sâmbătă 09 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova

România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova. Un atac militar asupra Transnistriei ar trebui să înceapă în viitorul apropiat. Apoi, România intenționează să anexeze Moldova. Aceasta este opinia politologului Serghei Markov. Expertul spune că a observat că armata română a fost deja plasată în Moldova, iar gruparea se mărește. România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova "România, susținută de NATO și cu participarea armatei ucrainene, intenționează să cucerească Transnistria și să desfășoare o represiune politică masivă împotriva tuturor susținătorilor Rusiei. Acest lucru va pune Rusia într-o poziție foarte dificilă. După operațiunea militară, România intenționează să anexeze Moldova", și-a exprimat punctul de vedere Markov. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Anterior, fostul ministru al Apărării din DNR, Igor Strelkov, a declarat, citând surse proprii, că România face pregătiri secrete pentru preluarea Moldovei. Luni, 25 aprilie, Ministerul Securității de Stat din Transnistria a fost bombardat cu lansatoare de grenade. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat pentru marţi o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate în legătură cu recentele incidente din regiunea transnistreană, anunţă Direcţia informare şi comunicare cu mass-media a Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova. Două explozii au avut loc marţi dimineaţă în localitatea Maiak, raionul Grigoriopol, din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, unde două turnuri de comunicaţie de la centrul de radio şi televiziune au fost aruncate în aer. Prima explozie a avut loc la ora 6:40 şi a doua la 7:05.Potrivit Biroului Politici de Reintegrare al Republicii Moldova, obiectivul urmărit este de a crea pretexte pentru tensionarea situaţiei de securitate în regiunea transnistreană, necontrolată de autorităţile constituţionale, mai scrie Deschide.md.

România acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova (sursa: Youtube)
UE vrea să scape de petrolul și gazul rusesc (sursa: Facebook/Paolo Gentiloni)
Internațional

UE vrea să scape de petrolul și gazul rusesc

UE vrea să scape de petrolul și gazul rusesc. UE are ca obiectiv reducerea dependenţei de petrolul şi gazul rusesc cu două treimi până la sfârşitul anului şi la zero până la finalul lui 2027, a afirmat marţi comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un interviu acordat publicaţiei italiene Il Messaggero, transmite Reuters. UE vrea să scape de petrolul și gazul rusesc Chiar dacă blocul comunitar a promis că va înceta să mai utilizeze combustibili din Rusia în 2027, pe termen scurt rămâne dependent de Rusia pentru 26% din necesarul său de petrol şi 40% din necesarul de gaze naturale, în condiţiile în care anul trecut UE a importat 155 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia. De asemenea, Gentiloni a avertizat că UE va reduce propriile previziuni privind creşterea economiei în 2022, de la ţinta precedentă de 4%. În data de 16 mai, UE va publica previziunile de primăvară privind evoluţia economiei blocului comunitar, potrivit Agerpres. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Săptămâna trecută, FMI a înrăutăţi previziunile pentru zona euro, estimând în acest an un avans de doar 2,8%, faţă de 3,9% prognozat anterior, din cauza efectelor războiului dintre Ucraina şi Rusia. Dar Gentiloni consideră că este prea curând să aprecieze dacă încetinirea va duce la stagflaţie, citând "unii factori pozitivi moşteniţi din semestrul doi din 2021", cum ar fi nivelul extrem de scăzut al şomajului şi gradul ridicat de economisire. "Riscul stagflaţiei va depinde de asemenea de cât de mult va dura războiul", a afirmat comisarul european pentru economie.

Două noi explozii în Transnistria (sursa: Pixabay)
Internațional

Noi explozii în Transnistria Două noi explozii în Transnistria

Două noi explozii în Transnistria. Două explozii au avut loc marţi dimineaţă în localitatea Maiak, raionul Grigoriopol, din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, unde două turnuri de comunicaţie de la centrul de radio şi televiziune au fost aruncate în aer, informează Radio Chişinău, Deschide.md. Două noi explozii în Transnistria În urma exploziilor au fost scoase din funcţiune două antene, care retransmiteau posturi de radio din Federaţia Rusă, scrie aşa-zisul minister de interne de la Tiraspol, potrivit Radio Chişinău. Prima explozie a avut loc la ora 6:40 şi a doua la 7:05.Nu au fost raportate victime, potrivit Agerpres. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Zona unde sunt amplasate cele două turnuri a fost încercuită, iar la faţa locului activează un grup de genişti, potrivit Deschide.md, care aminteşte că luni sediul Serviciului de Securitate de la Tiraspol (MGB) a fost atacat cu lansatoare de grenade. Un obuz a fost găsit în apropierea clădirii. Ferestrele şi uşile sediului MGB au fost sparte, la fel şi ferestrele unor clădiri din apropiere. Biroul Politici de Reintegrare al Republicii Moldova apreciază că obiectivul urmărit este de a crea pretexte pentru tensionarea situaţiei de securitate în regiunea transnistreană, necontrolată de autorităţile constituţionale, mai scrie Deschide.md.

Un salariu pentru Ucraina (sursa: bnr.bg)
Internațional

Un salariu pentru Ucraina

Un salariu pentru Ucraina. Premierul bulgar Kiril Petkov a lansat o campanie publică cerându-le conaţionalilor să doneze salariul pe o lună unui fond pentru guvernul ucrainean, informează marţi euractiv.com. "Cer fiecărui cetăţean bulgar care vrea cu adevărat să ajute Ucraina să doneze un salariu, ca mine. Vorbele sunt uşoare, faptele sunt dificile, este timpul ca postările pe Facebook să devină fonduri pentru Ucraina", a scris Petkov pe reţeaua de socializare online. Un salariu pentru Ucraina Apelul său survine pe fondul dezacordurilor din interiorul coaliţiei guvernamentale de la Sofia în legătură cu posibilitatea ca Bulgaria să trimită arme Ucrainei. Socialiştii sunt singurul partid de la guvernare care se opune trimiterii de arme. Lidera socialiştilor, Kornelia Ninova, care este şi vicepremier, a ameninţat chiar că va părăsi coaliţia guvernamentală dacă se insistă pe ideea trimiterii de arme pentru ucraineni, potrivit Agerpres. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Kiril Petkov a explicat că trimiterea de ajutor militar în Ucraina presupune unitate socială şi politică şi că va continua să încerce ajungerea la un consens. "Ajutorul militar nu este în mod obligatoriu în una dintre cele două extreme - nu înseamnă doar proiectile sau căşti. Haideţi să înţelegem nevoile reale ale Ucrainei şi, ca o coaliţie informată, să ne unim în jurul nevoilor concrete importante în spatele cărora putem sta toţi unţi", a scris Petkov pe Facebook. "Până ajungem la acest consens politic, ca cetăţeni ai Bulgariei care cred că nimeni în Europa nu are dreptul de a-şi ataca vecinii şi a ucide civili, suntem liberă să alegem să ajutăm Ucraina financiar pentru a achiziţiona muniţii", a afirmat premierul bulgar. În urmă cu câteva zile, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat liderii străini să vină în Ucraina doar dacă sunt pregătiţi să ofere asistenţă concretă pentru apărarea acestei ţări. ''Nu suntem o ţară pentru selfie-uri tragice", a spus Zelenski.

Transnistria satelitul rusesc din Republica Moldova Foto: News.ro
Internațional

Transnistria, satelitul rusesc din Republica Moldova

Transnistria, satelitul rusesc din Republica Moldova. Autoproclamata republică Transnistria - care are propria constituție, armată, monedă și steag, dar care nu a fost niciodată recunoscută de comunitatea internațională - ar putea fi implicată în războiul Rusiei din Ucraina. Un general rus de rang înalt a declarat săptămâna trecută că armata vizează "controlul total" asupra regiunii Donbas din estul țării și asupra sudului Ucrainei - și să obțină acces în Transnistria, teritoriul separatist din țara vecină, Republica Moldova. Transnistria, satelitul rusesc din Republica Moldova TASS l-a citat pe comandantul interimar al Districtului Militar Central al Rusiei, generalul-maior Rustam Minnekaev, care a declarat că obiectivul este de a crea un coridor terestru între Donbas și Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014, potrivit CNN. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Luni, au avut loc explozii la Tiraspol, capitala Transnistriei, pe care Ministerul ucrainean al Apărării le-a calificat drept o "provocare planificată" de către serviciile secrete rusești. Transnistria este o fâșie îngustă de pământ cu o suprafață de aproximativ 1.350 de mile pătrate, situată între Ucraina și restul Moldovei. Aici locuiesc aproximativ o jumătate de milion de persoane, majoritatea vorbitoare de limbă rusă. Transnistria și-a declarat independența față de fosta republică sovietică Moldova în urma unui război de doi ani (1990-1992) care a izbucnit în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice. Rușii au intervenit pentru a susține Transnistria, dar nu au recunoscut-o niciodată ca stat independent. Conflictul dintre guvernul moldovean și separatiști s-a încheiat cu o încetare a focului în 1992 - dar aproximativ 1.500 de soldați ruși au rămas în Transnistria de atunci. Rusia este cu ochii pe Transnistria Declarația generalului-maior Minnekaev, care a prezentat strategia Rusiei pentru "a doua fază" a războiului, a provocat o alarmă imediată din partea autorităților moldovene, care l-au convocat pe ambasadorul rus. Declarațiile despre Transnistria sunt "nefondate și contravin poziției Federației Ruse de susținere a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional", a declarat Ministerul moldovean al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Acesta a adăugat că, în timpul întâlnirii cu ambasadorul rus, oficialii moldoveni au reiterat că țara este un "stat neutru și că acest principiu trebuie să fie respectat de toți actorii internaționali, inclusiv de Federația Rusă". Unii analiști militari suspectează că Rusia intenționează să se sprijine pe Transnistria pentru sprijin logistic - și să profite de poziția sa strategică, pentru a stabili un coridor terestru de-a lungul Mării Negre pentru a captura orașul-port Odesa.

Omenirea în "spirala de autodistrugere" (sursa: oradesibiu.ro)
Internațional

Omenirea, în "spirala de autodistrugere"

Omenirea, în "spirala de autodistrugere". Acţiunea omului asupra climei contribuie la un număr din ce în ce mai mare de dezastre la nivel mondial, a avertizat marţi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), care a făcut apel la stoparea acestei "spirale de autodistrugere" cu care se confruntă omenirea, informează AFP. Într-un nou raport, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre subliniază că dezastrele se multiplică rapid în întreaga lume ca urmare a schimbărilor climatice provocate de acţiunea omului şi a gestionării defectuoase a riscurilor. Omenirea, în "spirala de autodistrugere" Potrivit raportului, între 350 şi 500 de dezastre la scară medie şi mare au avut loc în fiecare an în cursul ultimelor două decenii. Costul acestora s-a ridicat, în medie, la aproximativ 170 de miliarde de dolari pe an în decursul ultimului deceniu. Episoade de secetă, temperaturi extreme, inundaţii... Numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an - sau 1,5 pe zi - până în 2030 (comparativ cu 400 în 2015), punând în pericol milioane de vieţi. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust "Lumea trebuie să facă mai multe pentru a integra riscul de dezastru în modul nostru de a trăi, de a construi şi de a investi", a declarat secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, în prezentarea raportului, potrivit Agerpres. Oficialul a făcut apel la comunitatea internaţională să decupleze umanitatea de la această "spirală de autodistrugere", subliniind că "trebuie să transformăm complacerea noastră colectivă în acţiune. Împreună putem încetini ritmul dezastrelor ce pot fi prevenite". Raportul deplânge faptul că lumea are o percepţie greşită cu privire la riscurile asociate dezastrelor naturale şi o atribuie unei "subestimări" a riscurilor şi sentimentelor de "optimism" şi "de invincibilitate". Potrivit raportului, amploarea şi intensitatea dezastrelor sunt în creştere, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa sau au fost afectate de dezastre în ultimii cinci ani fiind mai mare decât în cei cinci ani precedenţi. Dezastrele au un impact disproporţionat asupra ţărilor în curs de dezvoltare, care pierd, în medie, 1% din PIB pe an din cauza catastrofelor, faţă de 0,1 până la 0,3% în ţările dezvoltate. Cel mai mare cost este suportat de regiunea Asia-Pacific. Din 1980, doar 40% din pierderile cauzate de dezastre au fost asigurate, iar ratele de acoperire în ţările în curs de dezvoltare sunt adesea sub 10% - uneori chiar aproape de zero, ceea ce agravează consecinţele pe termen lung ale acestor catastrofe. "Dezastrele pot fi evitate, însă doar dacă ţările investesc timpul şi resursele necesare pentru înţelegerea şi reducerea riscurilor", a declarat Mami Mizutori, reprezentantă specială a secretarului general pentru reducerea riscurilor de dezastre. "Ignorând în mod deliberat riscurile şi neintegrându-le în procesul decizional, lumea îşi finanţează propria distrugere", a adăugat Mizutori.

Amenințarea nucleară realitatea anului 2022 (sursa: nknews.org)
Internațional

Amenințarea nucleară, realitatea anului 2022

Amenințarea nucleară, realitatea anului 2022. Coreea de Nord va accelera dezvoltarea arsenalului său nuclear, a declarat liderul Kim Jong Un în timp ce supraveghea o paradă militară uriașă care a prezentat rachete balistice intercontinentale (ICBM), a relatat marți presa de stat. Parada a avut loc luni seară, în timpul festivităților pentru aniversarea fondării forțelor armate nord-coreene, a precizat agenția de presă de stat KCNA. Aceasta are loc în contextul în care Pyongyang a intensificat testele de armament și demonstrațiile de putere militară, în contextul în care discuțiile de denuclearizare cu Statele Unite și noua administrație conservatoare din Coreea de Sud sunt în impas. Amenințarea nucleară, realitatea anului 2022 Oficiali americani și sud-coreeni spun că există semne de construcție nouă la singurul sit de testare nucleară cunoscut al Coreei de Nord, care a fost închis oficial din 2018, sugerând că Pyongyang s-ar putea pregăti să reia testarea armelor nucleare, potrivit Reuters. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust "Forța nucleară a Republicii trebuie să fie pregătită să își exercite oricând misiunea responsabilă și disuasiunea unică", a declarat Kim la adunare, potrivit KCNA. Misiunea fundamentală a forței nucleare a Nordului este de a descuraja războiul, dar aceasta ar putea să nu fie singura utilizare, a adăugat el. "Dacă orice forță încearcă să se amestece în interesele fundamentale ale națiunii noastre, forțele noastre nucleare vor fi forțate să își îndeplinească în mod neașteptat cea de-a doua misiune", a spus Kim. La paradă a fost prezentat cel mai mare ICBM cunoscut al Coreei de Nord, Hwasong-17, a relatat KCNA. Racheta masivă a fost testată pentru prima dată luna trecută, dar oficialii din Coreea de Sud cred că eforturile de a efectua un test complet s-au încheiat cu o explozie deasupra Pyongyangului. Programele de rachete balistice și de arme nucleare ale Coreei de Nord sunt interzise de rezoluțiile Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, care au impus sancțiuni țării. În cadrul celui mai recent test de armament, la 16 aprilie, Kim a supravegheat lansarea a ceea ce mass-media de stat a declarat că sunt rachete cu rază scurtă de acțiune care ar putea transporta arme nucleare tactice. În timpul unei vizite la Seul săptămâna trecută, Sung Kim, emisarul american pentru Coreea de Nord, a declarat că aliații vor "răspunde în mod responsabil și decisiv la comportamentul provocator", subliniind totodată disponibilitatea sa de a se angaja cu Coreea de Nord "oriunde și fără condiții". Coreea de Nord a declarat că este deschisă la diplomație, dar a respins ofertele Washingtonului ca fiind neserioase, având în vedere ceea ce Pyongyang consideră "politici ostile", cum ar fi sancțiunile și exercițiile militare cu Sudul.

Germania trimite arme grele în Ucraina (sursa: frontierindia.com)
Internațional

Germania trimite arme grele în Ucraina

Germania trimite arme grele în Ucraina. Producătorul german de arme Rheinmetall s-a oferit să vândă Ucrainei 88 de tancuri de luptă Leopard uzate, potrivit unor documente obţinute de dpa. Se pare că oferta include şi pregătirea militarilor pentru utilizarea lor în Germania, pregătire pentru reparaţii, instrumente, piese de schimb, o bază de service şi muniţie. Germania trimite arme grele în Ucraina Cotidianul conservator Die Welt a fost primul care a informat despre această potenţială vânzare. Potrivit ziarului, aprobarea pentru livrare a fost solicitată săptămâna trecută la ministerul economiei, potrivit Agerpres. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Guvernul german a primit, de asemenea, o altă cerere din partea Rheinmetall pentru a i se permite să livreze Ucrainei 100 de vehicule blindate Marder. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, a declarat luni că o decizie va fi luată în curând. Compania de armament Krauss-Maffei Wegmann (KMW), mai informează Die Welt, doreşte să livreze şi 100 de obuziere autopropulsate. Ţările de Jos vor, de asemenea, să livreze aceste piese de artilerie grea, care pot lovi ţinte la o distanţă de 40 de kilometri. Până acum, guvernul federal a promis doar asistenţă pentru instruire şi muniţie pentru aceste obuziere. Livrarea directă de tancuri către Ucraina este un subiect controversat în coaliţia tripartită a cancelarului Olaf Scholz. Chestiunea unei aprovizionări directe de către industria germană este în prezent exclusă deoarece tancurile produse nu pot fi utilizate direct, a declarat luni liderul SPD, Saskia Esken. Soldaţii ucraineni nu sunt familiarizaţi cu sistemele de arme, a explicat ea. Este necesar un proces de instruire pentru ca acestea să devină operaţionale. Tancurile necesită, de asemenea, piese de schimb şi experţi care să ajute la reparaţii, a adăugat Esken.

Rusia amenință omenirea cu un război nuclear (sursa: mid.ru)
Internațional

Rusia amenință omenirea cu un război nuclear

Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, susține că există posibilitatea ca războiul din Ucraina să escaladeze înspre folosirea armamentului nuclear. Pe de altă parte, șeful diplomației ruse a adoptat un ton optimist în ceea ce privește perspectiva unui acord de pace, transmite BBC. Rusia amenință omenirea cu un război nuclear Într-un interviu difuzat luni de televiziunea rusă de stat, oficialul rus a declarat că Moscova vrea să evite riscurile sporite „artificial” ale unui astfel de conflict. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Potrivit acestuia, riscul unui război nuclear este real, iar acest pericol "nu poate fi subestimat". "Atunci când riscurile (de a folosi arme nucleare - n.r.) sunt foarte, foarte substanțiale, nu aș dori ca aceste riscuri să fie umflate în mod artificial și există mulți oameni dispuși să facă acest lucru. Riscul este grav, este real, nu poate fi subestimat", a declarat Serghei Lavrov. El l-a acuzat pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că „se preface” că negociază, numindu-l „un bun actor”. „Dacă urmăriți cu atenție și citiți cu atenție ceea ce spune, veți găsi o mie de contradicții”, a mai spus principalul diplomat al Rusiei.

Putin, anchetat pentru crime de război (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Putin, anchetat pentru crime de război

Putin, anchetat pentru crime de război. Biroul Procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) va participa la ancheta europeană asupra principalelor presupuse crime comise în Ucraina. Ceea ce este o premieră, a anunţat luni agenţia de cooperare judiciară Eurojust, informează AFP. Putin, anchetat pentru crime de război Echipa Comună de Anchetă (JIT), pusă în funcţiune în martie de Lituania, Polonia şi Ucraina, cu susţinerea Eurojust, vizează să faciliteze anchetele şi urmăririle în statele vizate, precum şi cele care ar putea fi aduse în faţa CPI, a precizat agenţia într-un comunicat. "Procurorul CPI, Karim Khan, şi procurorii generali ai celor trei ţări vizate au semnat astăzi (luni) un acord asupra primei participări a Biroului Procurorului la o Echipă Comună de Anchetă", a anunţat Eurojust. Citește și: FOTO Zelenski i-a primit pe Blinken și Austin la Kiev. Kremlinul amenință că nu mai acceptă ca SUA să ajute Ucraina cu arme Acest acord "va permite o coordonare şi o cooperare rapide şi în timp real cu ţările partenere (ale echipei comune de anchetă), în cadrul anchetelor desfăşurate de Biroul Procurorului şi autorităţile naţionale competente", a precizat agenţia. Acest acord le permite părţilor să trimită "un mesaj clar că vor fi întreprinse toate eforturile pentru a aduna eficient probe asupra principalelor crime internaţionale comise în Ucraina şi a-i aduce pe responsabili în faţa justiţiei", a afirmat Eurojust. Aproape două luni de anchetă ale CPI Biroul Procurorului CPI, înfiinţat în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, a declanşat pe 3 martie o anchetă asupra situaţiei in Ucraina, după ce a primit undă verde de la aproape 40 de state participante la CPI. Britanicul Karim Khan s-a deplasat mai devreme luna aceasta în oraşul Bucea, lângă Kiev, unde cadavrele a sute de civili, potrivit autorităţilor ucrainene, au fost descoperite după retragerea trupelor ruse. În timpul acestei vizite, Khan a declarat că Ucraina este "locul unei crime". Din 2018, Ucraina este una dintre cele zece ţări non-membre ale UE care dispune de un procuror de legătură la Eurojust. Eurojust, mandat întărit de CE Comisia Europeană a propus luni să întărească mandatul Eurojust pentru a-i permite să conserve dovezile de crime de război din Ucraina şi să le pună la dispoziţia CPI. În afară de Parchetul ucrainean şi de CPI, 11 ţări membre ale UE - printre care Lituania şi Polonia - au declanşat o anchetă asupra unor posibile crime de război în Ucraina, acuzaţie dezminţită de Moscova. Numărul actual de crime de război comise împotriva umanităţii, înregistrate în Ucraina, este mai mare de 6.000, iar alte state membre preconizează să se ralieze echipei comune de anchetă, potrivit Comisiei Europene.

Blinken, Austin - la Kiev, Moscova - furioasă (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Blinken, Austin - la Kiev, Moscova - furioasă

Blinken, Austin - la Kiev, Moscova - furioasă. Vizita secretarului de stat american și a șefului Pentagonului la Kiev a declanșat frustrare și furie la Moscova. Blinken, Austin - la Kiev, Moscova - furioasă Rusia a avertizat Statele Unite împotriva trimiterii de noi arme în Ucraina, a declarat ambasadorul Moscovei la Washington la televiziunea de stat rusă, informează luni Reuters. "Am subliniat inacceptabilitatea acestei situaţii când Statele Unite varsă arme în Ucraina şi am cerut încetarea acestei practici", a declarat Anatoli Antonov într-un interviu la canalul de televiziune Rossia 24. Antonov a spus că a trimis o notă diplomatică oficială Washingtonului exprimând îngrijorările Rusiei. El a adăugat că astfel de livrări de arme din Statele Unite vor agrava şi mai mult situaţia. Vizită extraordinară la Kiev Şeful diplomaţiei Washingtonului şi secretarul american al apărării s-au întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski la Kiev duminică seară (FOTO, aici), promiţând o nouă asistenţă în valoare de 713 milioane de dolari pentru guvernul lui Zelenski şi alte ţări din regiune temându-se de agresiunea rusă. La începutul lunii aprilie, preşedintele american Joe Biden a anunţat o asistenţă militară suplimentară de 800 milioane de dolari pentru Ucraina, extinzând sistemele furnizate pentru a include artilerie grea. Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Zelenski a cerut liderilor americani şi europeni să livreze Kievului arme grele şi echipamente. Mii de persoane au fost ucise şi milioane strămutate de când Rusia a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială" pentru "demilitarizarea" ţării vecine. "Operațiunea militară specială" a Moscovei, crime în masă Invazia Ucrainei de către Rusia la 24 februarie a ucis mii de persoane, a strămutat milioane şi a ridicat temeri asupra unei confruntări mai ample între Rusia şi Statele Unite - de departe cele mai mari două puteri nucleare ale lumii. Preşedintele Vladimir Putin spune că "operaţiunea militară specială" în Ucraina este necesară deoarece Statele Unite folosesc Ucraina pentru a ameninţa Rusia şi Moscova trebuie să se apere împotriva persecuţiei vorbitorilor de limbă rusă. Ucraina şi Occidentul declară că Rusia a început un război neprovocat de agresiune, aminteşte Reuters.

Putin la slujba de Paști, fake? (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin la slujba de Paști, fake?

Putin la slujba de Paști, fake? Prezența lui Vladimir Putin la slujba de Paști de la Moscova pare să nu fi fost reală, deși imagini video cu președintele rus îl înfățișează la ceremonia religioasă. Putin la slujba de Paști, fake? În imaginile publicate de Kremlin, însă, nu există nici un cadru în care să se vadă, simultan, atât președintele rus, cât și mulțimea. Mai mult, un scurt video filmat din interiorul catedralei moscovite arată cum Putin a repetat mișcările pentru slujbă. Din aceleași imagini se poate înțelege că nu există public în catedrală. Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Nu este clar dacă imaginile de la repetiții au fost adăugate ulterior peste cele reale ale slujbei sau Putin chiar a participat la ceremonia religioasă. Someone in the Kremlin leaked how the Easter church service was filmed. The footage of Putin was filmed separately. pic.twitter.com/F9kYcUysmR— Mykhailo Golub (@golub) April 25, 2022

Rusia promite încetarea focului asupra Azovstal (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia promite încetarea focului asupra Azovstal

Rusia promite încetarea focului asupra Azovstal. Ministerul Apărării rus a anunţat că trupele sale vor opri ostilităţile la Mariupol. Rusia promite încetarea focului asupra Azovstal Totul, pentru a permite civililor ascunşi împreună cu combatanţi ucraineni să părăsească complexul metalurgic asediat Azovstal din Mariupol, oraş-port din sud-estul Ucrainei, luni începând de la 14.00 ora Moscovei (11.00 GMT), informează Reuters şi France Presse. Citește și: Șeful diplomației SUA și cel al Pentagonului ar fi deja la Kiev. Nu există confirmări oficiale Ministerul a precizat într-un comunicat că fiecare civil blocat în combinat va putea pleca în orice direcţie doreşte.

Luptătorii din Azovstal cel ajutorul "zeului" SpaceX Twitter Foto: SpaceX Facebook
Internațional

Musk, negocieri avansate pentru achiziționarea Twitter

Elon Musk este în negocieri avansate pentru achiziționarea Twitter, scrie Wall Street Journal. Conducerea Twitter este pe cale să accepte oferta sa de 43 de miliarde de dolari pentru tot pachetul de acțiuni. Wall Street Journal apreciază că aceasta este o evoluție „dramatică”, după ce, inițial, conducerea Twitter părea că respinge propunerea patronului Tesla. Musk, negocieri avansate pentru achiziționarea Twitter „Consiliul de administrație al companiei Twitter și-a semnalat inițial opoziția față de Musk (...) Dar se pare că s-a răzgândit după ce Musk a depus joi detalii despre finanțarea ofertei sale, care ar fi fost urmată de întâlniri între directorul executiv al Tesla și acționarii Twitter. Twitter se apropie de un acord cu Musk, cel mai bogat om din lume, iar discuțiile includ calendarul unei tranzacții și mărimea oricăror taxe plătite în cazul în care procesul de vânzare se destramă, potrivit New York Times. O înțelegere ar putea fi finalizată săptămâna aceasta, iar în ultimele zile Musk i-a spus președintelui Twitter, Bret Taylor, că nu va modifica oferta de 54,20 dolari pe acțiune, evaluând astfel întreaga afacere la 43 de miliarde de dolari, potrivit Wall Street Journal”, scrie The Guardian. Musk este un utilizator prolific al platformei de socializare, având peste 83 de milioane de urmăritori. El ar dori să existe posibilitatea editării mesajelor și eliminarea reclamelor de pe serviciul premium, Bliue, accesibil doar în SUA și Australia, deocamdată. Given that Twitter serves as the de facto public town square, failing to adhere to free speech principles fundamentally undermines democracy. What should be done? https://t.co/aPS9ycji37— Elon Musk (@elonmusk) March 26, 2022 „Libertatea de exprimare este esențială pentru o democrație funcțională. Credeți că Twitter aderă riguros la acest principiu?”, a întrebat Musk pe contul său. „Având în vedere că Twitter funcționează ca o piață publică de facto, eșecul de a adera la principiile libertății de exprimare slăbește fundamental democrația. Ce ar trebui făcut?”, a continuat Musk. „Este o nouă platformă necesară?”, încheie miliardarul. Donald Trump a fost interzis pe Twitter permanent, fiind acuzat că ar fi susținut violența. Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă”

Blinken și șeful Pentagonului, la Kiev (sursa: Agerpres)
Internațional

Blinken și șeful Pentagonului, la Kiev

Blinken și șeful Pentagonului, la Kiev. Secretarul de stat american Antony Blinken şi secretarul american al apărării Lloyd Austin au sosit la Kiev şi poartă discuţii cu preşedintele Volodimir Zelenski. Blinken și șeful Pentagonului, la Kiev Cel puțin conform unei declarații de duminică seara care apare într-o înregistrare video postată pe reţelele de socializare de către Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean, informează duminică Reuters. Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Reuters nu a putut verifica în mod independent dacă oficialii americani au ajuns în capitala Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră