio Gutiérrez, a cerut încetarea ostilităților timp de patru zile, cu ocazia Paștele ortodox”, scrie Orthodox Times. Partea rusă a respins armistițiul propus de ONU. Putin proclamă victoria Vladimir Putin a anunțat joi că orașul Mariupol a fost eliberat cu succes, dar a comandat să fie închisă zona indrustrială. „În final, eliberarea Mariupolului este un succes”, a spus Putin în întâlnirea cu Șoigu, difuzată la TV. Anterior, unul dintre aliații de bază ai lui Vladimir Putin, liderul cecen Ramzan Kadîrov, a spus că trupele rusești vor cuceri joi complet orașul Mariupol și vor doborî rezistența soldaților de la complexul Azovstal. Cu toate acestea, Statele Unite înțeleg că forțele ucrainene încă mai controlează teren în Mariupol, iar afirmația președintelui rus Vladimir Putin că a eliberat orașul este dezinformare, a declarat joi Departamentul de Stat al SUA.

Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina, avertizează serviciile vestice de informații Foto: Twitter
Internațional

Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina

Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina, avertizează serviciile vestice de informații, citate de The Times. Potrivit publicației britanice, care a avut constant o atitudine favorabilă Ucrainei, experții din serviciile vestice de informații cred că războiul din Ucraina va dura până la finalul anului. Publicația nu oferă nici un fel de alte indicații referitoare la sursele sale de informații. Rusia încă mai poate câștiga în Ucraina The Times arată care ar fi avantajele Rusiei, în acest moment: În Est, forțele rusești depășesc forțele ucrainene într-un raport de trei la unu. Ele ar putea încercui și distruge un număr mare de trupe ucrainene.În cel mai rău scenariu, Rusia ar avea destule forțe să încerce un nou asalt asupra Kievului sau să blocheze complet accesul Ucrainei la Marea Neagră. Terenul din Donbas este plat și favorizează folosirea tancurilor. În zona de nord a Kievului erau păduri.Putin a numit la conducerea trupelor sale un general cu experiență în Siria, Alexander Dvornikov. El este cel care a bombardat Alepul până când orașul a fost ras de pe suprafața pământului și l-a ajutat pe președintele Assad să rămână la putere. Acum, el încearcă să prindă forțele ucrainene în clește, presând la sud de Harkov și la nord de Luhansk. Here’s a very, very basic map that will help you understand the Battle of Donbas now. The Red is the Russians, the blue is the Ukrainians. As you can see, the enemy is trying to pinch off a Ukrainian salient with two major strikes from the north and the south. pic.twitter.com/IIgZOrLBwm— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) April 22, 2022 Dacă Dvornikov reușete să izoleze forțele ucrainene, să le încercuiască și să le toace, Putin ar putea clama o victorie, susțin sursele citate de The Times. Foto: Twitter Institul pentru Studiul Războiului, sceptic că Rusia se va descurca mai bine „Este puțin probabil” ca ofensiva Rusiei în regiunea Donbas, din estul Ucrainei, „să aibă un succes dramatic mai mare decât ofensivele anterioare”, însă forțele Moscovei ar putea „obține câștiguri limitate”, apreciau, acum câteva zile, specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW). Foto: Ministerul britanic al Apărării Forțele ruse ar putea slăbi pozițiile ucrainene în estul Ucrainei prin „concentrarea puternică” și prin sporirea numărului de atacuri, dar probabil acest lucru se va întâmpla cu un cost ridicat, astfel că un succes dramatic ofensiv rusesc „rămâne foarte puțin probabil”, se mai arată în evaluarea celor de la ISW. Citește și: BREAKING Armata rusă anunță că va avansa spre Transnistria, unde rușii sunt oprimați Rusia a respins un armistițiu de Paște, cerut de Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră