sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Trump anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei, după atacul de sâmbătă noapte asupra Ucrainei

Rusia amenințată cu sancțiuni de Trump. Președintele american Donald Trump a sugerat duminică că ia în calcul impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, ca reacție la atacul aerian masiv lansat de Moscova asupra Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică. Rusia amenințată cu sancțiuni de Trump Întrebat de jurnaliști la Casa Albă dacă este gata să treacă la o nouă etapă de sancțiuni, liderul de la Washington a răspuns tranșant: „Da, sunt!”. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Deși a mai amenințat Rusia cu sancțiuni, Trump a suspendat până acum aplicarea lor pe durata negocierilor diplomatice. Declarațiile recente sugerează însă o poziție mai fermă, chiar dacă nu a anunțat concret ce ar putea implica această „a doua fază”. Atacul Rusiei: cel mai mare de la începutul războiului În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat: 810 drone, dintre care 747 au fost interceptate; 13 rachete, dintre care patru au fost neutralizate, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Atacul a provocat cel puțin cinci morți și a lovit pentru prima dată clădirea guvernului ucrainean din centrul Kievului. SUA cer Europei să intensifice presiunea asupra Moscovei Duminică dimineață, ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a transmis că SUA sunt „pregătite să sporească presiunea” asupra Rusiei și a cerut partenerilor europeni să adopte o atitudine similară. Trump a avertizat deja că ar putea lua măsuri împotriva țărilor care cumpără hidrocarburi din Rusia, acuzându-le că sprijină indirect finanțarea războiului. India a fost deja vizată de suprataxe vamale impuse de Washington. Trump critică dependența Europei de petrolul rusesc Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Donald Trump este „foarte nemulțumit” de faptul că multe state din Uniunea Europeană continuă să achiziționeze petrol rusesc. Scott Bessent a subliniat că o coordonare între SUA și UE ar putea fi decisivă: „Dacă SUA și UE pot să se pună de acord asupra mai multor sancțiuni și asupra taxelor vamale împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc, economia rusă se va prăbuși. Iar aceasta îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”.

Rusia amenințată cu sancțiuni de Trump (sursa: Facebook/The White House)
Netanyahu preferă victoria, nu imaginea internațională (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu, neînduplecat, spune că preferă victoria în Gaza chiar dacă Israelul este criticat masiv

Netanyahu preferă victoria, nu imaginea internațională. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat duminică, în cadrul unei reuniuni de guvern, că este dispus să-și asume prejudiciul adus imaginii internaționale a Israelului pentru a obține victoria în războiul din Gaza. Netanyahu preferă victoria, nu imaginea internațională „Dacă trebuie să aleg între victoria asupra dușmanilor noștri și propaganda negativă împotriva noastră, prefer victoria împotriva dușmanilor noștri și nu invers”, a afirmat Netanyahu, citat de biroul său de presă. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Premierul a recunoscut costurile diplomatice și propagandistice pe care le plătește Israelul, dar a subliniat că soluția ar fi „stabilirea unor mecanisme complet noi” și „încheierea războiului cât mai curând posibil, cu victoria pe care o definim noi”. Obiectivul: eliminarea Hamas și eliberarea ostaticilor Netanyahu a explicat că obiectivul Israelului în Gaza presupune: eliminarea Hamas, eliberarea tuturor ostaticilor, garantarea că Gaza nu va mai reprezenta o amenințare pentru Israel. Declarațiile vin în contextul în care armata israeliană desfășoară o ofensivă intensă asupra orașului Gaza, considerat ultima redută importantă a Hamas. Populația din Gaza, strămutată masiv Potrivit ONU (OCHA), aproape 41.000 de persoane, majoritatea din orașul Gaza, au fugit în sudul enclavei de la mijlocul lunii august. În total, peste 100.000 de locuitori ar fi părăsit orașul, a susținut Netanyahu, fără a prezenta dovezi. Premierul a adăugat că armata israeliană elimină „principalii lideri teroriști” și că a fost stabilită o nouă zonă umanitară pentru civili, unde aceștia pot primi ajutor. El a acuzat Hamas că blochează evacuările și folosește populația ca „scut uman”, acuzații respinse de gruparea islamistă. Operațiuni extinse în orașul Gaza Netanyahu a anunțat extinderea operațiunilor militare în interiorul și în jurul orașului Gaza, cu obiectivul de a prelua controlul asupra localității. Armata israeliană susține că deține deja controlul asupra a circa 40% din oraș. „Suntem pe cale să ne extindem operațiunile la periferia orașului Gaza și chiar în interiorul său. Distrugem infrastructurile teroriste și demolăm clădirile identificate ca servind terorismului”, a declarat Netanyahu. Ofensiva majoră, încă neanunțată oficial Deși Netanyahu vorbește despre extinderea operațiunilor, nici guvernul și nici armata nu au anunțat oficial declanșarea unei ofensive de mare anvergură, aprobată încă din august. Totuși, bombardamentele și operațiunile la sol s-au intensificat în ultimele săptămâni.

Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a demisionat (sursa: japan.kantei.go.jp/)
Internațional

Premierul japonez Shigeru Ishiba a demisionat, deși a reușit să reducă tarifele impuse de Trump

Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a demisionat. Premierul japonez Shigeru Ishiba a anunțat duminică demisia din funcția de șef al guvernului și de președinte al Partidului Liberal Democrat (LDP), relatează agențiile internaționale de presă. Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a demisionat „Am decis să demisionez din funcția de președinte al LDP”, a declarat Ishiba într-o conferință de presă convocată la prânz. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” În sistemul politic nipon, liderul partidului de guvernământ devine și premier. Publicațiile japoneze susțin că gestul lui Ishiba are legătură cu dorința de a evita divizarea partidului. În vârstă de 68 de ani, premierul conducea executivul din octombrie anul trecut, într-o coaliție formată de LDP și Komeito. Totuși, guvernul său a pierdut majoritatea în camera superioară a Parlamentului în iulie, după ce intrase în minoritate în camera inferioară încă din toamnă. Realizări și mesajul transmis de Ishiba În timpul mandatului, Ishiba a reușit să încheie un tratat comercial cu Statele Unite privind taxele vamale, o temă asupra căreia insista președintele american Donald Trump. El a menționat că acest acord a reprezentat „depășirea unui obstacol major” și, vizibil emoționat, a spus că dorește să „predea ștafeta generației următoare”. Deși marți declarase că va lua o decizie „la momentul potrivit”, Ishiba s-ar fi hotărât sâmbătă seara, după discuții cu doi dintre cei mai apropiați colaboratori: fostul premier Yoshihide Suga și ministrul agriculturii Shinjiro Koizumi. Urmează alegeri interne în Partidul Liberal Democrat Ishiba a cerut LDP să organizeze alegeri interne pentru desemnarea unui nou lider. Principalii favoriți sunt: Shinjiro Koizumi, actual ministru al agriculturii și Sanae Takaichi, politician experimentat și critic al deciziilor Băncii Japoniei privind majorarea dobânzilor.

Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Noaptea celui mai mare atac aerian asupra Ucrainei: peste 800 de drone și 13 rachete

Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a atacat în noaptea de sâmbătă spre duminică cu 805 drone și 13 rachete. Este cel mai mare număr de drone folosit simultan de la începutul invaziei, în februarie 2022. Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei Apărarea antiaeriană a reușit să dobore 751 de drone și patru rachete, potrivit datelor comunicate. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Ministerul Apărării de la Moscova a precizat că loviturile au vizat complexul militar-industrial al Ucrainei și infrastructura de transport. Pe de altă parte, oficialii de la Kiev susțin că atacurile au avut ca efect și distrugeri civile semnificative. Executivul de la Kiev, lovit pentru prima dată Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a declarat că, pentru prima dată de la începutul războiului, sediul executivului de la Kiev a fost lovit, iar în urma atacului s-a declanșat un incendiu. „Vom reconstrui clădirile. Dar viețile pierdute nu pot fi aduse înapoi. Inamicul ne terorizează și ne ucide oamenii în toată țara, în fiecare zi”, a transmis Sviridenko. Victime civile în capitala Ucrainei Atacul asupra Kievului s-a soldat cu trei morți în rândul civililor: două femei și un copil de doar un an. Tragedia accentuează apelurile autorităților ucrainene pentru sprijin suplimentar din partea partenerilor occidentali. Zelenski cere aliaților întărirea apărării antiaeriene Președintele Volodimir Zelenski a reacționat, catalogând atacul drept o crimă intenționată și o „prelungire a războiului”. „Astfel de omoruri acum, când diplomația reală ar fi putut începe de mult, sunt o crimă intenționată. Cerem din nou aliaților să întărească apărarea antiaeriană a Ucrainei”, a scris Zelenski.

Melbourne, atac sângeros, doi copii uciși (sursa: abc.net.au)
Internațional

Adolescenți ucigași australieni omoară cu macete: doi băieți, uciși cu zeci de lovituri la Melbourne

Melbourne, atac sângeros, doi copii uciși. Un atac violent a îngrozit orașul Melbourne, unde doi băieți de 12 și 15 ani (foto) au fost uciși de un grup de atacatori mascați, înarmați cu macete și cuțite. Poliția australiană a calificat incidentul drept „oribil” și a deschis o anchetă amplă. Melbourne, atac sângeros, doi copii uciși Inspectorul Graham Banks, din statul Victoria, a declarat că, deși ancheta se află la început, faptele prezintă caracteristicile unei crime comise de o bandă de tineri. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Grupul ar fi format din aproximativ opt suspecți. Prima victimă identificată a fost băiatul de 12 ani, rănit grav. Echipajele medicale au încercat resuscitarea, însă fără succes. La scurt timp, polițiștii au descoperit și al doilea băiat, de 15 ani, pe o stradă din apropiere. Acesta avea răni grave provocate de arme albe și nu a mai putut fi salvat. Atacatorii purtau măști și arme albe Martorii și imaginile de pe camerele de supraveghere arată că aceiași atacatori au fost implicați în ambele crime. Ei purtau măști și erau înarmați cu macete și cuțite cu lame lungi. Poliția a confirmat că victimele nu făceau parte din nicio bandă. Statul Victoria interzice vânzarea și posesia de macete după confruntările violente dintre două bande rivale din luna mai, când astfel de arme au fost folosite într-un centru comercial din Melbourne.

Adolescent francez arestat, plănuia atentate jihadiste (sursa: Pexels/Mathias Reding)
Internațional

Încă un adolescent francez, radicalizat, pregătea atentate jihadiste asupra unor școli și instituții

Adolescent francez arestat, plănuia atentate jihadiste. Un adolescent în vârstă de 17 ani a fost arestat vineri în oraşul Le Mans, Franţa, fiind suspectat că pregătea mai multe atentate jihadiste. Printre posibilele ţinte se aflau Palatul Elysee, Parlamentul European și ambasada Israelului. Adolescent francez arestat, plănuia atentate jihadiste Postul de radio France Info a relatat că avocatul minorului a recunoscut „partea sa de responsabilitate”, dar a invocat circumstanţe atenuante: este minor, elev și nu are antecedente penale. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 „Este cineva care probabil, la un moment dat, s-a văzut implicat într-un angrenaj”, a declarat apărătorul său. Ținte identificate pe bilețele găsite la domiciliu În timpul percheziției, anchetatorii au descoperit bilețele cu liste de ținte potențiale. Printre acestea se numără Palatul Elysee, reședința președintelui Emmanuel Macron, ministerele Apărării și Internelor, ambasadele Israelului, Statelor Unite și Regatului Unit, Parlamentul European de la Strasbourg. De asemenea, existau indicații către școli din regiunea de domiciliu și sedii ale mai multor instituții media din Paris. Declarație de loialitate față de Statul Islamic La locuința adolescentului, unde acesta stă împreună cu părinții, a fost găsită și o declarație de credință față de gruparea jihadistă Statul Islamic (SI), element ce întărește suspiciunile de radicalizare. Odată cu această arestare, numărul minorilor acuzați de terorism în Franța a ajuns la 14 de la începutul anului. Autoritățile sunt tot mai îngrijorate de fenomen, care este dificil de detectat, întrucât radicalizarea are loc adesea autonom, prin internet și rețelele de socializare.

Ungaria interzice un nou marș LGBTQ+ (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Poliția a interzis marșul LGBTQ+ care era programat în orașul maghiar Pecs

Ungaria interzice un nou marș LGBTQ+. Un marș al comunității LGBT+, programat să aibă loc în luna octombrie la Pecs, în sudul Ungariei, a fost interzis de poliție. Decizia se bazează pe noile prevederi constituționale impulsionate de premierul Viktor Orban, care interzic orice adunare menită să promoveze homosexualitatea. Ungaria interzice un nou marș LGBTQ+ Premierul Viktor Orban a declarat că marșurile LGBT+ reprezintă o provocare pentru societatea conservatoare: Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 „Oameni normali ca noi sunt în mod constant provocaţi, întrucât persoane cu comportamente sexuale netradiţionale se exhibă în stradă”, a spus Orban. În luna martie, Ungaria a adoptat o lege prin care a interzis manifestările publice pro-LGBT+, iar ulterior măsura a fost consolidată printr-un amendament constituțional menit să „protejeze copiii”. Inițiativa a fost dur criticată de Comisia Europeană. Precedentul „Budapest Pride” Interdicția vine după ce, în iunie, poliția a blocat și desfășurarea marșului „Budapest Pride”, organizat de primarul liberal-ecologist al capitalei, Gergely Karacsony. Acesta a sfidat însă decizia și a permis desfășurarea marșului, la care au participat și comisarul european pentru egalitate, Hadja Lahbib, precum și circa 70 de europarlamentari din grupurile Verzilor, liberalilor și socialiștilor. Organizatorii: „Refuzăm să fim reduși la tăcere” Asociația Diverse Youth Network, organizatoarea marșului de la Pecs, a condamnat decizia autorităților ungare, considerând-o „o lovitură gravă” pentru comunitatea LGBT+. „Refuzăm să fim reduşi la tăcere. Nu ne vom lăsa intimidaţi”, au transmis organizatorii, care promit să mențină marșul pe data de 4 octombrie, în ciuda interdicției.

Israel bombardează blocurile turn din Gaza (sursa: X/Israel Katz)
Internațional

Blocurile turn din Gaza sunt demolate prin bombardamente de Israel

Israel bombardează blocurile turn din Gaza. Israelul a distrus sâmbătă după-amiaza un alt imobil turn din orașul Gaza, potrivit martorilor. Atacul a avut loc după ce armata israeliană le-a cerut locuitorilor din zonă să se evacueze. Într-un comunicat, armata a anunțat că imobilul vizat era utilizat de organizația Hamas. Israel bombardează blocurile turn din Gaza Martorii au precizat că este vorba de turnul Al-Soussi, situat în același perimetru de evacuare cu turnul Al-Ruya. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 Armata israeliană anunțase anterior că și acesta urma să fie ținta unui atac. Imagini virale cu prăbușirea clădirii Înregistrări video publicate pe rețelele sociale arată cum turnul de 15 etaje se prăbușește într-un nor de praf după explozii succesive. Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a distribuit imaginile și a scris pe contul său de pe X: „Continuăm”. Cu o zi înainte, după o distrugere similară a unui alt turn din vestul orașului Gaza, oficialul postase mesajul „Am început”. Ordin de evacuare către populație În aceeași dimineață, armata israeliană a cerut locuitorilor din orașul Gaza să se deplaseze spre o „zonă umanitară” din sudul Fâșiei Gaza. Această măsură precede un posibil atac terestru asupra celui mai mare oraș din teritoriul palestinian.

Serbia, proteste violente, zeci de arestați (sursa: rts.rs)
Internațional

Manifestații din ce în ce mai violente în Serbia împotriva președintelui Vučić, zeci de arestări

Serbia, proteste violente, zeci de arestați. Patruzeci și două de persoane au fost arestate în Serbia după o manifestație desfășurată vineri seara la Novi Sad. Serbia, proteste violente, zeci de arestați Mii de protestatari au ieșit în stradă pentru a cere alegeri anticipate, acțiunea fiind dispersată de poliție cu gaze lacrimogene, a anunțat ministrul de interne sârb. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 Protestele se înscriu într-un val mai amplu de manifestații izbucnite după prăbușirea acoperișului exterior din beton al gării din Novi Sad, în noiembrie anul trecut. Incidentul a provocat moartea a 16 persoane și a alimentat furia publică față de calitatea proastă a construcțiilor, pe care manifestanții le pun pe seama corupției. Nemulțumiri și revendicări ale manifestanților Conduși în mare parte de studenți, protestatarii cer o anchetă transparentă privind tragedia și denunță corupția din construcții. Din luna mai, aceștia solicită și organizarea de alegeri anticipate – cerere respinsă ferm de președintele Aleksandar Vucic, aflat la putere din 2014 și reales în 2022. Vucic acuză un „complot străin” care ar urmări înlăturarea sa de la conducerea țării. Violențe și confruntări cu poliția Potrivit ministrului de interne Ivica Dacic, 13 polițiști au fost răniți într-un „atac masiv și brutal” din partea manifestanților. Autoritățile susțin că aceștia au aruncat cu pietre, rachete de semnalizare și răngi în fața Facultății de Filosofie. Ministrul a descris violențele drept „șocante și aparent planificate”, acuzând opoziția că le folosește ca „instrument politic pentru a amplifica tensiunile”. De la proteste pașnice la escaladarea violenței Inițial pașnice, manifestațiile din Serbia au degenerat treptat în ultimele săptămâni. Protestatarii acuză represiunile tot mai dure din partea poliției și a susținătorilor guvernului, ceea ce a transformat demonstrațiile într-un conflict tot mai tensionat între societatea civilă și puterea de la Belgrad.

Moscova încearcă manipularea votului din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Banii Moscovei au inundat Facebook și YouTube pentru a influența alegerile din Moldova

Moscova încearcă manipularea votului din Moldova. Senatori americani avertizează asupra propagandei ruse. Doi senatori americani, Jeanne Shaheen și Thom Tillis, au transmis scrisori oficiale către companiile Meta și Google. Aceștia solicită măsuri urgente pentru a bloca propaganda rusă și finanțările ilegale care vizează campania electorală din Republica Moldova, înaintea alegerilor programate pentru 28 septembrie. Moscova încearcă manipularea votului din Moldova În vizorul autorităților americane se află oligarhul fugar Ilan Șor, aflat sub sancțiuni internaționale. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 Acesta ar fi cheltuit deja peste 500.000 de dolari pe reclame Facebook și continuă să utilizeze platformele online pentru a influența opinia publică din Republica Moldova. Mesajul senatorilor americani „Nu putem fi indiferenți. Republica Moldova se află pe punctul de a adera la Uniunea Europeană, iar viitorul său trebuie să fie decis de cetățeni, nu de dezinformarea Moscovei”, au transmis senatorii americani în scrisoarea adresată companiilor Meta și Google. Autoritățile de la Chișinău au semnalat de mai multe ori că Federația Rusă desfășoară campanii de dezinformare și manipulare menite să influențeze procesele democratice din Republica Moldova. Sprijinul partenerilor internaționali Gravitatea situației este confirmată și de partenerii internaționali, Statele Unite, Canada și Marea Britanie. Aceștia consideră că ingerința rusă reprezintă un pericol direct pentru democrația Republicii Moldova și pentru parcursul său european.

Trump acuză Europa că „atacă” Google (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Google stârnește un nou război UE-Trump, după ce compania americană a fost amendată de Bruxelles

Trump acuză Europa că „atacă” Google. Președintele SUA, Donald Trump, a criticat dur Uniunea Europeană după ce Comisia Europeană a aplicat o amendă de 2,95 miliarde de euro gigantului Google. Liderul american a scris pe rețeaua sa Truth Social că Europa a „atacat o altă mare companie americană” și a amenințat cu sancțiuni comerciale. Trump acuză Europa că „atacă” Google Trump a avertizat că, dacă UE nu renunță la amenzile „nedrepte” impuse Google și Apple, va fi „constrâns” să declanșeze mecanismul de taxe vamale punitive prevăzut de „Secțiunea 301”. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 El a cerut ca „Uniunea Europeană să înceteze imediat aceste practici împotriva companiilor americane”. Google, acuzată că abuzează de poziția dominantă Comisia Europeană a stabilit că Google și-a favorizat propriile servicii de publicitate în detrimentul furnizorilor concurenți. Potrivit anchetei, compania ar fi abuzat de poziția dominantă încă din 2014 pentru a-și avantaja produsele. Deși a fost mai reținut față de sectorul tehnologic în primul său mandat, Trump, în vârstă de 79 de ani, beneficiază acum de sprijinul celor mai mari companii americane din domeniu, care s-au raliat masiv de partea sa după revenirea la putere.

Donald Trump schimbă numele Departamentului Apărării (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a redenumit Departamentul Apărării: acum se numește Departamentul de Război

Donald Trump schimbă numele Departamentului Apărării. Președintele american Donald Trump a semnat vineri un ordin executiv prin care Departamentul Apărării al SUA va fi redenumit „Departamentul de Război”. Liderul de la Casa Albă a explicat că această schimbare transmite „un mesaj de victorie” și „un mesaj de forță” atât aliaților, cât și adversarilor Americii. Donald Trump schimbă numele Departamentului Apărării Trump a sugerat că nu are nevoie de un vot în Congres pentru a face modificarea, deși denumirea actuală a ministerului este stabilită prin lege. Citește și: Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat prost Casa Albă precizase inițial că ar fi vorba doar despre o denumire suplimentară, însă ordinul semnat cere secretarului Pete Hegseth să ia toate măsurile, inclusiv legislative, pentru a oficializa schimbarea permanentă. Revenirea la o denumire istorică Planul a fost anunțat încă din august și urmărește readucerea unei titulaturi folosite între 1789 și 1949. „Apărarea este prea defensivă și vrem să fim și ofensivi”, a declarat președintele SUA.

Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un Foto: Arhiva Casei Albe
Internațional

Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un

În 2019, președintele Donald Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat cu uciderea unor civili, relatează New York Times. În timpul misiunii, forțele speciale americane au fost descoperite de un mic vas de pescuit crustacee și, conform regulilor de angajament, acestea au deschis focul și i-au ucis pe pescari. Citește și: Kelemen Hunor vrea amenzi uriașe pentru cetățenii care sunt lipsiți de respect față de funcționari Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un „Un grup de soldați Navy SEAL a ieșit din oceanul negru ca cerneala într-o noapte de iarnă la începutul anului 2019 și s-a furișat pe un țărm stâncos din Coreea de Nord. Aveau o misiune strict secretă, atât de complexă și de importantă încât totul trebuia să decurgă perfect. Obiectivul era să instaleze un dispozitiv electronic care să permită Statelor Unite să intercepteze comunicațiile liderului izolat al Coreei de Nord, Kim Jong-un, în timpul negocierilor nucleare la nivel înalt cu președintele Trump. Misiunea avea potențialul de a furniza Statelor Unite un flux de informații valoroase”, își începe New York Times relatarea.  Misiunea a fost aprobată de președintele Trump. Seal Team Six - aceeași echjipă care l-a ucis pe Bin Laden - a exersat operațiunea luni întregi.  Însă, în momentul în care au debarcat, trupele SEAL au întâlnit o mică navă de pescuit. S-au temut că au fost descoperite, au deschis focul și i-au ucis pe toți cei din barcă. Echipa s-a retras fără să mai instaleze dispozitivul de ascultare.  New York Times arată că nu a publicat informații sensibile care ar fi putut pune în pericol alte operațiuni speciale.  Potrivit publicației, serviciile de informații americane nu aveau surse în Coreea de Nord, până când a fost dezvoltat acest dispozitiv care putea intercepta comunicațiile liderului Kim Jong-Un.  Echipa SEAL a intrat în apele nord-coreene cu un submarin nuclear, de unde apoi au plecat două mini-submarine cu opt militari. Aceștia au folosit costume încălzite pentru a supravieșui două ore în apa care avea patru grade Celsius.  Potrivit NY Times, trupele SEAL erau încurajate de faptul că în 2005 mai reușiseră să intre în Coreea de Nord cu un minsubmarin - o altă operațiune secretă până acum.  Problema era că trupele SEAL lucrau „în orb”, fiindcă nu putea folosi drone care să le arate situația de pe plaja unde debarcau.  În plus, apa rece a făcut ca SEAL să nu vadă amprenta termică a pescarilor nord-coreeni.  După debarcare, trupele SEAL au manevrat unul din minisubmarine, au făcut zgomot și au aprins luminile, așa că pescarii nord-coreeni s-au apropiat să vadă ce se petrece.  „Trupele SEAL s-au confruntat cu o decizie critică, dar nu aveau cum să discute următoarea mișcare. Comandantul misiunii se afla la kilometri distanță, pe submarinul mare. Fără drone și cu comunicațiile întrerupte, multe dintre avantajele tehnologice pe care SEAL-urile se bazau în mod normal fuseseră eliminate, lăsând o mână de oameni în costume de neopren ude, nesiguri de ce să facă. În timp ce echipa de pe țărm observa nord-coreeanul din apă, subofițerul SEAL cu cel mai mare grad de pe țărm a ales o linie de acțiune. Fără să spună un cuvânt, și-a îndreptat pușca și a tras. Ceilalți SEAL au făcut instinctiv același lucru”, relatează NY Times.  Imediat, militarii americani s-au retras pe submarinul nuclear - care fusese alertat și manevrase și mai aproape de țărm, în ape puțin adânci - nu înainte de a încerca să ascundă cadavrele celor uciși, pentru a fi descoperite cât mai târziu de trupele nord coreene. 

Kievul consideră inacceptabilă invitația lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, o nouă mizerie de tergiversare: îl cheamă pe Zelenski la Moscova. Kievul respinge propunerea

Kievul consideră inacceptabilă invitația lui Puțin. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a catalogat miercuri drept „inacceptabilă” propunerea președintelui rus Vladimir Putin ca întâlnirea solicitată de Volodimir Zelenski să aibă loc la Moscova. Kievul consideră inacceptabilă invitația lui Putin Potrivit lui Sibiga, „cel puțin șapte țări sunt dispuse să găzduiască o reuniune între liderii Ucrainei și Rusiei pentru a pune capăt războiului”. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Printre acestea se numără Austria, Vaticanul, Elveția, Turcia și trei state din Golf. Ucraina deschisă la negocieri, dar nu la Moscova Șeful diplomației de la Kiev a subliniat că aceste opțiuni sunt „serioase” și că Zelenski este pregătit să se întâlnească cu Putin în oricare dintre locațiile propuse. „Cu toate acestea, Putin continuă să încurce procesul, avansând propuneri pe care știe că sunt inacceptabile”, a acuzat Sibiga, care a cerut o presiune internațională sporită asupra Rusiei pentru a determina Kremlinul să trateze serios procesul de pace inițiat de președintele american Donald Trump. „Dacă Zelenski este pregătit, să vină la Moscova”, spune Putin La finalul vizitei sale în China, Vladimir Putin a afirmat că nu a exclus niciodată o întâlnire cu Zelenski, confirmând că și Trump i-a solicitat acest lucru. Totuși, liderul de la Kremlin a repetat că o astfel de reuniune trebuie pregătită în detaliu pentru a da rezultate. „Nu am exclus niciodată posibilitatea unei astfel de întâlniri. Dar are ea sens? Vom vedea! Dacă Zelenski este pregătit, să vină la Moscova și această întâlnire va avea loc”, a declarat Putin. Întâlnirile mediate de Trump nu aduc rezultate Seria de discuții la nivel înalt inițiată de Donald Trump după summitul cu Putin din Alaska, pe 15 august, nu a adus progrese concrete în direcția unei încetări a războiului ruso-ucrainean. Rusia pune accent pe chestiuni teritoriale și respinge desfășurarea de trupe NATO în Ucraina. Ucraina respinge categoric orice cedare de teritorii. Aliații europeni susțin Kievul și propun desfășurarea unor trupe de menținere a păcii, opțiune respinsă de Moscova. Condițiile pentru un summit Putin–Zelenski lipsesc În timp ce Kievul și aliații săi insistă asupra garanțiilor de securitate, Rusia consideră că Zelenski a respins toate propunerile de compromis. Astfel, deocamdată, nu există condiții pentru un summit între cei doi lideri, cerut atât de Ucraina, cât și de Trump și susținătorii europeni ai Kievului.

Donald Trump, nouă amenințare pentru Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Amenințarea finală a lui Trump pentru Putin? Ceva se va întâmpla, spune președintele american

Donald Trump, nouă amenințare pentru Putin. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri, în fața presei, că nu are niciun mesaj nou pentru omologul său rus Vladimir Putin și că „ceva se va întâmpla” dacă liderul de la Kremlin nu răspunde așteptărilor sale privind o soluționare negociată a războiului din Ucraina. Donald Trump, nouă amenințare pentru Putin „El (Putin) știe care este poziția mea (...) În funcție de decizia pe care o va lua, voi fi mulțumit sau nemulțumit, iar dacă noi nu vom fi mulțumiți, atunci ceva se va întâmpla”, a spus Trump, precizând că va discuta în curând cu actorii implicați în conflict. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe La scurt timp după declarațiile lui Trump, Casa Albă a transmis că acesta se referea la o conversație cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, nu cu Vladimir Putin. Trump a subliniat că va afla „în zilele următoare” dacă există perspective reale pentru progres în negocieri. Două săptămâni pentru o decizie privind sancțiunile Anterior, pe 22 august, Trump afirmase că în circa două săptămâni va ști dacă sunt posibile progrese în încercarea sa de a media între Rusia și Ucraina. El a vorbit despre „o ură imensă” între Putin și Zelenski și a promis că va decide dacă impune „sancțiuni masive” Rusiei sau dacă abandonează complet eforturile de mediere, lăsând părțile să continue conflictul. Critici și la adresa Kievului Trump a amenințat din nou Rusia cu sancțiuni comerciale sub formă de taxe vamale, dar a precizat și că „nici Zelenski nu este chiar nevinovat”, reproșându-i lipsa de flexibilitate în negocieri. După summitul cu Putin din Alaska, pe 15 august, Trump a impulsionat o serie de întâlniri la nivel înalt. Totuși, acestea nu au produs rezultate concrete în privința unei eventuale încetări a războiului ruso-ucrainean. Rusia insistă pe chestiuni teritoriale și respinge desfășurarea de trupe NATO ca garanție de securitate pentru Ucraina. Ucraina refuză categoric orice cedare de teritorii. Aliații europeni ai Kievului continuă să îi ofere sprijin total, în cazul în care războiul va continua. Pozițiile ireconciliabile blochează negocierile În timp ce Moscova caută recunoașterea controlului asupra teritoriilor ocupate, Kievul și partenerii săi occidentali pun accent pe garanțiile de securitate. Până acum, aceste poziții ireconciliabile împiedică orice progres semnificativ, în pofida eforturilor declarate ale președintelui american Donald Trump.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră