luni 19 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Șoc în SUA: FBI ar fi căutat la reședința lui Trump documente referitoare la arme nucleare. Mandatul de percheziție va fi făcut public

Documente despre arme nucleare la Trump. Agenţii federali americani care au percheziţionat săptămâna aceasta locuinţa fostului preşedinte Donald Trump din Florida căutau documente legate de arme nucleare, a relatat joi Washington Post, conform Reuters. Documente despre arme nucleare la Trump Nu este clar dacă astfel de documente au fost găsite la complexul Mar-a-Lago al fostului preşedinte din Palm Beach, a precizat Post. Reuters nu a putut confirma imediat această informaţie. Departamentul american de Justiţie a cerut joi unui judecător să facă public mandatul care a autorizat percheziţia FBI la Mar-a-Lago, despre care Trump spune că a fost nejustificată şi motivată politic. Această cerere înseamnă că publicul ar putea afla în curând mai multe despre ceea ce au căutat anchetatorii în timpul acestei percheziţii fără precedent în casa unui fost preşedinte. Percheziţia a făcut parte dintr-o investigaţie care urmăreşte să stabilească dacă Trump a scos în mod ilegal documente de la Casa Albă în momentul în care a părăsit funcţia în ianuarie 2021, unele dintre acestea fiind considerate clasificate de către Departamentul de Justiţie. Mandatul de percheziție va fi făcut public Procurorul general Merrick Garland, cel mai înalt responsabil cu aplicarea legii şi care a fost numit de preşedintele democrat Joe Biden, a declarat într-o conferinţă de presă că a aprobat personal percheziţia. El nu a dezvăluit motivele şi rezultatele operaţiunii, dar a anunţat - în mod neobişnuit - că a cerut ca mandatul de percheziţie să fie făcut public. Departamentul de Justiţie doreşte, de asemenea, să facă publică o listă a obiectelor confiscate. "Departamentul nu ia o astfel de decizie cu uşurinţă. Atunci când este posibil, o practică standard este să se caute mijloace mai puţin intruzive ca alternativă la o percheziţie şi să se restrângă domeniul de aplicare a oricărei percheziţii care este efectuată", a declarat Garland. Decizia sa de a confirma public percheziţia a fost extrem de neobişnuită. De obicei, oficialii responsabili cu aplicarea legii în SUA nu discută despre investigaţiile în curs pentru a proteja drepturile persoanelor. În acest caz, Trump însuşi a anunţat percheziţia într-o declaraţie luni seara. Garland a declarat că Departamentul de Justiţie a cerut ca mandatul să fie făcut public "în lumina confirmării publice a fostului preşedinte cu privire la percheziţie, a circumstanţelor şi a interesului public semnificativ în această chestiune". Zece cutii au fost ridicate de agenți O sursă familiarizată cu cazul a declarat că FBI a recuperat aproximativ zece cutii de pe proprietatea lui Trump în timpul căutărilor. Percheziţia fără precedent a FBI la domiciliul unui fost preşedinte american a avut loc luni la reşedinţa de lux a lui Donald Trump de la Mar-a-Lago, în Florida. Indignat, cel de-al 45-lea preşedinte american a scris joi pe reţeaua sa de socializare Truth Social că avocaţii săi cooperau "pe deplin" cu autorităţile când "brusc şi fără avertisment, Mar-a-Lago a fost percheziţionat, la 06:30 dimineaţa, de un număr FOARTE mare de agenţi", relatează AFP. Citește și: Efectul Trump: un extremist a încercat să intre înarmat în clădirea FBI din Cincinnati. A sfârșit ciuruit, după o urmărire spectaculoasă El s-a plâns că agenţii au "percheziţionat dulapurile (fostei) primei doamne, hainele şi bunurile sale", lăsându-le într-o "relativă dezordine". Cu o zi înainte, miercuri, el sugerase că FBI ar fi putut "planta" probe împotriva sa în această operaţiune. Primul ex-președinte percheziționat de FBI Niciodată până acum un fost ocupant al Casei Albe nu a fost supus unui asemenea control judiciar. Susţinătorii republicani ai fostului preşedinte, cunoscuţi pentru sprijinul lor faţă de forţele de ordine, au criticat vehement FBI-ul. Trump nu se afla în Florida în momentul percheziţiei. La sfârşitul zilei de joi, el a cerut publicarea imediată a documentelor legate de operaţiune. "Nu numai că nu mă voi opune publicării documentelor legate de raidul şi spargerea neamericană, nejustificată şi inutilă a casei mele din Palm Beach, Florida, Mar-a-Lago, dar voi face un pas mai departe, cerând publicarea imediată a acestor documente, chiar dacă au fost scrise de democraţi radicali de stânga şi de posibili viitori adversari politici care au un interes puternic şi foarte direct în a mă ataca, aşa cum au făcut-o în ultimii şase ani", a declarat el pe platforma sa, Truth Social. Avocații lui Trump nu comentează Trump, care a primit o copie a mandatului, dar nu a dezvăluit-o, are termen până vineri la ora 15.00 (19.00 GMT) să conteste cererea. Cazul se află în faţa judecătorului magistrat al Statelor Unite Bruce Reinhart, care a analizat mandatul pentru a se asigura că Departamentul de Justiţie a avut suficiente motive probabile pentru percheziţie. Deşi a solicitat desecretizarea mandatului, Departamentul de Justiţie nu a cerut judecătorului să desecretizeze declaraţia sub jurământ în sprijinul mandatului, al cărei conţinut ar putea include informaţii clasificate. Doi dintre avocaţii lui Trump, Evan Corcoran şi John Rowley, nu au răspuns la o solicitare de comentarii, scrie Reuters. Documente clasificate Percheziţia fără precedent reprezintă o escaladare semnificativă a uneia dintre numeroasele investigaţii federale şi statale cu care se confruntă Trump, legate de perioada în care a fost preşedinte şi de afacerile sale private. Aceasta include o investigaţie separată a Departamentului de Justiţie privind o tentativă eşuată a aliaţilor lui Trump de a influenţa alegerile prezidenţiale din 2020 prin prezentarea unor liste electorale frauduloase. Ancheta privind eliminarea de către Trump a unor documente a început anul acesta, după ce Arhivele Naţionale au făcut o sesizare către departament. Fostul arhivist David Ferriero a declarat anterior că Trump a returnat guvernului 15 cutii în ianuarie 2022. Arhivele au descoperit ulterior că unele dintre articole erau "marcate ca fiind informaţii clasificate de securitate naţională". Cu câteva luni înainte de percheziţie, agenţii FBI au vizitat proprietatea lui Trump pentru a cerceta cutiile dintr-o cameră de depozitare încuiată, potrivit unei persoane familiare cu vizita.

Șoc în SUA: FBI ar fi căutat la reședința lui Trump documente referitoare la arme nucleare. Mandatul de percheziție va fi făcut public
Efectul Trump: un extremist a încercat să intre înarmat în clădirea FBI din Cincinnati. A sfârșit ciuruit, după o urmărire spectaculoasă
Internațional

Efectul Trump: un extremist a încercat să intre înarmat în clădirea FBI din Cincinnati. A sfârșit ciuruit, după o urmărire spectaculoasă

Fan Trump, înarmat în sediul FBI. Un bărbat înarmat, care a încercat să pătrundă în clădirea FBI din Cincinnati, statul Ohio, a fost împuşcat joi de către poliţie după o urmărire cu maşina ca în filme, schimb de focuri şi încercuirea lui într-un lan de porumb la nord-est de oraş, au spus oficiali, citaţi de Reuters. Fan Trump, înarmat în sediul FBI Poliţia nu cunoaşte încă identitatea acestuia şi a refuzat în două conferinţe de presă să comenteze referitor la mobilul acţiunilor presupusului atacator. New York Times şi NBC News, citând surse anonime, l-au identificat sub numele Ricky Schiffer (42 de ani), menţionând că ar fi putut avea opinii de extrema dreaptă. FBI, poliţia federală americană, a declarat într-un comunicat că o persoană înarmată a încercat "să pătrundă" în birourile sale din Cincinnati, Ohio, joi dimineaţa devreme, notează AFP. "Alarma s-a declanşat şi au sosit agenţi FBI înarmaţi, iar suspectul a fugit", a indicat poliţia federală. Ciuruit în lanul de porumb Potrivit media locale, bărbatul, care purta o vestă antiglonţ, s-a folosit de un ciocan pneumatic pentru cuie şi agita o armă semiautomată AR-15, înainte de a fugi cu maşina. Un purtător de cuvânt al poliţiei a declarat că forţele de ordine au pornit imediat în urmărirea sa. "O dată ce vehiculul s-a oprit, a avut loc un schimb de focuri între poliţie şi suspect", a spus el. Bărbatul a fugit într-un lan de porumb, unde a fost înconjurat de forţele de securitate care au încercat fără succes să negocieze cu el să se predea autorităţilor, a spus un purtător de cuvânt al poliţiei din Ohio. Suspectul şi-a îndreptat arma de foc către poliţişti, care apoi au tras. Decesul său a fost declarat la faţa locului. Conexiunea Truth Social Conform media americane, un bărbat cu acelaşi nume ca al suspectului a avertizat asupra unui atac împotriva Truth Social, platformă de social media creată de fostul preşedinte Donald Trump. "Dacă nu veţi mai avea noutăţi de la mine, e adevărat că am încercat să atac FBI şi asta va însemna fie că am fost scos de pe internet, fie că FBI m-a prins, fie că au trimis simpli poliţişti...", se spunea în mesaj. Aceste postări, inclusiv altele care exprimau opinii extreme au fost şterse la scurt timp după ce poliţia a declarat reporterilor că suspectul din Cincinnati a fost ucis. NBC News, citând doi oficiali anonimi familiarizaţi cu cazul, a transmis că suspectul se afla la Capitoliu în timpul atacului din 6 ianuarie 2021 al susţinătorilor lui Donald Trump. New York Times, citând alţi doi responsabili din cadrul forţelor de ordine, a relatat că anchetatorii cercetau dacă acesta ar putea avea legături cu grupări extremiste. Trump, cercetat de FBI în mai multe dosare Unii susţinători ai lui Donald Trump sunt nemulţumiţi de FBI în legătură cu conflictul fostului preşedinte cu agenţia, inclusiv ancheta privind presupusul sprijin al Rusiei pentru campania sa prezidenţială din 2016 şi percheziţia autorizată de tribunal la reşedinţa sa din Florida luni. FBI este ţinta unor ameninţări online de când agenţi ai săi au percheziţionat proprietatea lui Trump din Mar-a-Lago, ca parte a unei investigaţii privind documente scoase din Casa Albă la încheierea mandatului fostului preşedinte în ianuarie 2021. Citește și: Amenințări politice dure la adresa procurorului general în SUA: republicanii promit să-l ancheteze pentru investigarea lui Trump Directorul FBI, Christopher Wray, care a calificat extremismul violent autohton drept cea mai importantă ameninţare la adresa securităţii SUA, a emis o declaraţie în urma evenimentelor de joi în care denunţa "atacuri neîntemeiate la adresa integrităţii FBI". "Violenţa şi ameninţările împotriva forţelor de ordine, inclusiv a FBI, sunt periculoase şi ar trebui să suscite o îngrijorare profundă în rândul tuturor americanilor", a spus Wray.

Twitter introduce din nou măsuri de combatere a fake news și dezinformării, înaintea alegerilor parlamentare parțiale din SUA
Internațional

Twitter introduce din nou măsuri de combatere a fake news și dezinformării, înaintea alegerilor parlamentare parțiale din SUA

Twitter, noi măsuri anti-fake news, dezinformare. Corporaţia Twitter a anunţat joi că va reintroduce măsuri de promovare a informaţiilor exacte pe platforma media socială cu acelaşi nume, transmite Reuters. Twitter, noi măsuri anti-fake news, dezinformare Decizia a fost luată în vederea alegerilor parlamentare parţiale din SUA, care vor avea loc în noiembrie, la jumătatea mandatului prezidenţial. Experţi în drepturile civile şi în dezinformarea online au acuzat mediile sociale şi platformele tehnologice că nu depun suficiente eforturi pentru a împiedica răspândirea dezinformării, inclusiv a ideii că preşedintele Joe Biden nu a câştigat de fapt alegerile din 2020. Twitter va aplica din nou politica de integritate civică, introdusă pentru prima dată în 2018, la alegerile din 8 noiembrie, când sunt în joc 435 de locuri în Camera Reprezentanţilor şi circa o treime din cele 100 de mandate de senator. Politica interzice utilizatorilor publicarea de conţinut înşelător, cu intenţia de a descuraja alegătorii să voteze, precum şi afirmaţiile fără acoperire menite să submineze încrederea în alegeri, inclusiv prin informaţii false despre rezultatul procesului electoral. Trump, suspendat pe viață de Twitter Twitter a suspendat definitiv contul fostului preşedinte american Donald Trump pe motiv că există riscul de "noi incitări la violenţă", la câteva zile după ce susţinătorii republicani au pătruns cu forţa în Capitoliul din Washington, sediul Congresului Statelor Unite, în 6 ianuarie 2021. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: a decis să investească zece milioane de lei pe un câmp dintr-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Corporaţia Twitter, cu sediul în San Francisco, afirmă că a efectuat teste pentru a împiedica recomandarea prin notificări către alţi utilizatori a mesajelor neconforme cu politica sa. Testele au dus la reducerea cu 1,6 milioane a numărului lunar de vizualizări ale unor astfel de informaţii, afirmă compania. La eforturile de combatere a dezinformării se adaugă şi metoda folosită în timpul alegerilor prezidenţiale din 2020: dezminţirea preventivă a unor informaţii, prin mesaje difuzate pe fluxurile utilizatorilor, înainte de diseminarea online a falsurilor la scară mai mare.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor. Germania se opune
Internațional

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor. Germania se opune

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor. Apelul acestor țări a venit la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că închiderea granițelor pentru turiștii ruși este cea mai importantă sancțiune. Letonia s-a alăturat acestei cereri, azi. Însă Germania pare să fi pus deja capăt acestui proiect. Acum cinci zile, Bulgaria a decis să nu maia corde vize rușilor care dețin proprietăți în această țară, precum și turiștilor. Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor „Opriți eliberarea de vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului. Zborurile dinspre Rusia sunt oprite, ceea ce înseamnă că, atunci când țările Schengen eliberează vize, vecinii Rusiei poartă povara (Finlanda, Estonia și Letonia sunt singurele puncte terestre de acces). Este timpul să punem capăt turismului din Rusia, acum”, a scris pe Twitter premierul estonian Kaja Kallas. Stop issuing tourist visas to Russians. Visiting #Europe is a privilege, not a human right. Air travel from RU is shut down. It means while Schengen countries issue visas, neighbours to Russia carry the burden (FI, EE, LV – sole access points). Time to end tourism from Russia now— Kaja Kallas (@kajakallas) August 9, 2022 Însă, azi, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat că se opune unei astfel de măsuri. ⚡️Chancellor of Germany Olaf Scholz said that he can hardly imagine a ban on the issuance of Schengen visas in the EU to Russians."This is Putin's war, and therefore I have a hard time with this idea (entry restrictions for Russians - ed.)", - Der Tagesspiegel quotes Scholz.— Flash (@Flash43191300) August 11, 2022 ”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Scholz îl laudă pe Schroeder Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”. Putin's chief propagandist Solovyev says that EU failing to issue visas to Russians may cause Russia to commit "a preventative nuclear strike".WE HAVE FOUND PUTIN'S ACHILLES HEAL. pic.twitter.com/8opUDVfnnb— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) August 11, 2022 Întrebat dacă ar acceptat ca fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, cunoscut ca un apropiat al Kremlinului, să acţioneze ca mediator între Germania şi Rusia pentru soluţionarea disputelor generate de reducerea livrărilor de gaz rusesc, Scholz a răspuns iniţial ”nu ştiu”, adăugând apoi că o asemenea acţiune ar fi ”lăudabilă”.

Moscova a mai găsit niște "neonaziști": în Letonia, țară care a desemnat Rusia drept "stat care susţine terorismul"
Internațional

Moscova a mai găsit niște "neonaziști": în Letonia, țară care a desemnat Rusia drept "stat care susţine terorismul"

Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia. Rusia a condamnat joi rezoluţia adoptată de parlamentul leton care desemnează Rusia "stat care susţine terorismul", relatează Reuters. "Având în vedere că nu există substanţă, ci doar xenofobie bestială în spatele acestei decizii, este necesar să-i numim pe ideologi neonazişti", a postat pe Telegram purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova. Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia Rezoluţia menţionează că "Letonia recunoaşte acţiunile Rusiei în Ucraina drept un genocid ţintit împotriva poporului ucrainean" şi cheamă la creşterea susţinerii militare, financiare, umanitare şi diplomatice pentru Ucraina. Rusia pretinde că a fost nevoită să-şi trimită forţele armate în Ucraina pentru a "denazifica" o ţară despre care susţine că este condusă de neonazişti, termen pe care l-a folosit şi pentru a-i categorisi pe criticii săi din ţările baltice. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: a decis să investească zece milioane de lei pe un câmp dintr-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Ucraina şi Occidentul au respins utilizarea acestui termen de către Rusia drept propagandă menită să justifice un război de cucerire în stil imperialist, comparându-i pe ucraineni cu invadatorii nazişti germani din Al Doilea Război Mondial.

Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești: blindajul elicoptererelor poate fi străpuns de gloanțe de 7,62 mm. Rusia susține că face față la 12,7 mm
Internațional

Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești: blindajul elicoptererelor poate fi străpuns de gloanțe de 7,62 mm. Rusia susține că face față la 12,7 mm

Un studiu al armatei ucrainene privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești arată că blindajul elicoptererelor Ka-52 Aligator poate fi străpuns de gloanțe de 7,62 mm. Rusia denumea aceste elicopetere „tancuri zburătoare” și susținea că blindajul face față la gloanțe de calibru 12,7 mm. Datele raportului au fost văzute de ziariștii de la The Times. Acestora li s-au prezentat și dovezi ale informațiilor din acest studiu. Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești Experții ucraineni au evaluat și eficiența rachetelor Rusiei pe teritoriul ucrainean. Raportul susține că racheta de croazieră 3M-14 Kalibr are doar 33% șanse de a-și atinge ținta. Aproximativ 30% dintre rachetele folosite de ruși au lovit obiecte civile. Un alt tip de rachetă, un model neprecizat de The Times, are o acuratețe de 49%. Russian weapons are old and failing, says Ukraine’s militaryhttps://t.co/eo9J923NCS— William Dalrymple (@DalrympleWill) August 10, 2022 În plus: Camionul Ural-63706-0010 Tornado-U, conceput pentru a transporta arme și echipament militar, este menit să aibă o protecție blindată îmbunătățită, dar are „protecție slabă împotriva armelor de calibru mic”, forțând trupele de la sol să improvizeze.Vehiculul de luptă pentru infanterie BMD-4M, care poate fi aruncat de parașutat pentru a oferi putere de foc și sprijin, este „slab protejat chiar și împotriva armelor mici și a fragmentelor de mine și a obuzelor de artilerie”. Aproximativ o duzină dintre acestea au fost capturate de forțele ucrainene.Tancurile modernizate T-72B3, principalul tanc de luptă al Rusiei, vehiculele blindate BTR-82A și alte vehicule blindate au fost distruse cu succes de trupele ucrainene folosind arme antitanc furnizate de Occident.Dronele rusești Orlan-10 folosesc componente produse în străinătate, dar se strică foarte ușorSistemele antiaeriene Pantsir-1 nu sunt capabile să facă față roiurilor de drone. Ucraina trimite câte două drone pentru a-i distrage atenția și trei pentru a le distruge. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Într-o comparație evident ironică, raportul rmatei ucrainene, citat de The Times, arată că dronele Eleron 3-SV au camere foto Olympus mai proaste decât dispozitivele similare nord-coreene, care folosesc camere Sony. In August 2021 the ?? MOD Shoigu announced that the servicability of weapons in Russian armed forces is 99%. All Ukrainians (and Estonians etc) old enough to remember the Russian system, laughed, Western analysts sounded really worried. Today we hear Shoigu's heart is not at 99% pic.twitter.com/PXovu3zU7a— Eerik N Kross (@EerikNKross) April 14, 2022 În utltimele luni, pe fondul sancțiunilor occidentale, Rusia a suspendat mai multe contracte de furnizare de armament către Serbia, Vietnam sau alte țări.

Iarna care stă să vină a devenit, brusc, mai rece: de azi, Uniunea Europeană a rămas fără 45% din cărbune, care era importat din Rusia. Germania și Polonia, cele mai afectate
Internațional

Iarna care stă să vină a devenit, brusc, mai rece: de azi, Uniunea Europeană a rămas fără 45% din cărbune, care era importat din Rusia. Germania și Polonia, cele mai afectate

Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc. Embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare miercuri la miezul nopţii, la patru luni după adoptarea sa în cadrul celui de al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care UE se confruntă cu puternice tensiuni în privinţa aprovizionării sale energetice, relatează AFP. Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc Acest embargo, decretat în aprilie de cele 27 de state comunitare, a devenit efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc. UE importa până anul trecut 45% din cărbunele său din Rusia pentru o sumă de patru miliarde de euro pe an şi anumite ţări, precum Germania şi Polonia de exemplu, care îl utilizau în producţia de electricitate, erau în mod special dependente de cărbunele rusesc. Multe țări europene au revenit la cărbune În contextul în care consumul european anual de cărbune, combustibil fosil poluant, a scăzut de la 1.200 la 427 milioane de tone între 1990 şi 2020, închiderea a numeroase mine de pe continent a contribuit la creşterea dependenţei europenilor de importuri. În ceea ce priveşte huila, achiziţiile UE din Rusia au crescut de la opt milioane de tone în 1990 (7% din importuri), la 43 de milioane în 2020 (54%). În contextul căderii livrărilor de gaz rusesc şi riscului de penurie, mai multe ţări - precum Germania, Austria, Ţările de Jos, Italia - au anunţat în ultimele luni un recurs sporit la centralele electrice pe cărbune. Citește și: VIDEO Coloniștii și turiștii ruși care se prăjeau la soare în Crimeea fug disperați, de frica rachetelor ucrainene. Imagini virale cu ambuteiaje și mămici rusoaice fugind și plângând În primele cinci luni din 2022, electricitatea produsă din arderea cărbunelui în Germania a crescut cu 20%, potrivit cabinetului Rystad. Embargoul total asupra cărbunelui rusesc îi împinge pe europeni să se aprovizioneze din alte părţi - SUA (circa 17,5% din importurile de huilă ale UE în primul semestru), Australia, Africa de Sud sau chiar Indonezia. Cea mai grea iarnă, în Polonia În contextul tensiunilor de pe pieţe, ecuaţia se anunţă complicată pentru Polonia, ţară în mod tradiţional minieră dar importatoare netă de cărbune. În contextul în care producţia locală s-a ridicat în ultimii ani la circa 55 milioane de tone pe an, Polonia trebuie să mai importe circa 12 milioane de tone, dintre care zece din Rusia. Guvernul populist naţionalist a impus de la jumătatea lui aprilie o interdicţie totală a importurilor de cărbune rusesc, provocând grave penurii şi creşteri vertiginoase ale preţurilor - tona de cărbune costă acum în Polonia de patru ori mai mult decât în urmă cu un an. Varşovia a plafonat preţurile şi a raţionalizat achiziţiile, dar capacităţile limitate ale porturilor, căilor ferate şi căilor fluviale complică creşterea importurilor, alimentând îngrijorarea privind aprovizionarea pentru iarnă, notează AFP.

VIDEO Coloniștii și turiștii ruși care se prăjeau la soare în Crimeea fug disperați, de frica rachetelor ucrainene. Imagini virale cu ambuteiaje și mămici rusoaice fugind și plângând
Internațional

VIDEO Coloniștii și turiștii ruși care se prăjeau la soare în Crimeea fug disperați, de frica rachetelor ucrainene. Imagini virale cu ambuteiaje și mămici rusoaice fugind și plângând

Coloniștii și turiștii ruși care se prăjeau la soare în Crimeea fug disperați, de frica rachetelor ucrainene. Rețelele sociale sunt pline cu filmări ale ambuteiajelor cu rușii care părăsesc peninsula ocupată în 2014, de la Ucraina. Marți, pentru prima oară din 2014, Ucraina a lovit o bază militară rusă din Ucraina, provocând pierderi materiale serioase. Aceste lovituri arată că, acum, Ucraina dispune de rachete ghidate prin GPS care pot lovi la distanțe mai mari de 200 de kilometri. Russians, run from Crimea, run from Kherson before it’s too late. pic.twitter.com/BMmOsmNLsZ— A n n a ? (@tweet4anna) August 9, 2022 Coloniștii și turiștii ruși fug disperați „Internauții au postat mai multe videoclipuri, în care sunt surprinse abuteiajele kilometrice cu mașini, care încearcă să ajungă la podul de peste Strâmtoarea Kerci. Totuși, rușii fug din Crimeea fără prea multă tragere de inimă și chiar plâng în hohote, supărați că le-a fost distrusă vacanța. În pofida oricăror regrete, instinctul de supraviețuire prevalează, iar cozile interminabile de mașini se îndreaptă înapoi în Federația Rusă”, arată realitatea.md. THREAD This video shows a Russian occupant who leaves Crimea after yesterday's attack. She says: "I don't want to leave Crimea, Alushta. It is so amazing here. We got used to living here. We lived like it is our own. We felt like at home here". /1 pic.twitter.com/Z4ShZPkp9D— Sergej Sumlenny (@sumlenny) August 10, 2022 „Nu vreau să plec deloc din Crimeea, din Alușta! Cât de bine e aici! M-am obișnuit aici. Ne simțeam acasă…”, plânge în hohote o mămică rusoaică, imaginile fiind virale pe Twitter. Un conslier al ministrului ucrainean de Interne, Anton Gerașenko, susține că coloana de mașini cu refugiați ruși se întinde pe o distanță de 100 de kilometri. „Credeți că rușii pricep în sfârșit că este război?”, se întreabă el, pe Twitter. „Turiştii nu sunt în pericol. Vă rugăm să vă păstraţi calmul!”, a îndemnat un deputat rus ales în Crimeea, Aleksei Cerniak. Crimea is in panic. Tourists and local residents are leaving Novofedorivka en masse, and traffic jams have started 5 people were wounded in the attack, Konstantin Skorupsky, head of Crimea’s health care department reported https://t.co/rLAByCaEEZ?️by Ria Melitopol pic.twitter.com/3w9IDNd9sV— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) August 9, 2022 Pensionarii keghebiști au colonizat Crimeea „Rusia a transferat 1.000.000 de cetățeni ruși în Crimeea după anexare, pentru a înlocui populația locală, care parțial a părăsit Crimeea și parțial a fost oprimată/arestată/condamnată/relocată, ale cărei proprietăți au fost confiscate, iar afacerile deturnate”, explică Serghei Sumlenny, un expert în chestiunile Europei de Est. El arată că această politică a început din anii URSS, când în Crimeea erau trimiși kaghebiștii pensionați, cu soțiile lor. Potrivit lui Summleny, acest tip de politici demografice a continuat și după ce Putin a ocupat Crimeea. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea a fost probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: pe rețelele sociale sun prezentate fotografii aeriene care arată că la baza aeriană de lângă Saki se aflau 37 de avioane și șase elicoptere, înainte de a fi atacată. Imaginile de după atacul ucrainean arată o bază devastată și zeci de aparate avariate.

Refugiații au relansat economia Poloniei. Țara găzduiește peste două milioane de ucraineni
Internațional

Refugiații au relansat economia Poloniei. Țara găzduiește peste două milioane de ucraineni

Refugiații ucraineni au relansat economia Poloniei, țara înregistrând o creștere a PIB de 8,5% în primul trimestru a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021. Polonia are serioase probleme cu lipsa forței de muncă și speră ca o parte din refugiați să rămână și după încetarea războiului. Cetățenii, firmele private și statul polonez au făcut eforturi puternice pentru a-i ajuta pe cei fugiți din calea războiului. Refugiații au relansat economia Poloniei O analiză Bloomberg arată că șomajul era de doar 2,7% în Polonia, în mai (doar în Cehia era mai mic) , iar țara avea mari probleme cu deficitul de forță de muncă, înainte de începerea războiului din Ucraina. Doar compania austriacă Strabag apreciază că, în Polonia, ar avea nevoie de circa 100.000 de angajați. Multe companii poloneze speră ca ucrainenii să rămână și după ce se va termina războiul. Labor-starved Poland is spending billions to encourage Ukrainians to stay. Will they? https://t.co/gWHHjHB2j7— Bloomberg (@business) August 10, 2022 Din cei peste două milioane de ucraineni care au ajuns în Polonia, circa 1,2 milioane au fost înregistrați în sistemul de asigurări sociale. Peste 385.000 dintre ei lucrează deja în Polonia. Mediul de afaceri speră că 20-40% din refugiați vor rămâne și după ce războiul încetează. Countries ranked by a Number of Ukrainian Refugees recorded, August update. Poland and Germany lead while UK surpassed France. pic.twitter.com/Yt122gSixa— Mario Berisic (@MarioBerky) August 9, 2022 Atât populația, cât și companiile, fac tot posibilul să-i ajute pe ucraineni. Un sondaj din mai, efectuat de Pew Research arată că 80% din polonezi sunt de acord ca țara lor să preia refugiați din zone afectate de război. Companiile donează spații și transformă hoteluri în centre de găzduire a refugiaților - înainte de războiul din Ucraina, Polonia avea unde ficit de circa două milioane de locuințe. Siemens, de exemplu, a transformat circa 2.700 mp de spațiu pentru birouri, din Varșovia, în cazare pentru 160 de refugiați. Însă ucrainenii sunt îndemnați să-și caute cazare în orașele mai mici, Varșovia fiind deja suprasolicitată. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km În primele trei luni de la invadarea Ucrainei, sectorul privat din Polonia a cheltuit cu refugiații circa 2,1 miliarde de dolari, iar statul polonez alte 3,4 miliarde, apreciază Institutul Economic Polonez.

Investiție enormă a SUA în lupta pentru semiconductori: 52 de miliarde de dolari pentru producția pe teritoriul american
Internațional

Investiție enormă a SUA în lupta pentru semiconductori: 52 de miliarde de dolari pentru producția pe teritoriul american

Investiție enormă a SUA în semiconductori. Preşedintele american Joe Biden a promulgat marţi o lege care deblochează subvenţii de 52 de miliarde de dolari pentru relansarea producţiei de semiconductori în SUA, relatează AFP şi Reuters. Investiție enormă a SUA în semiconductori Democratul a dat asigurări că această investiţie în componentele centrale din electronica modernă îi va ajuta ţara să câştige "competiţia economică în secolul al XXI-lea". Textul, adoptat la sfârşitul lui iulie de Congres, prevede de asemenea zeci de miliarde de dolari pentru cercetare şi dezvoltare. Trecerea acestei legi reprezintă pentru Joe Biden o victorie smulsă după o luptă de durată şi reprezintă o veste bună în contextul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului. Asia, principal producător Legea "va diminua costurile vieţii cotidiene, va crea locuri de muncă în industrie bine plătite în ţară şi va consolida locul de lider al SUA în industria viitorului", a comentat el într-un comunicat după votul din Congres. Cererea de semiconductori a explodat în timpul pandemiei, provocând penurii mondiale încă exacerbate de închiderea uzinelor chinezeşti din cauza recrudescenţei epidemiei de COVID-19. Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar SUA, al căror rol în producţia mondială a scăzut puternic în ultimii ani în beneficiul Asiei, au avut de suferit din cauza acestei penurii. Acest lucru a încetinit producţia de maşini noi anul trecut, făcând să crească puternic preţul automobilelor.

Moscova a început să șicaneze Finlanda, țară care a cerut aderarea la NATO: hackeri ruși au blocat website-ul parlamentului
Internațional

Moscova a început să șicaneze Finlanda, țară care a cerut aderarea la NATO: hackeri ruși au blocat website-ul parlamentului

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez. Website-ul parlamentului finlandez a fost blocat temporar marţi din cauza unui presupus atac cibernetic, transmit DPA şi AFP. Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez Serviciile administrative ale legislativului de la Helsinki au anunţat pe Twitter că website-ul a suferit un atac de tip DDoS (Distributed Denial of Service), prin care serviciul online este făcut indisponibil pentru utilizatori. În prezent, specialişti în securitate cibernetică încearcă să limiteze pagubele cauzate de acest atac, produs în jurul orei locale 14:30 (11:30 GMT). Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar Potrivit postului de radio finlandez Yle, în spatele atacului se află hackeri ruşi, o grupare care se semnează NoName057(16) scriind pe aplicaţia Telegram că a decis să facă o "vizită amicală" ţării vecine Finlanda care este atât de dornică să adere la NATO. Au mai atacat în Polonia, Lituania şi Norvegia Yle a precizat că în trecut aceeaşi grupare de hackeri ruşi a comis atacuri cibernetice asupra unor instituţii publice din Polonia, Lituania şi Norvegia. În luna mai, parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea ţării la NATO, punând astfel capăt deceniilor de neutralitate ale statului nordic. Relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, ţări cu o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri, s-au deteriorat mai ales după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie acest an.

Amenințări politice dure la adresa procurorului general în SUA: republicanii promit să-l ancheteze pentru investigarea lui Trump
Internațional

Amenințări politice dure la adresa procurorului general în SUA: republicanii promit să-l ancheteze pentru investigarea lui Trump

Trump încaieră republicanii cu justiția americană. Republicanii din SUA au promis marţi că, dacă recapătă controlul asupra Camerei Reprezentanţilor, vor ancheta posibila influenţă politică din spatele percheziţiei efectuate de FBI (Biroul Federal de Investigaţii) la reşedinţa Mar-a-Lago a fostului preşedinte Donald Trump, transmite Reuters. Trump încaieră republicanii cu justiția americană Aliaţii lui Trump din Congresul Statelor Unite susţin că FBI a căutat în complexul de lux din Florida presupuse documente sustrase de Trump de la Casa Albă cu scopul de a-i scădea acestuia şansele de a candida din nou la preşedinţie în 2024. Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar "Dacă republicanii recuceresc Camera, vom efectua imediat o supraveghere a acestui departament, vom urmări faptele şi nu vom omite nimic", a avertizat printr-un mesaj pe Twitter liderul congresmenilor republicani, Kevin McCarthy, adăugând, la adresa procurorului general Merrick Garland: "Păstrează-ţi documentele şi fă-ţi loc în agendă". Reuters observă că republicanii sunt favoriţi pentru obţinerea majorităţii în Camera Reprezentanţilor şi au şanse şi la recucerirea Senatului la alegerile parţiale din 8 noiembrie, la jumătatea mandatului prezidenţial. Oricare din cele două camere ale Congresului poate declanşa o anchetă.

Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar
Internațional

Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar

Instalații militare ruse din Crimeea, devastate. O serie de explozii s-au produs marţi la un aerodrom militar rusesc în vestul peninsulei Crimeea, potrivit autorităţilor ruse fiind vorba despre detonarea unor muniţii, relatează AFP. Instalații militare ruse din Crimeea, devastate Imagini difuzate pe reţelele de socializare arată o bulă de foc formându-se după o deflagraţie puternică, în timp ce coloane de fum negru se ridicau spre cer şi turişti părăseau panicaţi o plajă din apropiere. "Mai multe elemente de muniţii pentru aviaţie au explodat într-un depozit al aerodromului militar din Saki, în apropierea localităţii Novofiodorovka", a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat. Respectivul depozit nu a fost ţinta vreunui atac sau bombardament, a adăugat acesta, dar fără a preciza ce a provocat detonarea muniţiei. Armata rusă asigurase iniţial că nu există victime în urma exploziilor. Ulterior, însă, liderul Crimeii, Serghei Aksionov, a anunţat un deces, iar ministrul Sănătăţii din Crimeea, Konstantin Skorupski, a declarat că cinci persoane sunt rănite, printre care şi un copil. Din localitatea Novofiodorovka au fost evacuate 30 de persoane, au mai anunţat autorităţile locale. Partea ucraineană nu a comentat deocamdată pe marginea acestei explozii. Crimeea, în raza de acțiune a rachetelor ucrainene Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, a fost până în prezent ocolită de bombardamente în războiul declanşat de Rusia în februarie prin agresiunea împotriva Ucrainei. Dar această peninsulă se află în prima linie a ofensivei militare ruse. Avioane de atac ruseşti decolează aproape zilnic din Crimeea pentru a lovi ţinte în Ucraina, iar mai multe zone ale acestei peninsule se află în raza de acţiune a dronelor şi a lansatoarelor multiple de rachete ale armatei ucrainene. Citește și: Atac ucrainean cu dronă asupra flotei ruse din Crimeea, acuză Rusia. Festivitățile de Ziua Flotei Militare Ruse, anulate În pofida conflictului, Crimeea rămâne o importantă destinaţie turistică estivală pentru cetăţenii ruşi, care profită vara de plajele ei. "Turiştii nu sunt în pericol. Vă rugăm să vă păstraţi calmul!", a îndemnat un deputat rus ales în Crimeea, Aleksei Cerniak. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Au fost luate toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii infrastructurilor şi a populaţiei", a asigurat la rândul său Serghei Aksionov.

Rusia va folosi împotriva Ucrainei satelitul iranian de teledetecție pe care tocmai l-a lansat de la Baikonur, avertizează Occidentul
Internațional

Rusia va folosi împotriva Ucrainei satelitul iranian de teledetecție pe care tocmai l-a lansat de la Baikonur, avertizează Occidentul

Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei. Moscova a lansat marţi din Kazahstan un satelit de observare iranian pe fondul îngrijorărilor exprimate de mai mulţi responsabili occidentali că Rusia l-ar putea utiliza pentru a-şi susţine ofensiva în Ucraina, posibilitate respinsă de Iran, relatează France Presse. Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei Satelitul de teledetecţie Khayyam a fost lansat de o rachetă Soiuz de pe cosmodromul Baikonur la 05:52 GMT, potrivit imaginilor difuzate în direct de Agenţia spaţială rusă Roscosmos. Satelitul, numit în onoarea poetului şi savantului persan Omar Khayyam (1048-1131), a fost plasat apoi pe orbită. Agenţia spaţială iraniană susţine că satelitul are ca obiectiv să "supravegheze frontierele ţării", să îmbunătăţească productivitatea agricolă şi să monitorizeze resursele de apă şi catastrofele naturale. SUA consideră că programul spaţial iranian este destinat mai degrabă unor scopuri militare decât comerciale, în timp ce Teheranul susţine că activităţile sale aerospaţiale sunt paşnice şi în conformitate cu o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU. WP: Rusia va utiliza satelitul câteva luni De data aceasta, autorităţile iraniene a trebuit să se apere împotriva unor acuzaţii de alt tip, după ce ziarul american The Washington Post a relatat că Rusia "are în vedere să utilizeze satelitul timp de mai multe luni" în cadrul ofensivei sale în Ucraina înainte de a preda Iranului controlul asupra acestuia. "Toate ordinele legate de controlul şi operarea acestui satelit vor fi emise din prima zi şi imediat după lansare de către experţi iranieni cu sediul in Ministerul Comunicaţiilor iranian", a afirmat duminică Agenţia spaţială iraniană într-un comunicat. "Nicio terţă ţară nu poate accede la datele" trimise de satelit printr-un "algoritm criptat", a asigurat agenţia, denunţând ceea ce a numit afirmaţii "false" ale publicaţiei americane. În octombrie 2005, Rusia a lansat deja un prim satelit iranian, Sina-1, de pe cosmodromul din Pleseţk (nord-vestul Rusiei). Colaborare strânsă între Iran și Rusia Lansarea Khayyam are loc la trei săptămâni după o vizită a preşedintelui rus Vladimir Putin în Iran, unde s-a întâlnit la 19 iulie cu omologul său Ebrahim Raisi şi cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta din urmă lansase un apel la consolidarea "cooperării pe termen lung" cu Rusia, notează AFP. În iunie 2021, preşedintele rus respinsese informaţiile din Washington Post, potrivit cărora Moscova s-ar pregăti să furnizeze un satelit sofisticat Iranului pentru îmbunătăţirea capacităţilor de spionaj ale acestuia. Gardienii Revoluţiei, armata de elită a regimului de la Teheran, au anunţat în martie plasarea pe orbită a unui satelit militar de recunoaştere denumit Noor-2, după lansarea primului, Noor-1, în aprilie 2020. Noi negocieri pe programul nuclear al Teheranului Lansarea satelitului Khayyam intervine într-un moment în care la Viena au fost reluate negocierile pentru salvarea acordului din 2015 cu privire la programul nuclear al Teheranului, la care participă reprezentanţi ai Iranului, Rusiei, Chinei, Franţei, Marii Britanii şi Germaniei. Uniunea Europeană a pus luni pe masă un text final, dar Teheranul nu şi-a dat încă aprobarea. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Pactul - cunoscut sub acronimul său în engleză JCPOA - vizează garantarea caracterului civil al programului nuclear iranian, suspectat că are drept scop dotarea ţării cu arma atomică, ceea ce Iranul neagă. După retragerea unilaterală a SUA din acest acord în 2018 la decizia preşedintelui de atunci Donald Trump şi restabilirea sancţiunilor americane, Teheranul s-a dezis treptat de obligaţiile sale ce decurgeau din respectivul pact.

Doi asasini trimiși de Kremlin să-i elimine pe ministrul Apărării și pe șeful Informațiilor Militare de la Kiev, arestați
Internațional

Doi asasini trimiși de Kremlin să-i elimine pe ministrul Apărării și pe șeful Informațiilor Militare de la Kiev, arestați

Doi asasini trimiși de Kremlin, arestați. Serviciul ucrainean de informaţii interne, SBU, a anunţat arestarea a doi asasini trimişi de serviciile secrete ruse să îl ucidă pe ministrul Apărării de la Kiev, pe directorul serviciului de informaţii al armatei şi un activist ucrainean, transmite Reuters. Doi asasini trimiși de Kremlin, arestați SBU susţine că a dejucat planul serviciului de informaţii al armatei ruse, GRU, de a folosi un grup de sabotaj pentru executarea celor trei asasinate. Reuters nu a fost în măsură să verifice imediat afirmaţiile respective, iar oficialităţile de la Moscova şi presa de stat din Rusia nu au reacţionat. Unul dintre suspecţii reţinuţi este din regiunea separatistă Lugansk din estul Ucrainei şi a intrat în ţară din Belarus, iar celălalt este din Kiev. Ambii au fost prinşi la Kovel, în nord-vest. Comanditarii ruşi le-au promis, potrivit comunicatului SBU, până la 150.000 de dolari pentru fiecare din ţinte. Zelenski, demiteri grele în SBU Oficialii de la vârful puterii de la Kiev sunt protejaţi foarte strict din 24 februarie, când forţele ruse au invadat Ucraina, arată Reuters. Cartierul guvernamental din capitală este izolat, iar la punctele de trecere se află gărzi înarmate; la ferestre şi la intrările în clădiri au fost ridicate baricade din saci cu nisip. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești SBU a fost în centrul atenţiei în ultimele săptămâni, după ce preşedintele Volodimir Zelenski i-a demis luna trecută pe directorul serviciului şi pe procurorul general al Ucrainei. Şeful statului a acuzat atunci că există zeci de cazuri de colaborare cu Rusia în rândul personalului instituţiilor conduse de cei doi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră