marți 20 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Fostul președinte al Republici Moldova rămâne în arest la domiciliu încă 30 de zile

Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu. Judecătoria Chişinău a decis marţi prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestului la domiciliu pentru fostul preşedinte socialist Igor Dodon, relatează presa de peste Prut. Acesta a fost reţinut pe 24 mai pentru 72 de ore, după ce procurorii au dispus percheziţii la reşedinţele sale, iar două zile mai târziu a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu Fostul lider al Partidului Socialiştilor este suspectat de corupţie pasivă, acceptarea finanţării formaţiunii sale politice de către o organizaţie criminală, trădare de ţară şi îmbogăţire ilicită. Între timp, săptămâna trecută a fost pusă sub învinuire şi soţia sa, Galinei Dodon, care a primit ca măsură preventivă interdicţia de a părăsi ţara timp de 60 de zile. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă "Am fost pusă sub învinuire-complice, pentru îmbogăţire ilicită, fără probe", a declarat Galina Dodon, potrivit unimedia.info, ea acuzând un dosar motivat politic. După ce a aflat despre prelungirea arestului său domiciliar, Igor Dodon a susţinut că ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, ar fi implicat în acest proces. "Toţi care acum nu o ascultă pe (preşedinta Republicii Moldova) Maia Sandu şi pe Litvinenco, el conduce acest proces, sunt presaţi, deci era aşteptat acest lucru", a spus fostul preşedinte.

Fostul președinte al Republici Moldova rămâne în arest la domiciliu încă 30 de zile
Ministrul german al Economiei spune că reducerea livrărilor de gaz rus către Europa reprezintă un atac economic
Internațional

Ministrul german al Economiei spune că reducerea livrărilor de gaz rus către Europa reprezintă un atac economic

Rusia seamănă haos pe piața europeană de energie. Reducerea livrărilor de gaz rus către Europa via Nord Stream, decisă recent de Moscova, reprezintă un "atac" care urmăreşte "semănarea haosului pe piaţa europeană a energiei", a afirmat marţi ministrul german al Economiei şi Climei, Robert Habeck, relatează AFP. "Ceea ce am văzut săptămâna trecută capătă o altă dimensiune. Reducerea livrărilor de gaz prin Nord Stream este un atac la adresa noastră", a afirmat ministrul german într-un discurs rostit la Berlin în faţa patronilor din industrie. Rusia seamănă haos pe piața europeană de energie Acest "atac economic" a fost "comis în mod deliberat" de Vladimir Putin, a adăugat el. "Am văzut deja acest mod de mai multe ori, cu reducerea livrărilor de gaz în Bulgaria, Polonia sau în Danemarca", a precizat ministrul german. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă "Este vorba de a semăna haos pe piaţa europeană de energie" prin "creşterea preţurilor", a avertizat Robert Habeck. Grupul rus Gazprom a scăzut săptămâna aceasta livrările către Europa prin gazoductul Nord Stream cu 40%, apoi cu 33%, invocând o problemă tehnică. Dar pentru guvernul german, este o decizie politică, menită să cântărească în confruntarea dintre Moscova şi ţările occidentale privind războiul din Ucraina. Pentru a face faţă acestei scăderi a livrărilor, Berlinul a anunţat duminică o utilizare sporită, până în 2024, a centralelor pe cărbune pentru a produce energie electrică, potrivit Agerpres. O decizie incomodă pentru acest guvern de coaliţie care a promis că va elimina treptat cărbunele până în 2030.

Un cutremur cu magnitudinea de 6,1 a lăsat în urmă peste 130 de morți și peste 250 de răniți în Afganistan și Pakistan
Internațional

Un cutremur cu magnitudinea de 6,1 a lăsat în urmă peste 130 de morți și peste 250 de răniți în Afganistan și Pakistan

Masacru în Afganistan și Pakistan produs de un cutremur. Un cutremur cu magnitudinea 6,1 a zguduit miercuri mai multe zone dens populate din Afganistan şi Pakistan, conform Institutului American de Geofizică (USGS), informează Reuters. Autoritatea pentru gestionarea dezastrelor din Afganistan a anunţat că seismul a provocat moartea a cel puţin 130 de persoane în estul ţării. Majoritatea deceselor confirmate au fost înregistrate în provincia Paktika, unde o sută de persoane au murit, iar 250 au fost rănite, a declarat directorul Autorităţii pentru gestionarea dezastrelor din cadrul administraţiei talibane, Mohammad Nassim Haqqani. Masacru în Afganistan și Pakistan produs de un cutremur Alte decese au fost raportate în provinciile estice Nangarhar şi Khost, a precizat oficialul adăugând că autorităţile continuă să evalueze pagubele. Cutremurul s-a produs la o distanţă de aproximativ 44 kilometri de oraşul Khost, în sud-estul Afganistanului, la o adâncime de 51 de kilometri, potrivit USGS. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă Nu au fost raportate pagube sau decese în Pakistan imediat după producerea seismului. Cutremurul a fost resimţit pe o rază de aproximativ 500 de kilometri de aproximativ 119 milioane de locuitori din Pakistan, Afganistan şi India, a indicat Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC) într-un mesaj pe Twitter. Seismul a fost resimţit în capitala Afganistanului, Kabul, precum şi în capitala Pakistanului, Islamabad, conform relatărilor martorilor postate pe site-ul EMSC şi pe Twitter, potrivit Agerpres. "Şocuri puternice şi lungi", a scris pe site-ul EMSC un martor de la Kabul. "A fost puternic", a scris un alt martor din Peshawar, în nord-vestul Pakistanului.

Opoziția franceză îi cere lui Macron să accepte compromisuri pentru o eventuală susținere parlamentară
Internațional

Opoziția franceză îi cere lui Macron să accepte compromisuri pentru o eventuală susținere parlamentară

Macron, strâns cu ușa de opoziție. Liderii partidelor politice franceze care s-au întâlnit marţi cu preşedintele Emmanuel Macron, după ce coaliţia acestuia a pierdut majoritatea parlamentară în urma alegerilor, au refuzat stabilirea unor alianţe care să-i redea liderului de la Elysee susţinerea în legislativ şi i-au cerut să vină cu propuneri concrete prin care să accepte compromisuri, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Macron, strâns cu ușa de opoziție Macron a început marţi o serie de reuniuni de două zile cu liderii principalelor partide pentru a găsi o posibilă ieşire din dilema creată de rezultatul legislativelor desfăşurate duminică, în urma cărora coaliţia Ensemble! (Împreună) a lui Macron a pierdut majoritatea în Adunarea Naţională, dar nici nu poate fi imaginată vreo majoritate alternativă a opoziţiei. Preşedintele francez i-a primit marţi dimineaţă pe liderul formaţiunii de dreapta "Republicanii", Christian Jacob, şi pe secretarul general al Partidului Socialista (PS), Olivier Faure. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă După încheierea discuţiei Jacob a semnalat presei intenţia partidului său de a continua "în opoziţie, de o manieră hotărâtă, dar responsabilă", adăugând că îi revine lui Macron sarcina "să pună propuneri pe masă". Totuşi, Christian Jacob, care l-a descris anterior pe Macron drept un politician "arogant", a subliniat că o alianţă a formaţiunii sale de dreapta cu coaliţia acestuia ar echivala cu o "trădare" a propriului electorat conservator. Propuneri concrete i-a cerut liderului de la Elysee şi socialistul Faure, care a spus că a avut o discuţie "interesantă" cu Macron. Acesta "trebuie să facă propuneri şi vom vedea de ce parte ne aşezăm", a mai afirmat Olivier Faure, fără a da vreun indiciu asupra unui eventual acord. La rândul său, liderul formaţiunii centriste MoDem, Francois Bayrou, un aliat important al lui Macron, a apreciat după discuţia cu acesta că "este nevoie de ceva apropiat de (un guvern de) uniune naţională". Liderul de la Elysee a avut consultări şi cu alţi politicieni, inclusiv cu lidera extremei drepte Marine Le Pen, a cărei formaţiune a obţinut la aceste alegeri un rezultat peste aşteptări. "Dacă măsurile care vor fi prezentate sunt de bun simţ le vom vota', a spus Marine Le Pen după ce a discutat cu Macron, fiind însă exclusă o alianţă a extremei drepte cu partidul prezidenţial, care în seara alegerilor a subliniat că va face alianţe numai cu partide conforme cu orientările sale, adică partide "proeuropene" şi "proclimat". Coaliţia centrist-liberală Ensemble! (Împreună), care s-a sprijinit în timpul primului mandat de cinci ani al lui Emmanuel Macron pe o majoritate confortabilă (fixată la 289 de deputaţi), are după alegerile legislative de duminică doar 245 de mandate de parlamentar din totalul celor 577, potrivit Agerpres.

Cincisprezece morți și 16 răniți în urma bombardamentelor rusești din regiunea Harkov
Internațional

Cincisprezece morți și 16 răniți în urma bombardamentelor rusești din regiunea Harkov

Bombardamente masive la Harhov. Cincisprezece persoane, între care un copil de opt ani, au fost ucise sub focul artileriei ruse în regiunea Harkov (nord-estul Ucrainei), a anunţat marţi guvernatorul, relatează AFP. Bombardamente masive la Harhov "Cincisprezece persoane au murit şi 16 au fost rănite. Acestea sunt consecinţele teribile ale bombardamentelor ruseşti în plină zi în regiunea Harkiv", a declarat guvernatorul Oleg Synegubov pe canalul său Telegram, precizând că aceste persoane au fost ucise şi rănite în patru bombardamente separate. Mulţi locuitori ai regiunii Harkov, la graniţa cu Rusia, au fugit la începutul invaziei ruse şi au început să revină acasă după ce încercările forţelor ruse de a ocupa cel de-al doilea oraş ucrainean au fost respinse. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă În direcția nordică, inamicul continuă să fortifice zona de frontieră și să exploateze zona. Mortiere și artilerie au fost trase asupra așezărilor Seredyna-Buda, Myropillya și Yunakivka din regiunea Sumy, precum și asupra Hremiach din regiunea Cernihiv. https://twitter.com/bihusinfo_eng/status/1539193409122062336 Lupte grele continuă în direcția Siverodonetsk, unde ocupanții își întăresc pozițiile în Ustynivka și se împing spre Bila Hora, înregistrând succese parțiale în timp ce ostilitățile se întețesc, raportează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrinform. "Luptele cu focuri de armă continuă în direcția Siverodonetsk, în orașul Siverodonetsk. Inamicul a tras cu tancuri și artilerie în apropiere de Siverodonetsk, Lysychansk, Voronove, Myrna Dolyna și Hirske. Soldații ucraineni au respins cu competență tentativa de recunoaștere a inamicului în direcțiile Metiolkine-Voronove și Metiolkine-Sirotyne. Inamicul s-a retras. Rușii își consolidează pozițiile în așezarea Ustynivka, conducând o ofensivă în direcția Bila Hora, cu succes parțial, ,,în timp ce ostilitățile continuă. În direcția Toshkivka - Pidlisne, inamicul a capturat așezările Pidlisne și Myrna Dolyna, consolidându-și forțele la frontierele ocupate. De asemenea, au succes parțial în zona Hirske. Soldații ucraineni au respins cu succes asaltul în direcția Vysoke", a precizat Statul Major General.

Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă
Internațional

Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă

Ucraina, lupte feroce pentru Insula Șerpilor. Armata ucraineană a anunţat marţi că a lansat lovituri aeriene asupra Insulei Şerpilor, relatează CNN. Potrivit Comandamentului Operaţional Sud al armatei ucrainene, au fost efectuate "lovituri ţintite cu folosirea de forţe diverse" asupra insulei din Marea Neagră ocupată de Rusia din primele zile ale invaziei acesteia în Ucraina. Ucraina, lupte feroce pentru Insula Șerpilor Operaţiunea militară încă este în desfăşurare şi se impune o "tăcere informaţională" până la finalizarea ei, adaugă acelaşi comandament ucrainean. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, declarase marţi mai devreme că "luni, 20 iunie, la ora 5 dimineaţa, regimul de la Kiev a întreprins o nouă tentativă nebunească de a cuceri Insula Şerpilor". Potrivit acestuia, forţele ucrainene "intenţionau să efectueze bombardamente aeriene şi de artilerie masive (...) înainte de a debarca şi cuceri" insula, folosind drone, lansatoare de rachete şi obuziere. Legenda militarilor ucraineni de pe insulă Insula Şerpilor a devenit la începutul războiului un simbol al rezistenţei ucrainene după ce a fost mediatizată o înregistrare audio ucraineană neautentificată de surse independente şi conform căreia, în timp ce echipajul crucişătorului rus Moskva le cerea prin radio militarilor ucraineni de pe insulă să se predea, aceştia din urmă ar fi răspuns cu mesajul "Navă de război rusească, du-te naibii!". După publicarea acelei înregistrări, Kievul a susţinut că militarii ucraineni de pe Insula Şerpilor au fost ucişi în timpul asaltului, dar a recunoscut mai târziu că ei sunt în viaţă. Rusia anunţase imediat după ocuparea insulei că 82 de soldaţi ucraineni s-au predat pe Insula Şerpilor. Soldaţii ucraineni au fost între timp eliberaţi în cadrul unui schimb de prizonieri. Valoarea strategică a stâncii din mare Pe lângă valoarea sa simbolică, insula este de asemenea strategică şi ca urmare a situării sale în largul coastelor ucrainene şi româneşti, care reprezintă un post de observare bun şi un posibil loc de desfăşurare pentru sisteme de apărare sol-aer. Citește și: Birta, primarul din Oradea: Până în Budapesta faci două ore și jumătate, până în Viena, cinci ore, iar până în Bucureşti, aceeaşi distanţă până la Viena, faci nouă-zece ore Moscova a afirmat deja că a dejucat în trecut tentative de atac ale forţelor ucrainene, dar cea raportată marţi pare să se distingă prin amploarea mijloacelor mobilizate.

Germania va trimite arme în Ucraina atât timp cât va fi necesar, afirmă cancelarul Scholz
Internațional

Germania va trimite arme în Ucraina atât timp cât va fi necesar, afirmă cancelarul Scholz

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei. Germania va continua să sprijine Ucraina cu arme "atâta timp cât va fi nevoie", a declarat marți cancelarul german Olaf Scholz în timpul unui discurs susținut la reuniunea anuală a Federației Industriei Germane. Scholz a reafirmat, de asemenea, angajamentul Germaniei de a fi alături de Lituania și de alți aliați din est. Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei "Europa și democrațiile occidentale nu acceptă atacul violent asupra Ucrainei", a declarat Scholz. Prin urmare, Ucraina a fost aprovizionată "pe scară largă cu arme" și au fost impuse Rusiei "sancțiuni dure fără precedent". "Aceste sancțiuni funcționează. Da, aceste sancțiuni ne fac rău și nouă înșine. Ele dăunează companiilor noastre, dar sunt corecte", a spus Scholz. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Libertatea are prețul ei. Democrația are prețul ei. Solidaritatea cu prietenii și partenerii are prețul ei. Iar noi suntem pregătiți să plătim acest preț", a declarat Scholz. Scholz a declarat că deplasarea sa de joia trecută la Irpin, lângă Kiev, i-a arătat clar că Ucraina aparține familiei europene. "Nu voi uita niciodată imaginile de groază pe care le-am văzut acolo", a spus el, potrivit CNN. Scholz a subliniat că va face presiuni pentru o decizie pozitivă privind Ucraina ca și candidat la aderarea la UE.

UE va mobiliza 600 de milioane de euro ajutor pentru Africa, Pacific și Caraibe
Internațional

UE va mobiliza 600 de milioane de euro ajutor pentru Africa, Pacific și Caraibe

Ajutor european pentru depășirea crizei alimentare. Uniunea Europeană (UE) a anunţat marţi că doreşte să mobilizeze 600 de milioane de euro suplimentari pentru a ajuta ţările din Africa, Caraibe şi Oceanul Pacific să depăşească criza alimentară provocată de războiul din Ucraina, informează AFP. Presaţi de ţările africane, cei 27 de membri ai UE au promis luni că vor aloca un miliard de euro, fără a oferi detalii, pentru lupta împotriva riscurilor foametei în Africa, legate de blocarea exporturilor de cereale ucrainene de care continentul african este foarte dependent. Ajutor european pentru depășirea crizei alimentare Comisia Europeană propune în acest cadru să scoată 600 de milioane de euro din rezervele Fondului European de Dezvoltare pentru toate ţările din ACP (Africa-Caraibe-Pacific), proiect ce mai trebuie validat de statele membre ale UE. Pachetul va fi format din 150 de milioane de euro pentru un ajutor umanitar imediat în numerar "de fiecare dată când va fi necesar", prin mecanismele de protecţie socială existente. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise La aceasta se adaugă 350 de milioane de euro pentru a susţine pe termen mediu şi lung producţia agricolă în ţările beneficiare şi a le ajuta să-şi întărească sistemele de aprovizionare alimentară. Nu în ultimul rând, 100 de milioane de euro vor fi alocate pentru susţinerea macroeconomică, prin injectare în "Fondul fiduciar pentru reducerea sărăciei şi creştere" al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Aceste 600 de milioane de euro se adaugă ajutorului umanitar deja mobilizat de UE pentru a susţine proiecte de agricultură durabilă, de acces la alimente şi la apă potabilă şi de întărire a unor mecanisme anti-sărăcie, dintre care "mai mult de două miliarde de euro în Africa Subsahariană", potrivit Comisiei Europene. Dezinformarea, o altă armă folosită intens de Rusia Europenii se străduiesc să contracareze dezinformarea orchestrată, potrivit lor, de Moscova, care impută sancţiunilor occidentale responsabilitatea pentru creşterea explozivă a preţurilor la cereale şi blocarea recoltelor ucrainene. Bruxellesul va trimite o scrisoare tuturor miniştrilor africani ai afacerilor externe, "pentru a le explica sancţiunile europene şi aria loc de acţiune", a anunţat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, amintind că sancţiunile UE "nu vizează nici exporturile de cereale, nici îngrăşămintele", potrivit Agerpres. De asemenea, el a acuzat Rusia de comiterea unei "veritabile crime de război" prin blocarea exporturilor de cereale ucrainene, cu riscul de a agrava ameninţarea foametei în lume.

Pierderile suferite de Rusia până în prezent depășesc 34.000 de militari - Statul Major General
Internațional

Pierderile suferite de Rusia până în prezent depășesc 34.000 de militari - Statul Major General

Bilanțul după 118 zile de război. Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, Rusia a pierdut peste 34.000 de militari în cursul invaziei sale militare la scară largă în Ucraina, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul după 118 zile de război Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 21 iunie 2022 cuprind aproximativ: Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise 34.100 (+300) militari 1.496 (+19) tancuri 3.606 (+18) vehicule blindate de luptă 752 (+3) sisteme de artilerie 239 (+1) lansatoare de rachete multiple 98 (+0) piese de echipament de apărare aeriană 216 (+0) avioane 181 (+0) elicoptere 611 (+10) drone operațional-tactice 137 (+7) rachete de croazieră 14 (+0) nave/ambarcațiuni 2.537 (+10) piese de echipament auto și rezervoare de combustibil 59 (+4) piese de echipament special https://twitter.com/UAWeapons/status/1536669461293457408 Forțele rusești au lovit din nou clădirile și punctul de control de intrare la uzina chimică Azov din Sievierodonetsk și au tras asupra fabricii de cărămidă din oraș, iar luptele aprige continuă în districtul industrial al orașului. În prezent, 568 de civili se adăpostesc la uzina chimică Azot, inclusiv 38 de copii. În cea mai mare parte, aceștia sunt angajații uzinei și familiile lor care au refuzat să se evacueze. orțele rusești au desfășurat operațiuni de asalt în apropiere de Komyshuvakha, Zolote și Hirske, apropiindu-se din mai multe direcții, și au intensificat bombardamentele asupra Lysychanskului. Numărul victimelor și al deceselor este în curs de stabilire, potrivit Pravda. Haidai a precizat că mașina șefului administrației militare din Lysychansk, care se îndrepta spre inspectarea celor mai afectate zone din Lysychansk, a fost atacată.

Criza energetică aduce înapoi cărbunele în Europa. Centralele pe lignit repornesc pentru a înlocui gazul rusesc
Internațional

Criza energetică aduce înapoi cărbunele în Europa. Centralele pe lignit repornesc pentru a înlocui gazul rusesc

Cărbunele revine în Occident. Criza energetică accentuată de războiul din Ucraina determină statele Uniunii Europene să își regândească prioritățile și să ăși schimbe unele politici. Olanda, Germania, Italia și Austria au decis să își redeschidă centralele care consumă cărbuni pentru a produce electricitate, notează France24. Olandezii au decis să ridice toate restricțiile legate de centralele electrice pe bază de cărbuni care, anterior, erau limitate doar la o treime din potențialul de producție. O decizie similară a fost luată și de guvernanții din Germania și Viena. Cărbunele revine în Occident "Cabinetul a decis să retragă imediat restricțiile privind producția din centralele electrice pe bază de cărbune din 2002 până în 2024", a declarat Rob Jetten, ministrul olandez al climei și energiei. El a subliniat că această decizie a fost luată după consultările cu "colegii europeni". Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Chiar dacă au luat o măsură similară, germanii au ținut să sublinieze faptul că încă își propun să închidă toate centralele care consumă cărbuni până în 2030, ca parte a politicilor legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. "Data de renunțare la cărbune în 2030 nu este deloc pusă la îndoială", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului economiei, Stephan Gabriel Haufe, într-o conferință de presă. El a mai subliniat că acest obiectiv este "mai important ca niciodată". Invazia Rusiei asupra Ucrainei a a dus la creșterea costurilor la energie și a accentuat instabilitatea pieței la nivel global. Gigantul Gazprom a oprit deja livrările către o serie de țări europene, inclusiv Polonia, Bulgaria, Finlanda și Olanda.

Atac barbar în Suedia. Cel puțin două persoane au fost rănite într-un atac cu cuțitul în orașul Vasteras
Internațional

Atac barbar în Suedia. Cel puțin două persoane au fost rănite într-un atac cu cuțitul în orașul Vasteras

Atac violent în Suedia. Cel puțin două persoane au fost rănite într-un atac cu cuțitul în orașul Vasteras, în Suedia, a anunțat marți poliția locală, adăugând că o persoană a fost reținută la fața locului, transmite Reuters. Atac violent în Suedia Cotidianul suedez Aftonbladet citează surse potrivit cărora victimele au fost înjunghiate cu un cuțit. Cel puțin două persoane au fost transportate cu ambulanța la spital, una dintre ele având răni grave care pun viața în pericol. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Poliția a transmis într-o declarație de presă că atacatorul a folosit un obiect ascuțit, iar atacul a fost clasificat drept ”tentativă de omor”. Potrivit poliției, atacul a avut loc în centrul orașului Vasteras, la aproximativ 90 km vest de capitala Stockholm.

Coreea de Sud a efectuat cea de-a doua lansare-test a rachetei sale spaţiale Nuri
Internațional

Coreea de Sud a efectuat cea de-a doua lansare-test a rachetei sale spaţiale Nuri

"Nuri separă satelitul fals". Coreea de Sud a efectuat cea de-a doua lansare-test a rachetei sale spaţiale Nuri, marţi, la opt luni după prima lansare realizată cu succes dar care nu a reuşit să plaseze pe orbită un satelit fals, informează agenţiile Reuters, AFP şi Yonhap. Racheta de 200 de tone, cu combustibil lichid, a decolat de la Centrul Spaţial Naro din Goheung, în extremitatea sudică a Peninsulei Coreene la ora locală 16.00 (7:00 GMT), cu sarcină utilă alcătuită dintr-un satelit de verificare a performanţei rachetei, de 162,5 kilograme şi un satelit fals, de 1,3 tone. "Nuri separă satelitul fals" "Nuri separă satelitul fals", a raportat televiziunea sud-coreeană YTN, marţi, la câteva minute după decolare, afirmând la scurt timp după aceea că lansarea "pare a fi un succes". Racheta KSLV-II Nuri în trei trepte, proiectată de Institutul de Cercetare Aerospaţială din Coreea (KARI) pentru a amplasa în cele din urmă o sarcină utilă de 1,5 tone pe orbita terestră, la 600 până la 800 de kilometri deasupra Pământului, reprezintă o piatră de temelie pentru planurile ţării de a face primii paşi în programul său spaţial şi de a atinge obiective ambiţioase în domeniul reţelelor 6G, a sateliţilor de spionaj şi chiar a sondelor selenare. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Programul utilizează în exclusivitate tehnologii coreene, iar aceasta este prima rachetă construită în această ţară. Cea mai recentă rachetă lansată de Coreea de Sud, în 2013, după întârzieri şi mai multe teste eşuate, a fost dezvoltată în comun cu Rusia. Prima lansare a fost în octombrie 2021 La prima lansare-test al rachetei Nuri, realizată în octombrie, vehiculul spaţial a finalizat secvenţele de zbor, dar nu a reuşit să amplaseze sarcina utilă de probă pe orbită după ce motorul celei de-a treia trepte şi-a încetat funcţionarea mai devreme decât era prevăzut. Inginerii au reglat rezervorul de heliu din a treia treaptă a rachetei Nuri pentru a rezolva această problemă, potrivit agenţiei Yonhap. KARI a declarat că intenţionează să efectueze încă cel puţin patru teste de lansare până în anul 2027. De asemenea, Coreea de Sud colaborează cu Statele Unite la o sondă care ar urma să fie amplasată pe orbita selenară şi speră să reuşească aterizarea unei sonde pe Lună până în 2030. Lansările în spaţiu au fost multă vreme o problemă sensibilă în Peninsula Coreeană, unde Coreea de Nord se confruntă cu sancţiuni din cauza programul său de rachete balistice, potrivit Agerpres. În martie, armata Coreei de Sud a realizat ceea ce a catalogat drept prima lansare cu succes a unei rachete spaţiale cu combustibil solid, o altă parte a planurilor sale de a lansa sateliţi spion, notează Reuters.

Kremlinul spune că a conectat toată regiunea Herson la canalele TV rusești
Internațional

Kremlinul spune că a conectat toată regiunea Herson la canalele TV rusești

Armata rusă a anunţat marţi că a conectat întreaga regiune Herson la canalele de televiziune ruseşti, ce vor fi de acum accesibile "gratuit" în această regiune cucerită de Moscova în sudul Ucrainei, informează AFP. "Specialişti din cadrul unităţilor de transmisie ale forţelor armate ruse au conectat şi reconfigurat pentru difuzarea de canale ruseşti ultimul dintre cele şapte emiţătoare de televiziune din regiunea Herson", a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat. Operațiunea de rusificare de la Herson Ministerul a precizat că circa un milion de locuitori ai regiunii au acum acces "gratuit" la principalele canale ruseşti, printre care cele ale grupului public de audiovizual VGTRK, care difuzează activ linia Kremlinului. Învecinându-se cu peninsula anexată Crimeea, regiunea Herson a fost cucerită de armata rusă chiar în primele zile ale ofensivei sale împotriva Ucrainei, lansată la sfârşitul lui februarie. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise De atunci, Moscova duce o politică de rusificare a teritoriilor căzute sub controlul său în sudul Ucrainei: a introdus moneda rusă, rubla, a început să distribuie paşapoarte ruse, potrivit Agerpres. Marţi, unul dintre noii responsabili proruşi ai regiunii Herson, Kirill Stremousov, a afirmat că acest teritoriul ar putea fi alipit Rusiei "înainte de sfârşitul anului". "Vom avea un referendum în acest an. Şi, în urma acestui referendum, ne vom adresa liderilor Federaţiei Ruse, pentru ca ei să ne accepte în sânul Rusiei", a afirmat Stremousov.

Un rus laureat al Premiului Nobel pentru Pace își scoate la licitație medalia pentru peste 100 de milioane de dolari pentru a ajuta refugiații din Ucraina
Internațional

Un rus laureat al Premiului Nobel pentru Pace își scoate la licitație medalia pentru peste 100 de milioane de dolari pentru a ajuta refugiații din Ucraina

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari. Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, și-a scos luni la licitație medalia pentru 103,5 milioane de dolari, toate încasările urmând să fie direcționate în beneficiul copiilor refugiați din Ucraina. Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari Heritage Auctions a scris pe Twitter că Muratov "a scos la licitație premiul său #NobelPeacePrize 2021 în beneficiul fondului UNICEF pentru copiii refugiați. S-a vândut pentru 103.500.000 de dolari". Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise "În acest moment, premiul este o oportunitate pentru mine de a-l împărtăși cu oamenii", a declarat Muratov înainte de licitație, îndemnând oamenii din întreaga lume să se alăture cauzei și să își facă contribuțiile. Potrivit unei declarații a Heritage Auctions, directorul Institutului Nobel norvegian, Olav Njølstad, a susținut licitația, numind-o un "act generos de umanitarism", potrivit CNN. Muratov este redactorul-șef al publicației de știri independente din Rusia, Novaya Gazeta. El a criticat anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și utilizarea forței militare de către guvern, atât în Rusia, cât și în afara ei, potrivit organizației Premiului Nobel pentru Pace.

Canada anunță că își sporește capacitățile de apărare din Arctica
Internațional

Canada anunță că își sporește capacitățile de apărare din Arctica

Canada își consolidează apărarea în Arctica. Ministrul canadian al apărării a anunţat luni modernizarea apărării antiaeriene şi antirachetă din Arctica, în colaborare cu Statele Unite, transmite AFP. Potrivit ministrului Anita Anand, noile măsuri sunt justificate de ameninţările militare tot mai mari din partea Rusiei şi de apariţia unor noi tehnologii inamice, precum rachetele hipersonice. Canada își consolidează apărarea în Arctica Într-o conferinţă de presă organizată la cea mai mare bază aeriană din Canada, situată în oraşul Trenton din Ontario, ministrul a anunţat deblocarea unui buget de 4,9 miliarde de dolari canadieni (3,6 miliarde de euro) pe parcursul a şase ani. Fondurile vor fi cheltuite pentru instalarea de radare la sol şi prin satelit, capabile să detecteze bombardiere sau rachete, precum şi reţele de senzori cu "capacităţi clasificate" pentru a monitoriza evenimentele aeriene şi maritime din Arctica până pe continent. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Programul se înscrie în intenţia de modernizare a Comandamentului de apărare aerospaţială din America de Nord (NORAD) şi a sistemelor sale de avertizare timpurie. O modernizare pe care invadarea Ucrainei de către Rusia a accelerat-o. Aceste sisteme vor înlocui vechiul sistem de avertizare nordic din perioada războiului rece - 50 de staţii radar cu rază scurtă şi lungă de acţiune amplasate în Alaska -, care nu mai sunt capabile să detecteze rachetele moderne. "Pe măsură ce regimurile autocratice ameninţă ordinea internaţională bazată pe statul de drept care ne-a protejat de zeci de ani şi pe măsură ce concurenţii noştri dezvoltă noi tehnologii, cum ar fi arme hipersonice şi rachete de croazieră, devine urgentă modernizarea capacităţilor canadiene ale NORAD", a spus Anita Anand. Aceste investiţii reprezintă pentru Canada "cea mai semnificativă modernizare în aproape patru decenii", a adăugat ea, potrivit Agerpres. La rândul lor, SUA au stabilit deja un nou buget pentru apărarea continentală. În luna martie, guvernul canadian şi-a anunţat intenţia de a cumpăra 88 de avioane de luptă americane F-35 pentru a-şi înnoi flota. Principalul lor rol va fi acela de a patrula în nordul îndepărtat al Canadei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră