luni 19 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Lumea civilizată îi cere, în bloc, lui Putin să-și retragă trupele din incinta centralei nucleare de la Zaporojie pentru a permite AIEA să evalueze independent starea reactoarelor

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie. Zeci de ţări, precum şi UE, au cerut retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina. "Staţionarea personalului militar şi a armelor ruseşti la instalaţia nucleară este inacceptabilă", se arată într-o declaraţie citată duminică de agenţia germană de presă DPA. Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie "Desfăşurarea de personal militar şi armament rusesc la instalaţia nucleară este inacceptabilă şi nu respectă principiile de siguranţă, securitate şi garanţii pe care toţi membrii AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică) s-au angajat să le respecte", a afirmat grupul într-o declaraţie comună. Cererea a fost făcută în numele UE, precum şi al SUA, al Marii Britanii, al Norvegiei, al Australiei, al Japoniei, al Noii Zeelande şi al multor alte ţări. "Cerem Federaţiei Ruse să îşi retragă imediat forţele militare şi tot personalul neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie, din împrejurimile sale imediate şi din întreaga Ucraină, astfel încât operatorul şi autorităţile ucrainene să îşi poată relua responsabilităţile suverane în cadrul graniţelor Ucrainei recunoscute la nivel internaţional. Acest lucru va permite, de asemenea, AIEA să îşi desfăşoare verificările în conformitate cu obligaţiile de garanţii ale Ucrainei în condiţii de siguranţă şi securitate şi în timp util", se arată în declaraţie. Noi bombardamente lângă centrală Obuze de artilerie au lovit din nou duminică oraşul ucrainean Energodar, în apropiere de centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia, în contextul în care Rusia a cerut ONU să asigure securitatea sitului, relatează DPA. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă pentru bombardamentele de duminică şi ambele au raportat că un civil a fost ucis. Autorităţile ruse au declarat că "naţionaliştii din Ucraina" au lovit zona, în timp ce primarul ucrainean al oraşului, Dmitro Orlov, a vorbit despre o "provocare criminală" din partea Rusiei. Nu a existat nicio confirmare independentă a incidentului. Pe unde să meargă experții AIEA către centrală? Cea mai mare centrală nucleară din Europa, care este ocupată de trupele ruseşti din martie, este supusă bombardamentelor de mai multe săptămâni. Experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) urmează să inspecteze situl. Cu toate acestea, Naţiunile Unite, Rusia şi Ucraina nu pot ajunge la un acord cu privire la planificarea vizitei. Diplomatul rus Mihail Ulianov a cerut Naţiunilor Unite să intervină pentru a asigura siguranţa centralei. Secretariatul ONU are sarcina de a "da undă verde pentru o vizită la centrala nucleară a experţilor de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică", a declarat Ulianov pentru agenţia rusă de presă de stat TASS într-un interviu publicat duminică. Acuzații reciproce de atacuri Potrivit unor rapoarte, ONU nu i-a permis până acum şefului AIEA, Rafael Grossi, să meargă în Ucraina, nu doar din motive de securitate, ci şi din cauza unei dispute privind itinerariul. Grossi ar putea să călătorească sub protecţia Rusiei prin peninsula Crimeea de la Marea Neagră, care a fost anexată de Moscova în 2014, dar acest lucru ar fi perceput ca un afront de către Kiev. Ucraina acuză trupele ruseşti că folosesc centrala nucleară ca pe o fortăreaţă din care trag asupra micilor oraşe Nikopol şi Marganeţ, care se află pe celălalt mal al lacului de acumulare Nipru. Rusia, pe de altă parte, susţine că Ucraina bombardează uzina cu drone, artilerie grea şi lansatoare de rachete. Iad în Donețk Între timp, Kremlinul a anunţat că a lovit ţinte în zeci de locuri din estul Ucrainei cu rachete şi artilerie. Atacurile s-au concentrat în regiunea Doneţk, a precizat Ministerul rus al Apărării. În regiunea învecinată Harkov, satul Udî a fost capturat, a precizat Moscova, iar un depozit de combustibil de lângă Sloviansk a fost distrus. Citește și: Zelenski, amenințare fățișă pentru militarii ruși de la centrala nucleară de la Zaporojie: Sunt ținte speciale pentru armata noastră Statul major ucrainean de la Kiev a raportat atacuri intense în estul şi sudul ţării. În regiunea Doneţk, o tentativă a forţelor ruseşti de a pătrunde în Sloviansk a fost respinsă, a precizat acesta. În general, Kievul a menţionat că situaţia a rămas în mare parte neschimbată.

Lumea civilizată îi cere, în bloc, lui Putin să-și retragă trupele din incinta centralei nucleare de la Zaporojie pentru a permite AIEA să evalueze independent starea reactoarelor
Zelenski, amenințare fățișă pentru militarii ruși de la centrala nucleară de la Zaporojie: Sunt ținte speciale pentru armata noastră
Internațional

Zelenski, amenințare fățișă pentru militarii ruși de la centrala nucleară de la Zaporojie: Sunt ținte speciale pentru armata noastră

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat soldaţii ruşi care trag în cea mai mare centrală nucleară din Europa sau o folosesc ca bază de tragere că vor deveni o "ţintă specială" pentru forţele ucrainene, transmite Reuters. Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie "Fiecare soldat rus care fie trage în centrală, fie trage folosind centrala ca acoperire, trebuie să înţeleagă că devine o ţintă specială pentru agenţii noştri de informaţii, pentru serviciile noastre speciale, pentru armata noastră", a declarat Zelenski într-un discurs sâmbătă seara. Liderul ucrainean a reafirmat că el consideră că Rusia foloseşte centrala ca şantaj nuclear, dar nu a dat detalii. Trupele ruse au capturat centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei la începutul războiului, dar aceasta este încă administrată de tehnicieni ucraineni. Pe fondul temerilor legate de o catastrofă nucleară din cauza reluării bombardamentelor din ultimele zile, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut crearea unei zone demilitarizate. Ucraina şi Rusia se acuză reciproc pentru bombardamente. Podoliak: Rușii vor deconectarea sudului Ucrainei Forţele ucrainene care controlează oraşele de pe malul opus faţă de cel pe care se află centrala au fost supuse unui bombardament intens din partea ruşilor. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a acuzat Rusia că "a lovit partea centralei nucleare unde este generată energia care alimentează sudul Ucrainei". "Scopul este de a ne deconecta de la (centrală) şi de a da vina pe armata ucraineană pentru acest lucru", a scris Podoliak pe Twitter. Vladimir Rogov, membru de rang înalt al administraţiei civil-militare a provinciei Zaporojie, numit de Rusia, a scris pe Telegram că forţele ucrainene au bombardat centrala. AIEA a avertizat asupra unui dezastru Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a avertizat asupra unui dezastru nuclear dacă nu se opreşte lupta. Experţii nucleari se tem că atacurile ar putea deteriora bazinele de combustibil uzat ale centralei sau reactoarele. Citește și: Risc din ce în ce mai mare ca centrala nucleară de la Zaporojie să fie avariată decisiv de rachete. Noi tiruri, rușii și ucrainenii se acuză reciproc În timp ce luptele nu încetează, nave de marfă continuă să părăsească Ucraina, ca parte a unui acord negociat de ONU şi Turcia la sfârşitul lunii iulie, menit parţial să atenueze criza alimentară mondială.

O nouă delegație americană a ajuns la Taipei, după vizita lui Nancy Pelosi care a înfuriat China. E așteptată reacția Beijingului
Internațional

O nouă delegație americană a ajuns la Taipei, după vizita lui Nancy Pelosi care a înfuriat China. E așteptată reacția Beijingului

O nouă delegație americană, la Taipei. Cinci parlamentari americani au sosit duminică la Taipei într-o vizită surpriză, pe fondul escaladării tensiunilor în strâmtoarea Taiwan, după o călătorie efectuată la începutul acestei luni de Nancy Pelosi, preşedinta Camerei Reprezentanţilor, informează DPA. O nouă delegație americană, la Taipei Potrivit Institutului American din Taiwan (AIT), care acţionează ca ambasadă de facto a SUA, vizita de două zile face parte dintr-o călătorie mai amplă în regiunea Indo-Pacific. Discuţiile urmează să se concentreze, printre altele, asupra securităţii regionale, comerţului şi investiţiilor. Ministerul taiwanez de externe a salutat vizita, precizând că delegaţia se va întâlni cu preşedinta Tsai Ing-wen şi cu ministrul de externe Joseph Wu. Delegaţia parlamentară americană reprezintă atât Partidul Republican, cât şi Partidul Democrat şi este formată din Ed Markey, senator, şi John Garamendi, Alan Lowenthal, Don Beyer şi Aumua Amata Coleman Radewagen, membri ai Camerei Reprezentanţilor. Furie la Beijing după vizita lui Pelosi China a sporit presiunea asupra Taiwanului, atât din punct de vedere militar, cât şi economic, după o vizită de 19 ore a lui Pelosi la Taipei, pe 2-3 august. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Taiwanul are un guvern independent din 1949, dar China consideră că insula face parte din teritoriul său. În 1979, Washingtonul a întrerupt în mod oficial legăturile diplomatice cu Taipei şi a stabilit relaţii cu Beijingul, scrie DPA.

Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal de vineri: poate respira singur și chiar vorbi
Internațional

Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal de vineri: poate respira singur și chiar vorbi

Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal. Scriitorul Salman Rushdie a fost scos de pe ventilator şi vorbeşte după ce a fost înjunghiat vineri la o conferinţă la New York, relatează duminică DPA. Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal Scriitorul britanico-american Aatish Taseer a menţionat într-o postare pe Twitter, între timp ştearsă, că bărbatul în vârstă de 75 de ani "a fost scos de pe ventilator şi vorbeşte (şi glumeşte)", fapt confirmat de agentul autorului, Andrew Wylie. Wylie a afirmat anterior că Salman Rushdie este conectat la ventilator şi şi-ar putea pierde un ochi după ce a fost înjunghiat în braţ şi în ficat în timpul atacului. Autorul britanic de origine indiană, al cărui roman "Versetele satanice" a dus la ameninţări cu moartea din Iran în anii 1980, era pe cale să susţină vineri un discurs la o conferinţă în New York când a fost atacat. Atacatorul pledează "nevinovat" Bărbatul inculpat pentru înjunghierea lui a pledat sâmbătă "nevinovat" la acuzaţiile de tentativă de crimă şi asalt. Un avocat al lui Hadi Matar, de 24 de ani, a anunţat sâmbătă pledoaria clientului său la o audiere oficială într-un tribunal din vestul New York. Scriitorul a fost înjunghiat cel puţin o dată în gât şi o dată în abdomen, potrivit poliţiei, înainte de a fi transportat de urgenţă la spital. Salman Rushdie şi-a început cariera la începutul anilor 1970 cu două cărţi lipsite de succes înainte de "Copiii de la miezul nopţii", o carte despre naşterea Indiei, care a câştigat Booker Prize în 1981. Fatwa ucigașă, încă în vigoare Autorul a trăit mulţi ani la Londra într-un program de protecţie al guvernului britanic după ce ayatollahul Ruhollah Khomeini a emis o fatwa în 1989, după ce romanul său "Versetele satanice" a fost acuzat de blasfemie. Citește și: Oficiosul religios al regimului de la Teheran, despre atacul asupra lui Salman Rushdie: „O mie de bravos” În 1998, guvernul iranian guvernul iranian şi-a retras sprijinul pentru condamnarea la moarte şi Salman Rushdie a revenit gradual în viaţa publică, apărând chiar în filmul din 2001 "Bridget Jones's Diary". Indexul privind Cenzura, o organizaţie care promovează libertatea de expresie, a relatat că s-au strâns bani pentru a suplimenta recompensa pentru uciderea lui Salman Rushdie în 2016, ceea ce arată că fatwa este încă valabilă.

Orban îndatorează Ungaria și mai tare Rusiei: Moscova a crescut masiv exportul de gaz către Budapesta
Internațional

Orban îndatorează Ungaria și mai tare Rusiei: Moscova a crescut masiv exportul de gaz către Budapesta

Orban îndatorează Ungaria mai tare Rusiei. Ungaria, membră a Uniunii Europene, a anunţat sâmbătă că Rusia a început să-i livreze mai mult gaz natural decât era prevăzut în precedentele lor acorduri comerciale, după o vizită a ministrului său de externe la Moscova, în iulie, relatează AFP. Orban îndatorează Ungaria mai tare Rusiei Ministerul ungar al Afacerilor Externe a explicat că negocierile comerciale cu Moscova "au permis să se ajungă la un acord", având drept rezultat faptul că Gazprom a început să livreze vineri "volume superioare celor menţionate în contract". "Este datoria guvernului ungar să asigure o aprovizionare sigură cu gaz pentru ţară şi suntem la înălţime", a postat pe Facebook un înalt funcţionar al ministerului, Tamas Menczer. Citește și: Războiul a intrat în faza de uzură, „casă cu casă” în satele din provincia Donețk. Pierderi grele de ambele părți. Cea mai proastă veste: războiul se va prelungi după 2022 Până la sfârşitul lui august, un volum suplimentar cotidian de 2,6 milioane de metri cubi pe zi va intra în ţară prin gazoductul Turkstream, a precizat el, adăugând că negocieri privind livrările sunt în curs din septembrie. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a făcut o deplasare neprevăzută la Moscova în iulie pentru a discuta despre achiziţionarea a 700 de milioane de metri cubi suplimentari de gaz, care să se adauge celor 4,5 miliarde livrate în fiecare an Budapestei înainte de conflictul din Ucraina. UE vrea reducerea consumului "În lumina a ceea ce ştim despre starea actuală a pieţei europene, este clar că achiziţia unui volum atât de mare este imposibilă fără surse ruseşti", a estimat Menczer, menţinând vizita lui Szijjarto. UE a început să pună în practică în această săptămână un plan vizând reducerea consumului de gaz cu 15%, pentru a face faţă creşterii necontrolate a preţurilor la energie provocate de invazia rusă în Ucraina. Anumite ţări ale blocului european au totuşi reticenţe în a urma planul cu stricteţe, care oricum prevede "reducerea voluntară a cererii". Ungaria, care depinde de gazul transportat direct din Rusia, a cerut o derogare.

Războiul a intrat în faza de uzură, "casă cu casă" în satele din provincia Donețk. Pierderi grele de ambele părți. Cea mai proastă veste: războiul se va prelungi după 2022
Internațional

Războiul a intrat în faza de uzură, "casă cu casă" în satele din provincia Donețk. Pierderi grele de ambele părți. Cea mai proastă veste: războiul se va prelungi după 2022

Războiul din Ucraina, și după 2022. Rusia a clamat sâmbătă cucerirea satului strategic Pesky în provincia Doneţk din estul Ucrainei, lucru negat de comandamentul militar ucrainean, dar care a admis totuşi că în acea zonă au loc "lupte feroce", în timp ce analişti militari îşi manifestă temerea că războiul ruso-ucrainean s-ar putea prelungi dincolo de anul 2022, relatează agenţia EFE. Ucraina nu recunoaște că satul ar fi fost capturat În replică la anunţul Moscovei că ar fi obţinut o victorie la Pesky, Kievul a transmis că "agresorul încearcă să rupă" linia defensivă a armatei ucrainene pe direcţia acestui sat, iar lupte grele au loc în zona acestuia şi în localităţile învecinate. Situat la câţiva kilometri de oraşul Doneţk aflat sub controlul separatiştilor proruşi, satul Pesky este de mai mult de o săptămână unul dintre principalele fronturi ale războiului declanşat în februarie prin agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. O cucerire a acestui sat le-ar permite trupelor ruse să-şi continue ofensiva către oraşul Avdiivka. Cele două poduri peste Nipru, inutilizabile În timp ce continuă luptele în regiunea estică Donbas, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc din nou pentru noi atacuri de artilerie efectuate sâmbătă asupra centralei nucleare din Zaporojie. În provincia sudică Herson învecinată cu provincia Zaporojie şi care se află parţial sub control rusesc, trupele ucrainene îşi continuă atacurile asupra podurilor de peste râul Nipru, în încercarea de a îngreuna aprovizionarea trupelor ruse staţionate acolo şi de a le izola în perspectiva unei ofensive a Kievului de recucerire a acestei provincii. Potrivit serviciilor de informaţii britanice, în urma atacurilor ucrainene din ultimele zile - efectuate mai ales cu lansatoarele multiple de rachete HIMARS primite din SUA - cele două poduri principale de peste Nipru au devenit practic inutilizabile pentru transportul echipamentelor militare. Războiul din Ucraina, și după 2022 Prin urmare, Rusia recurge la două pontoane provizorii pentru a-şi aproviziona trupele care au trecut de cealaltă parte a râului spre nord-vest, dar imposibilitatea de a folosi podurile îngreunează mult aprovizionarea lor şi le slăbeşte semnificativ potenţialul de luptă. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde În acest timp, unii analişti militari îşi manifestă temerea că acest război s-ar putea prelungi dincolo de anul 2022. "Este probabil ca nici Rusia şi nici Ucraina să nu poată obţine rezultate militare decisive anul acesta", a declarat la postul BBC şeful serviciului britanic de informaţii militare, generalul Jim Hawkenhull.

Risc din ce în ce mai mare ca centrala nucleară de la Zaporojie să fie avariată decisiv de rachete. Noi tiruri, rușii și ucrainenii se acuză reciproc
Internațional

Risc din ce în ce mai mare ca centrala nucleară de la Zaporojie să fie avariată decisiv de rachete. Noi tiruri, rușii și ucrainenii se acuză reciproc

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete. Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc din nou pentru atacurile asupra centralei atomoelectrice din Zaporojie, ocupată de trupele ruse şi în direcţia căreia au fost efectuate sâmbătă noi bombardamente de artilerie, relatează agenţiile AFP şi EFE. Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete "Limitaţi-vă prezenţa pe străzile din Energodar! Am primit informaţii despre noi provocări din partea ocupanţilor ruşi", a indicat pe Telegram agenţia nucleară ucraineană Energoatom, redistribuind un mesaj al liderului local din Energodar - oraşul unde se află centrala - rămas loial Kievului. "Potrivit declaraţiilor localnicilor, bombardamente sunt din nou în desfăşurare în direcţia centralei nucleare", se mai menţionează în acelaşi mesaj. La rândul lor, autorităţile proruse instalate în zonele controlate de armata rusă în regiunea Zaporojie au acuzat armata ucraineană că au executat aceste noi bombardamente. "Energodar şi centrala nucleară din Zaporojie sunt din nou sub focul militanţilor (preşedintelui ucrainean Volodimir) Zelenski", a transmis tot pe Telegram un membru al administraţiei proruse, Vladimir Rogov. Proiectilele au căzut "în zonele situate pe malul Niprului şi în centrală", a adăugat acesta. Fluviul Nipru separă în acea zonă teritoriile pe care le controlează trupele ucrainene şi cele ruse. Hidrocentrala Kahovskaia, în pericol Autorităţile proruse au mai transmis că din cauza atacurilor au fost nevoite să oprească una dintre turbinele hidrocentralei de la Kahovskaia, în regiunea Herson limitrofă cu Zaporojie, ceea ce ar putea avea consecinţe grave pentru funcţionarea centralei nucleare. Mai multe bombardamente de artilerie despre care nu se ştie cine le-a lansat, dar pentru care cele două tabere s-au acuzat reciproc, au vizat începând de săptămâna trecută această centrală atomică ce se află sub controlul trupelor ruse, stârnind temeri faţă de un posibil nou Cernobîl. Primele lovituri, cele din 5 august, au avariat în special un transformator al unei linii electrice de înaltă tensiune, antrenând oprirea reactorului trei al centralei şi activarea grupurilor electrogene de avarie. Protecție mai bună decât la Cernobîl Ultimele tiruri de dinaintea celor de sâmbătă au avariat joi o staţie de măsurare a nivelului radioactivităţii. Ucraina, susţinută de aliaţii săi occidentali, cere demilitarizarea acelei zone a centralei şi retragerea trupelor ruse de acolo. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Experţi în domeniu afirmă că, în comparaţie cu centralele Cernobîl sau Fukushima, cea de la Zaporojie este mai bine protejată datorită unui circuit de răcire separat şi a unui înveliş special de protecţie, deşi probabil că nu ar rezista în cazul unui atac militar ţintit.

Oficiosul religios al regimului de la Teheran, despre atacul asupra lui Salman Rushdie: "O mie de bravos"
Internațional

Oficiosul religios al regimului de la Teheran, despre atacul asupra lui Salman Rushdie: "O mie de bravos"

Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran. Mai multe ziare iraniene de linie dură l-au lăudat sâmbătă pe cel care l-a atacat şi rănit grav pe scriitorul Salman Rushdie, al cărui roman "Versetele satanice" a atras ameninţări cu moartea din partea Iranului încă din 1989, transmite Reuters din Dubai. Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran În Iran nu a existat încă nicio reacţie oficială la atacul asupra lui Rushdie, care a fost înjunghiat în gât şi în abdomen vineri, în timp ce se afla pe scenă la o conferinţă în statul New York. Cu toate acestea, ziarul de linie dură Kayhan, al cărui redactor-şef este numit de liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a scris: "O mie de bravos... pentru persoana curajoasă şi devotată care l-a atacat pe apostatul şi maleficul Salman Rushdie în New York", adăugând: "Mâna omului care a rupt gâtul duşmanului lui Dumnezeu trebuie sărutată". Khamenei: Fatwa lui Khomeini, "solidă şi irevocabilă" Liderul revoluţiei islamice iraniene din 1979, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a emis în 1989 o fatwa, sau un edict religios, prin care le cerea musulmanilor din întreaga lume să-l ucidă pe autorul de origine indiană, după ce cartea sa a fost condamnată ca fiind blasfemiatoare, obligându-l pe acesta să se ascundă ani de zile. Citește și: Misterul din jurul fatwa care a dus la atacul violent împotriva lui Salman Rushdie: în vigoare de 33 de ani, recompensă de trei milioane de dolari În 2019, Twitter a suspendat contul lui Khamenei din cauza unui tweet care spunea că fatwa lui Khomeini împotriva lui Rushdie era "solidă şi irevocabilă". Site-ul de ştiri Asr Iran a publicat sâmbătă o declaraţie des citată a lui Khamenei, potrivit căruia "săgeata" trasă de Khomeini "va atinge într-o zi ţinta". "Satana în drum spre iad" O bogată organizaţie religioasă iraniană a oferit o recompensă de 2,7 milioane de dolari pentru oricine ar fi pus în aplicare fatwa lui Khomeini. Aceasta a majorat suma la 3,3 milioane de dolari în 2012. Titlul principal al ziarului de linie dură Vatan Emrooz scria: "Cuţit în gâtul lui Salman Rushdie", iar cotidianul Khorasan a titrat: "Satana în drum spre iad". Poliţia din New York l-a identificat pe suspect ca fiind Hadi Matar, un bărbat de 24 de ani din Fairview, New Jersey, care cumpărase un bilet de intrare la evenimentul de la Chautauqua Institution. Nu a fost stabilit niciun motiv pentru acest atac. Rushdie era conectat la un ventilator şi nu putea să vorbească vineri seară după incident, condamnat de scriitori şi politicieni din întreaga lume ca fiind un atac la adresa libertăţii de exprimare.

"Negustorul morții", Viktor Bout, poate fi returnat Moscovei într-un schimb de prizonieri cu SUA, recunoaște MAE rus
Internațional

"Negustorul morții", Viktor Bout, poate fi returnat Moscovei într-un schimb de prizonieri cu SUA, recunoaște MAE rus

"Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova. Un diplomat rus a confirmat sâmbătă că Moscova şi Washingtonul discută despre un posibil schimb de prizonieri care îi implică mai ales pe un traficant de arme rus reţinut în Statele Unite şi pe baschetbalista americană Brittney Griner, reţinută în Rusia, informează AFP. "Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova Statele Unite au declarat în repetate rânduri că au făcut o "ofertă considerabilă" pentru a obţine eliberarea a doi americani reţinuţi în Rusia, baschetbalista Brittney Griner şi un fost soldat american, Paul Whelan. Potrivit presei americane, aceştia vor fi schimbaţi cu un celebru traficant de arme rus reţinut în Statele Unite, Viktor Bout, supranumit "negustorul morţii". Bout a fost arestat în Thailanda în 2008 şi ispăşeşte o pedeapsă de 25 de ani de închisoare în Statele Unite. Cariera sa extraordinară a fost una dintre inspiraţiile pentru filmul "Lord of War" în care Nicolas Cage joacă rolul unui traficant de arme cinic. Prima confirmare a Rusiei "Discuţiile pe tema foarte sensibilă a unui schimb (de prizonieri) au loc prin canale alese de preşedinţii noştri", a declarat directorul departamentului America de Nord din cadrul Ministerului rus de Externe, Aleksandr Darciev. Numele citate de presa americană "sunt într-adevăr luate în considerare. Rusia caută de mult timp să obţină eliberarea lui Viktor Bout", a adăugat el într-un interviu publicat sâmbătă de agenţia de presă rusă TASS. Citește și: Moscova își vrea traficantul de arme înapoi: Viktor Bout e prizonier în SUA, Rusia ar face un schimb de deținuți " continuă şi ar trebui să dea roade dacă, bineînţeles, Washingtonul (...) are grijă să nu cadă în propagandă", a spus Darciev. Este prima oară când Moscova a confirmat că au loc discuţii cu privire la un posibil schimb care îl implică pe Bout. Kremlinul a reproşat de mai multe ori Washingtonului că a făcut declaraţii publice despre negocierile în curs de desfăşurare. Baschetbalista Griner și țigara electronică cu canabis Aceste discuţii s-au accelerat după condamnarea la începutul lui august a baschetbalistei Griner la nouă ani de închisoare pentru trafic de canabis. În vârstă de 31 de ani, această jucătoare de 2,06 metri, considerată una dintre cele mai bune din lume, este judecată după ce a fost arestată în luna februarie la sosirea pe aeroportul moscovit Şeremetievo, când era în posesia unor ţigări electronice şi a unui "lichid care prezenta un miros special" de ulei de canabis, conform serviciului federal al vămilor ruse. Cazul său a căpătat o semnificaţie geopolitică în contextul crizei dintre Moscova şi Washington, legată de ofensiva rusă din Ucraina.

Putin a falimentat Ucraina, la propriu: S&P și Fitch au retrogradat ratingul de țară la "incapacitate de plată"
Internațional

Putin a falimentat Ucraina, la propriu: S&P și Fitch au retrogradat ratingul de țară la "incapacitate de plată"

Putin a falimentat Ucraina: incapacitate de plată. Două importante agenţii internaţionale de evaluare financiară, S&P şi Fitch, au coborât vineri ratingul de ţară atribuit Ucrainei până la SD ("selective default"), respectiv RD ("restricted default"), în condiţiile în care sunt de părere că acordul de restructurare a datoriilor anunţat recent este unul dezastruos, transmite Reuters. Putin a falimentat Ucraina: incapacitate de plată O ţară este considerată în "default" (incapacitate de plată - n.r.) atunci când nu îşi poate onora angajamentele financiare faţă de creditori, care pot fi state, instituţii financiare (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială etc.) sau investitori de pe pieţele financiare. Default-ul poate fi calificat drept parţial atunci când statul nu rambursează o parte din obligaţiunile sale. La începutul acestei săptămâni, creditorii internaţionali ai Ucrainei au aprobat cererea autorităţilor de la Kiev pentru îngheţarea, timp de doi ani, a plăţilor pentru obligaţiuni în valoare de aproape 20 de miliarde de dolari. Moratoriul va permite Ucrainei să economisească plăţi în valoare de aproape şase miliarde de dolari, potrivit premierului ucrainean, Denis Șmihal. Deficit lunar: cinci miliarde de dolari Cu toate acestea, vineri S&P a coborât, cu o treaptă, ratingul pentru datoria suverană în valută a Ucrainei de la CC/C până la SD ("selective default"). "Având în vedere termenii şi condiţiile anunţate în restructurare, precum şi criteriile noastre, considerăm că această tranzacţie este echivalentă cu un default", a informat S&P într-un comunicat de presă. În paralel, Fitch a coborât şi ea, tot cu o treaptă, ratingul pentru datoria suverană în valută a Ucrainei de la C până la RD ("restricted default"). Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde De asemenea, niciuna dintre cele două agenţii de evaluare nu a asociat şi o perspectivă calificativelor acordate Ucrainei, care ar fi semnalat dacă intenţionează să îmbunătăţească, să retrogradeze sau să menţină ratingul de ţară al Ucrainei. Afectată de invazia rusească începută la data de 24 februarie, Ucraina riscă o contracţie economică de 35% până la 45% în 2022 şi lunar are de acoperit un deficit fiscal de cinci miliarde de dolari.

Misterul din jurul fatwa care a dus la atacul violent împotriva lui Salman Rushdie: în vigoare de 33 de ani, recompensă de trei milioane de dolari
Internațional

Misterul din jurul fatwa care a dus la atacul violent împotriva lui Salman Rushdie: în vigoare de 33 de ani, recompensă de trei milioane de dolari

Fatwa împotriva lui Rushdie, 33 de ani. Atacul asupra lui Salman Rushdie vineri, la începutul unei conferinţe în vestul statului New York, a fost o reamintire puternică a faptului că un lider islamic a cerut moartea scriitorului indian într-un edict larg mediatizat, ca răspuns la romanul său "Versetele satanice" din 1988, relatează TCA/DPA. Ce se ascunde în spatele fatwa? Sentinţa de condamnare la moarte - o fatwa - a avut efecte imediate asupra vieţii lui Rushdie, determinându-l să se ascundă timp de aproape zece ani şi urmărindu-l pe el şi pe cei din jurul său care au avut legătură cu publicarea cărţii. Dar ce este mai exact o fatwa? Şi cum ar putea fi aceasta un factor în înjunghierea de vineri, care a avut loc în faţa unui public de 2.500 de persoane? Răspunsul necesită o prezentare a lui Salman Rushdie şi a trecutului său, scriu sursele citate. Rushdie s-a născut în India în iunie 1947 şi a crescut în Bombay (Mumbai), înainte de a se muta în Anglia, unde a urmat o şcoală publică cu internat şi apoi o facultate. "Ateu înverșunat" Ani de zile a lucrat ca redactor publicitar, apoi a publicat primul său roman, "Grimus", în 1975. Succesul literar a venit abia atunci când a doua sa carte, "Midnight's Children" (Copiii de la miezul nopţii), a câştigat în 1981 Booker Prize, cel mai prestigios premiu literar din Marea Britanie. Vorbind la postul de televiziune american PBS în 2006, el s-a caracterizat ca fiind "un ateu înverşunat". Scriitorul a fost înnobilat cavaler în 2007 de către regina Elisabeta a Marii Britanii pentru servicii aduse literaturii. Până în prezent, a scris 14 romane, cel mai recent fiind "Quichotte" din 2019. Rushdie a fost căsătorit de patru ori, cel mai recent cu americanca de origine indiană Padma Lakshmi, prezentatoarea emisiunii "Top Chef" din SUA, între 2004 şi 2007. El are doi fii - unul cu prima sa soţie, Clarissa Luard, şi altul cu cea de-a treia soţie, Elizabeth West, ambele britanice. Cea de-a doua soţie a sa a fost scriitoarea americană Marianne Wiggins. Fatwa împotriva lui Rushdie, 33 de ani În termeni simpli, o fatwa este un decret emis de un lider religios islamic. În cazul lui Rushdie, ayatollahul iranian Ruhollah Khomeini a condamnat "Versetele satanice" ca fiind blasfemie în februarie 1989 şi a cerut moartea scriitorului. Parţial din cauza faptului că situaţia a fost atât de mediatizată, "fatwa" şi "condamnare la moarte" au devenit legate în cultura populară americană. Dar o fatwa nu se referă întotdeauna la violenţă. De exemplu, în 2005, un grup de cercetători musulmani şi lideri religioşi din SUA şi Canada au emis următoarea fatwa: "Toate actele de terorism sunt haram, interzise de islam. Este haram, interzis, să cooperezi sau să te asociezi cu... orice act de terorism sau de violenţă". Edictul a continuat spunând că toţi musulmanii au datoria civică şi religioasă de a coopera cu forţele de ordine în efortul lor de a proteja civilii. De ce au fost declarate ofensatoare "Versetele satanice"? "Versetele satanice" sunt cel de-al patrulea roman al lui Rushdie, publicat în 1988. Autorul a descris romanul, scris în limba engleză, ca fiind în primul rând o cronică a experienţei imigranţilor. Cu toate acestea, musulmanii evlavioşi au criticat caracterizarea făcută în carte lui Mahomed şi altor figuri ale islamului timpuriu. În special, aceasta îl descrie pe profet ca fiind pentru moment slab. Un musulman din sudul Californiei a declarat atunci pentru The Times: "Cred că este un atac la miracolul Coranului în sine". Detalii despre fatwa referitoare la Rushdie Rushdie s-a ascuns imediat după ce Khomeini i-a cerut moartea în februarie 1989. Wiggins, soţia sa de la acea vreme, a declarat în acel an unui ziar britanic că s-au mutat de 56 de ori în cinci luni - la fiecare trei zile - şi că au avut întotdeauna o gardă de corp înarmată în urma anunţului de la radioul din Teheran. Khomeini a murit în iunie 1989, la câteva luni după ce a emis edictul referitor la Rushdie, dar fatwa a rămas în vigoare. În 1993, ayatollahul Ali Khamenei al Iranului a reînnoit public edictul de moarte împotriva autorului. Scriitorul, care încă se ascundea, a apărut la o slujbă de duminică în Cambridge, Anglia, şi a spus congregaţiei că se confruntă cu "o ameninţare teroristă directă". El a promis la vremea respectivă că îşi va înmulţi apariţiile publice. Un traducător, ucis; alt traducător și un editor, atacați violent În iulie 1991, Hitoshi Igarashi, savantul care a tradus "Versetele satanice" în japoneză, a fost găsit înjunghiat mortal în holul unei clădiri din campusul Universităţii Tsukuba, la nord-est de Tokyo. Corpul său avea o rană adâncă de cuţit în gât şi tăieturi pe mâini şi pe faţă, a declarat poliţia. Cu o săptămână mai devreme, Ettore Capriolo, cel care a tradus "Versetele satanice" în italiană, a fost atacat în apartamentul său din Milano, fiind rănit cu cuţitul pe gât, pe piept şi pe mâini. Capriolo a supravieţuit atacului. Atacatorul a încercat, fără succes, să-l determine pe Capriolo să dezvăluie adresa lui Rushdie. În octombrie 1993, editorul norvegian al romanului, William Nygaard, a fost împuşcat de trei ori şi lăsat să moară în faţa casei sale din Oslo. A petrecut luni întregi într-un spital, în recuperare. Abia în 2018 autorităţile au depus acuzaţii şi au declarat că împuşcăturile au legătură cu "Versetele satanice". Fatwa, încă în vigoare. Recompensa: trei milioane de dolari În 1998, în încercarea de a restabili relaţiile diplomatice cu Marea Britanie, liderul Mohammad Khatami a declarat că Iranul nu va sprijini sau împiedica nicio tentativă de asasinat împotriva lui Rushdie. Dar, aproape un deceniu mai târziu, agenţia de ştiri de stat a transmis că edictul este încă în vigoare. De-a lungul anilor, recompensa oferită pentru uciderea lui Rushdie a urcat la peste trei milioane de dolari. Rushdie, atacat la o conferință despre SUA ca azil pentru exilați Rushdie şi moderatorul conferinţei, Henry Reese, urmau să discute despre "Statele Unite ca azil pentru scriitori şi alţi artişti în exil şi ca un cămin pentru libertatea de exprimare creativă", potrivit site-ului instituţiei Chautauqua, cunoscută pentru seriile sale de conferinţe de vară. Printre alte persoane programate pentru următoarele conferinţe se numără dansatoarea de balet Misty Copeland, comentatorul politic şi colaborator al L.A. Times Jonah Goldberg şi jurnalista Maria Ressa. Înjunghiat de multe ori în gât și abdomen Un bărbat îmbrăcat în negru şi purtând o mască neagră s-a năpustit pe scena conferinţei de la Chautauqua Institution şi a părut să-l lovească sau să-l înjunghie pe Rushdie de 10-15 ori înainte ca bărbatul de 75 de ani să cadă sau să fie împins la podea. Bărbatul a fost arestat imediat de un poliţist de stat care se afla la faţa locului. Autorităţile din New York l-au identificat vineri după-amiază pe suspect ca fiind Hadi Matar, în vârstă de 24 de ani, din Fairview, New Jersey, potrivit Daily Beast. Motivul atacului nu este cunoscut. Matar nu a fost inculpat, dar este acuzat că l-a înjunghiat pe Rushdie în abdomen şi în gât. Un medic care asista la conferinţă a acordat ajutor imediat înainte de sosirea paramedicilor, au declarat forţele de ordine, potrivit ABC News. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Scriitorul a fost transportat cu elicopterul la spital şi a intrat imediat în operaţie, dar starea sa generală este neclară. El a fost înjunghiat cel puţin o dată în gât şi în abdomen, potrivit poliţiei. Într-o actualizare privind starea sa, preluată de presa americană, agentul său Andrew Wylie a spus că Rushdie este conectat la un ventilator şi nu poate vorbi.

Zelenski pledează pentru interzicerea vizelor pentru ruși: Europa nu trebuie să fie un supermarket pentru ruși bogați
Internațional

Zelenski pledează pentru interzicerea vizelor pentru ruși: Europa nu trebuie să fie un supermarket pentru ruși bogați

Zelenski vrea interzicerea vizelor pentru ruși. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a lansat vineri seara un nou apel către statele Uniunii Europene să interzică vizele pentru cetăţenii ruşi pentru a evita ca blocul să devină un "supermarket" deschis oricui are mijloacele necesare pentru a intra, informează Reuters. Zelenski vrea interzicerea vizelor pentru ruși Zelenski a declarat că propunerea sa nu se aplică ruşilor care au nevoie de ajutor pentru că şi-au riscat libertatea sau viaţa rezistând politicilor liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. "Trebuie să existe garanţii că ucigaşii ruşi sau complicii terorii de stat nu folosesc vizele Schengen", a spus preşedintele ucrainean într-o alocuţiune în timpul nopţii de vineri spre sâmbătă, referindu-se la vizele care acordă titularilor acces în spaţiul Schengen fără frontiere, care se întinde pe teritoriul mai multor state UE. "În al doilea rând, nu trebuie să distrugem însăşi ideea de Europa - valorile noastre europene comune. Prin urmare, Europa nu trebuie să fie transformată într-un supermarket în care nu este important cine intră şi unde principalul lucru este doar ca oamenii să plătească pentru produsele lor", a adăugat președintele ucrainean. Marile țări din UE resping ideea Zelenski a îndemnat pentru prima dată la interzicerea vizelor într-un interviu acordat săptămâna aceasta ziarului The Washington Post, afirmând că ruşii ar trebui să trăiască în propria lor lume până când îşi vor schimba filozofia. Apelul lui Zelenski nu a fost încă susţinut de marii jucători din UE. Dar el a spus că a fost încurajat de sprijinul din partea statelor baltice foste sovietice şi al Republicii Cehe, care deţine preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE. Finlanda a susţinut, de asemenea, această idee. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunţat săptămâna aceasta apelul lui Zelenski, afirmând că "orice încercare de a-i izola pe ruşi sau Rusia este un proces care nu are nicio perspectivă".

Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde
Internațional

Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas. Armata rusă şi-a intensificat vineri atacurile aeriene asupra poziţiilor ucrainene, în încercarea de a-şi scoate din impas ofensiva desfăşurată în Donbas, în estul Ucrainei, relatează agenţia EFE. Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas Conform a ceea ce susţine Moscova, trupele sale ar fi făcut progrese mai ales în luptele pentru controlul localităţii Soledar, la circa zece kilometri nord-est de Bahmut, unul din principalele bastioane ale armatei ucrainene în provincia Doneţk. Soledar este un punct cheie pentru controlul localităţii Bahmut, unde se află un nod strategic de comunicaţii a cărui cucerire ar permite trupelor ruse să-şi concentreze eforturile ofensive către oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, redute importante ale armatei ucrainene, mai ales cel din urmă, în provincia Doneţk. Citește și: Putin, livid de furie după atacul devastator asupra aerodromului din Crimeea, l-a destituit pe comandantul flotei ruse din Marea Neagră Statul Major al armatei ucrainene, care joi a admis intensificarea atacurilor aeriene ruseşti, a anunţat vineri că aviaţia rusă a bombardat în împrejurimile localităţilor Soledar şi Bahmut, precum şi mai multe alte localităţi învecinate. În acest sector trupele ruse nu au reuşit însă nicio înaintare, potrivit comandamentului ucrainean. Bombardamente intense, dar sterile Armata rusă a atacat de asemenea cu aviaţia şi artileria împrejurimile oraşelor Sloviansk şi Kramatorsk, iar mai către sud aviaţia rusă a bombardat poziţiile ucrainene de la Marinka şi Vodiane, situate la periferia oraşului Doneţk, capitala regională controlată din 2014 de către separatiştii proruşi. Potrivit taberei ucrainene, trupele ruse au încercat să avanseze şi în sectorul cuprins între localităţile Veterinarne y Udy, în regiunea Harkov, aflată la nord de Donbas, practic la frontiera cu Rusia, dar "nu au reuşit, au suferit pierderi şi s-au retras". Pe frontul de sud, situaţia militară în continuare nu înregistrează evoluţii substanţiale, în timp ce comandamentul rus a susţinut că trupele sale ar fi ucis circa 100 de militari ucraineni într-un atac în regiunea Nikolaev. Herson, principala țintă a ucrainenilor Ministerul rus al Apărării a mai susţinut că antiaeriana rusă ar fi interceptat două rachete Himars în regiunea sudică Herson, aflată parţial sub controlul trupelor ruse încă din primele zile ale invaziei începute pe 24 februarie. Oraşul Herson, capitală a regiunii omonime şi care de asemenea este ocupat de trupele ruse, se află acum în centrul atenţiei analiştilor militari, care cred că recuperarea acestuia va fi principalul obiectiv al Kievului în săptămânile următoare, după ce cu o lună în urmă preşedintele Volodimir Zelenski a ordonat armatei ucrainene să elibereze zonele ocupate din sud. Un element-cheie: rachetele HIMARS Situat pe malul drept al râului Nipru, oraşul Herson este separat de acest curs de apă de restul regiunii omonime, de care este conectat doar prin trei poduri, toate aflate acum în raza de acţiune a rachetelor Himars furnizate Ucrainei de către SUA. Dar ordinul dat de Zelenski pentru recuperarea sudului Ucrainei nu a fost urmat până în prezent de progrese ale trupelor ucrainene pe teren în această regiune, în schimb au existat atacuri succesive asupra podurilor folosite de armata rusă pentru a-şi aproviziona trupele în regiunea Herson.

VIDEO Ambasada Rusiei, sub atac: un cangur a forțat poarta, dar a cedat după 10 secunde de asalt
Internațional

VIDEO Ambasada Rusiei, sub atac: un cangur a forțat poarta, dar a cedat după 10 secunde de asalt

Ambasada Rusiei în Australia, sub atac: un cangur a forțat poarta reprezentanței diplomatice, dar a cedat după 10 secunde de asalt. Imaginile asaltului au devenit virale. Ambasada Rusiei, sub atac Imaginile arată că animalul a încercat un prim atac, a eșuat și a încercat din nou. Însă, după noul eșec, a abandonat definitiv și a plecat țopăind. A kangaroo has attacked the gates of the Russian Embassy in Australia.Just waiting for the Russian authorities to declare it a clear case of “widespread Russophobia”. pic.twitter.com/tBObBvsJ0l— Visegrád 24 (@visegrad24) August 11, 2022 Atacul a fost filmat pe una dintre camerele de securitate ale ambasadei Rusiei, iar un oficial l-a postat pe rețelele de socializare, scrie Canberra Times. Televiziunile locale au comentat faptul că animalul avea șoldurile prea largi, de aceea nu s-a putut strecura prin grilajul de la poartă. Pe de altă parte, ele se întreabă dacă acest cangur n-a fost greșit înțeles și dorea, poate, să ceară azil politic. Un expert în securitate, Bakhti Nichanov, de la Washington DC, a scris că acum este clar de partea cui sunt cangurii, după ce Rusia a invadat Ucraina. Apparently a kangaroo attacked the gates of the Russian embassy in Australia. I guess now we know where kangaroos stand on the war. pic.twitter.com/f6b0s03itf— Bakhti Nishanov (@b_nishanov) August 11, 2022 Ian Bremmer, un politolog american educat la Stanford, a comentat ironic: Zelenski nu mai are nici o limită! Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin Unii comentatori de pe Twitter au atras atenția că peste drum de ambasada Rusiei la Canberra este un pub pe care flutură drapelul Ucrainei.

Putin, livid de furie după atacul devastator asupra aerodromului din Crimeea, l-a destituit pe comandantul flotei ruse din Marea Neagră
Internațional

Putin, livid de furie după atacul devastator asupra aerodromului din Crimeea, l-a destituit pe comandantul flotei ruse din Marea Neagră

Putin, șocat după atacul din Crimeea. Comandantul Flotei Rusiei din Marea Neagră, amiralul Igor Osipov, care se afla în această funcţie din 2019, a fost destituit joi de preşedintele rus Vladimir Putin, în urma exploziilor devastatoare de marţi de la baza aeriană din Novofiodorovka, unde staţiona Regimentul 43 de asalt naval - principala componentă aeriană de atac a Flotei ruse din Marea Neagră, anunţă vineri media ucrainene, citând canale Telegram proruse din Sevastopol, oraş-port din Crimeea anexată de Rusia în 2014. Putin, șocat după atacul din Crimeea Cel puţin opt avioane de luptă au fost distruse în urma deflagraţiilor, pe care Ministerul rus al Apărării le-a numit accidentale, în timp ce surse occidentale consideră că în spatele acestora ar putea fi forţe speciale ucrainene sau rezistenţa ucraineană din spatele frontului, potrivit publicaţiei Focus. Conform jurnaliştilor ucraineni, amiralul Viktor Osipov, care se menţinuse în post chiar şi după scufundarea crucişătorului "Moskva", tot în urma atacurilor ucrainene, ar fi fost înlocuit de viceamiralul Viktor Sokolov (59 de ani). Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin În 2013, Sokolov a fost numit comandant adjunct al Flotei Nordului, din 2020 aflându-se la conducerea Academiei Navale "Amiralul Kuzneţov". Nu există deocamdată vreun comentariu oficial din partea comandamentului Flotei ruse din Marea Neagră. Exploziile de pe aerodromul militar Saki din peninsula Crimeea ocupată au slăbit semnificativ aviaţia navală a Flotei ruse din Marea Neagră, potrivit experţilor din serviciile britanice de informaţii, citaţi de dpa. Crimeea era considerată zonă sigură Cel puţin opt avioane au fost distruse sau avariate, indică vineri Ministerul britanic al Apărării în buletinul său zilnic despre frontul din Ucraina, în baza informaţiilor provenind de la serviciile sale secrete. Saki era folosit în primul rând ca bază pentru aeronavele flotei marinei ruse din Marea Neagră", se menţionează în comunicat. Cauza exploziilor de marţi rămâne neclară, adaugă Ministerul britanic al Apărării, dar coloanele de fum în formă de ciupercă văzute în videoclipurile martorilor proveneau cel mai probabil din patru zone în care muniţia era stocată neprotejată. Potrivit britanicilor, aerodromul în sine ar trebui să fie încă utilizabil în pofida pagubelor considerabile. Cu toate acestea, este probabil ca Rusia să îşi ajusteze evaluarea securităţii Crimeii. Până acum, peninsula ucraineană, ocupată de Rusia din 2014, fusese cel mai probabil considerată zonă sigură în spatele frontului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră