vineri 09 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Dosar exploziv în Franța: petrolier rus interceptat, foști membri Wagner la bord, suspiciuni de spionaj

Doi angajați ai unei companii militare private ruse, responsabili de supravegherea echipajului și colectarea de date operative, se aflau la bordul petrolierului Boracay, navă din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, sechestrată de Franța în septembrie. Căpitanul navei este judecat luni într-un tribunal din Brest, cazul fiind urmărit atent pe fondul sancțiunilor occidentale împotriva exporturilor rusești de petrol. Doi ruși la bordul petrolierului sechestrat Potrivit unor surse franceze, confirmate și de avocatul comandantului navei, doi cetățeni ruși se aflau la bordul petrolierului interceptat de marina franceză în largul Bretaniei. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Cei doi, Aleksandr T. (34 de ani) și Maksim D. (40 de ani), acesta din urmă fost polițist asociat grupului de mercenari Wagner, erau angajați ai companiei militare private Moran Security Group. Pe lista echipajului figurau drept „tehnicieni” și se îmbarcaseră în portul Primorsk, lângă Sankt-Petersburg, cu puțin timp înainte de sechestrarea navei. Moran Security Group, companie sancționată și apropiată de Moscova Moran Security Group, fondată în 2009 de foști ofițeri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB), este vizată de sancțiuni americane și este considerată de experți ca având legături strânse cu autoritățile ruse. Compania recrutează foști militari din forțe speciale și revendică operațiuni în Orientul Mijlociu și Africa, inclusiv misiuni de combatere a pirateriei maritime. Trezoreria SUA a sancționat Moran în 2024 pentru colaborări contractuale cu întreprinderi de stat ruse. Misiunea: protecția navei și colectarea de informații Potrivit unor surse, rolul celor doi era dublu: asigurarea protecției petrolierului și verificarea respectării ordinelor de către căpitan, în concordanță cu interesele ruse. În plus, aceștia ar fi colectat informații, inclusiv fotografierea infrastructurii europene atunci când navele tranzitau zone sensibile. Astfel de echipe de protecție a echipajului ar fi prezente pe zeci de nave din „flota fantomă”, escortând transporturile de petrol în Marea Baltică și Oceanul Atlantic. Petrolierul Boracay, suspectat și în incidente cu drone Nava, care transporta o încărcătură importantă de petrol, a fost sechestrată din cauza inconsecvențelor privind naționalitatea și a lipsei pavilionului. Boracay este suspectat și de implicare în zboruri de drone care au perturbat traficul aerian în Danemarca, deși legătura nu a fost confirmată oficial. După sechestru, căpitanul și adjunctul au fost arestați preventiv, iar ulterior nava și-a reluat ruta. Cei doi ruși au debarcat în timpul unei escale în Suez. „Flota fantomă” a Rusiei și presiunea occidentală „Flota fantomă” rusă — estimată între 600 și 1.400 de nave — este utilizată pentru a ocoli sancțiunile occidentale asupra exporturilor de petrol. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în repetate rânduri că intenționează să crească presiunea asupra acestor nave pentru a limita finanțarea războiului din Ucraina. Un alt petrolier, Grinch, a fost sechestrat de marina franceză în ianuarie. Servicii de informații din state baltice susțin că există coordonare între companiile militare private și statul rus, în contextul creșterii numărului de nave din „flota fantomă” în regiune. Suspiciuni de sabotaj și investigații în curs Unele petroliere sancționate sunt suspectate de implicare în sabotaje asupra cablurilor submarine din Marea Baltică, însă obținerea de dovezi este dificilă, iar schimbul de informații între statele europene rămâne limitat. Viceamiralul Didier Maleterre, fost responsabil NATO, a subliniat că intenția de sabotaj este greu de demonstrat în mod direct. Legături istorice cu gruparea Wagner Experții indică și conexiuni istorice între Moran și gruparea Wagner. Doi foști angajați ai Moran au fondat în 2013 compania Slavonic Corps, considerată precursoarea Wagner. În prezent, conducerea Moran include foști ofițeri FSB și comandanți de submarine nucleare, potrivit unor think tank-uri europene. Noi sancțiuni UE blocate Uniunea Europeană spera să adopte un nou pachet de sancțiuni care să vizeze în special „flota fantomă”, însă procesul a fost blocat de veto-ul Ungariei. Între timp, petrolierul Boracay — redenumit Phoenix și arborând pavilion rusesc — era ancorat luni în apropierea portului Rizhao, în nord-estul Chinei, potrivit datelor de monitorizare maritimă.

Dosar exploziv în Franța: petrolier rus interceptat, foști membri Wagner la bord, suspiciuni de spionaj
Primul premier declarat homosexual al Olandei a depus jurământul. Va avea un mandat greu
Internațional

Primul premier declarat homosexual al Olandei a depus jurământul. Va avea un mandat greu

Rob Jetten a depus luni jurământul în funcția de prim-ministru al Olandei, devenind cel mai tânăr șef de guvern din istoria țării. Liderul în vârstă de 38 de ani este, totodată, primul premier provenit din partidul de centru D66 și primul prim-ministru olandez declarat homosexual. Ceremonia de învestire a avut loc la Palatul Huis ten Bosch din Haga, sub conducerea regelui Willem-Alexander, la aproape patru luni după alegerile anticipate. O coaliție minoritară într-un parlament fragmentat Rob Jetten a format un guvern de coaliție împreună cu creștin-democrații conservatori din CDA și cu VVD, partid de dreapta. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Cele trei formațiuni dețin 66 de locuri din totalul de 150 din camera inferioară a parlamentului, ceea ce transformă executivul într-un guvern minoritar. În aceste condiții, adoptarea legilor va depinde de sprijinul opoziției. Situația este complicată de fragmentarea legislativului, unde aproape o treime dintre mandate aparțin partidelor radicale de extremă dreapta. Olanda are o experiență limitată cu guverne minoritare, iar sondajele arată că peste două treimi dintre cetățeni sunt sceptici că noua coaliție va reuși să ducă la capăt un mandat complet de patru ani. Victoria surprinzătoare a partidului D66 Partidul D66, condus de Jetten, este o formațiune social-liberală și pro-europeană care a pus în centrul campaniei politica climatică, accesul la locuințe și o abordare mai fermă privind migrația. La alegerile din 29 octombrie, D66 a obținut o victorie surprinzătoare, devansând la limită Partidul Libertății (PVV), formațiune populistă de extremă dreapta condusă de Geert Wilders. Primele măsuri: reduceri sociale și investiții în apărare Noul executiv a anunțat deja un pachet de măsuri care include reduceri semnificative de cheltuieli în sistemele de asistență socială și sănătate. În paralel, guvernul promite investiții suplimentare de miliarde de euro în domeniul apărării. Aceste decizii vin într-un context politic instabil, după prăbușirea precedentului guvern condus de Dick Schoof, care a rezistat doar 11 luni. Criza politică ce a dus la schimbarea guvernului Executivul anterior, în care era implicat și PVV, s-a destrămat după ce Geert Wilders și-a retras sprijinul pe fondul unui conflict privind legislația azilului. Ulterior, partidele mainstream au exclus o nouă colaborare cu liderul populist, iar grupul său parlamentar s-a confruntat cu tensiuni interne. Acest context a deschis calea formării noii coaliții conduse de Rob Jetten. Viața personală a noului premier Rob Jetten este logodit cu Nicolas Keenan, jucător argentinian de hochei pe iarbă cu două participări la Jocurile Olimpice. În prezent, Keenan evoluează la clubul olandez HC Klein Zwitserland.

Putin a început deja al treilea război mondial și trebuie oprit, spune Zelenski
Internațional

Putin a început deja al treilea război mondial și trebuie oprit, spune Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu acordat BBC că, în opinia sa, Vladimir Putin a declanșat deja al treilea război mondial. Declarația a fost făcută la Kiev, înainte de marcarea a patru ani de la invazia rusă din 24 februarie 2022, liderul ucrainean subliniind că Ucraina încearcă să împiedice extinderea conflictului la scară globală. Zelenski: conflictul depășește granițele Ucrainei Potrivit președintelui ucrainean, Rusia urmărește să impună un model de viață diferit la nivel global și să schimbe ordinea internațională. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei În acest context, Zelenski consideră că războiul nu mai este doar regional, ci parte a unei confruntări mai largi. El a precizat că există diferențe de opinie între liderii occidentali privind riscul unui conflict mondial, însă susține că acțiunile Kremlinului indică deja această direcție. Garanții de securitate pe termen lung din partea SUA Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate solide și de durată, care să nu depindă de schimbările politice din Statele Unite. Liderul de la Kiev a subliniat rolul instituțiilor americane, inclusiv al Congresului, în asigurarea unui sprijin stabil pentru Ucraina. Potrivit acestuia, securitatea țării trebuie gândită pe termen lung, pentru a preveni noi agresiuni și pentru a proteja procesul democratic. Obiectiv strategic: revenirea la frontierele din 1991 Președintele ucrainean a reiterat că obiectivul final rămâne recucerirea tuturor teritoriilor ocupate și revenirea la granițele stabilite după independența din 1991. Totuși, el a admis că acest scenariu nu este posibil imediat, din cauza costurilor umane și militare foarte ridicate. Zelenski a subliniat că Ucraina nu dispune de suficiente resurse și arme pentru o ofensivă rapidă, iar succesul depinde în mare măsură de sprijinul partenerilor internaționali. Refuzul cedării de teritorii și impactul intern Liderul ucrainean a respins ideea cedării unor regiuni parțial ocupate, precum Donețk, Herson și Zaporojie. În opinia sa, renunțarea la aceste teritorii ar însemna abandonarea populației locale și ar provoca diviziuni în societate. El a insistat că integritatea teritorială rămâne un principiu central al strategiei Kievului. Alegeri, legitimitate și legea marțială În interviu, Zelenski a lăsat deschisă posibilitatea organizării unor noi alegeri prezidențiale, însă a subliniat că acestea ar necesita garanții de securitate pentru a preveni manipularea. Mandatul său a fost prelungit în baza legii marțiale, care interzice alegerile pe timp de război. Declarațiile vin în contextul în care Moscova contestă legitimitatea liderului ucrainean, în timp ce comunitatea internațională continuă să îl recunoască drept președinte al Ucrainei.

Patru ani de război în Ucraina. Drepturile omului, doar o glumă pentru invadatorii ruși
Internațional

Patru ani de război în Ucraina. Drepturile omului, doar o glumă pentru invadatorii ruși

La patru ani de la invazia la scară largă a Ucrainei, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului (HRMMU) avertizează că încălcările drepturilor omului se intensifică, iar riscurile pentru civili cresc constant. Un raport recent indică o deteriorare vizibilă a protecției populației, în contextul atacurilor continue asupra infrastructurii și al escaladării violenței. Creștere semnificativă a victimelor civile Potrivit HRMMU, numărul civililor uciși și răniți a crescut anual, iar în 2025 totalul victimelor a fost cu 31% mai mare decât în 2024 și cu 70% peste nivelul din 2023. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei De la începutul invaziei, peste 15.000 de civili au murit și mai mult de 41.000 au fost răniți, inclusiv sute de copii. Majoritatea victimelor au fost înregistrate pe teritoriul controlat de Ucraina, în special în zonele de front, unde utilizarea rachetelor, dronelor și munițiilor de tip loitering a contribuit la creșterea numărului de victime. Atacurile asupra infrastructurii energetice agravează criza umanitară Raportul ONU evidențiază că atacurile repetate ale forțelor ruse asupra infrastructurii energetice au provocat întreruperi extinse de electricitate, apă și încălzire. În iarna 2025–2026, milioane de ucraineni au avut acces la energie doar câteva ore pe zi, iar mii de clădiri au rămas fără încălzire în condiții de temperaturi negative. Ucraina a pierdut mai mult de jumătate din capacitatea de generare a energiei electrice pe care o avea înainte de invazie, ceea ce a accentuat dificultățile populației civile. Acuzații grave privind tortura, execuțiile și violența sexuală HRMMU documentează încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, inclusiv tortură, rele tratamente, execuții ale prizonierilor de război și violență sexuală. Majoritatea cazurilor raportate vizează autoritățile ruse, însă misiunea ONU a semnalat și abuzuri comise de partea ucraineană, în special în etapele inițiale ale capturării prizonierilor. Datele arată că un procent covârșitor dintre prizonierii ucraineni eliberați au relatat episoade de tortură, iar sute de civili au fost executați sau au murit în detenție în zonele ocupate. Controlul în teritoriile ocupate și restrângerea libertăților În zonele ocupate, autoritățile ruse sunt acuzate că impun sistemele administrative și juridice ale Federației Ruse, obligă populația să obțină cetățenie rusă și restricționează libertatea de exprimare, religia și activitatea media. Raportul menționează amenzi, condamnări penale și presiuni asupra jurnaliștilor și grupurilor religioase. De asemenea, au fost semnalate deportări, transferuri forțate de copii și confiscări de proprietăți, considerate încălcări ale dreptului internațional. Probleme privind drepturile omului și în zonele controlate de Ucraina Misiunea ONU subliniază că și autoritățile ucrainene au fost criticate pentru tratamentul unor prizonieri de război, pentru condamnări legate de colaborare și pentru restricții care afectează libertatea religioasă și drepturile minorităților. Unele verdicte nu ar respecta standardele internaționale, în special în cazurile persoanelor care au acționat sub constrângerea ocupației. Au fost semnalate și condamnări ale persoanelor care au invocat obiecția de conștiință față de serviciul militar. ONU cere responsabilitate și acces la justiție pentru victime HRMMU solicită intensificarea eforturilor pentru tragerea la răspundere a autorilor încălcărilor și pentru garantarea accesului victimelor la justiție, despăgubiri și aflarea adevărului. Potrivit conducerii misiunii, invazia a generat o listă extinsă de încălcări ale drepturilor omului, fără progrese suficiente în prevenirea abuzurilor sau sancționarea responsabililor. Misiunea ONU continuă să monitorizeze situația și să publice rapoarte periodice privind impactul războiului asupra populației civile și respectarea dreptului internațional în Ucraina.

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia: contract secret de 500 milioane de euro dezvăluit de Financial Times
Internațional

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia: contract secret de 500 milioane de euro dezvăluit de Financial Times

Iranul a semnat un contract confidențial de armament cu Rusia, estimat la aproximativ 500 de milioane de euro, pentru achiziția de lansatoare portabile și rachete sol-aer avansate. Informațiile au fost publicate de Financial Times, care citează documente rusești scurse și surse familiarizate cu acordul. Ce prevede contractul militar dintre Iran și Rusia Potrivit documentelor consultate de publicația britanică, acordul a fost semnat în decembrie la Moscova și vizează livrarea a 500 de lansatoare portabile de tip Verba și a 2.500 de rachete 9M336. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Livrările ar urma să fie realizate în trei tranșe, programate pentru perioada 2027–2029, ceea ce indică o cooperare militară pe termen mediu între cele două state. Contractul a fost negociat între exportatorul rus de armament Rosoboronexport și reprezentantul la Moscova al Ministerului iranian al Apărării și Logisticii Forțelor Armate (MODAFL). Teheranul a cerut oficial sistemele în 2025 Conform informațiilor citate de Financial Times, Iranul a transmis solicitarea oficială pentru aceste sisteme antiaeriene în iulie 2025. Cu o lună înainte de solicitare, forțele americane au bombardat trei dintre principalele instalații nucleare iraniene, Washingtonul alăturându-se campaniei militare desfășurate de Israel împotriva Iranului. Efectele atacurilor asupra programului nuclear iranian Președintele Donald Trump a susținut la acel moment că infrastructura nucleară a Iranului a fost distrusă în urma bombardamentelor. Totuși, o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane a indicat că atacurile nu au eliminat capacitatea nucleară a Teheranului, ci au întârziat-o cu doar câteva luni. Parteneriat strategic fără garanții de apărare reciprocă Rusia și Iranul au semnat un tratat de parteneriat strategic, însă documentul nu include o clauză de apărare reciprocă. Cooperarea militară dintre cele două state continuă însă să se intensifice. Recent, o corvetă a marinei ruse a participat la exerciții navale comune cu nave iraniene în Golful Oman, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova.

Suspect înarmat, împușcat mortal în apropierea reședinței lui Trump. Bărbatul a fost identificat
Internațional

Suspect înarmat, împușcat mortal în apropierea reședinței lui Trump. Bărbatul a fost identificat

Un bărbat a fost împușcat mortal de forțele de ordine după ce a încercat să pătrundă ilegal în zona securizată a reședinței Mar-a-Lago, proprietatea președintelui american Donald Trump din West Palm Beach, Florida. Incidentul s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, în timp ce liderul american se afla la Washington. Suspect înarmat observat la intrarea proprietății Potrivit United States Secret Service, instituția responsabilă de protecția demnitarilor americani, un bărbat de aproximativ 20 de ani a fost observat în jurul orei 01:30 în apropierea intrării de nord a complexului. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Suspectul avea asupra sa o pușcă și o canistră de benzină, elemente care au determinat intervenția imediată a agenților. Purtătorul de cuvânt al Secret Service, Anthony Guglielmi, a confirmat că individul a fost împușcat după ce a pătruns în perimetrul securizat. Cum s-a desfășurat intervenția forțelor de ordine Într-o conferință de presă, șeriful comitatului Palm Beach, Ric Bradshaw, a explicat că agenții i-au cerut bărbatului să lase jos arma și canistra de combustibil. Suspectul ar fi abandonat canistra, însă a ridicat pușca în poziție de tragere. În acel moment, un polițist local și agenți ai Secret Service au deschis focul, neutralizând amenințarea. Bărbatul a murit pe loc, iar niciun agent nu a fost rănit. FBI a preluat ancheta Autoritățile nu au oferit inițial detalii despre identitatea sau motivația suspectului, dar au prezentat arma confiscată. Investigația a fost preluată de Federal Bureau of Investigation (FBI), care colectează probe și le solicită locuitorilor din zonă să verifice imaginile surprinse de camerele de supraveghere. Suspectul, identificat Potrivit mai multor surse citate de CBS News, bărbatul împușcat mortal a fost identificat drept Austin T. Martin, în vârstă de 21 de ani, din Cameron, Carolina de Nord. Autoritățile au precizat că tânărul avea asupra sa o pușcă și o canistră de combustibil în momentul pătrunderii în perimetru. Informațiile preliminare indică faptul că ar fi reușit să intre în complex în momentul în care un invitat ieșea din proprietate. Familia îl declarase dispărut înainte de incident Conform CBS News, familia lui Austin T. Martin îl raportase dispărut cu o zi înainte, detaliu care ridică întrebări privind starea sa și motivele deplasării spre Florida. Anchetatorii analizează traseul parcurs de suspect din Carolina de Nord până la Mar-a-Lago și verifică dacă arma ar fi fost achiziționată pe drum. Mar-a-Lago, din nou în centrul preocupărilor de securitate Incidentul readuce în atenție riscurile de securitate care vizează liderii politici americani. În timpul campaniei prezidențiale din 2024, Donald Trump a fost ținta a două tentative de asasinat, una dintre ele având loc chiar pe terenul său de golf din West Palm Beach.

Danemarca respinge inițiativa lui Trump de a trimite o navă-spital în Groenlanda: Nu există o criză medicală
Internațional

Danemarca respinge inițiativa lui Trump de a trimite o navă-spital în Groenlanda: Nu există o criză medicală

Ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a reacționat la anunțul președintelui american Donald Trump privind trimiterea unei nave-spital în Groenlanda, afirmând că teritoriul arctic, parte a Regatului Danemarcii, nu se confruntă cu o criză medicală care să justifice o astfel de intervenție. Danemarca: Sistemul medical din Groenlanda funcționează Într-o intervenție la televiziunea daneză DR, Troels Lund Poulsen a subliniat că populația groenlandeză are acces la servicii medicale adecvate, atât la nivel local, cât și în Danemarca, atunci când este necesar tratament specializat. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte „Populația groenlandeză primește îngrijirile medicale de care are nevoie. Le primește fie în Groenlanda, fie, dacă este nevoie de tratament special, în Danemarca. Nu este deci cazul să fie nevoie de o inițiativă sanitară specială în Groenlanda”, a declarat ministrul. Oficialul a sugerat că inițiativa americană nu reflectă o necesitate reală din teren, ci mai degrabă dinamica politică actuală. Trump vrea să trimită nava-spital Președintele american a transmis sâmbătă, pe rețeaua sa Truth Social, că Statele Unite intenționează să trimită în Groenlanda o navă-spital „grozavă”, care ar urma să ofere îngrijiri medicale persoanelor bolnave care, potrivit lui, nu sunt tratate corespunzător. Trump a precizat că operațiunea este deja în curs și că se desfășoară în coordonare cu Jeff Landry, desemnat în decembrie emisar special al SUA pentru Groenlanda. Mesajul liderului american a stârnit rapid reacții în Europa, unde inițiativa a fost privită ca un nou semnal al interesului strategic al Washingtonului pentru regiune. Care este situația sistemului sanitar din Groenlanda Groenlanda are o populație de aproximativ 57.000 de locuitori și nu a raportat în ultima perioadă probleme medicale majore care să necesite desfășurarea unei nave-spital. Sistemul public de sănătate include clinici locale și spitalul Regina Ingrid din capitala Nuuk, destinat cazurilor complexe. Pentru tratamente foarte specializate, pacienții sunt evacuați ocazional în Danemarca. În întregul regat danez, inclusiv în teritoriul autonom arctic, accesul la servicii medicale este gratuit. La începutul acestei luni, autoritățile groenlandeze au semnat un acord cu Copenhaga pentru îmbunătățirea tratamentului pacienților transferați pe continent. „Noua normalitate” în politica internațională Troels Lund Poulsen a remarcat că Donald Trump transmite frecvent mesaje scurte despre Groenlanda, considerând acest stil de comunicare drept „expresia noii normalități instalate în politica internațională”. În ultimele săptămâni, președintele american a reluat ideea anexării Groenlandei la Statele Unite, o poziție care a tensionat relațiile transatlantice. Mai multe state europene, inclusiv Germania, Regatul Unit și Franța, și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca și Groenlanda, respingând ferm posibilitatea ca insula arctică să devină teritoriu american.

Somaliland, stat recunoscut de Israel, curtează SUA cu minerale rare și baze militare: regiunea, miză strategică la Marea Roșie
Internațional

Somaliland, stat recunoscut de Israel, curtează SUA cu minerale rare și baze militare: regiunea, miză strategică la Marea Roșie

Somaliland, regiune care și-a proclamat independența față de Somalia în 1991, încearcă să își consolideze relațiile internaționale propunând Statelor Unite acces privilegiat la resursele sale minerale și posibilitatea înființării unor baze militare pe teritoriul său. Somaliland caută sprijinul SUA prin resurse și cooperare militară Ministrul președinției din Somaliland, Khadar Hussein Abdi, a declarat că autoritățile sunt dispuse să ofere exclusivități miniere Statelor Unite și să permită instalarea unor facilități militare americane. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Potrivit oficialului, administrația locală este deschisă unei cooperări strategice extinse cu Washingtonul, mizând pe interesul global pentru mineralele rare și poziția geografică a regiunii. Subsol bogat în minerale critice pentru tehnologie Ministerul energiei și minereurilor din Somaliland susține că teritoriul dispune de rezerve importante de litiu, tantal și niobiu, elemente esențiale pentru industria bateriilor, electronice și tehnologii avansate. Deși nu există încă studii complete privind cantitățile disponibile, resursele sunt considerate strategice și ar putea transforma regiunea într-un actor relevant pe piața globală a materiilor prime critice. Deschidere și către Israel pentru exploatarea resurselor Președintele Somaliland, Abdirahman Mohamed Abdullahi, cunoscut ca Irro, a menționat recent posibilitatea acordării unui acces privilegiat Israelului la resursele minerale. Israelul a devenit prima țară care a recunoscut Somaliland ca stat, în decembrie anul trecut, un pas care a sporit vizibilitatea internațională a regiunii. În schimb, guvernul Somaliei continuă să considere Somaliland parte a teritoriului național și nu recunoaște independența autoproclamată. Poziție strategică la una dintre cele mai importante rute maritime Somaliland este situat la intrarea în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, punct cheie care leagă Oceanul Indian de Canalul Suez și una dintre cele mai aglomerate rute comerciale din lume. Regiunea se află în vecinătatea Djibouti, unde Statele Unite au deja o bază militară importantă. De cealaltă parte a strâmtorii se află Yemenul, de unde rebelii Houthi susținuți de Iran au lansat atacuri asupra navelor și Israelului, amplificând tensiunile din zonă.

Tarifele lui Trump au lovit în principal economia SUA, avertizează un oficial al Băncii Centrale Europene
Internațional

Tarifele lui Trump au lovit în principal economia SUA, avertizează un oficial al Băncii Centrale Europene

Tarifele vamale impuse de administrația Donald Trump au fost suportate în mare parte de economia Statelor Unite, potrivit guvernatorului Băncii Italiei, Fabio Panetta, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Declarațiile au fost făcute la forumul anual Assiom-Forex și evidențiază efectele complexe ale politicilor comerciale asupra inflației și fluxurilor globale de comerț. Costul tarifelor, transferat către firme și consumatori Fabio Panetta a explicat că exportatorii străini au suportat doar o parte redusă din impactul tarifelor, estimată la aproximativ 10%. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte În schimb, povara principală a fost absorbită inițial de marjele de profit ale companiilor americane. Ulterior, costurile au fost transferate parțial către consumatori, care în prezent suportă aproximativ jumătate din efectele tarifelor asupra prețurilor. Potrivit oficialului BCE, aceste măsuri au contribuit cu puțin peste jumătate de punct procentual la inflația din SUA, care rămâne peste ținta Rezervei Federale. Reconfigurarea comerțului global după tarifele SUA Panetta a subliniat că politicile comerciale protecționiste au dus la schimbări majore în fluxurile comerciale internaționale. Printre cele mai vizibile efecte se numără: – reducerea importurilor americane din China – creșterea importurilor din state terțe precum Mexic, Vietnam și Taiwan – consolidarea prezenței Chinei pe piețe alternative Oficialul a avertizat că economia globală este profund interdependentă, iar izolarea comercială nu reprezintă o strategie sustenabilă pe termen lung. SUA rămân dominante, dar depind de Europa Deși Statele Unite își mențin poziția dominantă în domenii strategice precum tehnologia, apărarea și finanțele internaționale, Panetta a subliniat că relația economică cu Europa este esențială. Europa absoarbe aproximativ o cincime din exporturile americane de bunuri și 40% din exporturile de servicii, generează o treime din profiturile externe ale multinaționalelor americane și deține volume importante de titluri de stat ale SUA. Aceste date indică o interdependență economică puternică între cele două blocuri. Zona euro: instituții solide, dar integrare incompletă Referindu-se la economia zonei euro, guvernatorul Băncii Italiei a arătat că Uniunea dispune de instituții puternice, însă integrarea economică și financiară rămâne incompletă. Panetta a reiterat ideea introducerii unui activ comun sigur, precum obligațiunile suverane europene, care ar putea finanța bunuri publice comune și ar oferi investitorilor un reper sigur și lichid, stimulând integrarea financiară. Politica monetară trebuie să rămână flexibilă În ceea ce privește inflația, oficialul BCE a avertizat că riscurile sunt prezente în ambele direcții — atât de creștere, cât și de scădere. În acest context, politica monetară trebuie să rămână flexibilă și bazată pe evaluarea datelor economice și a perspectivelor pe termen mediu. Lovitură juridică pentru tarifele lui Trump Discuția despre impactul tarifelor vine într-un moment sensibil pentru administrația americană. Curtea Supremă a anulat recent cea mai mare parte a tarifelor introduse anul trecut, stabilind că președintele și-a depășit autoritatea invocând o lege privind puterile de urgență. Ca reacție, Donald Trump a anunțat un tarif global de 10% și a promis noi investigații comerciale care ar putea deschide calea unor măsuri suplimentare asupra importurilor.

Ungaria blochează al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei. Budapesta invocă disputa energetică cu Ucraina
Internațional

Ungaria blochează al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei. Budapesta invocă disputa energetică cu Ucraina

Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, invocând decizia Ucrainei de a opri tranzitul țițeiului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba. Declarația a fost făcută de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, înaintea reuniunii Consiliului miniștrilor de externe ai UE. Ungaria anunță veto asupra noilor sancțiuni UE Șeful diplomației ungare a transmis, într-un mesaj public, că țara sa nu va susține adoptarea noului pachet de sancțiuni programat pentru discuție la reuniunea miniștrilor de externe. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Potrivit lui Peter Szijjarto, decizia este direct legată de blocarea de către Ucraina a livrărilor de petrol rusesc către Ungaria. Oficialul a precizat că Budapesta nu va permite adoptarea unor decizii importante pentru Kiev atât timp cât tranzitul țițeiului prin oleoductul Drujba rămâne restricționat. Disputa energetică cu Ucraina, motivul blocajului Ungaria depinde în mare măsură de importurile de petrol prin infrastructura energetică moștenită din perioada sovietică, iar oleoductul Drujba reprezintă una dintre principalele rute de aprovizionare. Blocarea tranzitului a generat tensiuni între Budapesta și Kiev, transformând problema energetică într-un instrument de negociere la nivel european. UE încearcă să adopte noi măsuri împotriva Rusiei Rusia este deja vizată de multiple sancțiuni europene impuse după invazia care a declanșat războiul din Ucraina în urmă cu patru ani. Noul pachet ar urma să extindă presiunea economică și să limiteze capacitatea Moscovei de a continua conflictul. Înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a declarat că statele membre vor încerca să ajungă la un acord pentru introducerea unor măsuri suplimentare. Totuși, mai mulți diplomați europeni au semnalat că nu există încă consens între cele 27 de state asupra conținutului pachetului. Bruxelles: sancțiunile afectează economia Rusiei Kaja Kallas a susținut că sancțiunile deja adoptate au un impact semnificativ asupra economiei ruse și reduc capacitatea Moscovei de a susține efortul de război. Potrivit oficialului european, fiecare nou set de măsuri limitează și mai mult resursele disponibile Rusiei, motiv pentru care Bruxellesul încearcă să mențină unitatea statelor membre.

Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak
Internațional

Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak

Cum arată viitorul războiului: „Dronele au schimbat natura războiului. La Conferința de securitate de la München, Zelensky mi-a spus că 80% din victimele pe care Ucraina le provoacă rușilor provin de la vehicule fără pilot”, i-a spus președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky fostului premier Rishi Sunak la conferința de securitate de la Munchen.  Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak „Zelensky vrea să arate și ce pot face dronele Ucrainei, atât în ofensivă, cât și în defensivă. El știe că arta războiului cu drone este unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care Kievul le poate oferi aliaților săi (...)  Poate că cea mai remarcabilă evoluție în acest război este faptul că Ucraina, o țară fără marină militară, a respins flota rusă din Marea Neagră înapoi în port. Acest lucru a permis Ucrainei să reia exporturile de cereale, aducând resurse vitale pentru efortul de război. Cu mare satisfacție, Zelensky m-a informat săptămâna trecută că aceste exporturi sunt acum de fapt mai mari decât erau înainte de invazie (...) O prioritate trebuie să fie consolidarea apărării NATO prin crearea unui zid de drone în țările baltice. Este imperativ să putem scala și producția: în Ucraina se utilizează 10.000 de drone pe zi. Nu este atât de simplu precum stocarea lor. Ritmul de adaptare înseamnă că aceste drone pot deveni depășite în termen de trei luni. Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat din Ucraina este necesitatea ca procesele de fabricație să fie iterative și să răspundă la feedback-ul în timp real de pe câmpul de luptă: de exemplu, schimbarea unghiurilor camerei pe baza datelor de pe linia frontului pentru a permite dronelor să coboare mai abrupt”, explică Sunak într-un comentariu pentru Sunday Times.  Fostul premier britanic relatează despre o fabrică pregătită să fie asamblată oriunde și ai cărei muncitori pot fi pregătiți în 48 de ore.  „Ucraina demonstrează cât de vital este acest tip de producție: a trecut de la 800.000 de drone în 2023 la peste patru milioane anul trecut, mai mult decât toate țările NATO la un loc”, mai arată Sunak. 

O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte
Internațional

O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte

O ucraineancă de 25 de ani, Victoriia Honcharuk, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors în țara ei ca să salveze răniții, relatează Sunday Times. Acum, ea a condus delegația militară a Ucrainei la conferința de securitate de la Munchen și le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Honcharuk a aplicat, la 15 ani, pentru o bursă la un liceu din SUA, ulterior a studiat la o universitate din California și, după absolvire a fost angajată la Morgan Stanley. Însă, când a izbucnit războiul din Ucraina, a decis să se întoarcă, a făcut un curs de o săptămână în „medicină tactică” și a fost trimisă pe front.  O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții Sora ei are 30 de ani, a luptat în trupele de asalt și acum face conduce o unitate de informații. Deși fac parte din serviciul militar activ, ele conduc și un think-tank, Insula Șerpilor, care testează dronele/roboții tereștri, tot mai folosiți pe câmpul de luptă. „Luna aceasta, Honcharuk a condus delegația militară a Ucrainei la conferința de securitate de la München. Acolo, ea s-a bazat pe experiența sa directă cu privire la modul în care dronele au schimbat acest război de înaltă tehnologie pentru a discuta cu aliații occidentali și companiile de apărare despre nevoile unităților de pe linia frontului, inclusiv radare 3D pentru detectarea dispozitivelor aeriene și sprijinirea dezvoltării vehiculelor terestre fără pilot (UGV) — dispozitive robotizate controlate de la distanță care pot ajunge în locuri prea periculoase pentru oameni. Acestea pot fi utilizate pentru a livra muniție și a evacua răniții. Mai presus de toate, ea a cerut ajutor pentru detectarea dronelor rusești cu fibră optică. «Este ceva personal», a spus ea. «Până nu rezolvăm această problemă, munca mea ca medic de luptă este inutilă». (...) Echipa lui Honcharuk se concentrează acum pe detectarea dronelor cu fibră optică. Oriunde în raza de zece mile de linia frontului, există fibre strălucitoare întinse de-a lungul copacilor și clădirilor și peste câmpuri ca niște pânze de păianjen, în timp ce în orașul asediat Pokrovsk, străzile sunt pline de ele. «Nu avem nicio modalitate de a urmări aceste drone cu fibră optică, astfel încât ele transformă zone întinse în zone interzise, prea periculoase pentru realimentare, rotația trupelor sau evacuări medicale», a explicat ea. Știind că s-ar putea să nu fie salvați dacă sunt răniți, moralul trupelor este foarte afectat”, relatează Sunday Times.     

Atac terorist lângă un centru comercial din Liov: exploziile au ucis o polițistă și au rănit zeci de persoane
Internațional

Atac terorist lângă un centru comercial din Liov: exploziile au ucis o polițistă și au rănit zeci de persoane

O polițistă în vârstă de 23 de ani a fost ucisă, iar peste 20 de persoane au fost rănite în urma unui atac produs în noaptea de sâmbătă spre duminică în orașul ucrainean Liov. Incidentul a avut loc în apropierea unui centru comercial și este investigat de autorități ca posibil atentat terorist. Două explozii în apropierea unui centru comercial Potrivit primarului Liovului, Andrii Sadovîi, în zonă s-a auzit inițial o explozie. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor După sosirea echipajelor de poliție la fața locului, s-a produs o a doua deflagrație. În urma celei de-a doua explozii, o tânără polițistă a murit, iar numeroși civili au fost răniți. Primarul: „Este, fără îndoială, un atac terorist” Edilul orașului a calificat incidentul drept un atac terorist și a precizat că mai multe victime au primit îngrijiri medicale, unele fiind în stare gravă. Primarul a transmis condoleanțe familiei polițistei decedate și a anunțat că forțele de ordine desfășoară cercetări pentru stabilirea circumstanțelor și identificarea responsabililor. Poliția ucraineană confirmă incidentul Poliția Națională a Ucrainei a confirmat producerea atacului și a precizat că explozia principală s-a produs după sosirea echipajului de poliție la fața locului. Această succesiune a evenimentelor ridică suspiciunea unei acțiuni deliberate care ar fi vizat intervenția forțelor de ordine. Bombe artizanale, principala ipoteză a anchetei Potrivit informațiilor preliminare, cele două explozii ar fi fost provocate de dispozitive explozive improvizate. Autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili cine se află în spatele atacului și dacă incidentul are legături cu alte acțiuni similare din Ucraina.

Pakistanul bombardează tabere suspectate de terorism în Afganistan. Kabul amenință cu ripostă
Internațional

Pakistanul bombardează tabere suspectate de terorism în Afganistan. Kabul amenință cu ripostă

Pakistanul a anunțat că a lansat atacuri aeriene asupra unor obiective din Afganistan, potrivit unui comunicat datat 21 februarie și făcut public abia duminică dimineață. Operațiunea are loc pe fondul acuzațiilor Islamabadului că atentate recente din Pakistan ar fi fost organizate de militanți care operează de pe teritoriul afgan. Raiduri aeriene în Afganistan, soldate cu victime civile După anunțul oficial al Pakistanului, autorități locale afgane au transmis că loviturile aeriene au provocat moartea a cel puțin 18 civili, printre care și copii. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Detaliile privind zonele lovite și amploarea distrugerilor rămân limitate, însă incidentul riscă să amplifice tensiunile deja existente între cele două state vecine. Islamabadul acuză militanți susținuți din Afganistan Atacurile aeriene au fost prezentate de guvernul pakistanez drept o reacție la o serie de atentate sinucigașe cu bombă produse pe teritoriul Pakistanului. Autoritățile de la Islamabad susțin că aceste atacuri au fost comise de talibanii pakistanezi, care ar acționa din Afganistan și ar primi ordine de la conducerea lor aflată acolo. Pakistanul invocă „dovezi concludente” Ministerul pakistanez al Apărării a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că deține „dovezi concludente” privind implicarea talibanilor pakistanezi în atentatele recente. Potrivit comunicatului, unele dintre atacuri au avut loc chiar în perioada premergătoare Ramadanului, luna sfântă pentru musulmani, ceea ce a amplificat presiunea asupra autorităților pakistaneze de a răspunde militar. Tabere și ascunzători ale militanților, printre țintele lovite Islamabadul afirmă că raidurile au vizat șapte locații din Afganistan — descrise drept tabere și ascunzători ale militanților — selectate pe baza unor informații de intelligence. Operațiunea a fost prezentată drept o acțiune de autoapărare menită să reducă capacitatea grupărilor armate de a lansa noi atacuri pe teritoriul pakistanez. Talibanii afgani condamnă atacurile și amenință cu ripostă Ministerul Apărării de la Kabul, condus de talibanii afgani, a condamnat loviturile aeriene ale Pakistanului și a avertizat că va urma o reacție. Autoritățile afgane au anunțat că răspunsul va fi „adecvat și proporțional”, semnalând riscul unei escaladări militare între cele două țări într-o regiune deja marcată de instabilitate și violență.

Temeri după anunțul lui Trump: o navă-spital americană ar fi „în drum” spre Groenlanda
Internațional

Temeri după anunțul lui Trump: o navă-spital americană ar fi „în drum” spre Groenlanda

Statele Unite intenționează să trimită o navă-spital în Groenlanda, a anunțat sâmbătă președintele american Donald Trump. Declarația a fost făcută pe platforma sa Truth Social, deși sistemul medical din Groenlanda nu a semnalat urgențe majore. Donald Trump: „Nava este pe drum” Donald Trump a transmis că o navă-spital americană va ajunge în Groenlanda pentru a oferi îngrijiri medicale populației locale. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Potrivit mesajului său, vasul ar urma „să îi îngrijească pe mulți oameni care sunt bolnavi și nu sunt tratați acolo”. Președintele a adăugat că nava este „grozavă” și că deplasarea acesteia este deja în curs, fără a oferi detalii suplimentare privind calendarul exact al misiunii sau scopul operațional. Anunțul vine pe fondul disputelor privind statutul Groenlandei Inițiativa este făcută după ce Trump a reluat, în ultimele săptămâni, ideea anexării Groenlandei, teritoriu autonom aparținând Danemarcei, la Statele Unite. Declarațiile au provocat reacții ferme din partea aliaților europeni. Germania, Regatul Unit și Franța și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca și autoritățile groenlandeze, respingând categoric posibilitatea transformării insulei arctice într-un teritoriu american. Ce sunt navele-spital ale Marinei SUA Marina militară americană dispune de două nave-spital, fiecare cu aproximativ 100 de paturi, dintre care circa 80 sunt destinate terapiei intensive. Acestea sunt mobilizate, de regulă, în situații de urgență majoră, dezastre naturale precum cutremurele sau uraganele, dar și pentru sprijin medical intern, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19. Navele pot funcționa ca spitale complete, însă necesită mobilizarea unui personal numeros, ceea ce face ca desfășurarea completă să nu poată fi realizată imediat. Sistemul medical din Groenlanda nu a semnalat urgențe majore Groenlanda are o populație de aproximativ 57.000 de locuitori și nu a raportat recent nevoi medicale semnificative care să justifice intervenția unei nave-spital. Sistemul de sănătate public include o rețea de clinici locale și spitalul Regina Ingrid din Nuuk, unde sunt tratate cazurile complexe. În situațiile grave, pacienții sunt evacuați periodic către Danemarca pentru îngrijiri specializate. Lipsă de claritate privind coordonarea misiunii Până în prezent, nu este clar dacă desfășurarea navei-spital a fost coordonată cu guvernul danez sau cu autoritățile autonome groenlandeze. De asemenea, nu au fost oferite informații despre durata misiunii sau obiectivele concrete ale acesteia. În plus, navele-spital sunt menținute, în mod obișnuit, cu echipaje reduse atunci când nu sunt în operațiuni, ceea ce înseamnă că mobilizarea completă a personalului medical și tehnic necesită timp.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră