joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5109 articole
Internațional

Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO

Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO . Invazia Rusiei în Ucraina a forțat atât Suedia, cât și vecinul său estic, Finlanda, să revizuiască convingerile potrivit cărora neutralitatea militară este cel mai bun mijloc de a asigura securitatea națională. "Știm mai mult sau mai puțin că ei (Finlanda) vor solicita aderarea la NATO. Iar asta schimbă întregul echilibru… Dacă una dintre țările noastre aderă, știm că tensiunile vor crește", a declarat Linde pentru postul public de televiziune SVT. Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO Întrebată dacă ea crede că Finlanda va adera la NATO, Linde a spus: "Cred că se poate spune asta cu siguranță". Atât Suedia, cât și Finlanda sunt așteptate să ia o decizie cu privire la aderarea la alianța militară în următoarele săptămâni, potrivit Reuters. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, a declarat vineri că speră ca Finlanda și Suedia să ia decizii similare în același timp. Șeful NATO a declarat că Finlanda și Suedia ar putea adera "rapid" la alianța militară formată din 30 de națiuni, deoarece sondajele de opinie arată că ambele țări sunt favorabile aderării. "Este decizia lor", a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. "Dar dacă vor decide să depună cererea, Finlanda și Suedia vor fi primite cu căldură și mă aștept ca acest proces să se desfășoare rapid"." Rusia a avertizat Suedia și Finlanda prin canale diplomatice bilaterale cu privire la consecințele aderării la NATO, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova: „Nu vor avea de ce să fie surprinși de consecințe, au fost informați”. „Am emis toate avertismentele noastre atât public, cât și prin canale bilaterale. Ei știu (Suedia și Finlanda - n.r.) despre asta, nu vor avea de ce să fie surprinși. Au fost informați despre tot, la ce va duce asta”, a declarat Zakharova pentru postul de televiziune Russia-24, potrivit BBC.

Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO (sursa: dw.com)
Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia" (sursa: Facebook/Florin Citu)
Internațional

Cîțu se uită din nou înspre USR

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, afirmă că în perioada Alianţei PNL-USR a învăţat "foarte mult", deşi maturitatea politică nu era deplină la niciunul dintre parteneri, şi speră ca această colaborare să se reia în viitorul apropiat. "Era complicat cu USR. Şi eu, şi USR am învăţat câteva lucruri. Cred că a doua oară o s-o facem mai bine amândoi. Dacă nu încerci şi nu greşeşti şi nu ai putea să o iei din nou de la capăt... Românii au arătat, prin votul din 2020, că doresc dreapta la putere. Acum e clar că maturitatea politică poate - şi la unii, şi la alţii - nu era la cele mai înalte cote, dar am învăţat din această experienţă. Eu am învăţat foarte mult. M-am dus la USR să refac coaliţia. Cred că şi USR a învăţat. Poate în viitorul apropiat vom putea din nou...", a declarat Cîţu, luni, la Digi FM. Cîțu se uită din nou înspre USR Preşedintele Senatului a amintit că are o "relaţie foarte bună" cu şeful statului pentru că există o relaţie de parteneriat între PNL şi Klaus Iohannis. Întrebat de ce nu mai este preşedintele PNL, Cîţu a spus: "Nu se mai vrea gâlceavă. Am înţeles la Congresul extraordinar acest lucru (...). Nu trebuie să explic eu, mai multe trebuie să explice colegii care au luat decizia. Eu mi-am dat demisia când am văzut că s-a creat un anumit val, deşi s-au folosit în partid şi informaţii false, atunci când s-a încercat să se strângă nişte semnături. Peste asta trece. Este această obsesie că puterea este la premier şi premierul trebuie să fie preşedintele partidului. Asta este una dintre explicaţii. Problema este că asta funcţionează când eşti sigur că ai un premier 4 ani, pentru că apoi apar şi alte probleme", potrivit Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Cîţu a explicat că a încercat să refacă alianţa cu USR şi a discutat, punându-şi "cenuşă în cap". "Pentru mine, cu PSD a fost un compromis. Nu era ceva ce era natural şi poate de aceea lucrurile nu au funcţionat până la urmă şi eu a trebuit să fac un pas în lateral. Pentru mine această coaliţie nu e naturală. (...) După trei ani de măsuri antieconomice şi antiromâni, putem acum să stăm la masă cu aceeaşi oameni şi să credem că nu vor fi la fel?! Şi deja am câteva exemple că mergem în aceeaşi direcţie. Dar este o decizie a PNL. Sunt sigur că îşi vor asuma rezultatele, la final, pentru că aşa se face. Eu am considerat că nu pot să fiu în această coaliţie cu PSD, pentru că mi se părea că orice măsură venea din partea PNL nu era susţinută. În ultimii 5 ani, PNL a fost cel care a livrat creştere economică, venituri la buget şi a eliminat taxe, nu PSD. Dacă cineva avea ascendent în modul în care administrezi o economie în criză era PNL şi, totuşi, în această coaliţie, orice măsură venea din partea PNL sau a mea era sabotată", a mai afirmat fostul lider al liberalilor. El a susţinut că are "puterea" să revină în politică "la vârf, în Executiv", dar depinde şi de români. "Dacă românii vor inflaţie, dobânzi şi poate şi taxe, bineînţeles că nu o să pot să revin, pentru că nu este un mediu în care eu pot să activez foarte bine. Dacă românii vor locuri de muncă bine plătite, să nu aibă taxe şi să aibă creştere economică şi reforme (...), eu voi reveni la vârf în politică. Voi reveni în Executiv la un moment dat (...). În politică voi accepta orice poziţie în care pot să-i ajut pe români. De asta intri în politică, nu intri pentru tine, intri pentru români. Şi aici, de la Senat, dacă pot să-i ajut pe români reprezentându-i în alte ţări şi ducând mai departe agenda României, asta voi face. Voi fi în altă poziţie şi de acolo îi voi reprezenta pe români. Atât timp cât sunt în politică, asta voi face. Ies din politică, bineînţeles că mă gândesc la mine", a adăugat Cîţu. Referitor la viitoarele alegerile prezidenţiale, Cîţu îşi doreşte "ca PNL să dea preşedintele României".

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale
Internațional

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale. Miniştrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc luni în şedinţă de criză, în contextul în care blocul comunitar se străduieşte să vină cu un răspuns comun la solicitarea Moscovei potrivit căreia cumpărătorii europeni trebuie să plătească în ruble pentru gazele naturale ruseşti, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările, informează Reuters. Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale Săptămâna trecută Rusia a întrerupt livrările de gaze spre Bulgaria şi Polonia, după ce aceste state au refuzat să respecte solicitările Moscovei de a face plata în ruble. Cele două ţări intenţionau deja să înceteze să mai utilizeze gaze ruseşti de la finele acestui an şi autorităţile susţin că pot face faţă întreruperii livrărilor de gaze ruseşti. Cu toate acestea, întreruperea livrărilor spre Bulgaria şi Polonia a dat naştere la îngrijorări că şi alte state UE, inclusiv Germania, principala economie europeană, ar putea fi umătoarele, sursa Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” În plus, acţiunea Moscovei riscă să provoace crăpături în frontul unit al UE împotriva Rusiei, pe fondul divergenţelor de opinie cu privire la modalitatea de răspuns. În condiţiile în care multe firme europene au termene de plată la gaze la finele acestei luni, statele membre UE trebuie să clarifice urgent dacă firmele pot continua să cumpere gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse de UE Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Moscova le-a spus cumpărătorilor străini de gaze că trebuie să îşi deschidă un cont la banca rusească de stat Gazprombank, în care să depoziteze euro sau dolari, iar baca rusă va converti sumele în ruble. În replică, executivul comunitar le-a spus statelor membre că respectarea cerinţelor Moscovei ar însemna violarea sancţiunilor UE, dar în acelaşi timp le-a sugerat ţărilor UE că ar putea face plăţi care să respecte sancţiunile dacă declară plata finalizată odată ce a fost făcută în euro şi înainte de conversia în ruble. După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi alte state membre au cerut săptămâna trecută clarificări, Bruxelles-ul a decis să elaboreze îndrumări suplimentare. Rusia cere plata gazelor în ruble Plata în ruble poate ajuta economia Rusiei să facă faţă impactului sancţiunilor internaţionale, în tip ce veniturile din exporturile de hidrocarburi ajută Moscova să finanţeze ceea ce numeşte o "operaţiune militară specială". Potrivit unui studiu realizat de Centre for Research on Energy şi Clean Air, ţările UE au plătit mai mult de 45 de miliarde de euro pentru petrol şi gaze naturale ruseşti numai după invadarea Ucrainei de către Rusia la data de 24 februarie. Rusia este responsabilă pentru 40% din importurile de gaze şi 26% din importurile de petrol ale UE, o dependenţă care explică de ce Germania şi alte state au fost reticente până acum la ideea unei opriri bruşte a importurilor de hidrocarburi din Rusia de teama pagubelor provocate economiei. Uniunea Europeană înclină spre o interzicere a importurilor de petrol din Rusia la finele anului, susţin doi diplomaţi europeni consultaţi de Reuters, după discuţiile care au avut loc în ultimele zile între Comisia Europeană şi statele membre UE. Blocul comunitar pregăteşte cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Noul pachet de sancţiuni ar urma să vizeze petrolul rusesc, băncile din Rusia şi Belarus, precum şi mai multe persoane fizice şi companii. Comisia Europeană, care se ocupă de coordonarea răspunsului UE, a avut în ultimele zile o serie de discuţii cu mai multe grupuri de state membre UE şi intenţionează să îşi prezinte planurile cu privire la un nou pachet de sancţiuni la reuniunea de miercuri a ambasadorilor UE la Bruxelles. Potrivit diplomaţilor, Germania pare dispusă să accepte un embargou de la sfârşitul lui 2022, însă ţări precum Austria, Ungaria, Italia şi Slovacia, au în continuare unele rezerve.

Jill Biden vine în România (sursa: Facebook/First Lady Dr. Jill Biden)
Internațional

Jill Biden vine în România

Jill Biden vine în România. Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, va întreprinde o vizită în România şi Slovacia în perioada 5-9 mai pentru a se întâlni cu membri ai personalului militar şi diplomatic american, cu refugiaţi ucraineni, lucrători umanitari şi profesori, a informat luni biroul Primei Doamne, transmite Reuters. Jill Biden vine în România Duminică, sărbătorită în Statele Unite ca Ziua Mamei, Jill Biden se va întâlni cu mame şi copii ucraineni care au fost forţaţi să-şi părăsească căminele din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a indicat sursa citată. Soţia preşedintelui Joe Biden se va întâlni la 6 mai cu militari americani de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, după care se va îndrepta spre Bucureşti, unde va avea întâlniri cu oficiali ai guvernului român, cu membri ai ambasadei Statelor Unite, cu lucrători umanitari şi cu profesori care lucrează cu copii ucraineni refugiaţi. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Călătoria Primei Doamne va mai include vizite în oraşele slovace Bratislava, Kosice şi Vysne Nemecke, unde Jill Biden se va întâlni cu oficiali guvernamentali, cu refugiaţi şi lucrători umanitari, a indicat biroul său. Vizita lui Jill Biden constituie cel mai recent semnal de sprijin din partea unor reprezentanţi americani de rang înalt în favoarea Ucrainei şi a ţărilor vecine care ajută refugiaţi ucraineni. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor a Senatului SUA, Nancy Pelosi, s-a întâlnit duminică la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu prilejul unei vizite neanunţate. Jill Biden a fost la rândul său implicată îndeaproape în aceste demersuri. În martie, ea a lucrat împreună cu soţia preşedintelui polonez, Agata Kornhauser-Duda, pentru a accelera oferirea de asistenţă medicală refugiaţilor în criza declanşată de invazia rusă, menţionează Reuters. Până la 27 aprilie, mai mult de 3 milioane de ucraineni au trecut graniţa în Polonia, în jur de 817.000 în România şi aproape 372.000 în Slovacia, dintr-un total de aproape 5,5 milioane de refugiaţi, conform datelor ONU.

Bombardamente pe aerodromul din Odesa (sursa: Pixabay)
Internațional

Bombardamente pe aerodromul din Odesa

Bombardamente pe aerodromul din Odesa. Ministerul rus al Apărării a declarat duminică că a lovit arme furnizate Ucrainei de Statele Unite și de țări europene și a distrus o pistă de aterizare de pe un aerodrom militar din apropierea orașului ucrainean Odesa. Bombardamente pe aerodromul din Odesa Ministerul a declarat că a folosit rachete Onyx de înaltă precizie pentru a lovi aerodromul, după ce Ucraina a acuzat Rusia că a distrus o pistă nou-construită la aeroportul principal din Odesa. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Guvernatorul regiunii Odesa, Maksym Marchenko, a declarat că Rusia a folosit o rachetă Bastion, lansată din Crimeea, potrivit Reuters. Reuters nu a putut verifica imediat rapoartele. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au doborât două bombardiere ucrainene Su-24m deasupra regiunii Kharkiv în timpul nopții. Moscova a trimis o notă Washingtonului, cerându-i să înceteze livrarea de arme Ucrainei, a spus ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, într-un interviu pentru televiziunea Rusia 24. Președintele american Joe Biden a anunțat că trimite un ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru a echipa Ucraina cu artilerie grea, obuziere și drone tactice. Primul astfel de pachet, anunțat pe 13 aprilie, a inclus sute de vehicule blindate și elicoptere Mi-17.

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina. Sursă imagine: Captură video YouTube
Internațional

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina. Rusia nu caută să termine războiul din Ucraina la 9 mai, sărbătorită ca Ziua Victoriei, a spus ministrul său de externe, Serghei Lavrov, în timp ce analiştii estimează o posibilă încheiere a conflictului la acea dată, notează AFP. Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina "Militarii noştri nu îşi va ajusta artificial acţiunile la vreo dată anume, inclusiv la Ziua Victoriei", a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru televiziunea italiană Mediaset, difuzat duminică, referindu-se la această dată comemorând ziua de 9 mai 1945 şi capitularea naziştilor în faţa Aliaţilor, printre care Uniunea Sovietică. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” "Ritmul operaţiunii din Ucraina depinde, în primul rând, de necesitatea de a minimiza posibilele riscuri pentru populaţia civilă şi militarii ruşi", a adăugat el, potrivit Agerpres. Rusia sărbătoreşte, de obicei, Ziua Victoriei cu mare fast, cu o uriaşă paradă militară prin centrul Moscovei şi un discurs al preşedintelui Vladimir Putin, salutând rolul principal al ţării în înfrângerea fascismului în Europa. Dar celebrările din acest an vor fi plasate pe fundalul campaniei militare a Moscovei în Ucraina, pe care Putin a justificat-o spunând, printre altele, că fosta republică sovietică trebuie "denazificată" şi făcând alte aluzii la cel de-Al Doilea Război Mondial. "Vom sărbători solemn ziua de 9 mai, aşa cum facem întotdeauna. Să ne amintim de cei care au căzut pentru eliberarea Rusiei şi altor republici ale fostei URSS, pentru eliberarea Europei de flagelul nazist", a declarat Lavrov. Mii de civili au fost ucişi în Ucraina şi milioane au fost strămutaţi în urma invaziei ruse care a început la 24 februarie. Moscova a anunţat un bilanţ oficial de aproximativ o mie de morţi printre soldaţii săi. Ucraina susţine că pierderile Rusiei sunt mult mai mari, potrivit AFP.

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc. Răspunsul Germaniei faţă de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a fost ezitant în comparaţie cu cel al altor state europene, a declarat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba pentru publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, citată duminică de agenţia DPA. Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc Berlinul trebuie "să-şi asume un rol de prim plan în Europa, mai ales în chestiuni de politică estică", a indicat ministrul ucrainean de externe, precizând că acest lucru trebuie să fie valabil atât în ce priveşte livrările de arme către Ucraina, cât şi în privinţa sancţiunilor contra Rusiei sau acordării statutului de ţară candidată la UE pentru Ucraina. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Pe ansamblu, spune Kuleba, Ucraina speră că guvernul german va lua "decizii curajoase, vizionare". Conform ministrului ucrainean, dacă preşedintele rus Vladimir Putin câştigă războiul "Europa nu se va bucura de stabilitate şi securitate decenii de acum înainte". În schimb, mai susţine Kuleba, dacă Ucraina iese victorioasă din acest război, aceasta va consolida Europa pentru viitor. Amenințarea cu armele nucleare, mai eficientă decât folosirea Comentând referirile ameninţătoare ale Rusiei asupra armelor nucleare, ministrul ucrainean a spus: "Aici este unde Rusia, unde regimul unui nebun aflat la cârmă, trebuie oprită. Pentru Putin, armele nucleare sunt cele mai eficiente înainte de a fi folosite. Ameninţarea este mai eficientă decât folosirea armelor". Ministrul Kuleba a postat duminică pe Twitter un mesaj în care afirmă că a avut o discuţie telefonică cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, căruia i-a spus că următorul pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei "trebuie să includă un embargo asupra petrolului", relatează CNN. În aceeaşi discuţie, mai notează ministrul ucrainean, acesta a "subliniat că nu poate exista nicio alternativă la acordarea statutului de candidată la UE pentru Ucraina".

Radev, omul lui Putin în Bulgaria (sursa: Facebook/Rumen Radev)
Internațional

Radev, omul lui Putin în Bulgaria

Radev, omul lui Putin în Bulgaria. Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a avertizat duminică, în mesajul său de 1 mai, că războiul din Ucraina s-ar putea extinde în Europa, sau chiar în lume, consemnează agenţia DPA. Radev, omul lui Putin în Bulgaria Exploziile din Ucraina reverberează în "inima Europei" şi "riscul ca acest război să escaladeze într-unul paneuropean şi chiar mondial este real", a spus Radev, adăugând că se teme că "ţara noastră, căminele noastre, copiii noştri şi natura vor cădea victime ale acestei escaladări". Considerat a fi un politician prorus, preşedintele bulgar a estimat în continuare că este o "datorie patriotică" să nu permită implicarea Bulgariei în războiul din Ucraina. El este în opoziţie la acest capitol cu premierul bulgar, pro-occidentalul Kiril Petkov, care vrea ca Bulgaria să furnizeze arme Ucrainei. Socialiștii amenință cu ieșirea de la guvernare Coaliţia guvernamentală liberal-socialistă cvadripartită este divizată în chestiunea ajutorului militar pentru Ucraina. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Socialiştii ameninţă cu părăsirea guvernului dacă acesta decide să livreze Ucrainei arme şi muniţii. Parlamentul de la Sofia este aşteptat să se pronunţe miercuri dacă susţine sau nu oferirea unui astfel de ajutor pentru Ucraina.

Șeful Statului Major rus, posibil rănit (sursa: Agerpres)
Internațional

Șeful Statului Major rus, posibil rănit

Șeful Statului Major rus, posibil rănit. Mai mulţi ofiţeri ruşi au fost ucişi într-un atac ucrainean asupra cartierului general stabilit de armata rusă în oraşul Izium din estul Ucrainei, afirmă oficiali guvernamentali de la Kiev, potrivit agenţiei DPA. Șeful Statului Major rus, posibil rănit Printre victime se numără ofiţeri superiori ruşi, susţine pe Telegram un consilier al ministrului de interne ucrainean, Anton Heraşcenko, informaţie neconfirmată de surse independente. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Oficialii ucraineni cred că în acel amplasament atacat ar fi trebuit să se afle şi şeful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov. Acesta a venit la Izium şi a preluat personal comanda ofensivei ruse în estul Ucrainei. Ucrainenii atacă peste graniță, în Rusia Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington, unităţi ruse din Districtul Militar Est şi echipamente antiaeriene sunt desfăşurate către Izium pentru a susţine unităţile ruse probabil uzate de lupte în încercarea de a avansa la sud de acest oraş. Între timp, peste graniţă în Rusia autorităţile locale din regiunea Belgorod au anunţat că o persoană a fost rănită în urma atacului asupra unei instalaţii militare ruseşti, iar în regiunea Kursk un pod feroviar a fost detonat în ceea ce guvernatorul local a descris drept un act de sabotaj. Rusia a acuzat în ultima săptămână o serie de atacuri efectuate de forţele ucrainene pe teritoriul său la Belgorod şi în alte zone de la graniţă asupra unor depozite ruseşti de muniţii şi combustibili.

Rușii trag asupra Ucrainei din Belarus (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii trag asupra Ucrainei din Belarus

Rușii trag asupra Ucrainei din Belarus. Trupele ruse în Ucraina încearcă să ajungă la linia de demarcaţie a regiunii administrative Herson, în sudul ţării, pentru a crea condiţiile care să-i permită luarea cu asalt a oraşelor Mikolaiv (Nikolaev) şi Krivoi Rog (Kryvyi Rih), potrivit unui nou raport al înaltului comandament al armatei ucrainene privind evoluţiile de pe front, în cea de 67-a zi a invaziei ruse în Ucraina, informează EFE. Rușii trag asupra Ucrainei din Belarus Armata rusă ia măsuri pentru a-şi consolida potenţialul de atac şi a accelera ritmul ofensivei sale, transferă arme şi echipamente militare pe calea ferată din alte zone ale ţării, conform raportului citat. De asemenea, comandamentul ucrainean semnalează că "unele unităţi ale armatei belaruse acoperă frontiera în regiunile Brest şi Gomel". Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Kievul estimează că există ameninţarea ca "Rusia să lanseze atacuri cu rachete împotriva infrastructurii militare şi civile din toată Ucraina de pe teritoriul Republicii Belarus". În regiunea Harkov, nord-est, Rusia "efectuează atacuri aeriene şi tiruri de artilerie" şi încearcă "operaţiuni ofensive în direcţia Izium", inclusiv transferul de arme şi persoane mobilizate de pe teritoriile republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk. Nouă atacuri respinse într-o zi Atacurile aeriene ruseşti şi tirurile de artilerie continuă asupra aşa-numitelor "linii de contact" din regiunea Doneţk, care separă zonele proruse ale regiunii de cele care se află în mâinile ucrainenilor. Numai în regiunile Doneţk şi Lugansk, nouă atacuri inamice au fost respins în ultimele 24 de ore, fiind distruse opt tancuri, un sistem de artilerie, 24 vehicule blindate de luptă, un vehicul special şi cinci maşini (inclusiv două camioane cisternă pentru combustibil), afirmă armata ucraineană. Ucrainenii pot contraataca Potrivit ultimului buletin al Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, trupele ruse din Herson încearcă să-şi îmbunătăţească poziţiile tactice şi se regrupează pentru a relua ofensiva şi a captura graniţele administrative ale regiunii. Ruşii, potrivit acestuia, chiar dacă desfăşoară mai multe forţe spre Izium, "pare puţin probabil că vor fi capabili de noi progrese". "Pare din ce în ce mai puţin probabil ca forţele ruse să obţină succese majore în estul Ucrainei şi este posibil ca forţele ucrainene să poată efectua contraatacuri mai ample în zilele următoare", apreciază ISW.

Jurnaliștii ruși, interziși în Republica Moldova (sursa: stiri.md)
Internațional

Jurnaliștii ruși, interziși în Republica Moldova

Jurnaliștii ruși, interziși în Republica Moldova. Unui jurnalist din Federaţia Rusă i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, după ce a ajuns pe Aeroportul internaţional din Chişinău la bordul unei aeronave care a decolat de la Istanbul, a relatat duminică Deschide.md. Jurnaliștii ruși, interziși în Republica Moldova Presa rusă scrie că ar fi vorba despre un jurnalist de la agenţia oficială de presă RIA Novosti. Acesta a ajuns sâmbata seara la Chişinău şi urma să se deplaseze în Transnistria. Însă nu a fost lăsat să intre pe teritoriul Republicii Moldova din cauză că nu ar fi avut scrisoare de acreditare. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina El a făcut cale întoarsă în această dimineaţă cu o alta aeronavă pe ruta Chişinău-Istanbul. "Nu au fost întrunite condiţiile legale" "Pe aeroportul din Chişinău au fost cetăţeni străini cărora le-a fost refuzată intrarea în Republica Moldova. Decizia a fost luata ca urmare a faptului că nu au fost întrunite condiţiile legale pentru autorizarea trecerii frontierei de stat", a explicat Raisa Noviţchi, ofiţer al poliţiei de frontieră moldovene, referindu-se la cazul în speţă. Vineri, altor doi jurnalişti ruşi, de la cotidianul "Izvestia", le-a fost refuzată intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, aminteşte Deschide.md.

Trolii ruşi, localizați la Sankt Petersburg (sursa: vice.com)
Internațional

Trolii ruşi, localizați la Sankt Petersburg

Trolii ruşi, localizați la Sankt Petersburg. Aceștia duc un război informaţional dintr-o fostă fabrică de armament, de unde vizează lideri occidentali şi răspândesc propaganda Kremlinului cu privire la Ucraina, a informat duminică guvernul britanic, care a comandat un studiu pe acest subiect, relatează AFP. Trolii ruşi, localizați la Sankt Petersburg Raportul, ai cărui autori nu au fost daţi publicităţii din motive de securitate, "arată modul în care Kremlinul utilizează această fabrică de troli pentru a-şi răspândi minciunile pe reţelele de socializare şi în comentariile site-urilor cu audienţă mare", indică Ministerul britanic de Externe într-un comunicat. Potrivit comunicatului, această campanie rusă de dezinformare "este gândită pentru a manipula opinia publică internaţională cu privire la războiul rus în Ucraina". Potrivit autorilor studiului, agenţi proruşi recrutează troli pe Telegram care sunt plătiţi pentru a ţinti conturile mass-media şi ale liderilor occidentali de pe social media şi a răspândi propaganda pro-Kremlin. Ținte: Boris Johnson, Olaf Scholz, dar și Daft Punk și Rammstein "Nu putem permite Kremlinului şi fabricilor sale de troli să ne invadeze spaţiile online cu minciunile lor", a reacţionat ministrul britanic de externe, Liz Truss. "Guvernul britanic şi-a alertat partenerii străini şi va continua să lucreze cu aliaţii săi şi platformele online pentru a combate operaţiunile ruseşti", a spus ea. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Printre liderii vizaţi se numără, printre altele, premierul britanic, Boris Johnson, cancelarul german, Olaf Scholz, sau şeful diplomaţiei europene, Josep Borell. Daft Punk, David Guetta şi grupul german de rock ("metal-industrial") Rammstein au fost, de asemenea, vizaţi în cadrul acestei campanii de dezinformare, foarte activă pe Instagram, YouTube şi Tiktok. "Cyber Front Z" și Evgheni Prigojin O altă tehnică utilizată de către aceşti troli constă în amplificarea şi conferirea unei vizibilităţi mai mari a postărilor utilizatorilor obişnuiţi şi care se încadrează liniei Kremlinului, relevă studiul. Acesta constituie un mijloc de a se sustrage măsurilor puse în aplicare de reţelele de social media pentru a combate dezinformarea pe platformele lor. O grupare cunoscută pe Telegram sub numele "Cyber Front Z" s-ar afla în centrul acestor manevre, care îşi are sediul într-o fostă fabrică de arme situată în Sankt Petersburg. Gruparea este suspectată de a avea legatură cu Evgheni Prigojin, un magnat apropiat Kremlinului acuzat în special că a jucat un rol în ingerinţa rusă în timpul alegerilor prezidenţiale americane din 2016, a indicat ministerul britanic. Prigojin se numără printre persoanele sancţionate de Londra pentru legăturile lor cu preşedintele rus Vladimir Putin, notează AFP.

Biden către Trevor Noah: Poți râde de președinte (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden către Trevor Noah: Poți râde de președinte

Biden către Trevor Noah: Poți râde de președinte. Măştile faciale anti-COVID au dispărut la cina de gală a corespondenţilor de la Casa Alba care a fost reluată sâmbătă seara la Washington, unde Joe Biden a oscilat de la umor la seriozitate, evocând Rusia, relatează France Presse. Biden către Trevor Noah: Poți râde de președinte "Sunt foarte bucuros să mă aflu aici în această seară împreună cu singurul grup de americani a cărui cotă de popularitate este mai mică decât a mea", a spus jovial preşedintele democrat în debutul discursului său. Pentru a-l ridiculiza pe predecesorul său republican Donald Trump, care nu s-a prezentat niciodată la această întâlnire cu presa, el a remarcat că ultimii ani au fost grei:"Am avut o ciumă oribilă, urmată apoi de doi ani de COVID". Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Joe Biden a adoptat apoi un ton mai serios, aducând un omagiu jurnaliştilor care acoperă mediatic războiul din Ucraina şi a lansat un semnal de alarmă cu privire la "otrava care se răspândeşte în democraţia noastră (...) cu dezinformarea care creşte brusc". "Presa liberă este mai importantă ca oricând până acum în ultimul secol", a subliniat liderul de la Casa Albă. Eveniment "supercontagios" Înainte de a-i da cuvântul maestrului de ceremonii, comediantul Trevor Noah, Biden a spus, adresându-i-se: "Trevor, vestea bună este că acum vei putea face mişto de preşedintele Statelor Unite". "Şi spre deosebire de ceea ce se întâmpla la Moscova, nu vei merge la închisoare", a adăugat el. Trevor Noah, cunoscut animator de televiziune, a început prin a spune că este onorat să fie prezentatorul "al celui mai distins eveniment supercontagios al naţiunii". O referire la faptul că gala s-a ţinut fără mască, chiar dacă s-a cerut să se facă dovada vaccinării. Noah: Totul se duce în sus, uitați-vă la prețuri! Joe, Biden, 79 de ani, nu a purtat mască, dar nu a asistat la cina propriu-zisă, ca măsură de precauţie. Vicepreşedinta Kamala Harris a fost testată pozitiv pentru coronavirus săptămâna trecută. Jurnaliştii "au fost într-atât de duri cu dumneavoastră şi nu înţeleg de ce", a remarcat în glumă Trevor Noah, adresându-i-se preşedintelui Biden. "De când sunteţi la putere lucrurile se duc în sus - ştiţi, preţul la gaze a crescut, chiria a crescut, mâncarea a crescut. Toate!", a continuat comediantul pe acelaşi ton glumeţ. Biden a izbucnit în râs, dând impresia că nu se simte jignit, într-o încercarea de a se deosebi cât mai mult de Donald Trump, singurul preşedinte din 1980 care a sărit peste tradiţionala reuniune care datează din 1924, organizată de Asociaţia jurnaliştilor acreditaţi la Casa Albă (WHCA).

Putin sugerează o nouă amenințare nucleară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin sugerează o nouă amenințare nucleară

Putin sugerează o nouă amenințare nucleară. Rusia crede că riscurile unui război nuclear trebuie menţinute la minimum şi că orice conflict armat între puteri nucleare trebuie prevenit, a declarat sâmbătă un oficial rus din Ministerul de Externe, citat de agenţia TASS, relatează Reuters. Putin sugerează o nouă amenințare nucleară Vladimir Iermakov, şeful departamentului de neproliferare nucleară, a declarat că toate puterile nucleare trebuie să rămână la o logică prezentată în documentele oficiale menite să prevină războiul nuclear. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat luni că Occidentul nu ar trebui să subestimeze riscurile ridicate ale unui conflict nuclear din cauza Ucrainei, dar ulterior SUA au precizat că nu cred că există o ameninţare ca Rusia să folosească arme nucleare, în pofida unei escaladări în retorica Moscovei. Iermakov a mai spus sâmbătă că principalele puteri nucleare trebuie să adere la logica instituită de documentele pe care le-au creat în comun. Rusia, ca de obicei, se vede ca fiind jucătorul onest El s-a referit la declaraţia comună publicată în ianuarie de Rusia, China, Regatul Unit, SUA şi Franţa - care sunt membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU - în care cele cinci ţări afirmă că o răspândire a armelor nucleare şi un război nuclear trebuie evitate. Citește și: Soldații ucraineni au găsit într-un transport cu aruncătoare de grenade, din Spania, cârnați și mesajul: „Vă urez victoria”. De la cine era mesajul "Riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum, în special prin prevenirea oricărui conflict armat între puteri nucleare. Rusia urmează în mod clar această înţelegere", a maia spus Iermakov sâmbătă, potrivit TASS. Dialogul privind stabilitatea strategică, înghețat Dialogul între Moscova şi Washington privind stabilitatea strategică este oficial "îngheţat", a adăugat Vladimir Iermakov. Potrivit acestuia, acele contacte ar putea fi reluate odată ce Rusia încheie ceea ce numeşte "operaţiunea militară specială" în Ucraina. Iermakov a mai spus că Moscova crede că SUA intenţionează să finalizeze proiecte pentru desfăşurarea de rachete cu rază scurtă şi medie în Europa şi în regiunea Asia-Pacific. El nu a prezentat dovezi pentru a-şi susţine afirmaţia, notează Reuters. "Apariţia unor astfel de arme în acele regiuni va înrăutăţi şi mai mult situaţia şi va alimenta cursa înarmării", a mai spus el, potrivit TASS.

Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu

Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susţine că forţele ruseşti încearcă să elimine viaţa din Donbas, estul ţării, relatează DPA. Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu "În Donbas, ocupanţii fac tot posibilul pentru a elimina orice viaţă din acest teritoriu. Bombardamentele brutale constante, atacurile ruseşti constante asupra infrastructurii şi cartierelor rezidenţiale sunt dovada faptului că Rusia vrea ca acest teritoriu să fie pustiu", a afirmat el într-un mesaj video transmis la primele ore ale dimineţii de sâmbătă. Citește și: Relația dintre Moscova și Washington, în pragul ruperii: Pentagonul îl acuză de Putin de corupție morală și depravare criminală, Lavrov cere SUA și NATO să nu trimită arme în Ucraina În contextul în care bombardamentele Moscovei continuă, el şi-a exprimat de asemenea gratitudinea pentru sprijinul oferit de SUA, preşedintele american Joe Biden şi Congres pentru "un echivalent al celebrului program Lend-Lease, care va fi extrem de util în lupta împotriva Rusiei, împotriva invadatorilor ruşi". Programul de accelerare a ajutorului pentru Ucraina va contribui "la învingerea succesorilor ideologici ai naziştilor, care au început un război împotriva pământului nostru", a spus Zelenski în mesajul său video transmis pe reţeaua Telegram.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră