miercuri 17 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5104 articole
Internațional

Două regiuni din Rusia atacate cu mortiere

Două regiuni din Rusia atacate cu mortiere. Rusia a acuzat vineri Ucraina că a efectuat atacuri cu mortiere asupra unui punct de trecere a frontierei în Kursk şi a unui sat din Briansk (regiuni situate în sud-vestul Rusiei), fără să producă victime sau pagube materiale, transmit EFE şi Reuters. Două regiuni din Rusia atacate cu mortiere "În această dimineaţă, zona de frontieră Rislk nu a fost liniştită. La ora 08:00 (05:00 GMT) pasul Krupeţ a fost atacat cu tiruri de mortiere", a scris pe contul său de Telegram guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoit, care a adăugat că agenţii de frontieră ruşi au răspuns atacului şi au distrus poziţiile din direcţia cărora a fost lansat atacul, potrivit Agerpres. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Regiunea Kursk se învecinează cu regiunea ucraineană Sumî, scena unor lupte intense de când Rusia a lansat, la 24 februarie, aşa-numita "operaţiune militară specială" în Ucraina. Totodată, guvernatorul regional din Briansk, Aleksandr Bogomaz, a declarat că un sat aflat în această regiune care se învecinează cu Ucraina a fost atacat cu mortiere provenite dinspre teritoriul ucrainean. În urma bombardamentului nu s-au înregistrat victime, a declarat oficialul rus.

Două regiuni din Rusia atacate cu mortiere (sursa: Facebook/ДСНС України)
România atacată cibernetic de hackerii ruși (sursa: Pixabay)
Internațional

România, atacată cibernetic de hackerii ruși

România, atacată cibernetic de hackerii ruși. Grupul de hackeri pro-rus Killnet a revendicat atacurile cibernetice asupra mai multor site-uri ale anumitor instituții din România. Site-urile Guvernului (gov.ro), al Ministerului Apărării (mapn.ro), al CFR (cfrcalatori.ro) și al unei instituții financiare (potrivit unor surse, ar fi vorba despre OTP Bank) au fost atacate cibernetic vineri dimineață. România, atacată cibernetic de hackerii ruși Grupul de hackeri Killnet a revendicat atacul și susține că acesta a venit în urma declarațiilor făcut de președintele PSD Marcel Ciolacu potrivit cărora acesta a promis că va trimite arme letale Kievului. „Președintele Senatului (camera superioară a parlamentului) României, Marcel Ciolacu, a emis o declarație în care a promis autorităților ucrainene „asistență maximă” în furnizarea de arme letale Kievului. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Răspunsul nostru oficial: Acesta va fi ultimul lucru pe care l-a făcut guvernul României”, a transmis grupul de hackeri pe Telegram. „Nu a fost decât un atac la site-ul nostru de prezentare, pentru transparenţă şi relaţii publice, deci, la o platformă exterioară, care nu are în spate nicio bază de date, nimic. Nu, este un atac simbolic mai degrabă, care încearcă să arate că nu funcţionează, sau să îţi plaseze ceva, un alt mesaj, contrar, aşa se face în această zonă. Nu este un atac care să afecteze să spunem baze de date sau sistemul de comandă sau control, deci nu este cazul. Este doar un atac simbolic”, a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, potrivit Digi24.

Exerciții militare NATO în Europa de Est (sursa: Pexels)
Internațional

Exerciții militare NATO în Europa de Est

Exerciții militare NATO în Europa de Est. Aproximativ 8.000 de soldaţi britanici vor participa în această vară la exerciţii în Europa de Est alături de alţi militari din NATO, într-o "demonstraţie de solidaritate şi forţă" în contextul continuării invaziei ruse în Ucraina, informează vineri France Presse. Zeci de tancuri şi 120 de vehicule de luptă blindate vor fi desfăşurate din Finlanda până în Macedonia de Nord în vara acestui an în cadrul acestui proiect, planificat de mai mult timp şi consolidat după începerea agresiunii ruse contra Ucrainei, în 24 februarie. Exerciții militare NATO în Europa de Est "Securitatea Europei nu a fost niciodată atât de importantă. În aceste exerciţii trupele noastre îşi vor uni forţele cu aliaţi şi parteneri ai NATO şi cu Forţa expediţionară comună, într-o demonstraţie de solidaritate şi forţă, care este una dintre cele mai mari desfăşurări comune după războiul rece", a declarat ministrul britanic al apărării Ben Wallace. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Forţa expediţionară comună (JEF) este o coaliţie formată din forţe armate din Regatul Unit şi din alte opt ţări: Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Suedia şi Ţările de Jos. Dintre acestea, Finlanda şi Suedia nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice, dar sunt asociate la NATO de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'. Soldaţi britanici sunt desfăşuraţi în Finlanda în această săptămână pentru a participa la un exerciţiu care "va îmbunătăţi capacitatea trupelor britanice şi finlandeze să lucreze împreună în cadrul JEF, descurajând agresiunea rusă în Scandinavia şi în statele baltice". În luna mai, alte trupe britanice vor fi desfăşurate la frontiera dintre Estonia şi Letonia, alături de 18.000 de soldaţi din NATO, printre care francezi şi danezi, care fac parte din ''prezenţa avansată consolidată'' a NATO, sub comandament britanic.

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA (sursa. Facebook/PopescuPiedone)
Internațional

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA. Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, a fost ridicat, vineri, de procurorii anticorupţie de pe Aeroportul Henri Coandă din Otopeni şi dus la audieri la sediul central al DNA, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare. Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA Potrivit surselor citate, ar fi vorba despre un dosar deschis recent privind fapte de corupţie. Piedone urma să plece cu un avion cu destinația Germania. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Curtea de Apel Bucureşti urmează să pronunțe pe data de 3 mai sentința definitivă în dosarul „Colectiv”, în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Procesul Colectiv s-a terminat în 21 decembrie 2021, iar Curtea de Apel București a amânat în 15 aprilie - pentru a patra oară - pronunţarea sentinţei. Următorul termen pentru pronunțarea deciziei finale a fost stabilit pentru 3 mai. Decizia ar urma să vină după mai bine de 5 ani de procese, timp în care instanța s-a încurcat în proceduri. Magistrații au invocat "complexitatea deosebită a cauzei" și au dat vina și pe avocați pentru amânările succesive. La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.

Iohannis, la summitul NATO (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Ziua Veteranilor de Război

Ziua Veteranilor de Război. Sacrificiile şi devotamentul veteranilor de război sunt cea mai nobilă manifestare a dragostei de ţară, a onoarei şi demnităţii naţiunii noastre, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Veteranilor de Război. Preşedintele a adăugat că "tăria lor de caracter ne inspiră şi ne insuflă puterea de a înfrunta orice provocări viitoare". Ziua Veteranilor de Război "De Ziua Veteranilor de Război, pe care o sărbătorim astăzi, gândurile noastre se îndreaptă, cu apreciere şi recunoştinţă, către toţi cei care au apărat independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale României", a spus şeful statului, potrivit Agerpres. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Iohannis a afirmat că, în timpul marilor conflagraţii mondiale, "dârzenia şi curajul cu care au luptat veteranii noştri au dovedit relevanţa strategică a ţării noastre în dinamica internaţională şi au făcut posibile realizări politice, pavând drumul spre dezvoltarea României de astăzi, stat membru al Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene". În context, şeful statului s-a referit la conflictul de la graniţă. "În această perioadă, când suntem martorii unui război nedrept şi ilegal la graniţele noastre, înţelegem cu atât mai bine rolul esenţial al veteranilor de război în apărarea ţării şi asigurarea securităţii României", a spus Iohannis. Şeful statului a adăugat că prezenţa a aproape 4.000 de militari aliaţi pe teritoriul ţării noastre, alături de forţele armate române, constituie "cea mai bună dovadă a solidarităţii şi unităţii NATO, precum şi a apartenenţei la aceleaşi valori democratice". "Militarii români, ghidaţi de exemplul înaintaşilor, au avut şi continuă să aibă o contribuţie crucială la apărarea şi consolidarea acestor valori care ne definesc", a adăugat preşedintele. Iohannis le-a transmis veteranilor de război că românii le sunt recunoscători şi îi admiră. "Reprezentaţi veritabile exemple demne de urmat şi vă îndemn să cultivaţi în rândul tinerelor generaţii principiile care v-au ghidat mereu în îndeplinirea cu succes a misiunilor încredinţate. Eroismul şi patriotismul dumneavoastră sunt repere esenţiale pentru tinerii care conştientizează astfel că libertatea trebuie întotdeauna preţuită şi protejată", a spus şeful statului.

A început rusificarea ucrainenilor (sursa: Pixabay)
Internațional

A început rusificarea ucrainenilor

A început rusificarea ucrainenilor. Trupele ruse au început să ceară ca proprietarii magazinelor din unele localităţi pe care militarii Moscovei le-au ocupat în sudul Ucrainei să renunţe la produsele ucrainene şi la folosirea monedei naţionale hrivna, folosind în schimb rubla, a informat vineri administraţia militară regională din Zaporojie, citată de agenţia locală Ukrinform, transmite EFE. Această stare de fapt se înregistrează în două sate de lângă oraşul Melitopol, în regiunea Zaporojie (sud), unde "ocupanţii ruşi cer ca oamenii de afaceri locali să-şi deschidă magazinele, cafenelele şi alte centre de alimentaţie şi petrecere a timpului liber", a explicat administraţia militară. A început rusificarea ucrainenilor Regiunea Zaporojie, unde se găseşte cea mai mare centrală nucleară din Europa, se află la nord de Peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean anexat ilegal de ruşi în 2014, cu încălcarea tratatelor internaţionale, notează EFE. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Militarii ruşi care ocupă în prezent Zaporojie spun că "una dintre condiţiile pentru funcţionarea în siguranţă (a magazinelor) este renunţarea la produsele ucrainene. Totodată, proprietarii (magazinelor) sunt 'încurajaţi' să vândă produse fabricate în Crimeea ocupată şi să înceapă să introducă o 'zonă pentru ruble'", a mai anunţat administraţia militară regională într-un comunicat de presă. Potrivit locuitorilor din Vasilivka, unul dintre satele din regiune, numărul militarilor ruşi a crescut semnificativ în localitate. Militarii ruşi "staţionează în zone rezidenţiale, ascunzându-se în spatele civililor, folosindu-i pe aceştia pe post de scuturi umane. Se ştie totodată că invadatorii distribuie ajutoare umanitare şi medicamente doar acelora care sprijină făţiş ocupaţia şi promovează acţiunile lor criminale", a acuzat administraţia militară regională. În acelaşi timp, un număr semnificativ de locuitori din această regiune refuză să coopereze cu invadatorii ruşi, potrivit sursei citate.

Europa din nou în pragul războiului (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Internațional

Europa, din nou în pragul războiului

Europa, din nou în pragul războiului. Premierul Nicolae Ciucă a transmis, vineri, un mesaj veteranilor celui de-al Doilea Război Mondial în care le-a mulţumit pentru tot ce au făcut pentru patrie şi pentru poporul român. Premierul a adăugat că în conflictul din Ucraina, "ilegitim şi neprovocat", case, blocuri, străzi, parcuri, amintiri, familii, vieţi au fost distruse de "gloanţele şi bombele ruseşti", iar "această ultimă formă a lipsei de umanitate nu poate rămâne nepedepsită". Europa, din nou în pragul războiului "Transmit salutul meu şi urările de bine, sănătate şi viaţă lungă celor care ne-au învăţat să preţuim libertatea, supravieţuind cumplitelor orori ale celui de-al Doilea Război Mondial, orori pe care noi, astăzi, cu greu ni le putem imagina. Cinstim memoria celor care au pus ţara mai presus de propria viaţă şi aducem un omagiu etern în această zi din Săptămâna Luminată celor care au scris cu sânge istoria recentă a României, potrivit Agerpres.. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Generaţia noastră are privilegiul de a învăţa aceste lecţii de viaţă direct de la veteranii de război, iar noi, la rândul nostru, vom transmite copiilor şi nepoţilor noştri că libertatea lor de a trăi, de a visa şi de a iubi poartă preţul plătit de înaintaşii noştri, cu libertatea, iubirea, visele şi viaţa lor", a afirmat prim-ministrul. Premierul s-a referit la conflictul din Ucraina, subliniind că nimeni nu şi-a închipuit că, la şapte decenii de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, "pacea Europei va atârna iarăşi de un fir de aţă". "Conflictul din Ucraina trezeşte în noi oroarea şi suferinţa bunicilor noştri" "Conflictul din Ucraina, ilegitim şi neprovocat, trezeşte în noi oroarea şi suferinţa bunicilor noştri. Cine şi-ar fi închipuit, oare, că la peste şapte decenii de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pacea Europei va atârna iarăşi de un fir de aţă. Am văzut la vecinii noştri cum arată case, blocuri, străzi, parcuri, amintiri, familii, vieţi - toate distruse de gloanţele şi bombele ruseşti. Această ultimă formă a lipsei de umanitate nu poate rămâne nepedepsită. Este datoria morală pe care o avem astăzi nu doar faţă de poporul ucrainean, ci şi faţă de generaţiile viitoare", a adăugat Ciucă. Potrivit prim-ministrului, solidaritatea necondiţionată a partenerilor europeni şi NATO, precum şi deschiderea cu care românii i-au primit în casele lor pe cei plecaţi din calea războiului au arătat încă odată că "pacea şi umanitatea vor răzbi de fiecare dată în faţa întunericului". "Dragi camarazi, predaţi aceste file de istorie copiilor voştri şi copiilor copiilor voştri. Viitorul lor depinde de alegerile noastre de astăzi. Distinşi veterani de război, invalizi şi văduve de război, vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut pentru Patrie şi pentru poporul român! De Ziua Dumneavoastră, personal şi în numele Guvernului României, vă salut camaradereşte şi vă urez sănătate şi viaţă lungă! La mulţi ani! Am onoarea să vă salut!", a transmis premierul.

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol (sursa: Pexels)
Internațional

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol. Mykhailo Podoliak, consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei, a declarat că Rusia nu este interesată de negocierile de la Mariupol privind evacuarea în siguranță a celor care se află în prezent la uzina Azovstal și a ignorat până acum propunerea de a face schimb de prizonieri ucraineni cu Viktor Medvedciuk. Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol Potrivit lui Podoliak: "Nu există nicio îndoială că există încă o posibilitate ca runda specială de negocieri să aibă loc. Pentru noi este o chestiune de principiu să ne putem evacua poporul: nu doar civilii, ci și militarii, care astăzi reprezintă invincibilitatea Ucrainei. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Obiectivul Federației Ruse este distrugerea completă a Mariupolului… Din păcate, Federația Rusă continuă să ignore toate acestea [adică propunerile Ucrainei de a evacua civilii și militarii din Mariupol], deoarece Rusia suferă în prezent pierderi de reputație. Așa că, din câte am înțeles, nu contează pentru ei dacă omoară 1.000 de civili sau 10.000." Podoliak a declarat că, deși unii oameni l-au "etichetat" pe Medvedciuk ca fiind un actor politic puternic și important pentru Federația Rusă, "s-a dovedit că nu au deloc nevoie de el".

Oligarhii ruși vor plăti pentru război (sursa: Pexels)
Internațional

Oligarhii ruși vor plăti pentru război

Oligarhii ruși vor plăti pentru război. Peste 1 miliard de euro din activele rusești înghețate ar putea fi confiscate pentru a plăti pentru reconstrucția Ucrainei, a declarat ministrul afacerilor externe Simon Coveney. Oligarhii ruși vor plăti pentru război Statul a înghețat deja 1,2 miliarde de euro în fonduri legate de Rusia în cadrul unui regim de sancțiuni extinse ale UE - dar, ca răspuns la o întrebare parlamentară, Coveney a indicat că statul ar fi deschis să facă un pas mai departe și să le confiște, potrivit Ukrinform. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Opoziția susține că aceste fonduri ar putea fi folosite și pentru a ajuta la plata ajutorului umanitar acordat refugiaților din Ucraina. Casa Albă propune joi să folosească averile confiscate oligarhilor ruşi, pentru a compensa pagubele provocate Ucrainei de către Rusia după invazie. O lichidare a acestor averi „cleprocratice” ar permite transferarea sumelor obţinute Kievului, ”în vederea compensării prejudiciului (cauzat Ucrainei) prin agresiunea rusă”, anunţă într-un comunicat Executivul american. Statele Unite au furnizat deja armament - în valoare de peste trei miliarde de dolari - Ucrainei, după invazia rusă, la 24 februarie. Casa Albă încearcă în prezent ă obţină o finanţare suficientă din partea Congresului, pentru a prelungi aceste ajutoare până în ocrtombrie.

Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO (sursa: Facebook/Magdalena Andersson)
Internațional

Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO

Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO. Guvernul Suediei nu intenționează să organizeze un referendum în cazul în care parlamentul său va decide să dea curs unei cereri de aderare la NATO, a declarat vineri premierul Magdalena Andersson. Invazia Rusiei în Ucraina a forțat atât Suedia, cât și Finlanda să revizuiască convingerile de lungă durată conform cărora neutralitatea militară este cel mai bun mijloc de asigurare a securității naționale, ambele țări urmând să ia o decizie în următoarele săptămâni. Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO Andersson a declarat că un referendum este o "idee proastă". "Nu cred că este o chestiune potrivită pentru un referendum. Există multe informații despre securitatea națională care sunt confidențiale, așa că există probleme importante într-un astfel de referendum care nu pot fi discutate și fapte importante care nu pot fi puse pe masă", potrivit Reuters. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Parlamentul suedez revizuiește politica de securitate, un raport fiind așteptat la jumătatea lunii mai. Separat, propriul partid al lui Andersson, social-democrații, analizează dacă să renunțe la obiecțiile lor față de aderarea la NATO. Cu o majoritate în parlament care susține aderarea, social-democrații aflați la guvernare sunt văzuți ca fiind cel mai mare obstacol în calea solicitării Suediei de a adera la alianța de 30 de națiuni. Liderul Moderaților, cel mai mare partid de opoziție, a respins, de asemenea, apelurile pentru un referendum pe această temă. Amenințarea Rusiei a schimbat opțiunea de neutralitate a Suediei "Alegătorii … nu sunt naivi în ceea ce privește Rusia", a declarat Ulf Kristersson pentru cotidianul Aftonbladet la începutul acestei săptămâni, într-o dezbatere cu liderul Partidului de Stânga, Nooshi Dadgostar. "Este foarte clar că alegătorii suedezi au înțeles ce s-a întâmplat pe 24 februarie și au tras concluziile lor". Dadgostar, al cărui partid se opune aderării la NATO, a declarat pentru Aftonbladet că suedezii ar trebui să aibă un cuvânt de spus în această decizie. "Acest lucru … trebuie să se întoarcă la alegători, trebuie să existe un sprijin democratic foarte puternic în această chestiune", a spus ea. Suedia organizează alegeri generale în septembrie. Un sondaj de opinie realizat de Demoskop în cotidianul Aftonbladet, publicat la 20 aprilie, arăta că 57% dintre suedezi sunt în favoarea aderării la NATO, față de 51% în martie.

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU (sursa: Facebook/VolodimirZelesnki)
Internațional

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU. Oficialii ucraineni au condamnat atacul cu rachete al Rusiei asupra Kievului joi seara, care a avut loc în timp ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres, își încheia o vizită în capitala ucraineană. Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU "Astăzi, imediat după încheierea discuțiilor noastre cu Guterres la Kiev, rachete rusești au zburat asupra orașului. 5 rachete. Acest lucru spune multe despre adevărata atitudine a Rusiei față de instituțiile globale, despre eforturile conducerii ruse de a umili ONU și tot ceea ce reprezintă organizația. Și, prin urmare, necesită un răspuns adecvat și puternic”, a declarat Volodimir Zelenski. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară "Loviturile cu rachete rusești asupra Ucrainei - asupra Kievului, Fastivului, Odesa, Khmelnytskyi și a altor orașe - dovedesc încă o dată că nu ne putem relaxa încă, nu putem crede că războiul s-a încheiat. Trebuie să luptăm în continuare, trebuie să-i alungăm pe ocupanți", a declarat Zelenski, potrivit CNN. Premierul ucrainean Denis Shmihal a declarat într-un tweet: "În timpul întâlnirii cu @antonioguterres la Kiev, am auzit explozii. Rusia a lansat un atac cu rachete asupra capitalei. Sunt sigur că un astfel de comportament sfidător al ocupantului va fi evaluat în mod corespunzător de către secretarul general al ONU. Războiul din #Ucraina este un atac la adresa securității mondiale!". Într-o declarație a Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Kiev se precizează: "În acest moment, nu mai există nici un fel de amenințare: "La 28 aprilie, la ora 20:13, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Kiev a primit un raport privind un incendiu în districtul Shevchenkivskyi din capitală. Ca urmare a bombardamentelor inamice, a izbucnit un incendiu într-o clădire rezidențială de 25 de etaje, cu distrugerea parțială a etajelor 1 și 2. La ora 21:25, incendiul a fost stins pe o suprafață totală de 100 de metri pătrați … Operațiunile de căutare și salvare sunt în curs de desfășurare. Potrivit datelor preliminare, 5 persoane au fost salvate și 10 au fost rănite. Informațiile sunt în curs de clarificare".

Biden distruge definitiv strategia lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Biden distruge definitiv strategia lui Putin

Biden distruge definitiv strategia lui Putin. Preşedintele american Joe Biden va cere Congresului să deblocheze un ajutor suplimentar pentru Ucraina în valoare de 33 de miliarde de dolari, din care peste 20 de miliarde vor reprezenta ajutor militar. Restul pachetului de ajutor urmează să cuprindă 8,5 miliarde de dolari ca asistenţă economică directă pentru Ucraina şi trei miliarde, ajutor umanitar şi alimentar. Biden distruge definitiv strategia lui Putin Statele Unite nu pot "să stea deoparte" în conflictul din Ucraina, în pofida costului ajutorului lor militar oferit Kievului în faţa "atrocităţilor şi agresiunii" Rusiei, a declarat joi preşedintele american Joe Biden. "Noi nu atacăm Rusia. Noi ajutăm Ucraina să se apere singură în faţa agresiunii ruse, şi aşa cum (preşedintele rus Vladimir) Putin a ales să lanseze această invazie brutală, tot el poate alege să încheie această invazie brutală", a apreciat preşedintele SUA. Citește și: VIDEO Televiziunea rusă preia propaganda ISIS: Rușii care vor muri în războiul nuclear ajung în rai. Ceilalți vor deceda ca gândacii "Costul acestei lupte nu este ieftin, dar cedarea în faţa acestei agresiuni va fi mai costisitoare dacă o permitem să se întâmple", a motivat liderul de la Casa Albă decizia sa de a cere acest ajutor masiv pentru Ucraina, amintind că Washingtonul a livrat deja Ucrainei câte zece arme antitanc pentru fiecare blindat rusesc. Biden va trimite Congresului şi un pachet legislativ ce prevede noi măsuri împotriva oligarhilor ruşi, inclusiv folosirea fondurile sechestrate ale acestora pentru a finanţa ajutorul militar american destinat Ucrainei. Peskov invocă "instabilitatea" Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat joi mai devreme că această alianţă este pregătită să continue ani la rând furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia, inclusiv prin facilitarea transferului de arme de producţie sovietică pentru armata ucraineană, dar şi a unor arme moderne occidentale, întrucât "există absolut posibilitatea ca acest război să se prelungească luni sau ani". Anterior, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, declarase că "tendinţa de a pompa arme în Ucraina şi în alte ţări face parte din tipul de acţiuni care ameninţă securitatea continentului şi provoacă instabilitate". Peskov a răspuns astfel presei la o întrebare despre o declaraţie a şefei diplomaţiei britanice, Liz Truss, care a sugerat că este esenţial ca nu doar Ucraina să fie aprovizionată cu arme grele, ci şi Republica Moldova, Georgia şi ţările Balcanilor Occidentali. Declarațiile complete ale lui Biden "Fie sprijin Ucraina, fie stăm și ne uităm la agresiunea Rusiei. Zilnic, ucrainenii plătesc cu viețile lor. De aceea trebuie să contribum cu arme, muniție și financiar. E critic să livrăm sprijinul cât mai rapid. Am spus că nu vom trimit trupe americane, dar vom oferi un sprijin robust și că vom impune sancțiuni dure, că vom trimite trupe în estul Europei. Asta am și făcut. Nu atacăm Rusia, ci ajutăm Ucraina să se apere. Putin încă poate lua decizia de a opri această agresiune. Am furnizat Ucrainei informații pentru a se apăra de atacurile Rusiei, dar și armament defensiv. Aproape că am terminat ajutorul autorizat deja de Congres. De aceea, azi trimit Congresului o cerere suplimentară de finanțare pentru Ucraina, pentru nevoile critice de apărare în fața agresiunii. Asistența va furniza armament de infanterie, apărare anti-tanc, anti-aeriană, dar și medicamente, apă, mâncare. De asemenea, e vorba despre resurse financiare pentru ca Ucraina să poată plăti salariile și pensiile. Săptămâna viitoare mă voi afla în Alabama, voi vizita o fabrica Lookheed Martin, care produce Javelin. Față de aceste fonduri suplimentare, trimit în fața congresului un pachet de sancțiuni împotriva oligarhilor ruși. Vom pune mâna pe iahturile și casele lor luxoase. Vom pune în bețe în roate tehnocraților lui Putin. Aceștia sunt băieții cei răi. Vom schimba procedurile pentru a putea confisca mai ușor bunurile acestor oligarhi, fondurile să fie folosite la reconstrucție. Ieri Rusia a amenințat doi dintre aliații noștri că le taie gazul. Rusia a pretins de-a lungul timpului că este un partener de încredere. Energia reprezintă o armă pe care o folosesc împtriva celor care se opun acestor agresiuni. Ne bazăm și pe energia nucleară și suntem abia la început. Mă uit la asta ca la o oportunitate uriașă. În SUA, noi dezvoltăm și energia solară și alte resurse de energie. Am văzut câ atunci când dictatorii nu plătesc prețul pentru agresiunea lor, haosul pe care îl produc crește. Nu putem lăsa asta să se întâmple. Toată lumea trebuie să audă mesajul pe care i-l transmitem lui Putin: . Nimeni nu ar trebui să facă declarații despre utilizarea armelor nucleare. E iresponsabil din partea Rusiei. Asta arată eșecul lor în Ucraina. Polonia a anunțat că are suficiente rezerve de gaze. Vom lucra cu aliații noștri cărora le vindem gaze naturale ca să le redirecționeze către Bulgaria și Polonia."

Șeful NATO îi cere lui Putin să oprească războiul Captură video Twitter Jens Stoltenberg
Internațional

Aderare simplificată pentru Finlanda și Suedia

Aderare simplificată pentru Finlanda și Suedia. Finlanda şi Suedia vor putea să adere la NATO rapid dacă ele decid să solicite statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice, a afirmat joi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters. ''Dacă ele decid să solicite (intrarea în NATO - n.r.), Finlanda şi Suedia vor fi primite cu căldură şi mă aştept ca procesul să se desfăşoare rapid'', a declarat Stoltenberg la Bruxelles, unde a avut joi dimineaţă o întrevedere cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Aderare simplificată pentru Finlanda și Suedia El a adăugat că intenţionează să discute în cursul zilei cu preşedintele Finlandei. Jens Stoltenberg s-a declarat convins că pot fi găsite soluţii pentru perioada interimară cuprinsă între data depunerii cererii de aderare şi cea a încheierii procesului de ratificare în parlamentele celor 30 de state membre NATO, potrivit CNN. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Rusia a anunţat că va desfăşura arme hipersonice şi nucleare în exclava sa Kaliningrad - aflată între Polonia şi Lituania - dacă Finlanda şi Suedia decid să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Finlanda şi Suedia sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'. Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar invazia militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această ţară, care are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere masivă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă. NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

În Transnistria au fost anunțate antrenamente militare (sursa: Pexels)
Internațional

În Transnistria au fost anunțate antrenamente militare

În Transnistria au fost anunțate antrenamente militare. Scrisoarea "Ministerului Apărării din Transnistria" adresată șefilor administrațiilor locale și primită de către Direcția principală de informații ucrainene, dezvăluie informații despre apelul de recrutare a cetățenilor pentru "pregătire specială", transmite Direcția principală de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Data scrisorii este 21 aprilie. Adică înainte de începerea ultimelor provocări rusești pe teritoriul Transnistriei. În Transnistria au fost anunțate antrenamente militare Se menționează că scopul întâlnirii este "asigurarea în proporție de 100% a personalului Contingentului de menținere a păcii al Republicii Moldovenești Transnistrene, precum și asigurarea locurilor de muncă pentru populația activă a Republicii", potrivit Pravda. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale La instruire pot participa bărbați cu vârsta sub 55 de ani, cărora li se garantează "securitatea financiară și materială, cazare și hrană". Sprijinul financiar pentru cetățenii șomeri este promis începând cu 2.800 de "ruble transnistrene". Perioada de instruire va dura 90 de zile. Așa-zisul Minister de Interne din regiunea separatistă Transnistria a anunțat că două explozii au fost înregistrate marți dimineață în orașul Maiak din regiunea Grigoriopol. Misiunea OSCE în Moldova condamnă toate încercările de destabilizare a situației din Zona de Securitate și Transnistria și face apel către toate părțile să mențină calmul și să se abțină de la orice acțiune, care ar putea submina încrederea și stabilitatea pe ambele maluri ale Nistrului. urtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că „știrile care vin” din Transnistria sunt „îngrijorătoare” și că Moscova urmărește „cu multă atenție ce se întâmplă acolo și cum evoluează situația”.

Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent (sursa: Pexels)
Internațional

Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent

Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent. Militarii ucraineni care sunt asediaţi de trupele ruse în oţelăria Azovstal, din oraşul Mariupol (sud-estul Ucrainei), au cerut să fie evacuaţi prin procedura "extracţiei", pe modelul folosit în 1940 la Dunkerque (Franţa), în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, transmite EFE. Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent Operaţiunea Dynamo, cunoscută şi sub numele de Miracolul Dunkerque sau evacuarea de la Dunkerque, a fost o operaţiune de evacuare a trupelor aliate de pe teritoriul francez în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, care a permis salvarea a mii de militari, aminteşte EFE. https://twitter.com/visegrad24/status/1519427618755465219 Apelul a fost făcut de comandantul Brigăzii 36 de Puşcaşi Marini ai Forţelor armate ucrainene (FAU), Serhii Volinski, unul dintre cei circa o mie de militari ucraineni care s-au refugiat în interiorul oţelăriei Azovstal, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale "Luptăm de 62 de zile într-o încercuire totală, acum ne aflăm în uzina Azovstal, efectuând operaţiuni împreună cu unităţi ale regimentului Azov şi cu alte unităţi care au fost încercuite din cauza ostilităţilor din Mariupol", a declarat Volinski într-o înregistrare video publicată pe pagina sa de Facebook, preluat de Interfax-Ukraina. Comandantul ucrainean a menţionat că, în prezent, în grupul său "sunt peste 600 de oameni răniţi", "cu diferite niveluri de gravitate. Chiar au nevoie de asistenţă medicală: nu există echipamente, nici medicamente, nici personal (medical) care să-i ajute". Sute de civili sunt blocați în ruinele oțelăriei Volinski a mai spus că există şi civili răniţi pe care îi ajută cum pot. "Sunt mai mulţi civili aici cu noi, sute (de civili), zeci de copii, multe persoane cu handicap, mulţi bătrâni. Situaţia este foarte grea, sunt mari probleme cu apa, hrana...", a explicat el. Comandantul ucrainean a amintit că a făcut deja apel la liderii lumii şi la papa Francisc pentru ca apărătorii Mariupolului să fie ascultaţi şi să se treacă la procedura de "extracţie", citând în acest sens exemplul Operaţiunii Dynamo. "Astăzi, principalul meu mesaj este să salvăm garnizoana din Mariupol, să trecem la procedura de extracţie. Astăzi nu suntem în 1940, suntem în 2022", a atras el atenţia. "Oamenii pur şi simplu vor muri aici. Răniţii vor muri, iar cei rămaşi în viaţă vor muri în luptă, civilii mor aici, împreună cu noi, în buncăre, case particulare şi blocuri, unde pur şi simplu se trage asupra lor... În oraş a murit foarte multă lume, oraşul este practic şters de pe faţa pământului", a avertizat comandantul ucrainean. Mariupol, care avea înainte de începerea războiului, la 24 februarie, circa jumătate de milion de locuitori, a fost practic distrus de atacurile Rusiei, ale cărei trupe susţin că deţin deja controlul asupra întregului oraş, cu excepţia uzinei siderurgice Azovstal. Autorităţile ucrainene afirmă la rândul lor că printre ruinele oraşului se mai află încă circa 120.000 de locuitori, fără acces la apă, la electricitate sau la produse de primă necesitate, şi acuză Moscova că blochează orice încercare a Kievului de a trimite ajutoare umanitare în zonă. Primarul Mariupolului, Vadim Boicenko, a estimat că, de la începutul invaziei ruse, şi-au pierdut viaţa circa 20.000 de civili în acest oraş.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră