joi 26 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

O garanția de securitate cheie pentru Ucraina este aderarea la UE (Ursula von der Leyen)

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar reprezenta, în sine, o garanție esențială de securitate pentru această țară. Mesajul a venit după o videoconferință cu mai mulți lideri europeni care sprijină Ucraina. Sprijin pentru securitate și reconstrucție Von der Leyen a afirmat că discuțiile s-au concentrat pe susținerea militară, securitatea și reconstrucția Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Potrivit acesteia, prosperitatea unei Ucraine libere se bazează pe apartenența la UE, iar integrarea europeană reprezintă și o garanție de securitate. Extinderea UE, un beneficiu pentru întreaga Europă Șefa Comisiei Europene a subliniat că nu doar statele care aderă au de câștigat, ci întreaga Uniune. Extinderile succesive ar demonstra acest lucru, a mai arătat Ursula von der Leyen. Pozițiile Moscovei și Budapestei privind aderarea Ucrainei Președintele rus Vladimir Putin a afirmat în septembrie că Rusia nu s-ar opune aderării Ucrainei la UE, dar respinge ferm intrarea acesteia în NATO. În schimb, premierul ungar Viktor Orban se opune deschis aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, invocând probleme legate de drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, efecte economice negative asupra Ungariei și blocarea fondurilor europene de către Bruxelles pe fondul criticilor privind statul de drept. „Coaliția de Voință”: întâlnire la Paris săptămâna viitoare Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că o nouă reuniune a statelor care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia, cunoscută sub numele de „Coaliția de Voință”, va avea loc săptămâna viitoare în Franța. Anunțul vine după discuțiile purtate în SUA cu președintele american Donald Trump privind un posibil plan de pace. Planul de pace propus de Donald Trump și reacțiile negative Donald Trump a avansat luna trecută un prim plan de pace în 28 de puncte. Documentul a fost respins de Kiev și de majoritatea capitalelor europene, fiind considerat favorabil Rusiei. Propunerea prevedea, printre altele, cedarea întregului Donbas către Moscova și o împărțire dezechilibrată a costurilor și beneficiilor reconstrucției Ucrainei. Negocieri și contrapropuneri: nou plan în 20 de puncte După obiecțiile Ucrainei și ale aliaților europeni, planul a fost modificat succesiv. Au avut loc discuții paralele între Washington și Moscova, iar unele prevederi sunt în continuare contestate. Zelenski a mers la întâlnirea cu Trump cu o nouă contrapropunere în 20 de puncte. Trump: „Suntem foarte aproape de un acord” După întâlnirea lor, Trump a declarat că părțile sunt „probabil foarte aproape” de un acord de pace. Printre principalele chestiuni nerezolvate se numără controlul centralei nucleare Zaporojie și statutul regiunii Donbas, din care Rusia controlează cea mai mare parte. Pozițiile Kievului, Moscovei și Washingtonului Rusia cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Kievul vrea încetarea focului de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a sugerat crearea unei zone economice libere dacă Ucraina își retrage trupele din zonele controlate din Donbas. Cererile Kievului: garanții de securitate și referendum național Zelenski solicită garanții de securitate occidentale similare celor oferite de NATO și ca orice acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina. Procesul ar necesita cel puțin 60 de zile și ar trebui dublat de un armistițiu, condiție respinsă de Moscova. Liderii ucraineni și o parte dintre aliații lor europeni discută în continuare despre posibilitatea trimiterii de trupe europene ca parte a garanțiilor de securitate postbelice, idee respinsă categoric de Rusia. Contacte paralele între Trump și Putin Donald Trump a discutat înainte și după întâlnirea cu Zelenski și cu Vladimir Putin. Președintele american a descris conversațiile drept „foarte bune” și „productive”, în timp ce liderul rus a avertizat că își va înăspri poziția, acuzând Kievul de atacuri cu drone asupra reședințelor sale – acuzații respinse de Ucraina.

Aderarea Ucrainei la UE, garanție de securitate (sursa: Facebook/European Commission)
Jaf spectaculos la o bancă din Germania (sursa: Polizei Gelsenkirchen)
Internațional

Bancă jefuită ca în celebrul film Ocean's Eleven. Paguba: 30 de milioane de dolari (Germania)

Un jaf de proporții a avut loc în weekend într-o bancă din orașul Gelsenkirchen, în vestul Germaniei. Potrivit poliției, prejudiciul se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro, iar marți dimineață zeci de clienți furioși s-au adunat în fața sucursalei. Peste 3.000 de seifuri au fost sparte Suspecții au reușit să jefuiască peste 3.000 de seifuri din sucursala unei bănci de economii locale. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația În interior se aflau bani, bijuterii și aur, a precizat un purtător de cuvânt al poliției din Gelsenkirchen. Cum a fost calculată paguba totală Fiecare seif era asigurat în medie pentru suma de 10.000 de euro. Pe baza acestei evaluări, anchetatorii estimează valoarea totală a pagubelor la aproximativ 30 de milioane de euro. Clienți nemulțumiți, bancă închisă din motive de securitate Marți, banca a rămas închisă din motive de securitate. Numeroși clienți, îngrijorați pentru bunurile lor, s-au adunat în fața sucursalei și ar fi proferat amenințări la adresa angajaților. Potrivit imaginilor publicate de presa germană, mai multe persoane au încercat să forțeze intrarea în clădire, în ciuda prezenței poliției. Situația s-a calmat în cursul după-amiezii. Metodă de jaf ca în filmele de acțiune Metoda folosită de hoți i-a surprins pe anchetatori. Aceștia au forat o gaură direct în camera seifurilor, cu ajutorul unui burghiu de mari dimensiuni. O sursă din poliție a declarat că operațiunea „a fost ca în filmul Ocean's Eleven”, totul fiind realizat extrem de profesionist. „Au profitat de calmul de Crăciun” Hoții ar fi acționat în perioada sărbătorilor, când banca era închisă. Potrivit autorităților, aceștia au profitat de „calmul de Crăciun” pentru a opera fără să fie observați. Ancheta este în desfășurare Identitatea autorilor și momentul exact al jafului nu sunt încă stabilite. Poliția continuă investigațiile și caută martori. Martori: bărbați cu saci voluminoși și o mașină Audi neagră Martorii au declarat că au văzut mai mulți bărbați, în noaptea de sâmbătă spre duminică, transportând saci de mari dimensiuni pe scările unei parcări din apropiere. O mașină Audi neagră, cu numere furate și ocupanți mascați, ar fi părăsit zona în primele ore ale zilei de luni, potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere. Jaful, descoperit după o alertă de incendiu Jaful a fost descoperit luni, după ce pompierii au primit o alertă de incendiu. Intervenția acestora a dus la constatarea pătrunderii în camera seifurilor și la declanșarea anchetei penale.

Vladimir Putin, palat luxos în Crimeea (sursa: fbk.info)
Internațional

VIDEO Palat luxos de 127 de milioane de dolari pentru Putin, în Crimeea, cu vedere la mare

Fondul de Luptă împotriva Corupţiei (FBK), organizația creată de opozantul rus decedat Aleksei Navalnîi și declarată ilegală de autoritățile ruse, a publicat marți o nouă investigație. Potrivit acesteia, președintelui rus Vladimir Putin i-ar aparține un nou palat, situat în peninsula Crimeea anexată. „Proprietate secretă”, identificată în peninsula anexată FBK susține că proprietatea ar fi fost „trecută cu vederea” până acum, însă investigatorii fundației ar fi reușit să demonstreze că îi aparține liderului de la Kremlin. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Pe site-ul oficial al organizației a fost publicat și un videoclip detaliat al investigației. Unde se află complexul de lux și care este valoarea estimată Potrivit susținătorilor lui Navalnîi, palatul este evaluat la aproximativ 127,6 milioane de dolari și se află în zona capului Aya, în sudul Crimeei. Terenul pe care a fost ridicat ar fi găzduit, în perioada sovietică, un sanatoriu, iar în 2007 ar fi fost cumpărat de familia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici pentru o vilă de vacanță. De la sanatoriu la proprietate prezidențială După anexarea Crimeei, guvernatorul prorus al Sevastopolului, Serghei Meniailo, anunțase că terenul va fi transmis autorităților ruse pentru construirea unui nou sanatoriu. Ulterior însă, suprafața ar fi trecut sub controlul Direcţiei pentru Afaceri Prezidenţiale din Rusia. Companii apropiate Kremlinului, implicate în proiect Conform FBK, imobilul ar fi ajuns în proprietatea unor companii conduse de Yuri și Boris Kovalciuk, persoane apropiate președintelui rus. Aceștia ar fi extins semnificativ lucrările și dimensiunea complexului. Dotări de lux: piscină, cinema și băi din marmură Echipa lui Navalnîi a publicat planuri arhitecturale și fotografii ale palatului. Construcția ar include încăperi de dimensiuni impresionante: o sală de 233 metri pătrați, dormitoare de 154 și 183 metri pătrați, precum și o cadă de marmură.  Complexul ar mai cuprinde o piscină, o sală de cinema și alte facilități de lux. Precedentul de la Ghelendjik Aceasta nu este prima investigație de acest tip. La începutul anului 2021, Aleksei Navalnîi a acuzat că Vladimir Putin ar deține un castel evaluat la peste un miliard de dolari la Ghelendjik, pe malul Mării Negre, cadou din partea elitei corupte a Rusiei. Impact public: proteste masive după dezvăluirile din 2021 Videoclipul de atunci a fost vizionat de aproape 100 de milioane de utilizatori pe YouTube și a declanșat proteste de amploare în Rusia. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă, denunțând atât arestarea lui Navalnîi, cât și corupția la nivelul conducerii ruse.

Atacul asupra reședinței lui Putin, o minciună (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Minciuna despre atacul asupra reședinței lui Putin, demontată. Medvedev îl vrea mort pe Zelenski

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a amenințat cu moartea iminentă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat marți pe Telegram și presărat cu insulte. Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, este cunoscut pentru declarațiile sale agresive la adresa Kievului și a aliaților occidentali. Reacție la discursul de Crăciun al lui Zelenski Medvedev a comentat discursul de Crăciun al președintelui ucrainean, afirmând că Zelenski ar fi dorit moartea unei „persoane”, interpretată ca fiind Vladimir Putin. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Acesta a acuzat că liderul ucrainean dorește moartea „întregii Rusii” și că ar fi ordonat atacuri masive împotriva țării. Limbaj insultător și amenințări explicite În mesajul său, Medvedev a recurs la jigniri și sugestii privind o „moarte violentă” a lui Zelenski, susținând că „Doamna cu coasa” i-ar „sufla în ceafă”. El nu l-a numit direct pe președintele ucrainean, dar referirile au fost evidente. Mai mult, fostul președinte rus a sugerat că, după moarte, corpul lui Zelenski ar trebui expus la muzeul Kunstkamera din Sankt Petersburg „în scopuri științifice”. Referințe istorice: muzeul Kunstkamera și Petru cel Mare Kunstkamera, fondată în secolul al XVIII-lea de țarul Petru I, este cunoscută pentru colecțiile sale de curiozități, inclusiv exponate cu malformații. Medvedev a făcut referire la această instituție pentru a-și întări mesajul provocator. Declarațiile lui Zelenski: dorința de pace pentru Ucraina În mesajul său de Ajunul Crăciunului, Zelenski a rostit fraza: „Fie ca el să piară”, fără a menționa nume. Ulterior, el a subliniat că ucrainenii cer „ceva mai mare”: pace pentru Ucraina. Acuzații privind atacuri cu drone asupra reședinței lui Putin Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească cu drone o reședință a lui Vladimir Putin în regiunea Novgorod. Kievul a respins ferm acuzațiile. Donald Trump a afirmat că a fost informat de Putin în legătură cu presupusul incident în timpul unei convorbiri telefonice. Lipsa dovezilor privind atacul: relatări locale contrazic Kremlinul Locuitorii din regiunea Novgorod au declarat că nu au auzit explozii sau drone și că nu au fost emise alerte aeriene. Publicația independentă rusă „Mojem Obiasniti” notează că povestea unui atac masiv cu drone pare neverosimilă în lipsa oricăror dovezi locale. Divergențe în cifrele comunicate de autoritățile ruse Lavrov a vorbit despre 91 de drone ucrainene lansate asupra reședinței prezidențiale. Ministerul rus al Apărării a raportat însă 89 de drone la nivelul întregii Federații Ruse, dintre care 23 în regiunea Novgorod, fără a menționa explicit reședința lui Putin. ISW: nu există dovezi care să confirme atacul Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a precizat că nu a identificat dovezi în surse deschise care să confirme un astfel de atac. În mod obișnuit, astfel de operațiuni sunt însoțite de imagini și relatări locale. Suspiciuni privind o „diversiune” a Kremlinului Anumiți analiști ruși din exil consideră că povestea atacului ar putea fi o diversiune pentru a afecta negocierile de pace. Ei susțin că narațiunea a apărut după întâlnirea dintre Zelenski și Donald Trump, în cadrul căreia s-ar fi discutat un posibil acord pentru încetarea războiului.

Pacea în Ucraina, posibilă în câteva săptămâni (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Pacea în Ucraina, posibilă în următoarele săptămâni, spune premierul polonez Tusk

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că pacea în Ucraina ar putea fi obținută într-un interval de câteva săptămâni. Afirmația a fost făcută după o videoconferință cu mai mulți lideri europeni care sprijină Kievul. Tusk: „Pacea este la orizont” Potrivit lui Donald Tusk, evoluțiile recente oferă motive reale de speranță: Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația „Pacea este la orizont. Nu există îndoială că au avut loc lucruri care dau motive de speranță că acest război se poate încheia și se poate încheia destul de repede. Este însă doar o speranță, departe de a fi o certitudine de 100%”, a precizat acesta în ședința de guvern. Premierul polonez a subliniat că se referă la un orizont de timp scurt: „Când spun că pacea este la orizont, vorbesc despre săptămânile următoare, nu despre luni sau ani. Până în ianuarie va trebui să ne reunim pentru a decide viitorul Ucrainei și al acestei părți a lumii”. Context tensionat după acuzațiile privind atacul cu drone Declarațiile optimiste ale lui Tusk vin pe fondul unei noi escaladări verbale între Moscova și Kiev. Rusia a avertizat că își va înăspri poziția de negociere după ce a acuzat Ucraina de un atac cu drone asupra uneia dintre reședințele lui Vladimir Putin. Ucraina a respins acuzațiile, afirmând că sunt nefondate și că Moscova nu a prezentat nicio dovadă pentru a le susține. Garanțiile de securitate oferite Ucrainei de SUA Donald Tusk vede în garanțiile de securitate oferite Kievului de Statele Unite un element-cheie care ar putea accelera procesul de pace. Totuși, el avertizează că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte compromisuri teritoriale în eventualele negocieri. Trump și Zelenski: „foarte aproape” de un acord Președintele american Donald Trump a afirmat, după discuțiile purtate duminică cu Volodimir Zelenski, că părțile sunt „probabil foarte aproape” de un acord de pace. Totuși, el a menționat existența unor „chestiuni spinoase”, între care: controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia statutul regiunii Donbas (Donețk și Lugansk) În prezent, armata rusă controlează circa 80% din Donețk și aproape întreaga regiune Lugansk. Pozițiile Ucrainei, Rusiei și SUA în negocierile posibile Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Kievul insistă ca luptele să se oprească de-a lungul actualei linii a frontului. Washingtonul ar propune o zonă economică liberă, dacă Ucraina își retrage trupele din partea Donbasului pe care o controlează acum. Zelenski cere garanții de securitate și referendum privind pacea Președintele Volodimir Zelenski solicită: garanții de securitate occidentale similare celor NATO supunerea unui eventual acord de pace unui referendum național Zelenski afirmă că organizarea referendumului ar necesita cel puțin 60 de zile și ar trebui să fie însoțită de un armistițiu. Rusia respinge însă ideea armistițiului, susținând că acesta ar oferi Ucrainei timp pentru refacerea capacităților militare.

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest Foto: Kremlin.ru
Internațional

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni, Kaupo Rosin, arată că acesta încearcă să încetinească eforturile de reînarmare a statelor din UE și NATO. Într-un interviu pentru radioul public din Estonia, Rosin apreciază că, la acest moment, Rusia nu mai plănuiește să atace statele baltice.  Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Vorbind despre efortul Rusiei de a încetini procesul de reînarmare a statelor din Vest, șeful spionilor estonieni menționează că Kremlinul se folosește de partide care susțin că alocarea de resurse pentru apărare este inutilă sau deturnează banii pentru programe sociale.  De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest „Ceea ce observăm este că interesul Rusiei constă în încetinirea ritmului de reînarmare al Europei. Există diverse modalități de a realiza acest lucru, iar gama de instrumente disponibile este probabil destul de largă. Pe de o parte, vedem deja eforturi de a transmite Europei un mesaj calmant, axat pe pace. De exemplu, Putin a declarat public că Rusia ar putea chiar să includă în legislația sa faptul că nu are intenția de a ataca Europa. Aceasta face parte din discursul «linștitor», menit să dea impresia că totul este în regulă, că Rusia nu reprezintă o amenințare și că nu este nevoie să ne grăbim cu reînarmarea. Pe de altă parte, Rusia vede în mod clar valoarea colaborării cu anumite partide politice sau grupuri de populație pentru a promova ideea că o cursă a înarmărilor este inutilă – că aceasta deturnează fonduri de la alte domenii, cum ar fi asistența socială, și că, în ultimă instanță, este dăunătoare pentru Europa însăși. Scopul este de a diviza societatea și de a exercita presiune politică asupra factorilor de decizie. Este o abordare pe mai multe niveluri, pe care o putem vedea deja în mod clar în acțiune. Dar, în cele din urmă, Rusia este îngrijorată de reînarmarea Europei. Dacă Europa va continua pe această cale, este foarte posibil ca în următorii ani să câștigăm această cursă a înarmării, dacă alegem să o numim astfel, împotriva Rusiei”, a explicat Rosin.  Șeful spionajului estonian a arătta că termenul de război-hibrid i se pare neadecvat: „«Hibrid» este un cuvânt care sună bine. Dă o impresie vagă și neclară asupra activităților implicate. Dar, în realitate, ar trebui să spunem lucrurilor pe nume. Dacă este sabotaj, atunci este sabotaj. Dacă este un atac cibernetic, atunci este un atac cibernetic. Adevărata întrebare este cum îl clasificăm? De exemplu, definim sabotajul ca terorism sponsorizat de stat? Termenul «hibrid» tinde să atenueze realitatea și dă o impresie excesiv de inocentă a ceea ce se întâmplă de fapt”.  Rosin a susținut și că sancțiunile împotriva Rusiei dau rezultate. „Pentru a da o idee despre amploarea fenomenului: fiecare variație de 1 dolar a prețului unui baril de petrol echivalează cu aproximativ 120-140 de milioane de dolari pe lună în câștiguri sau pierderi pentru Rusia. Așadar, atunci când sancțiunile scad prețurile, deoarece cumpărătorii percep un risc mai mare și Rusia este forțată să vândă la un preț redus, acest lucru reduce direct veniturile sale. Drept urmare, impactul economic al pachetului global de sancțiuni este în continuă creștere. Rusia se confruntă cu tot mai multe probleme. Nu va intra în colaps în următoarele câteva luni sau chiar în următoarele șase luni până la un an, dar presiunea începe să-și spună cuvântul. Este posibil ca acest impact să nu ajungă pe front în următoarele șase luni, dar după aceea, va trebui să vedem cum se vor dezvolta lucrurile”, a arătat el.   

China intensifică presiunea militară asupra Taiwanului (sursa: Facebook/China Military Bugle)
Internațional

China intensifică presiunea militară asupra Taiwanului: exerciții cu rachete și încercuire navală

China a lansat marți rachete către Taiwan și a desfășurat noi nave de asalt amfibie, alături de avioane de bombardament și nave de război, pentru a încercui insula. Exercițiile reprezintă a doua zi a unei ample demonstrații militare menite să simuleze o blocadă a Taiwanului. Tiruri și exerciții militare în cinci zone din jurul insulei Comandamentul teatrului de operațiuni estic a anunțat că tirurile vor continua până la ora locală 18:00, în apele și spațiul aerian din cinci zone din jurul Taiwanului și în largul coastelor Chinei. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația În paralel, unități navale și aeriene exersează atacuri asupra unor ținte maritime și aeriene, precum și operațiuni antisubmarin în nordul și sudul insulei. „Misiune de justiție 2025” – răspuns la sprijinul militar american Exercițiile, denumite „Misiune de justiție 2025”, au început la 11 zile după anunțarea de către Statele Unite a unui pachet record de arme în valoare de 11,1 miliarde de dolari pentru Taiwan. Potrivit autorităților, acestea sunt cele mai ample manevre militare ale Beijingului de până acum, atât ca întindere, cât și ca apropiere față de insulă. Reacția Taiwanului și incidente în zona contiguă Ministerul Apărării din Taiwan a confirmat desfășurarea marți dimineață a unor exerciții cu foc real în nordul insulei. De asemenea, autoritățile taiwaneze au semnalat pătrunderea unor resturi în zona contiguă, aflată la 24 de mile marine de coastă.

Kievul neagă atacul asupra lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ucraina nu a atacat nici o reședință a lui Putin, sunt minciuni ale Moscovei, insistă Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că Rusia „minte” atunci când acuză Ucraina de o tentativă de atac cu drone asupra unei reședințe a președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Kiev, acuzațiile au fost fabricate pentru a justifica noi atacuri asupra Ucrainei. Zelenski a afirmat că povestea despre presupusul atac este „evident falsă”. Moscova acuză, Kievul dezminte Acuzațiile au fost formulate inițial de ministrul rus de externe Serghei Lavrov și au fost reluate ulterior și de alți oficiali ruși. Citește și: Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea: „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimțirea de a bloca țara?” Kievul respinge însă ferm aceste afirmații, susținând că este vorba despre o provocare propagandistică. „Rușii au inventat acum o poveste evident falsă despre un pretins atac asupra reședinței dictatorului rus, pentru a avea o scuză să-și continue atacurile împotriva Ucrainei”, a scris Zelenski. „Afirmatii periculoase” care ar afecta negocierile de pace Zelenski a calificat declarațiile lui Lavrov drept „afirmații periculoase”, susținând că acestea urmăresc subminarea progreselor înregistrate de echipele de negociere ale Ucrainei și Statelor Unite. Liderul ucrainean s-a întâlnit duminică în Florida cu președintele american Donald Trump, la reședința acestuia de la Mar-a-Lago, unde au fost discutate propuneri pentru un plan de pace. Zelenski a numit afirmațiile Moscovei „tactici mincinoase tipic rusești”. „Important acum este ca lumea să nu rămână tăcută și ca rușii să nu submineze progresele către pace”, a punctat acesta. Lavrov susține că 91 de drone ar fi vizat o reședință prezidențială Potrivit declarațiilor lui Serghei Lavrov, Ucraina ar fi lansat noaptea trecută 91 de drone cu rază lungă de acțiune către o reședință a lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod. Oficialul rus a afirmat că toate dronele ar fi fost doborâte de apărarea antiaeriană. Lavrov a mai declarat că Rusia nu intenționează să se retragă din procesul de negociere cu SUA, dar că își va „revizui pozițiile”, acuzând Kievul de „politică de terorism de stat”. Acesta a susținut că au fost deja selectate ținte pentru eventuale lovituri de represalii. Putin l-ar fi informat telefonic pe Trump Consilierul de politică externă al lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat că, după presupusul atac, președintele rus l-a informat pe Donald Trump că își va revizui angajamentele asumate în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului. Mesajul ar fi fost transmis în timpul unei convorbiri telefonice care a avut loc luni, după întâlnirea față în față dintre Trump și Zelenski la Mar-a-Lago. Zelenski cere o reacție internațională Zelenski a negat din nou că Ucraina ar fi încercat să atace reședința lui Vladimir Putin și a afirmat că Moscova încearcă să submineze procesul de pace și să găsească justificări pentru atacuri asupra instituțiilor ucrainene. Liderul ucrainean a făcut apel la o reacție adecvată din partea lui Donald Trump și a comunității internaționale în fața amenințărilor formulate de Rusia.

George Clooney și familia, cetățenie franceză (sursa: Facebook/The Academy)
Internațional

George Clooney și familia au devenit cetățeni francezi. Actorul, critic declarat al lui Trump

Actorul american George Clooney, soția sa Amal Clooney și cei doi copii ai lor au obținut cetățenia franceză, potrivit unui decret de naturalizare publicat sâmbătă în Monitorul Oficial. Documentul, dezvăluit inițial de Paris Match, îi vizează pe celebrul cuplu și pe gemenii lor în vârstă de opt ani. Clooney și familia, tot mai legați de Franța Cuplul Clooney petrece o parte importantă din timp în Franța, departe de agitația de la Hollywood. Citește și: Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea: „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimțirea de a bloca țara?” George Clooney, cunoscut pentru rolurile din serialul „ER” și franciza „Ocean’s”, și Amal Clooney, avocat de renume internațional, au legături puternice cu Hexagonul. În 2021, cei doi au achiziționat o casă provensală și o podgorie în Brignoles, în departamentul Var. Declarațiile lui George Clooney despre cultura franceză La începutul lunii decembrie, actorul în vârstă de 64 de ani declara pentru RTL că este atașat de limba și cultura franceză: „Îmi place cultura franceză, limba voastră, chiar dacă stau la fel de prost după 400 de zile de lecții”, a spus acesta, cu umorul caracteristic. De ce preferă Clooney viața în sudul Franței George Clooney a subliniat că una dintre principalele motivații pentru a locui în Franța este protecția vieții private a copiilor lor: „Aici nu le sunt făcute poze copiilor noștri. Nu există paparazzi care pândesc în fața porților școlii. Acest lucru este esențial pentru noi”, a declarat actorul. Chiar dacă nu locuiesc permanent în sudul Franței, moșia din Brignoles rămâne „cel mai fericit loc pentru noi”, a mărturisit Clooney, laureat al premiului Oscar pentru rolul din „Syriana” (2005). Și regizorul Jim Jarmusch vrea cetățenie franceză În același context, regizorul american Jim Jarmusch a anunțat recent, la postul de radio France Inter, că intenționează să solicite cetățenia franceză. Acesta a explicat că își dorește „un alt loc unde să pot evada din Statele Unite” și a vorbit despre atracția sa pentru cultura franceză.

Nu și-au mai vorbit din 2020, acum se pregătesc de o discuție telefonică Foto: X Volodimir Zelensky
Internațional

Nu și-au mai vorbit din 2020, acum se pregătesc de o discuție telefonică

Nu și-au mai vorbit din 2020, acum se pregătesc de o discuție telefonică: Zelenski și Putin ar putea avea o convorbire directă, susține Fox News, citând surse politice. O astfel de discuție ar fi efectul negocierilor dintre președintele Donald Trump și Vladimir Zelenski, de duminică, la Mar-a-Lago, în Florida.  Citește și: VIDEO Nici un rezultat concret după întâlnirea Trump-Zelenski. Donbasul, cea mai mare problemă: Ucraina nu renunță la teritoriu Nu și-au mai vorbit din 2020, acum se pregătesc de o discuție telefonică „Discuțiile de duminică dintre președintele Donald Trump și Volodimir Zelenski ar putea deschide calea pentru prima convorbire telefonică dintre Zelenski și președintele rus Vladimir Putin în mai bine de cinci ani, a declarat o sursă familiarizată cu discuțiile. Și, deși întâlnirea de la Mar-a-Lago a fost prezentată ca un pas înainte în eforturile de pace conduse de Trump, sursa a descris, de asemenea, modul în care asigurarea unei convorbiri telefonice directe între Zelenski și Putin ar fi o «victorie diplomatică» pentru președinte. «Dacă Putin ar fi participat la o convorbire telefonică duminică, aceasta ar fi fost cea mai mare realizare în pregătirea negocierilor de pace și primul pas real în procesul de pace», a declarat sursa pentru Fox News Digital, sub condiția anonimatului”, scrie Fox News.  Ultima convorbire dintre președinții Ucrainei și Rusiei a avut loc în iulie 2020. Ulterior, Putin ar fi fost cel care ar fi refuzat să mai discute cu Zelenski.     

Nici un rezultat concret după întâlnirea Trump-Zelenski de la Mar-a-Lago (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

VIDEO Nici un rezultat concret după întâlnirea Trump-Zelenski. Donbasul, cea mai mare problemă

Volodimir Zelenski și Donald Trump au discutat timp de aproximativ trei ore la Mar-a-Lago despre diferențele care persistă între cele două părți în privința unui posibil acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina. Trump a mestecat cuvinte goale La finalul întrevederii, într-o conferință de presă (VIDEO), președintele american a declarat că este convins că un acord este „aproape” și a menționat că mai există „una sau două probleme foarte spinoase” de rezolvat. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Trump a refuzat să precizeze cât la sută din termenii acordului au fost deja conveniți, sugerând doar că s-ar putea afla în jurul a 95%. În schimb, președintele ucrainean a menținut estimarea anunțată înaintea întâlnirii, de „90%”. Donbas, de nerezolvat Trump a admis că soarta regiunii Donbas, pe care Rusia insistă ca Ucraina să o cedeze, rămâne un punct sensibil. „Ne apropiem de un acord în această privință. Și aceasta este o problemă importantă”, a declarat Trump în conferința comună. „Cu siguranță, aceasta este una dintre problemele importante și cred că suntem mai aproape.” La rândul său, Volodimir Zelenski a subliniat că Rusia trebuie să respecte poporul și „teritoriul pe care îl controlăm”. El a afirmat că poziția Ucrainei față de Donbas este „foarte clară” și diferă fundamental de cea a Rusiei. Negocierile vor mai dura multă vreme Zelenski a descris întâlnirea din Florida drept „o întâlnire excelentă”, cu „o discuție excelentă pe toate temele”, precizând că cele două părți au convenit asupra garanțiilor de securitate americane pentru Ucraina. Președintele ucrainean a adăugat că negociatorii ucraineni și americani vor continua discuțiile în următoarele săptămâni pentru a avansa către un posibil acord de pace. Trump va găzdui o nouă întâlnire cu Zelenski și cu posibili lideri europeni în luna ianuarie, potrivit declarațiilor acestuia. Ambii lideri au subliniat că procesul de încheiere a războiului este unul complicat și că obținerea păcii nu se poate realiza „într-o zi sau câteva săptămâni”. Cu alte cuvinte, negocierile vor continua pe termen lung.

Raza de Fier, operațională în Israel (sursa: rafael.co.il)
Internațional

Arma cu laser care schimbă războiul: Israel a prezentat Iron beam (Raza de fier)

Armata israeliană a prezentat un nou sistem de interceptare laser de mare putere, denumit „Raza de fier”, care va fi integrat în structura existentă de apărare antiaeriană și antirachetă. Noul sistem promite o schimbare majoră în modul de contracarare a dronelor și a proiectilelor lansate împotriva Israelului. „Raza de fier”, parte a scutului multistratificat al Israelului Potrivit Ministerului israelian al Apărării, sistemul „Raza de fier” va funcționa complementar cu actualele dispozitive defensive: Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni - „Domul de fier” - „Praștia lui David” - sistemul „Săgeata” (Arrow) Sistemul a fost dezvoltat de companiile israeliene Elbit Systems și Rafael și a fost deja predat armatei pentru utilizare operațională. Ce poate intercepta noul sistem laser Testele oficiale au demonstrat că „Raza de fier” poate intercepta în mod fiabil muniție de artilerie, proiectile de mortieră, drone și alte aparate de zbor, potențiale ținte aeriene aflate la distanță mică și medie. Ministerul Apărării subliniază că acest sistem oferă o precizie ridicată și poate fi utilizat în scenarii variate de luptă. Costuri mult mai mici față de interceptoarele clasice Unul dintre cele mai importante avantaje ale sistemului laser este costul redus per interceptare. Estimările americane arată că neutralizarea unei drone ar putea costa aproximativ 4 dolari pe lansare, față de sumele mult mai ridicate necesare pentru rachetele antiaeriene convenționale utilizate în prezent. Acest lucru ar putea transforma radical sustenabilitatea financiară a apărării antiaeriene israeliene în contextul atacurilor repetate cu drone și rachete. Reacția oficialilor israelieni: „un moment istoric” Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a descris implementarea sistemului drept „un moment istoric”, afirmând că acesta schimbă fundamental peisajul amenințărilor de securitate din regiune. Katz a declarat că sistemul este deja pe deplin operațional și transmite adversarilor „un semnal clar: nu ne provocați”. La rândul său, Amir Baram, director general în Ministerul Apărării, a vorbit despre „începutul unei revoluții tehnologice” în domeniul apărării antiaeriene. El a precizat că producția sistemului se află în desfășurare și că deja se lucrează la următoarea generație de soluții defensive, atât pentru mediul terestru, cât și aerian. Un nou pas în evoluția apărării antiaeriene Integrarea „Razei de fier” marchează trecerea de la interceptarea bazată exclusiv pe rachete la o combinație de tehnologii laser și sisteme clasice. Israelul mizează pe creșterea eficienței operaționale, reducerea costurilor de apărare și adaptarea rapidă la tipurile moderne de atac, în special dronele. Noul sistem consolidează poziția Israelului în topul dezvoltatorilor de tehnologii militare de ultimă generație și redesenează strategiile de apărare în fața amenințărilor aeriene moderne.

Trump anunță discuție productivă cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a vorbit cu Putin la telefon înainte de întâlnirea cu Zelenski: Foarte productiv

Președintele american Donald Trump a anunțat că a purtat duminică o conversație telefonică „foarte productivă” cu liderul rus Vladimir Putin, la mai puțin de două ore înaintea întrevederii programate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în Florida. Mesajul lui Donald Trump Trump a precizat, într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, că discuția cu Vladimir Putin a avut loc înaintea întâlnirii stabilite pentru ora 13.00 cu Volodimir Zelenski. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Potrivit liderului american, convorbirea cu președintele rus a fost „bună” și „foarte productivă”, fără a oferi alte detalii despre conținutul acesteia. Kremlinul confirmă convorbirea telefonică La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat oficial discuția dintre cei doi lideri. „Da, pot confirma”, a declarat Peskov pentru agenția TASS, fără a oferi informații suplimentare despre temele abordate sau durata convorbirii. Întâlnirea Trump – Zelenski: pacea și securitatea, în prim-plan Întâlnirea de duminică dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump urmează să se concentreze pe proiectul noului plan de pace anunțat de liderul ucrainean în cursul acestei săptămâni. Pe agenda discuțiilor se află, de asemenea: - garanțiile bilaterale de securitate pe care Statele Unite le-ar putea oferi Ucrainei - perspectivele unui acord economic între Washington și Kiev - modalități de sprijin pe termen mediu și lung Întâlnirile și discuțiile la nivel înalt au loc în contextul eforturilor diplomatice intensificate pentru găsirea unei soluții la conflictul din Ucraina.

Centrala Nucleară Zaporojie în reparații (sursa: X/IAEA - International Atomic Energy Agency)
Internațional

Armistițiu local între Rusia și Ucraina pentru reparații vitale la centrala nucleară Zaporojie

Reparații cruciale ale liniilor electrice au început în apropierea Centralei Nucleare Zaporojie (ZNPP), după încheierea unui armistițiu local mediat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Anunțul a fost făcut de instituție duminică, pe platforma X. Rafael Grossi mulțumește Rusiei și Ucrainei pentru „fereastra de tăcere” Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, și-a exprimat recunoștința față de Rusia și Ucraina pentru acceptarea armistițiului temporar, pe care l-a descris drept o „fereastră de tăcere”. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Acest interval de încetare a ostilităților permite lucrări menite să restabilească transportul de energie electrică între posturile de distribuție ale ZNPP și Centrala Termică Zaporojie. Grossi a subliniat că intervențiile contribuie direct la consolidarea siguranței nucleare pe amplasament. AIEA monitorizează lucrările pentru a preveni un posibil accident nuclear AIEA a anunțat că echipa sa se află pe teren și monitorizează lucrările de reparații ca parte a eforturilor continue de prevenire a unui accident nuclear în contextul conflictului militar. Potrivit agenției internaționale, reparațiile sunt estimate să dureze câteva zile. Cum a fost avariată rețeaua electrică a Zaporojie Pe 15 decembrie, transportul de energie electrică dintre postul de distribuție al ZNPP și cel al Centralei Termice Zaporojie, prin autotransformator, a devenit indisponibil. Această întrerupere a redus semnificativ flexibilitatea și reziliența configurației electrice a centralei. O anchetă internă a ZNPP a identificat avarii la linia de transmisie dintre autotransformator și centrala termică, cauzate cel mai probabil de activități militare. Zaporojie, aflată sub ocupație rusă Centrala Nucleară Zaporojie este situată în orașul Energodar și este cea mai mare centrală nucleară din Europa. Instalația se află sub controlul forțelor ruse încă de la începutul invaziei din 2022, rămânând unul dintre cele mai sensibile puncte strategice și de securitate nucleară de pe continent.

Acord militar între Marea Britanie și Germania (sursa: army.mod.uk)
Internațional

Regatul Unit și Germania investesc 52 de milioane de lire în artilerie mobilă

Regatul Unit a anunțat duminică semnarea unui contract comun de achiziții publice cu Germania, în valoare de 52 de milioane de lire sterline (aproximativ 70 de milioane de dolari). Acordul vizează achiziționarea de artilerie avansată montată pe vehicule blindate, capabile să tragă în mișcare și să lovească ținte aflate la peste 70 de kilometri distanță. Acordul include testarea sistemului RCH 155 Potrivit Ministerului britanic al Apărării, acordul va permite armatei Marii Britanii să realizeze o demonstrație timpurie a capacităților sistemului RCH 155, în timp ce Germania va primi două unități pentru testare operațională. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Scopul contractului este evaluarea performanțelor și integrarea viitoarelor capacități de artilerie moderne în dotarea celor două armate. Cine produce noul sistem de artilerie Sistemul RCH 155 este produs de consorțiul franco-german KNDS, în colaborare cu compania germană Rheinmetall, doi dintre cei mai importanți producători europeni din industria de apărare. Conform comunicatului oficial, sistemul de artilerie: poate trage până la 8 proiectile pe minut în timpul deplasării poate fi operat de un echipaj format din doar doi militari are o autonomie de aproximativ 700 km fără realimentare Aceste caracteristici îl clasează între cele mai moderne sisteme de artilerie autopropulsată din Europa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră