sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Boris Johnson, suspectat că și-ar fi folosit influența de premier în afaceri private

Boris Johnson, în mijlocul unui scandal. Fostul premier britanic Boris Johnson este acuzat că ar fi folosit contactele și influența dobândite în timpul mandatului său (2019–2022) pentru interese personale și afaceri private, după ce a părăsit funcția. Boris Johnson, în mijlocul unui scandal Dezvăluirea a fost făcută de The Guardian, pe baza unor date obținute de organizația americană Distributed Denial of Secrets (DDoS), care arhivează documente piratate. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Arhivele accesate includ e-mailuri, scrisori, facturi, discursuri și contracte comerciale, sugerând o posibilă încălcare a normelor de etică și a regulilor privind activitățile de lobby. Scurgere de informații din biroul privat al lui Johnson Conform The Guardian, nu este clar cine a furnizat documentele către DDoS. Totuși, publicarea lor ridică semne de întrebare asupra securității informatice a biroului privat al fostului premier britanic. Documentele indică faptul că Johnson și-a folosit compania, creată după plecarea de la guvern în septembrie 2022, pentru a gestiona afaceri profitabile, unele beneficiind de fonduri publice. Această situație ar putea pune sub semnul întrebării modul de utilizare a subvențiilor guvernamentale acordate foștilor premieri pentru activități publice, nu comerciale. Plăți și întâlniri controversate Printre dezvăluiri se numără și faptul că Johnson ar fi primit peste 200.000 de lire sterline din partea unui fond speculativ după o întâlnire cu președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. În perioada mandatului său, fostul premier a avut și o întâlnire secretă cu miliardarul Peter Thiel, fondatorul Palantir, cu câteva luni înainte ca firma acestuia să fie contractată pentru gestionarea datelor NHS (Serviciul Național de Sănătate din Regatul Unit). De asemenea, Johnson ar fi organizat o cină în plin lockdown, încălcând regulile pandemiei, pentru un lord conservator care i-a finanțat renovarea apartamentului de la Downing Street. Carieră profitabilă după plecarea din guvern Revelațiile arată cum Boris Johnson și-a construit o carieră profitabilă în sectorul privat după demisia din iulie 2022. El a beneficiat de un mecanism puțin cunoscut prin care foștii premieri britanici pot solicita fonduri publice pentru cheltuieli „legate de poziția lor specială în viața publică”. Totuși, utilizarea acestor bani pentru interese comerciale este interzisă. După ce a părăsit guvernul, Johnson a câștigat sume importante din discursuri. Potrivit declarațiilor oficiale, numai în noiembrie 2022, pentru trei intervenții publice, el a încasat peste 750.000 de lire sterline.

Boris Johnson, în mijlocul unui scandal (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Componente americane găsite în rachetă Iskander (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Racheta rusească care a lovit clădirea Guvernului ucrainean conținea 35 de componente americane

Componente americane găsite în rachetă Iskander. Ucraina a confirmat marți că o rachetă rusă de tip Iskander a lovit duminică o parte a sediului guvernului din Kiev. Atacul a produs pagube semnificative și a declanșat un incendiu, însă încărcătura explozivă a rachetei nu a detonat la impact. Potrivit anchetei, racheta conținea componente americane. Componente americane găsite în rachetă Iskander Potrivit lui Vladislav Vlasiuk, șeful politicii de sancțiuni pentru președinția ucraineană, în resturile rachetei au fost identificate peste 30 de componente provenite din SUA. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Mai exact, 35 de piese erau fabricate în Statele Unite, una în Japonia, una în Regatul Unit și una în Suedia. Alte cinci proveneau din Belarus și 57 din Rusia. Printre companiile implicate, Vlasiuk a menționat Fujitsu (Japonia) și producătorii americani Texas Instruments, Analog Devices și Altera. Kievul cere întărirea sancțiunilor Oficialul ucrainean a cerut partenerilor occidentali să intensifice controalele și să împiedice Rusia să importe componente pentru arme prin intermediul unor terțe țări. „Moscova continuă să profite de breșele din sistemul de sancțiuni”, a avertizat Vlasiuk. El a adăugat că numărul de componente occidentale găsite în rachetele rusești a scăzut față de anii precedenți, semn că Rusia a început să se adapteze, folosind mai multe piese fabricate intern sau în Belarus. Atac fără precedent asupra instituțiilor ucrainene Vlasiuk a confirmat că racheta de croazieră 9M727 Iskander a lovit direct clădirea guvernului. Deși încărcătura nu a explodat, combustibilul rachetei a provocat un incendiu. Atacul asupra sediului guvernului de la Kiev este considerat o escaladare fără precedent în războiul declanșat de Rusia. Până acum, instituțiile-cheie ale statului ucrainean nu fuseseră vizate la un asemenea nivel, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea Ucrainei de a-și proteja centrele decizionale prin apărare antiaeriană.

Moschei din Paris profanate, descoperiri șocante (sursa: X/Oumma.com)
Internațional

Capete de porc, plasate în fața mai multor moschei din Paris și împrejurimi

Moschei din Paris profanate, descoperiri șocante. Marți dimineață, în fața mai multor moschei din Paris și din regiunea capitalei Franței au fost găsite capete de porc, a anunțat pe platforma X prefectul poliției metropolei, Laurent Nuñez. Moschei din Paris profanate, descoperiri șocante Oficialul a condamnat „actele abjecte” și a precizat că a fost deschisă imediat o anchetă, pentru identificarea celor responsabili. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Potrivit unei surse apropiate anchetei, fragmentele de animale, considerate de credincioșii musulmani un act de pângărire, au fost descoperite pe căi de acces publice din Paris, dar și în departamentele Seine-Saint-Denis (la est) și Hauts-de-Seine (la sud-vest de capitală). Poliția a anunțat că verificările la fața locului nu erau finalizate în cursul dimineții. Reacții ferme din partea autorităților franceze Ministrul de Interne, Bruno Retailleau, și-a exprimat pe X „întregul sprijin pentru oficialii și credincioșii moscheilor afectate de aceste provocări insuportabile”. Acesta a subliniat că „atacurile împotriva lăcașurilor de cult sunt de o lașitate nemăsurată” și a promis măsuri ferme pentru protejarea comunităților religioase.

Bombă rusească ucide 21 de ucraineni (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO O bombă rusească a ucis cel puțin 21 de ucraineni care stăteau la rând să-și ia pensiile

Bombă rusească ucide 21 de ucraineni. Marți, satul Iarova din regiunea Donețk a fost lovit de o bombă rusească, provocând moartea a cel puțin 21 de civili. Aceștia stăteau la coadă să își ia pensiile. Atacul a avut loc la mai puțin de zece kilometri de linia frontului ucraineano-rus. Bombă rusească ucide 21 de ucraineni Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat tragedia drept „sălbatică”. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” În mesajul transmis pe rețelele sociale, acesta a precizat că bomba a căzut în timp ce mulți locuitori își primeau pensiile. Zelenski a publicat și un material VIDEO în care apar mai multe corpuri neînsuflețite lângă o camionetă poștală distrusă. Guvernatorul regiunii confirmă bilanțul victimelor Guvernatorul regiunii Donețk, Vadim Filașkin, a raportat cel puțin 21 de morți și tot atâția răniți. Oficialul a subliniat că „nu este vorba de o acțiune militară, ci pur și simplu de terorism”. Satul Iarova, țintă a bombardamentelor rusești Localitatea Iarova, cu aproximativ 1.800 de locuitori înainte de invazia rusă, se află în imediata apropiere a frontului. Atacul de marți este unul dintre cele mai sângeroase din ultima perioadă, vizând direct civilii. Kievul cere reacția comunității internaționale „Astfel de lovituri rusești nu trebuie lăsate fără o reacție adecvată a lumii. Rușii continuă să distrugă vieți, evitând în același timp noi sancțiuni severe”, a declarat Zelenski, solicitând sprijin suplimentar și măsuri dure împotriva Moscovei.

Crăciun în octombrie, decretat în Venezuela (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Crăciunul începe la 1 octombrie anul acesta, a decis președintele Maduro. Venezuela, sărăcie cruntă

Crăciun în octombrie, decretat în Venezuela. Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a anunțat că festivitățile de Crăciun vor începe oficial la 1 octombrie, prin decret prezidențial. Crăciun în octombrie, decretat în Venezuela Liderul socialist a prezentat decizia ca pe o tradiție care aduce beneficii economiei, culturii și bunăstării populației. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Nu este prima dată când Maduro mută începutul sărbătorilor de iarnă. În 2019, 2020, 2023 și 2024, el a luat decizii similare, justificând măsura prin nevoia de a spori bucuria colectivă, chiar și în contextul crizelor politice și economice. „Dreptul la fericire” invocat de Maduro În discursul său televizat, președintele a afirmat că devansarea Crăciunului apără „dreptul la fericire” al venezuelenilor. Anunțul survine într-un moment tensionat, marcat de desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, acțiune pe care Caracasul o consideră o încercare de răsturnare a regimului. Sărbători cu muzică, dansuri și comerț Maduro a promis că din 1 octombrie Venezuela va intra în spiritul sărbătorilor cu colinde, dansuri, gastronomie tradițională și activitate comercială intensă. „Crăciunul în Venezuela începe cu bucurie, cultură și unitate națională”, a subliniat liderul de la Caracas.

Israel a ordonat evacuarea orașului Gaza (sursa: X/IDF)
Internațional

Ordin de evacuare pentru locuitorii din Gaza înainte de asaltul militar final al Israelului

Israel a ordonat evacuarea orașului Gaza. Armata israeliană a emis marți un ordin de evacuare pentru locuitorii orașului Gaza, cel mai mare centru urban din enclava palestiniană. Israel a ordonat evacuarea orașului Gaza Măsura precede o ofensivă de amploare care face parte dintr-un plan de preluare totală a teritoriului, generând preocupări majore la nivel internațional cu privire la soarta celor 2,2 milioane de locuitori. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul „nu are de ales” și trebuie să ducă războiul până la capăt pentru a învinge Hamas. Gruparea islamistă palestiniană a anunțat că nu va depune armele decât în condițiile recunoașterii unui stat palestinian independent. Critici internaționale și riscuri umanitare majore Planul Israelului, care include demilitarizarea întregii Fâșii Gaza și preluarea controlului de securitate, este criticat de comunitatea internațională. Organizațiile umanitare avertizează că situația populației, deja amenințată de foamete și lipsuri grave, s-ar putea agrava dramatic. Negocieri eșuate pentru încetarea focului Statele Unite, Qatar și Egipt au încercat să medieze o încetare a focului și eliberarea ostaticilor rămași în Gaza, însă fără rezultat. Israelul deține deja controlul asupra a 75% din teritoriul enclavei, iar bilanțul războiului indică peste 62.000 de palestinieni uciși, aproape întreaga populație strămutată și zone întregi reduse la ruine.

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe (sursa: TASS)
Internațional

Medvedev cere 244 de miliarde de dolari de la Finlanda, pe care o acuză că vrea să atace Rusia

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a lansat luni noi acuzații la adresa Finlandei, susținând că aceasta urmează un curs de confruntare cu Rusia după aderarea la NATO. Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe Într-un articol publicat de agenția rusă TASS, Medvedev a afirmat că Helsinki ar pregăti „un cap de pod pentru un atac asupra Rusiei”. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Medvedev a cerut din nou Finlandei despăgubiri pentru al Doilea Război Mondial, susținând că Rusia nu mai este obligată de tratatul de pace din 1947, care limita pretențiile la 300 de milioane de dolari. Oficialul afirmă că valoarea actualizată a pagubelor ar fi de 20 de trilioane de ruble (aproximativ 244 de miliarde de dolari). Oficialul rus, în prezent vicepreședinte al Consiliului Național de Securitate al Federației Ruse, a precizat că în Laponia au fost create structuri de comandă ale armatei finlandeze, „în imediata vecinătate a frontierei cu Rusia”. Potrivit lui Medvedev, aceste măsuri confirmă că NATO consideră Rusia drept stat inamic. „Noua doctrină a Finlandei” Articolul, intitulat „Noua doctrină a Finlandei: Prostie, minciuni, ingratitudine”, denunță politica de securitate adoptată de Helsinki. Medvedev acuză Finlanda că, sub pretext defensiv, a ales confruntarea și încalcă acorduri istorice. Finlanda, de la neutralitate la aderarea la NATO După decenii de neutralitate, Finlanda și Suedia au decis să adere la NATO ca reacție la invazia rusă din Ucraina. Moscova consideră acum că eforturile Finlandei de a-și consolida apărarea reprezintă o amenințare directă.

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională (sursa: France Info)
Internațional

Premierul demisionează după votul de încredere pentru bugetul de austeritate. Franța, în criză

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională. Luni, deputații francezi au respins votul de încredere cerut de premierul François Bayrou, după prezentarea unui buget de austeritate pentru Franța. Decizia marchează o înfrângere politică majoră pentru guvern. Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională Surse apropiate de cabinetul prim-ministrului au confirmat că Bayrou își va înainta demisia marți dimineață, în urma respingerii votului. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Împotriva guvernului au votat 364 de deputați, din întreg spectrul politic – de la extrema dreaptă la extrema stângă. În favoarea executivului s-au pronunțat doar 194 de deputați, toți aparținând coaliției guvernamentale. Mesajul lui François Bayrou înaintea votului În fața Adunării Naționale, Bayrou a avertizat că Franța riscă să-și piardă libertatea dacă nu reduce datoria publică. „Dominați de armate sau dominați de creditori din cauza datoriei care ne scufundă, în ambele cazuri ne pierdem libertatea”, a declarat premierul de la tribuna Parlamentului. Proiectul bugetar prezentat de guvern prevedea economii de 44 miliarde de euro pentru 2026, măsură care a generat nemulțumiri puternice în rândul opoziției și al opiniei publice.

Trump, obligat să plătească despăgubiri uriașe (sursa: PBS)
Internațional

Trump trebuie să plătească 83,3 de milioane de dolari pentru defăimarea lui E. Jean Carroll

Trump, obligat să plătească despăgubiri uriașe. O curte de apel din New York a menținut luni condamnarea civilă împotriva președintelui american Donald Trump, prin care acesta trebuie să plătească suma de 83,3 milioane de dolari scriitoarei și jurnalistei E. Jean Carroll. Procesul pentru defăimare și acuzații de viol Hotărârea confirmă verdictul din ianuarie 2024, când un juriu l-a găsit vinovat de defăimare. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Cazul își are originea în acuzațiile aduse de Carroll, care a susținut că Trump a violat-o în anii 1990, într-o cabină de probă a unui magazin din New York. Juriul l-a condamnat pe Trump pentru defăimare, după ce acesta a negat și a atacat public acuzațiile jurnalistei. Trump, obligat să plătească despăgubiri uriașe Cei nouă jurați au stabilit suma uriașă de 83,3 milioane de dolari, dintre care 65 de milioane sunt daune punitive. Acestea au rolul de a-l descuraja pe Trump să o atace din nou pe Carroll. Suma a depășit de peste opt ori cele 10 milioane de dolari solicitate inițial de reclamantă pentru prejudicii morale și profesionale. Reacția lui Donald Trump În momentul condamnării din 2024, când era în plină campanie electorală pentru Casa Albă, Trump a calificat decizia drept „ridicolă” și a promis că va face apel. Totuși, curtea de apel a decis că despăgubirile stabilite sunt „rezonabile”, având în vedere „faptele extraordinare și șocante” din dosar. Cariera lui E. Jean Carroll și acuzațiile din trecut E. Jean Carroll, în vârstă de 81 de ani, este o fostă editorialistă a revistei Elle. În 2019, ea l-a acuzat public pe Donald Trump de viol, susținând că agresiunea a avut loc în 1996. Pe baza unei alte plângeri depuse în 2022, Trump a fost găsit vinovat, în mai 2023, de agresiune sexuală și defăimare, fiind obligat să plătească 5 milioane de dolari despăgubiri.

Închisoare pe viață pentru prânz mortal (sursa: Curtea Supremă din Victoria, Australia)
Internațional

Și-a omorât socrii cu ciuperci otrăvitoare. Soțul a scăpat: nu a venit la masă

Închisoare pe viață pentru prânz mortal. Erin Patterson, o femeie de 50 de ani din Australia, a fost condamnată luni la închisoare pe viață pentru trei capete de acuzare de omor și unul de tentativă de omor. Închisoare pe viață pentru prânz mortal Sentința a fost pronunțată de judecătorul Christopher Beale la Curtea Supremă din Victoria, care a stabilit o perioadă de 33 de ani fără posibilitate de eliberare condiționată. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Procurorii au cerut o pedeapsă pe viață fără eliberare condiționată, însă instanța a decis ca aceasta să fie posibilă după trecerea perioadei menționate. Cazul își are originea în iulie 2023, când Erin Patterson a servit rudelor sale o masă cu carne de vită Wellington în care s-au găsit ciuperci Amanita phalloides (buretele viperei), printre cele mai toxice din lume. Printre invitați s-au aflat foștii ei socri, Don și Gail Patterson, sora lui Gail, Heather Wilkinson, și soțul acesteia, Ian Wilkinson. Trei dintre ei au murit la câteva zile după prânz, iar Ian Wilkinson a supraviețuit, deși a fost spitalizat în stare critică. Verdictul juriului și apărarea acuzatei În iulie 2024, un juriu a găsit-o vinovată pe Erin Patterson pentru trei capete de acuzare de omor și unul de tentativă de omor. Femeia a pledat nevinovată, susținând că incidentul a fost un accident tragic. Judecătorul Beale a respins însă această apărare și a subliniat „premeditarea substanțială” a gestului, „trădarea enormă a încrederii” și lipsa oricărei remușcări. Instanța a apreciat că intenția de a ucide a fost clar premeditată și că a existat o „mușamalizare elaborată” după faptă. Pedeapsa maximă pentru fiecare crimă Erin Patterson a primit pedeapsa maximă – închisoare pe viață – pentru fiecare dintre cele trei crime, precum și 25 de ani pentru tentativa de omor. Pedepsele vor fi executate concomitent, ceea ce înseamnă că perioada minimă de detenție este de 33 de ani. Judecătorul a declarat în sala de judecată: „Nu am nicio ezitare în a constata că infracțiunea se încadrează în cea mai gravă categorie pentru omor și tentativă de omor. Gravitatea justifică impunerea pedepsei maxime.” Detalii despre caz și reținerea acuzatei Erin Patterson a fost reținută în noiembrie 2023 și se află în arest de atunci. Procesul a atras o atenție mediatică uriașă în Australia și la nivel internațional, fiind unul dintre cele mai mediatizate cazuri de otrăvire deliberată din ultimii ani. Cazul a evidențiat pericolul extrem al ciupercilor sălbatice, în special al speciei Amanita phalloides, responsabilă pentru majoritatea intoxicațiilor fatale la nivel global.

Rusia renunță la Convenția împotriva torturii (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia renunță oficial la măsurile împotriva torturii la cererea lui Putin

Rusia renunță la Convenția împotriva torturii. Președintele rus Vladimir Putin a transmis luni Dumei de Stat un proiect de lege prin care solicită denunțarea Convenției europene pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Inițiativa include și retragerea din cele două protocoale atașate convenției adoptate în 1987. Rusia renunță la Convenția împotriva torturii Camera inferioară a Parlamentului rus a confirmat depunerea proiectului. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Convenția fusese ratificată de Rusia în 1996, odată cu aderarea la Consiliul Europei. La sfârșitul lunii august, premierul Mihail Mișustin i-a propus liderului de la Kremlin să denunțe documentul, argumentând că Rusia nu este reprezentată în comitetul antitortură al Consiliului Europei. Moscova susține că menținerea semnăturii nu mai are relevanță, din moment ce țara a fost exclusă din Consiliul Europei în martie 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Impactul retragerii: fără acces pentru inspectorii internaționali Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, denunțarea convenției va însemna că Rusia nu va mai fi obligată să permită accesul inspectorilor internaționali la sistemul său penitenciar. În practică, aceste vizite au încetat deja după anul 2022. Rusia a fost de ani de zile acuzată că mușamalizează abuzurile și cazurile de tortură din închisorile sale și că nu respectă deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului. Acuzații reciproce de tortură în contextul războiului Armata rusă a fost acuzată de Ucraina și de organizații internaționale că ar fi comis acte de tortură împotriva prizonierilor de război și civililor din teritoriile ocupate. Moscova a respins acuzațiile și a formulat, la rândul său, plângeri similare împotriva Kievului.

UE răspunde amenințărilor SUA privind Google (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu dă înapoi după amenințările lui Trump în cazul amenzii aplicate companiei Google

UE răspunde amenințărilor SUA privind Google. Comisia Europeană a anunțat că este pregătită pentru „toate posibilitățile” și că are „toate opțiunile pe masă” după amenințările președintelui american Donald Trump cu introducerea unor taxe vamale suplimentare. UE răspunde amenințărilor SUA privind Google Declarația a venit ca reacție la sancțiunea de aproape 3 miliarde de euro aplicată companiei Google pentru abuz de poziție dominantă în sectorul publicității online. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Purtătorul de cuvânt al executivului comunitar, Olof Scholz, a subliniat că Bruxelles-ul nu comentează scenarii ipotetice, dar este pregătit pentru orice eventualitate. Trump invocă Secțiunea 301 din Legea Comerțului Donald Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că va iniția o procedură în baza Secțiunii 301 a Legii Comerțului din 1974. Aceasta permite Washingtonului să adopte măsuri de represalii, inclusiv taxe vamale, împotriva țărilor considerate că aplică politici discriminatorii față de companiile americane. Președintele american a catalogat amenda impusă Google drept „injustă” și a amenințat că va răspunde în consecință. Google, amendată cu 2,95 miliarde de euro După patru ani de investigații, Comisia Europeană a sancționat compania Google cu 2,95 miliarde de euro pentru favorizarea propriilor servicii de publicitate online în detrimentul concurenței. Este a doua cea mai mare amendă aplicată vreodată pentru abuz de poziție dominantă, după sancțiunea de peste 4 miliarde de euro pentru încălcarea normelor UE prin aplicația Android. Executivul european a transmis că, pentru a remedia situația, Google ar putea fi obligată să vândă o parte din activitatea sa de publicitate online. Totuși, compania americană are 60 de zile pentru a propune soluții alternative. Dispută comercială cu miză geopolitică Amenințările lui Donald Trump vin după ce, luna trecută, acesta a avertizat că va impune taxe vamale împotriva statelor care adoptă măsuri considerate „discriminatorii” la adresa companiilor de tehnologie americane. Administrația de la Washington analizează inclusiv sancțiuni împotriva Uniunii Europene sau a oficialilor responsabili de aplicarea Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA). În opinia SUA, aceste reglementări „cenzurează” și generează costuri suplimentare pentru companiile americane de tehnologie. O asemenea măsură ar reprezenta un precedent fără echivalent în relațiile comerciale transatlantice. Un acord comercial fragil între SUA și UE Noua escaladare survine după ce Bruxelles și Washington au convenit recent un acord comercial cadru, menit să evite taxe vamale de 30% asupra exporturilor europene în SUA. Concesiile făcute de Uniunea Europeană au fost însă majore: majoritatea produselor europene importate în SUA sunt acum taxate cu 15%, pentru oțel și aluminiu taxele rămân la 50%, UE nu aplică taxe vamale pentru produsele americane. În plus, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat ca Uniunea să cumpere energie din SUA în valoare de 750 miliarde dolari (în special gaze lichefiate), să facă investiții suplimentare de 600 miliarde dolari pe teritoriul american și să achiziționeze mai multe echipamente militare produse în SUA. Tensiuni comerciale și calcul strategic Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a explicat că menținerea sprijinului american pentru Europa și Ucraina a fost un factor decisiv în concesiile comerciale făcute de Bruxelles. „Am ales diplomația în locul escaladării. Am oferit spațiu dialogului și am optat pentru reținere, pentru că suntem responsabili”, a declarat Costa, subliniind că un conflict comercial major cu Washingtonul ar fi fost imprudent într-un moment în care frontierele estice ale Europei sunt amenințate de războiul din Ucraina.

Trump anunță vizite ale liderilor europeni (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Nou pelerinaj al liderilor europeni la Trump, care va vorbi iar și cu Putin, pentru Ucraina

Trump anunță vizite ale liderilor europeni. Președintele american Donald Trump a anunțat că mai mulți lideri europeni vor ajunge la Washington luni sau marți pentru discuții privind încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Informația a fost transmisă după revenirea sa de la turneul US Open din New York. Trump anunță vizite ale liderilor europeni Trump a precizat că va avea în curând o discuție și cu președintele rus Vladimir Putin. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Totuși, nu a fost clar la ce lideri europeni se referea, iar Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare despre aceste vizite. Reacția lui Trump la atacurile din Kiev Întrebat despre atacul aerian masiv al Rusiei asupra Kievului, soldat cu un incendiu la clădirea principală a guvernului ucrainean, președintele SUA a declarat că „nu este mulțumit” de situația actuală. El a subliniat că războiul continuă să producă efecte dramatice în regiune. Situația dintre Rusia și Ucraina În ciuda criticilor, liderul american și-a exprimat din nou încrederea că războiul va fi soluționat în viitorul apropiat. „Situația dintre Rusia și Ucraina, o vom rezolva”, a afirmat Trump în fața reporterilor.

Gazprom primește rating AAA în China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom primește rating AAA din partea unei agenții chineze de evaluare

Gazprom primește rating AAA în China. Grupul petrolier rus Gazprom, vizat de sancțiunile Statelor Unite, a primit un rating „AAA” cu perspectivă stabilă din partea agenției chineze CSCI Pengyuan. Beijingul se pregătește să redeschidă piața internă de obligațiuni pentru marile companii energetice rusești, oferind astfel un nou sprijin financiar partenerilor săi strategici. Gazprom primește rating AAA în China Potrivit agenției chineze, ratingul reflectă importanța strategică a Gazprom și legăturile sale directe cu guvernul rus. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Compania beneficiază de un profil de business solid, fiind lider global pe piața de petrol și gaze și jucător cheie în sectorul energetic din Rusia. Context geopolitic și acorduri ruso-chineze Decizia vine la scurt timp după ce Rusia și China au convenit asupra construcției gazoductului Power of Siberia 2. Gazprom a semnat un nou acord cu gigantul chinez CNPC în timpul vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing, consolidând astfel cooperarea energetică bilaterală. Riscurile geopolitice asociate cu Gazprom Deși ratingul este maxim, CSCI Pengyuan a subliniat că Gazprom se confruntă cu „riscuri geopolitice mari”. Sancțiunile americane și perturbările internaționale au afectat compania, determinând scăderea veniturilor și a exporturilor de gaze în 2023. Agenția avertizează că incertitudinile operaționale vor persista pe fondul tensiunilor globale. Alte companii rusești evaluate în China Nu doar Gazprom a primit sprijin din partea agențiilor chineze. Luna trecută, CSCI Pengyuan a acordat rating „AAA” și companiei Zarubezhneft, o firmă petrolieră deținută integral de Federația Rusă.

Orbán Viktor, speriat că pierde alegerile (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán simte că poate pierde puterea în 2026 și îi panichează pe maghiari: Va fi haos

Orbán Viktor, speriat că pierde alegerile. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că scrutinul din 2026 le va oferi cetățenilor opțiunea între un partid pregătit să guverneze singur și un altul care, prin apropierea de Uniunea Europeană, ar aduce „haos și sărăcie”. Orbán Viktor, speriat că pierde alegerile Liderul de la Budapesta a insistat că politica de la Bruxelles ar fi „catastrofală” pentru Ungaria. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Aflați la putere din 2010, premierul naționalist și eurosceptic se confruntă cu cele mai dificile alegeri din cariera sa, pe fondul stagnării economice și al inflației ridicate. Cu o rată a dobânzii de 6,5%, cea mai mare din UE, guvernul său încearcă să contracareze nemulțumirea publică prin reduceri fiscale pentru familii, sprijin pentru pensionari și subvenții pentru creditele ipotecare. Relația tensionată dintre Budapesta și Bruxelles Orban a intrat de-a lungul anilor în dispute constante cu Uniunea Europeană pe teme precum migrația, drepturile comunității LGBT, independența justiției, libertatea mediului academic și sprijinul acordat Ucrainei în fața invaziei ruse. Totodată, el a avertizat că UE ar putea să se destrame în următorul deceniu. Peter Magyar, contracandidatul care câștigă teren Principalul rival al lui Orban, Peter Magyar, liderul partidului Tisza, conduce în sondaje și promite o schimbare radicală. Fost membru al guvernului, acesta a declarat că Ungaria traversează multiple crize: costul vieții, lipsa de încredere publică și declinul democratic. Promisiunile lui Magyar pentru alegători Magyar susține că, dacă va fi ales, va relansa economia prin deblocarea fondurilor europene suspendate, combaterea corupției și introducerea unui impozit pe marile averi. Totodată, promite scăderea taxelor pentru veniturile mici și o repoziționare a Ungariei ca membru „credibil și constructiv” al Uniunii Europene și NATO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră