sâmbătă 09 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Le-au ucis părinții și acum le fură copiii

Le-au ucis părinții și acum le fură copiii. Există pericolul ca cetățeni ruși să adopte ilegal copii ucraineni, după ce le-au ucis părinții și fără a urma toate procedurile necesare prevăzute de legislația Ucrainei, a declarat Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe. Le-au ucis părinții și acum le fură copiii MAE explică faptul că forțele de ocupație rusești continuă să deporteze cu forța persoane din Ucraina, inclusiv copii. Printre aceștia se numără orfani, copii lipsiți de îngrijirea părinților și copii ai căror părinți au fost uciși în Ucraina, potrivit Pravda. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Prin urmare, există pericolul ca copiii ucraineni să fie adoptați ilegal de cetățeni ruși. Ministerul Afacerilor Externe este îngrijorat de faptul că Ministerul Educației din Federația Rusă intenționează să semneze "acorduri" cu districtele separate din regiunile Donețk și Luhansk (ocupate temporar de ruși), care ar permite transferul orfanilor deportați ilegal din Ucraina către familii rusești. Potrivit Ministerului de Externe, astfel de acțiuni din partea ocupanților ruși se califică drept răpire și necesită o reacție decisivă din partea comunității internaționale și a organizațiilor internaționale relevante.

Le-au ucis părinții și acum le fură copiii (sursa: Reuters)
Convoi rusesc distrus în Harkov (sursa: Twitter/@EuromaidanPress)
Internațional

Convoi rusesc distrus în Harkov

Convoi rusesc distrus în Harkov. O unitate de operațiuni speciale ucraineană a distrus un pod în timp ce un convoi rusesc îl traversa în timp ce se îndrepta spre Izium, în sud-estul regiunii Harkov, a susținut joi, într-o declarație, Comandamentul Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Convoi rusesc distrus în Harkov Oficialii ucraineni au raportat lupte grele în apropiere de Izium în ultimele zile, afirmând că forțele rusești încearcă să ajungă în estul regiunii Donbas din direcția acestui oraș. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Comunicatul susține că unitatea ucraineană a distrus podul cu o încărcătură explozivă în timp ce un convoi format dintr-un vehicul blindat Tiger și mai multe camioane îl traversa, potrivit CNN. O echipă CNN a fost martoră la bombardarea intensă a cartierului rezidențial Saltivka, în nord-estul Harkovului, un oficial local afirmând că ei cred că Rusia își intensifică atacurile în contextul unei noi faze a operațiunilor militare din regiune. Oficialii ucraineni au avertizat de câteva zile că se așteaptă la o ofensivă majoră a forțelor rusești în regiunea învecinată din estul Donbasului, în timp ce Rusia își repoziționează trupele și echipamentele în urma unui efort eșuat de a cuceri capitala Kiev.

Atacul asupra crucișătorului Moscova, cea mai importantă bătălie maritimă din 1982, de la războiul din Falkland Foto: Twitter
Internațional

Atacul asupra Moscova importantă bătălie din 1982

Atacul ucrainean asupra crucișătorului Moscova ar putea fi cea mai importantă bătălie maritimă din 1982, de la războiul din Falkland. Deocamdată, partea rusă susține că nava a fost abandonată întrucât muniția de la bord a explodat. Ucrainenii susțin că ea a fost lovită de două rachete Neptun. Analiștii apreciază că, după acest dezastru, flota rusă la Marea Neagră rămâne fără o importantă protecție. În plus, China și-ar putea reconsidera planurile de a ataca Taiwanul. Astonishing and exhilarating that the Ukrainians have sunk the Russian flagship in the Black Sea, the cruiser Moskva. The ineffectiveness of the Russian military has apparently no limits.— Gérard Araud (@GerardAraud) April 13, 2022 Crucișătorul Moscova ar fi fost lovit de rachete Neptun, produse de Ucraina și intrate în dotarea armatei în 2021. Întreaga operațiune ar fi presupus un efort logistic ucrainean consistent: depistarea navei, deplasarea lansatorului de rachete în poziția adecvată, țintirea și lovirea navei. Ucrainenii se pare că ar fi folosit o dronă, pentru a distrage atenția marinarilor ruși. A Russian source is saying the Moskva has sunk and that the explosion was from a Ukrainian Neptun missile strike. Apparently, Ukraine flew a TB2 UCAV to distract the ship while it was targeted by the Neptun. The ship rolled onto its side after the strike.https://t.co/lACtPPJYVF— Rob Lee (@RALee85) April 14, 2022 Ultima bătălie navală de asemenea dimensiuni a avut loc în 1982, în războiul insulelor Falkland, între Marea Britanie și Argentina. Britanicii au pierdut, atunci, două distrugătoare și două fregate, iar argentinienii un crucișător și un submarin, dar și numeroase alte nave, mai mici. Atacul asupra Moscova, cea mai importantă bătălie din 1982 Crucișătorul Moscova era nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră. Nava a fost lansată la apă în 1979, dar a trecut prin mai multe reconversii și modernizări, ultima în 2019. Crucișătorul ar fi urmat să fie activ până în 2040. One of the things to remember is that the Russian cruiser Moskva carries 16 × P-500 Bazalt ASMs in external launch tubes. Each weighs about 10,600lbs, and is made up of mostly explosive stuff. A hit to any of these units may cause some serious damage, or an "ammunition explosion" pic.twitter.com/PxL1Mus5wG— OSINTtechnical (@Osinttechnical) April 14, 2022 „Crucișătorul Moscova și aproape toate navele de război rusești s-au întors periodic în portul lor de origine, Sevastopol, în Crimeea. Interesant, nava a acostat în poziția ei obișnuită, creând un model previzibil de mișcări. Acesta poate fi un indicator al modului în care Sevastopolul este văzut, ca fiind ferit de atacuri. Este adevărat că se află în afara raza de acțiune a rachetelor ucrainene și este protejat de apărări antiaeriene stratificate. Însă, la 26 martie, a avut loc un incident, când rachete S-400 au fost lansate asupra orașului. Acest incident nu pare să fi schimbat modul de operare al navei Moscova”, scria, în aprilie, Naval News. O publicație a U.S.Navy Institute, o asociație a militarilor profesioniști, cu sediul în Annapolis, Maryland, aprecia că rolul crucișătorului este să terorizeze Odesa, pentru a ține blocate trupele ucrainene în acest oraș. Mai mulți analiști considerau că este puțin probabil ca Rusia să încerce o debarcare în regiunea Odesa. Foto: Naval News După anexarea Crimeei, flota rusă Mării Negre și-a mutat sediul în orașul-port din Crimeea, Sevastopol, și a trecut la o modernizare radicală. În șapte ani, flota Mării Negre s-a transformat complet, scria Forbes. Moscova i-a adăugat noi rachete antinavă supersonice P-1000. Trei fregate din clasa Amiral Grigorovici, patru nave de patrulare Proiect 22160 și șase submarine din clasa Kilo s-au alăturat flotei până în 2021. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN

Alertă guvernamentală în SUA privind atacurile cibernetice (sursa: cybersecuritynews.com)
Internațional

Alertă guvernamentală în SUA privind atacurile cibernetice

Alertă guvernamentală în SUA privind atacurile cibernetice. Hackerii avansaţi au dovedit că pot prelua controlul multor dispozitive care asigură exploatarea centralelor electrice şi a unor uzine, a recunoscut miercuri guvernul Statelor Unite într-o alertă preluată de Reuters de la adresa https://www.cisa.gov/uscert/ncas/alerts/aa22-103a, unde apare avertismentul privind posibilitatea spionilor informatici de a deteriora infrastructuri vitale. Agenţia SUA pentru Securitatea Informatică şi a Infrastructurii (CISA) şi alte organizaţii guvernamentale au emis un comunicat comun în care afirmă că "software-ul rău intenţionat poate afecta un tip de dispozitive numite controlere logice programabile (PLC), produse de Schneider Electric şi OMRON". Alertă guvernamentală în SUA privind atacurile cibernetice OMRON nu a răspuns imediat unui mesaj prin care Reuters solicita un comentariu. Din partea Schneider, un purtător de cuvânt a confirmat că firma a colaborat cu oficiali din SUA în vederea apărării împotriva hackerilor, apreciind că a fost "un caz de colaborare de succes pentru descurajarea înainte de apariţie a ameninţărilor la adresa unor infrastructuri vitale". Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Controlerele sunt utilizate în multe domenii, de la instalaţii de gaz la industria alimentară. Robert Lee, directorul firmei de securitate informatică Dragos, care a contribuit la descoperirea malware-ului, a afirmat că cercetătorii sunt de părere că hackerii ţintesc instalaţiile electrice şi de gaz lichefiat, potrivit Agerpres. În alerta emisă, CISA cere organizaţiilor din domeniul infrastructurilor vitale, în special celor din sectorul energetic, să implementeze o serie de recomandări pentru blocarea şi detectarea armei informatice numite Pipedream. Avertismentul guvernului de la Washington este vag, apreciază Reuters - nu se menţionează cine sunt hackerii din spatele software-ului rău intenţionat sau dacă acesta a fost utilizat efectiv, însă a provocat îngrijorare în toată industria. Ca un indiciu al gravităţii descoperirii, CIA (Agenţia Centrală de Informaţii) a afirmat că va face un anunţ comun cu Departamentul Energiei, NSA (Agenţia pentru Securitate Naţională) şi FBI (Biroul Federal de Investigaţii). PLC sunt prezente într-un număr imens de uzine şi instalaţii şi orice perturbare a funcţionării lor poate provoca daune cum ar fi oprirea, penele de curent, scurgerile de produse chimice, distrugerea de echipamente sau chiar explozii.

Le Pen, în retorica lui Putin (sursa: dw.com)
Internațional

Le Pen, în retorica lui Putin

Le Pen, în retorica lui Putin. Candidata extremei drepte la alegerile prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, a respins joi criticile formulate împotriva ei de contracandidatul său Emmanuel Macron, preşedinte în exerciţiu, care a acuzat-o de "autoritarism" şi opinii extremiste, în pofida faptului că Le Pen afişează o imagine mai soft în actuala campanie electorală, informează Reuters. Le Pen, în retorica lui Putin "Aceasta (critică) mă face să zâmbesc, pentru că noi nu am avut niciodată până acum un preşedinte care să fi dat mai multe semne de extremism ca Emmanuel Macron", a spus Le Pen la postul France 2, invocând acţiunile poliţiei împotriva demonstraţiilor politice, printre care mişcarea vestelor galbene, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN În interviu, Le Pen şi-a reiterat afirmaţiile conform cărora, dacă va fi aleasă preşedinte, ea va lua în calcul organizarea unui referendum asupra reintroducerii pedepsei cu moartea. Înainte de aceasta, Le Pen afirmase că ea personal va vota împotriva reintroducerii pedepsei capitale.

Atacatorul de la metroul din New York a fost capturat (sursa: nytimes.com)
Internațional

Atacatorul de la metroul din New York a fost capturat

Atacatorul de la metroul din New York a fost capturat. Bărbatul suspectat că a declanșat bombe fumigene și a tras focuri de armă în interiorul unui vagon de metrou din New York, provocând rănirea a 23 de persoane, a fost arestat miercuri sub acuzația federală de atac violent asupra unui sistem de transport în comun, punând capăt unei vânători de oameni care a durat 24 de ore din 24. Frank Robert James, în vârstă de 62 de ani, a fost reținut în partea de jos a Manhattanului, la aproximativ 12 kilometri de locul atacului de marți, după ce autoritățile au stabilit unde se află cu ajutorul unor ponturi primite de la locuitori, unii dintre ei postând observații pe rețelele de socializare, a precizat poliția. Atacatorul de la metroul din New York a fost capturat New York Times și New York Post, fiecare citând surse din cadrul forțelor de ordine, au relatat că James însuși a alertat miercuri poliția cu privire la locul unde se afla în general, printr-un apel pe care l-a făcut la o linie telefonică de ponturi de la un fast-food McDonald's, potrivit Reuters. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Arestarea lui James a avut loc la 30 de ore după un atac care a izbucnit în timpul aglomerației de dimineață a navetiștilor, în timp ce trenul liniei N cu destinația Manhattan intra într-o stație subterană din comunitatea Sunset Park din Brooklyn, reînnoind temerile privind violențele din sistemul de metrou al orașului. "Concetățenii mei newyorkezi, l-am prins. L-am prins", a declarat primarul Eric Adams la o conferință de presă în care a anunțat arestarea. "Vom proteja locuitorii acestui oraș și îi vom prinde pe cei care cred că pot aduce teroarea în rândul newyorkezilor obișnuiți". James, originar din Bronx, cu adrese recente în Philadelphia și Milwaukee, avea nouă arestări anterioare în New York și trei în New Jersey, potrivit Departamentului de Poliție din New York (NYPD). O plângere penală de 10 pagini depusă miercuri de procurorii federali la Curtea Districtuală din Brooklyn îl acuză pe James de comiterea unui singur cap de acuzare de atac terorist sau alt atac violent împotriva unui sistem de transport în comun. Dacă va fi găsit vinovat, el ar putea fi condamnat la închisoare pe viață, au declarat oficialii. El urma să se prezinte pentru prima dată în fața instanței joi, a precizat Biroul procurorului federal din Brooklyn. James este acuzat că a detonat două bombe fumigene în interiorul unui vagon de metrou cu câteva momente înainte de a deschide focul asupra colegilor pasageri cu un pistol semiautomat. Pistolul, cumpărat în 2011, a fost recuperat ulterior de la fața locului, împreună cu trei încărcătoare cu muniție extinsă, o torță, o secure, o pungă de artificii și un recipient cu benzină, potrivit poliției și documentelor judiciare.

Blinken și Austin Lloyd sunt pe lista scurtă (sursa: thehill.com)
Internațional

Blinken și Austin Lloyd sunt pe lista scurtă

Blinken și Austin Lloyd sunt pe lista scurtă. Autorităţile americane analizează posibilitatea de a trimite la Kiev o delegaţie oficială la nivel înalt în semn de solidaritate cu Ucraina, ţară invadată de forţele ruse în 24 februarie, a anunţat miercuri o sursă apropiată acestui dosar, potrivit Reuters. Blinken și Austin Lloyd sunt pe lista scurtă Secretarul de stat Antony Blinken şi secretarul apărării Austin Lloyd sunt candidaţii potenţiali pentru această vizită surpriză la Kiev, fiind improbabilă o vizită a preşedintelui Joe Biden, a adăugat sursa. Deocamdată nu a fost luată o decizie. Discuţiile pe acest subiect au fost relatate prima dată de Politico. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Alţi lideri occidentali, printre care premierul britanic Boris Johnson şi preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, s-au deplasat recent în Ucraina pentru a exprima solidaritatea cu această ţară, potrivit Agerpres. În acelaşi timp, guverne occidentale trimit ajutoare militare suplimentare pentru a spori capacitatea de apărare a Ucrainei înaintea a ceea ce se anunţă a fi o ofensivă de amploare a armatei ruse în estul şi sudul ţării pentru a prelua controlul complet asupra provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk. La 24 februarie, armata rusă a lansat o agresiune militară neprovocată împotriva Ucrainei, ceea ce Rusia numeşte ''operaţiune militară specială pentru denazificarea'' ţării vecine.

Ucraina anunță că au bombardat crucișătorul rus (sursa: Twitter/@rianru)
Internațional

Ucraina anunță că au bombardat crucișătorul rus

Ucraina anunță că au bombardat crucișătorul rus. O navă de război rusă care a fost evacuată miercuri din Marea Neagră a fost una dintre navele implicate în celebrul atac de pe Insula Șerpilor din februarie. Un incendiu ar uriaș ar fi pornit la bord după ce nava a fost lovită de rachetele ucrainene, potrivit unui consilier prezidențial ucrainean. Insula a fost lovită de rachete rusești după ce apărătorii ucraineni au răspuns la amenințarea de invazie rusă cu aceste cuvinte: "Navă de război rusă, du-te dracului". Ucraina anunță că au bombardat crucișătorul rus Au apărut rapoarte contradictorii din partea rușilor și ucrainenilor cu privire la incidentul de la bordul navei Moskva de miercuri. Rusia a declarat în mass-media de stat că crucișătorul a fost evacuat după ce un incendiu la bord a distrus mai multe camere cu muniție. Administratorul regional al statului Odesa a susținut că acesta a fost lovit de rachete ucrainene. CNN nu poate verifica în mod independent ce s-a întâmplat. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Cu toate acestea, comentariile lui Oleksi Arestovich, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenksi, sugerează că există o confuzie cu privire la ceea ce s-a întâmplat. "Există un mare incendiu … Marea este furtunoasă, așa că nu se știe dacă va fi posibil să le aducem ajutor. Sunt 510 membri ai echipajului acolo. Nu ne putem da seama ce s-a întâmplat, fie doi marinari fumau în locul nepotrivit, fie au fost încălcate din nou anumite măsuri de siguranță", a declarat Arestovici.Nava se află în prezent în bazinul Mării Negre, a adăugat el. În ceea ce privește incidentul din februarie de pe Insula Șerpilor, Arestovici a confirmat că Moskva a fost implicată. "Da, în mod specific acesta, trăgea asupra apărătorilor. Este nava amiral a marinei (rusești)", a spus el.

Zelenski: Moldova și țările baltice urmează, dacă Ucraina cade Foto: Facebook Zelenski
Internațional

Zelenski: Moldova și țările baltice urmează

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Moldova și țările baltice urmează, dacă Ucraina cade, în fața agresiunii rusești. Într-un mesaj video, în care vorbește în limba engleză, Zelenski spune că dacă Ucraina va cădea, Rusia va găsi noi ținte pentru agresiune în Polonia, Moldova, România și țările baltice. „Rusia s-a bazat că va cuceri Ucraina în cinci zile. Acel termen limită l-au stabilit pentru distrugerea țării noastre și a democrației noastre. Dar n-au avut nici cea mai mică idee cu ce urmau să se confrunte. Rusia nu a știut cât de mult ne prețuim libertatea. Ne-am apărat în fața lor mai mult decât au plănuit ei, invadatorii. Am distrus mai mult armament și echipament rusesc decât au unele armate europene. Dar nu e suficient”, a declarat Zelenski. Zelenski: Moldova și țările baltice urmează Președintele Ucrainei afirmă că Rusia încă are capacitate să atace și nu doar Ucraina. „Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă libertatea Ucrainei cade”, a spus Zelenski, citat de newsmaker.md Imaginile de la Bucea și Mariupol au demonstrat intențiile reale ale Rusiei în fața întregii lumi. „Ei nu pot fi opriți decât de forța armelor”. Într-un mesaj video, în care vorbește în limba engleză, Zelenski spune că dacă Ucraina va cădea, Rusia va găsi noi ținte pentru agresiune în Polonia, Moldova, România și țările baltice. „Rusia s-a bazat că va cuceri Ucraina în cinci zile. Acel termen limită l-au stabilit pentru distrugerea țării noastre și a democrației noastre. Dar n-au avut nici cea mai mică idee cu ce urmau să se confrunte. Rusia nu a știut cât de mult ne prețuim libertatea. Ne-am apărat în fața lor mai mult decât au plănuit ei, invadatorii. Am distrus mai mult armament și echipament rusesc decât au unele armate europene. Dar nu e suficient”, a declarat Zelenski. Președintele Ucrainei afirmă că Rusia încă are capacitate să atace și nu doar Ucraina. „Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă libertatea Ucrainei cade”, a spus Zelenski. Imaginile de la Bucea și Mariupol au demonstrat intențiile reale ale Rusiei în fața întregii lumi. „Ei nu pot fi opriți decât de forța armelor”. Citește și: GALERIE FOTO Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev. Președintele Germaniei trebuia să fie în echipă, dar Zelenski l-a respins

Vytautas Landsbergis îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici Foto: Twitter Victims of Communism
Internațional

îi consideră Scholz și Steinmeier complici

Un fost președinte al Lituaniei, Vytautas Landsbergis, îi consideră pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și pe președintele Frank-Walter Steinmeier complici la crimele din Ucraina, scrie Der Spiegel. Între 1990 și 1992, el a fost șeful statului lituanian, de la momentul declarării independenței la alegerile din noiembrie 1992. Lituania a fost primul stat ex-sovietic care și-a proclamat independența. Lituania își declară independența Foto: Twitter Landsbergis îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici „În fiecare zi, în Ucraina, femei, copii, bătrâni sunt violați, torturați, împușcați sau uciși de bombe, iar cadavrele lor sunt lăsate să putrezească pe străzi. În fiecare zi în care plătiți pentru petrol și gaze rusești, plătiți pentru ca tancurile lui Putin să traverseze pământul ucrainean, plătiți pentru ca el să omoare, să demoleze și să distrugă.”, scrie Landsbergis, în scrisoarea transmisă, azi, la cabinetele lui Scholz și Steinmeier. Potrivit Der Spiegel, Landsbergis îi avertizează pe Steinmeier și Scholz să nu devină complici la aceste crime „prin inacțiune, indiferență, egoism sau frică”. Politicianul lituanian folosește același argument pentru a cere o extindere masivă a ajutorului militar din partea Germaniei: „În fiecare zi în care guvernul dumneavoastră refuză să vândă sau să furnizeze arme, tancuri, artilerie și muniții germane Ucrainei susțineți agresiunea Moscovei”. Fostul șef al statului lituanian le mai cere celor doi să interzică manifestațiile pro-ruse din Germania. Landsbergis a încheiat solicitând Germaniei să impună un embargou pe livrările rusești de gaze și petrol, să vândă arme Ucrainei și să oprească propaganda Kremlinului. Steinmeier rămâne acasă Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina împreună cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.” Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres. Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia… Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”. Citește și: GALERIE FOTO Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev. Președintele Germaniei trebuia să fie în echipă, dar Zelenski l-a respins

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: președinția Poloniei
Internațional

Atac cibernetic dejucat de Ucraina

Atac cibernetic dejucat de Ucraina. Ucraina a dejucat un atac cibernetic rus ce viza una dintre cele mai mari instalaţii energetice ale sale, au anunţat responsabili ai acestei ţări, care se aşteaptă la o ofensivă militară majoră a Moscovei în est, informează miercuri AFP. Potrivit "pompierilor cibernetici" de la Computer Emergency Response Team (CERT) ucrainean, atacul a fost întreprins de Sandworm, un grup de piraţi informatici cu legături cu serviciile de informaţii ruse. Atac cibernetic dejucat de Ucraina Atacul era menit să lase "milioane" de ucraineni fără electricitate şi urma să lovească în două valuri, a precizat marţi această agenţie guvernamentală. Un prim atac a avut loc în februarie, iar al doilea, dejucat, era prevăzut să aibă loc pe 8 aprilie. Chiar dacă acest malware al grupului a reuşit să pătrundă în sistemul de gestionare al instalaţiei, el nu a dus la nicio pană de curent, a declarat în timpul unei conferinţe de presă Victor Jora, un înalt responsabil ucrainean, potrivit Agerpres. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Atacul a utilizat un malware denumit Industroyer2, a adăugat Jora, versiune actualizată a unui malware utilizat în decembrie 2015 împotriva instalaţiilor electrice ale ţării şi care a lăsat fără electricitate mai multe sute de mii de gospodării ucrainene. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul-adjunct al dezvoltării digitale al Ucrainei, Farid Safarov, a susţinut că progresele înregistrate în materie de apărare cibernetică i-au permis ţării să anticipeze atacul, admiţând totodată că este imposibil să protejezi sistemul 100%. În zilele care au precedat invazia rusă pe 24 februarie, Ucraina a afirmat că făcea obiectul unor atacuri cibernetice continui şi în creştere. Acestea au făcut temporar inaccesibile mai multe site-uri guvernamentale, în special cel al Parlamentului, Ministerului Afacerilor Externe sau al serviciilor de securitate.

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Internațional

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană

Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, că vor fi continuate eforturile pentru a asigura răspunsul "prompt", "hotărât" şi "robust" al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. „Salut prezența astăzi aici a domnului prim-ministru De Croo, cu care ieri am avut consultări politice foarte bune. Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Agresiunea brutală a Rusiei afectează securitatea europeană Am fost conștienți că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri și amenințări și de conduita tot mai agresivă a Federației Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, a explicat Președintele României. „Agresiunea brutală declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică și are proiecții negative la nivel global, pe mai multe paliere chiar. De aceea, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente. România a acționat, la rândul său, rapid și eficient atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile”, a mai spus președintele Klaus Iohannis. "Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianţei pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul estic şi la Marea Neagră", a afirmat şeful statului, care vizitează baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu împreună cu premierul Nicolae Ciucă şi prim-ministrul belgian, Alexander De Croo.

Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie (sursa: nbcnews.com)
Internațional

Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie

Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie . Militarii ruși au lansat bombe cu fosfor asupra satului Novodanilivka din regiunea Polohi, regiunea Zaporojie, afirmă Ivan Arefiev, purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale, potrivit Ukrinform. Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie "Ca urmare a bombardamentelor de artilerie cu muniție cu fosfor în satul Novodanilivka, districtul Polohi, acoperișul unei clădiri rezidențiale de pe strada Khrustalkova a luat foc. Unitățile Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din regiunea Zaporojie au eliminat consecințele incendiului. Nimeni nu a fost rănit", se arată în comunicat. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Potrivit comunicatului, în direcția Polohi, rușii încearcă să mențină teritoriul ocupat, efectuând recunoașteri aeriene cu ajutorul unor vehicule aeriene fără pilot și trăgând asupra armatei ucrainene și a populației locale cu lansatoare multiple de rachete. Administrația militară regională a adăugat că astăzi există o amenințare ridicată de utilizare de către forțele ruse a armelor cu rachete împotriva infrastructurii militare și civile în întreaga regiune Zaporojie, precum și posibilitatea ca ocupanții ruși să încerce să avanseze spre orașul Zaporojie.

Marcron gata de noi discuții cu Putin (sursa: Captura foto)
Internațional

Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte

Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte. Președintele francez Emmanuel Macron a refuzat să califice acțiunile rusești din Ucraina drept "genocid" într-un interviu televizat cu postul public de televiziune France 2, relatează CNN. Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte Întrebat dacă el, la fel ca și președintele american Joe Biden, ar folosi termenul de "genocid" pentru uciderea ucrainenilor de către armata rusă, Macron a răspuns: "Aș fi atent cu astfel de termeni astăzi, deoarece aceste două popoare rușii și ucrainenii sunt înfrățite". Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse "Vreau să continui să încerc, atât cât pot, să opresc acest război și să reconstruiesc pacea. Nu sunt sigur că o escaladare a retoricii servește acestei cauze", a adăugat el. "Ceea ce putem spune cu siguranță este că situația este inacceptabilă și că acestea sunt crime de război. Trăim crime de război care sunt fără precedent pe teritoriul nostru - teritoriul nostru european." Președintele francez, care în prezent candidează pentru realegere, a menționat, de asemenea, cooperarea Franței cu Ucraina pentru a investiga presupusele crime de război. "Rusia a declanșat unilateral un război extrem de brutal, s-a stabilit acum că armata rusă a comis crime de război și acum trebuie să-i găsim pe cei responsabili", a declarat Macron. Biden a declarat marți că atrocitățile descoperite în Ucraina se califică drept genocid, spunând că "devine din ce în ce mai clar că (președintele rus Vladimir) Putin încearcă pur și simplu să șteargă până și ideea de a fi ucrainean".

UE caută soluții să scoată Rusia din schema alimentară (sursa: Unsplash)
Internațional

UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară"

UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară". UE intenționează să abordeze problema creșterii prețurilor la grâu și la îngrășăminte și a penuriei preconizate în Balcani, în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu cu ajutorul "diplomației alimentare" pentru a contracara argumentele Rusiei cu privire la impactul invaziei sale în Ucraina, spun diplomații și oficialii UE, potrivit Reuters. Insecuritatea alimentară a provocat "resentimente" în ţările vulnerabile din regiunile menţionate, în timp ce Moscova consideră actuala criză o consecinţă a sancţiunilor occidentale contra Rusiei, a afirmat un diplomat UE. UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară" Acest lucru implică o potenţială ameninţare pentru influenţa UE, a adăugat diplomatul. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că sancţiunile impuse de Occident au contribuit la o criză alimentară mondială şi la creşterea preţurilor energiei. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Vecinii UE, în special Egiptul şi Libanul, depind în mare măsură de grâu şi îngrăşăminte exportate de Ucraina şi Rusia. Ei se confruntă cu creşteri masive ale preţurilor după o scădere a importurilor lor de cereale în urma începerii a ceea ce Moscova numeşte ''operaţiune militară specială'' în Ucraina. "Nu ne putem asuma riscul de a pierde regiunea", a spus un alt diplomat european. De asemenea, blocul comunitar doreşte să încurajeze eforturile internaţionale pentru a limita impactul crizei şi împreună cu Programul Alimentar Mondial va anunţa noi iniţiative marţea viitoare. Franţa, cel mai mare producător agricol din UE şi ţara care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, promovează o iniţiativă numită 'FARM', care va include un mecanism global de distribuire a alimentelor pentru ţările mai sărace. De asemenea, Parisul are în vedere încheierea unui acord internaţional privind planul său până la 30 iunie, când se încheie mandatul preşedinţiei franceze a Consiliului UE, a declarat ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian după discuţiile avute marţi de reprezentanţi ai UE şi ai PAM la Roma. Rusia bombardează silozurile de grâu din Ucraina Rusia îngreunează exporturile ucrainene de produse agricole prin bombardarea porturilor şi a silozurilor cu grâu din Ucraina, a afirmat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. De asemenea, Ucraina se confruntă şi cu o criză de combustibili, ceea ce îi împiedică exporturile de cereale. Pentru a uşura situaţia, Uniunea Europeană încearcă să faciliteze exporturile alimentare via Polonia şi sprijină livrarea de combustibili pentru fermierii ucraineni, au explicat diplomaţi europeni. În plus, UE furnizează sprijin financiar celor mai vulnerabile ţări, săptămâna trecută anunţând ajutoare de 225 de milioane de euro pentru Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Aproape jumătate din această sumă va fi direcţionată spre Egipt, în timp ce Liban, Iordania, Tunisia, Maroc şi Autoritatea Palestiniană vor primi fiecare fonduri cuprinse între 15 şi 25 milioane de euro. Alte 300 de milioane de euro drept sprijin pentru agricultură vor fi furnizate ţărilor din Balcanii Occidentali, în cadrul finanţării.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră