joi 26 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

Parlamentul ucrainean studiază posibilitatea alegerilor prezidențiale în război

Parlamentul Ucrainei ia în calcul formarea unui grup de lucru care să analizeze posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale chiar și în condițiile legii marțiale. Inițiativa vine după ce președintele Volodimir Zelenski a reacționat la criticile venite din partea Washingtonului privind lipsa unui calendar electoral. Anunțul făcut de partidul prezidențial în Rada Supremă Șeful grupului parlamentar al partidului prezidențial, David Arahamia, a anunțat pe Telegram că procesul de constituire a grupului de lucru este în desfășurare. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Potrivit acestuia, presa va fi informată în curând cu privire la data și ora primei întâlniri. Discuțiile vor avea loc în cadrul Rada Supremă, cu participarea mai multor structuri instituționale și politice. Cine va participa la discuțiile privind alegerile La consultări vor lua parte membri ai comisiei parlamentare pentru organizarea puterilor statului, autonomie locală și dezvoltare regională, reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, ai Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, precum și organizații ale societății civile implicate în procesele electorale. Scopul întâlnirilor este evaluarea cadrului legal și a condițiilor practice necesare pentru organizarea unui scrutin prezidențial în contextul actual. Comisia Electorală: Legea interzice alegerile în timp de război Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Serghei Dubovik, a declarat că legislația ucraineană interzice în mod explicit organizarea alegerilor în timpul războiului. Potrivit acestuia, cadrul normativ actual este conceput exclusiv pentru perioade de pace, ceea ce impune o eventuală revizuire legislativă înainte de orice demers electoral. Necesitatea modificării legislației electorale Serghei Dubovik a subliniat că, chiar și în ipoteza ridicării legii marțiale sau a unui armistițiu, ar fi necesare modificări legislative care să țină cont de specificul organizării alegerilor după un conflict armat. Decizia aparține Parlamentului, care ar trebui să elaboreze o foaie de parcurs clară și un proiect de lege corespunzător. Provocări logistice majore pentru organizarea votului Printre principalele dificultăți menționate se numără participarea celor aproximativ 33 de milioane de cetățeni ucraineni înregistrați pe listele electorale. Dintre aceștia, între cinci și șapte milioane și jumătate se află în prezent în străinătate, iar circa 1,4 milioane nu au o adresă cunoscută. La acestea se adaugă persoanele strămutate intern și militarii aflați pe front, ceea ce complică semnificativ organizarea procesului electoral. Riscuri de securitate și necesitatea garanțiilor internaționale Vicepreședintele Comisiei Electorale a atras atenția și asupra riscurilor de securitate, inclusiv posibilitatea bombardamentelor în ziua alegerilor și pericolul pentru viața alegătorilor. În acest context, el a subliniat importanța unor garanții internaționale solide pentru desfășurarea în siguranță a votului. Poziția lui Zelenski față de organizarea alegerilor Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că nu exclude organizarea alegerilor prezidențiale, în pofida legii marțiale, dacă Parlamentul identifică o soluție legală și dacă aliații Ucrainei se angajează să garanteze securitatea procesului electoral. În același timp, el a recunoscut că organizarea alegerilor nu ar fi posibilă în teritoriile ocupate ilegal de Rusia.

Ucraina, alegeri prezidențiale sub lege marțială (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Dosarul Epstein, acuzații de cenzură (sursa: NBC)
Internațional

Dosarul Epstein reaprinde controversele în SUA: acuzații de cenzură și documente masiv editate

Departamentul Justiției al SUA a respins duminică acuzațiile potrivit cărora ar fi cenzurat informații sensibile despre președintele Donald Trump în controversatul dosar Epstein. Reacția vine pe fondul criticilor tot mai dure legate de publicarea parțială și masiv editată a documentelor anchetei. Todd Blanche: „Nu protejăm pe nimeni” Todd Blanche, numărul doi din Departamentul Justiției și fost avocat personal al lui Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru NBC că instituția nu cenzurează informații care îl privesc pe actualul președinte. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Oficialul a subliniat că orice decizie de retragere sau editare a documentelor are legătură exclusiv cu protejarea victimelor. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul controverselor După luni de amânări, autoritățile americane au început să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente legate de cazul lui Jeffrey Epstein, finanțistul acuzat de exploatarea sexuală a peste o mie de tinere, inclusiv minore. Epstein, care a murit în detenție în 2019, era cunoscut pentru relațiile sale cu figuri politice de prim rang, inclusiv Donald Trump și fostul președinte democrat Bill Clinton. Documente incomplete și pagini integral cenzurate Deși legislația americană prevede publicarea integrală a dosarului, numeroase documente au fost difuzate într-o formă puternic editată. Un exemplu este un document de 119 pagini publicat complet înnegrit, fapt care a alimentat suspiciunile privind lipsa de transparență. Fotografii retrase și acuzații politice Controversa s-a amplificat după ce mai multe fotografii au fost retrase de pe site-ul Departamentului Justiției, inclusiv o imagine care arăta mai multe fotografii aranjate pe o piesă de mobilier, printre care una cu Donald Trump. Gestul a fost interpretat de unii politicieni drept o tentativă de protejare a președintelui. Reacții dure din partea democraților Congresmena democrată Jamie Raskin a declarat la CNN că aceste decizii ar urmări „ascunderea unor lucruri pe care, dintr-un motiv sau altul, Donald Trump nu vrea să le facă publice”. Todd Blanche a respins ferm aceste acuzații, afirmând că retragerea fotografiei s-a făcut după ce au apărut îngrijorări legate de identitatea și protejarea femeilor surprinse în imagine. Potrivit oficialului, decizia nu are nicio legătură cu Donald Trump și nu reprezintă o manevră politică.

General rus ucis într-un atentat la Moscova (sursa: RIC)
Internațional

Aruncat în aer la Moscova: generalul rus Sarvarov, șeful instrucției operaționale, ucis

Un general rus a murit luni dimineață într-un atentat cu bombă produs la Moscova, după ce un dispozitiv exploziv amplasat sub un autoturism a fost detonat. Potrivit autorităților ruse, victima este Fanil Sarvarov, în vârstă de 56 de ani. Cine era Fanil Sarvarov Comitetul de Investigații al Rusiei a precizat că Sarvarov deținea funcția de șef al departamentului de pregătire operațională din cadrul forțelor armate ruse. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Explozia a avut loc într-o parcare din apropierea unui bloc de locuințe din sudul orașului Moscova. Ancheta autorităților ruse Anchetatorii au fost trimiși imediat la fața locului, iar una dintre ipotezele analizate este implicarea serviciilor de informații din Ucraina. Până în acest moment, Kievul nu a oferit niciun comentariu oficial privind incidentul. Imagini de la locul exploziei Fotografiile surprinse în zonă arată un autoturism alb grav avariat, cu portierele smulse de suflul exploziei, înconjurat de alte mașini parcate. Deflagrația a avut loc într-o zonă rezidențială, ceea ce a amplificat îngrijorările legate de securitate. Atacuri repetate asupra oficialilor militari ruși De la declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, mai mulți oficiali militari de rang înalt au fost vizați de atacuri la Moscova. Printre aceștia se numără generalul Yaroslav Moskalik, ucis într-un atentat cu mașină-capcană în aprilie, și generalul Igor Kirillov, care a murit în decembrie 2024 după detonarea de la distanță a unui dispozitiv ascuns într-un scuter. Poziția Ucrainei privind atacurile țintite O sursă ucraineană a declarat ulterior pentru BBC că moartea lui Igor Kirillov ar fi fost provocată de serviciile de securitate ucrainene, însă informația nu a fost confirmată oficial. Conform politicii sale publice, Ucraina nu revendică și nu confirmă atacuri țintite împotriva oficialilor ruși.

Trump își leagă numele de Centrul Kennedy (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, în ultima fază de cult al personalității: și-a pus numele pe Centrul Kennedy pentru Arte

Consiliul de administrație al John F. Kennedy Center for the Performing Arts a votat redenumirea instituției, noul nume urmând să fie „The Donald J. Trump and The John F. Kennedy Memorial Center for the Performing Arts”. Decizia a fost anunțată de purtătoarea de cuvânt Roma Daravi, care a precizat că votul a fost unanim și că schimbarea ar onora implicarea președintelui Donald Trump în activitatea centrului, după revenirea sa la Casa Albă pentru al doilea mandat. Controverse juridice și reacția familiei Kennedy Hotărârea a generat imediat controverse legate de legalitate. Centrul Kennedy a fost desemnat prin lege federală, în 1964, drept memorial dedicat fostului președinte John F. Kennedy, iar legislația limitează explicit modificările de acest tip. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Membri ai familiei Kennedy au condamnat public inițiativa. Joe Kennedy III, fost congresman și strănepot al președintelui asasinat, a declarat că edificiul este „un memorial viu” și că nu poate fi redenumit, la fel cum nu poate fi redenumit Lincoln Memorial. Mesajul a fost susținut și de Jack Schlossberg, nepot al lui JFK, care a ridicat semne de întrebare și asupra modului în care s-a desfășurat votul. Dispută privind votul „unanim” Deși Casa Albă a susținut că decizia a fost luată în unanimitate, congresmana democrată Joyce Beatty, membru ex-officio al consiliului, a contestat această versiune. Ea a afirmat că, în timpul ședinței, i-a fost întrerupt microfonul de fiecare dată când a încercat să își exprime opoziția sau să pună întrebări, susținând că nu a putut vota împotrivă. Îndoieli serioase privind legalitatea deciziei Experți în drept constituțional au declarat că decizia consiliului este, cel mai probabil, contrară legii federale. Profesorul David Super, specialist în legislație la Georgetown Law, a afirmat că nu există bază legală pentru redenumirea centrului. Totuși, el a subliniat că rămâne neclar cine ar avea calitatea juridică necesară pentru a contesta decizia în instanță. Potrivit acestuia, nici membrii familiei Kennedy nu ar avea, cel mai probabil, dreptul legal de a intenta un proces, iar eventualele acțiuni ar putea veni doar din partea angajaților instituției, invocând prejudicii de imagine sau confuzie profesională. Maria Shriver: „Dincolo de orice înțelegere” Maria Shriver, nepoata lui John F. Kennedy, a reacționat dur, calificând tentativa de redenumire drept „dincolo de orice înțelegere”. Ea a reamintit rolul esențial jucat de JFK și Jacqueline Kennedy în promovarea artei, culturii și educației în viața publică americană și în interiorul Casei Albe. Donald Trump și remodelarea radicală a Kennedy Center Votul de joi face parte dintr-o transformare amplă a Kennedy Center inițiată de Donald Trump. La scurt timp după revenirea sa la putere, președintele a dizolvat vechiul consiliu de administrație și l-a înlăturat pe fostul președinte al instituției, filantropul David Rubenstein. Trump a instalat în funcții-cheie persoane apropiate, inclusiv pe Richard Grenell, fost ambasador al SUA în Germania, numit președinte al centrului. Sub conducerea sa, personalul a fost redus, au fost angajați aliați politici, iar fiecare spectacol a fost obligat să respecte o politică strictă de „break-even”. Investiții, renovări și o nouă viziune culturală Administrația Trump a obținut finanțări consistente din Congres pentru renovarea clădirii, inclusiv refacerea marmurei exterioare, a scaunelor din săli și modernizarea completă a scenelor. Președintele a declarat că lucrările vor fi finalizate în termen de un an. În paralel, Trump promovează o „Viziune pentru o Epocă de Aur a Artelor și Culturii”, afirmând că noul „Trump Kennedy Center” nu va fi „woke” și va aduce artele „mai aproape de mase”. Influența lui Trump asupra premiilor și programării Impactul președintelui asupra instituției a fost vizibil recent și la ediția 2025 a Kennedy Center Honors. Trump a susținut că a fost implicat în proporție de „98%” în alegerea laureaților, printre care s-au numărat Sylvester Stallone, trupa KISS și Gloria Gaynor. Președintele a mai afirmat că, sub conducerea sa, Kennedy Center a înregistrat cifre record în privința donațiilor și că intenționează să solicite Congresului investiții suplimentare pentru dezvoltarea instituției. „Am salvat clădirea”, a declarat Trump. „Era într-o stare proastă din toate punctele de vedere – fizic, financiar și instituțional. Acum este solidă și puternică.”

SUA confiscă încă un petrolier în largul Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Piratul Trump: forțe ale SUA au confiscat un al doilea petrolier în largul coastelor Venezuelei

Statele Unite au confiscat sâmbătă un al doilea petrolier în largul Venezuelei, invocând lupta împotriva traficului de droguri. Autoritățile de la Caracas au reacționat dur, calificând acțiunea drept „furt” și „piraterie navală”, într-un nou episod de escaladare a tensiunilor dintre cele două state. Blocadă totală anunțată de administrația Trump La începutul săptămânii, președintele Donald Trump a anunțat instituirea unei „blocade totale” împotriva petrolierelor sancționate care călătoresc spre sau dinspre Venezuela. Citește și: Sub 20% din populația din fiefurile PSD Botoșani, Vaslui sau Teleorman este salariată Vineri, liderul de la Casa Albă a mers mai departe, declarând că nu exclude un conflict armat cu statul sud-american bogat în petrol, condus de Nicolas Maduro, adversar declarat al Washingtonului. Caracasul acuză un pretext pentru schimbarea regimului Autoritățile venezuelene susțin că acuzațiile de trafic de droguri sunt fabricate și folosite ca instrument politic pentru răsturnarea regimului Maduro și pentru preluarea controlului asupra rezervelor de petrol ale țării. Venezuela se află sub embargou petrolier american din 2019, iar exporturile sale sunt vândute la prețuri sub cele ale pieței, în special către China. Garda de Coastă a SUA a interceptat petrolierul „Centuries” Secretarul american pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a anunțat pe platforma X că Garda de Coastă a SUA, cu sprijinul Pentagonului, a interceptat în zorii zilei de 20 decembrie un petrolier care acostase ultima dată în Venezuela. Anunțul a fost însoțit de un material video cu imagini aeriene ce surprind un elicopter survolând nava și un militar american debarcând pe punte. Casa Albă invocă „flota din umbră” a Venezuelei Departamentul pentru Securitate Internă a identificat nava drept „Centuries”, susținând că aceasta transporta petrol aflat sub sancțiuni americane. Potrivit platformei TankerTrackers, petrolierul navighează sub pavilion panamez și a încărcat aproximativ 1,8 milioane de barili de țiței într-un port venezuelean, în numele unei companii chineze. Totuși, nava nu figurează pe lista oficială a persoanelor sau entităților sancționate de Trezoreria SUA. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a susținut că petrolierul conținea petrol aparținând companiei de stat PDVSA și naviga sub „pavilion fals”, făcând parte din așa-numita „flotă din umbră” a Venezuelei, acuzată că finanțează un „regim narcoterorist”. Reacție dură de la Caracas: „piraterie navală” Guvernul venezuelean a denunțat confiscarea navei și „dispariția forțată a echipajului”, acuzând direct armata americană. Este a doua astfel de intervenție, după ce un prim petrolier a fost confiscat pe 10 decembrie, un act catalogat atunci de președintele Maduro drept „piraterie navală”. Caracasul a avertizat că aceste acțiuni „nu vor rămâne nepedepsite” și a anunțat intenția de a sesiza Consiliul de Securitate al ONU. Legalitatea operațiunilor SUA, pusă sub semnul întrebării Din această vară, Statele Unite au desfășurat o forță militară semnificativă în Caraibe și au bombardat nave provenite din Venezuela, invocând combaterea traficului de droguri. Potrivit experților, ONG-urilor și unor oficiali ai ONU, legalitatea acestor operațiuni este discutabilă. Conform datelor disponibile, aceste acțiuni au provocat moartea a cel puțin 104 persoane în Caraibe și Pacific, fără ca Washingtonul să prezinte dovezi clare privind implicarea navelor vizate în activități ilegale. Reacții internaționale: avertismente și susțineri La summitul Mercosur desfășurat la Foz do Iguacu, în Brazilia, președintele brazilian Lula a avertizat asupra riscului unei „catastrofe umanitare” în cazul unui conflict armat în Venezuela. În schimb, președintele argentinian Javier Milei a salutat presiunea exercitată de Statele Unite. Iranul își exprimă sprijinul pentru Venezuela Venezuela a anunțat că Iranul și-a oferit cooperarea „în toate domeniile” pentru a combate ceea ce Caracasul numește „pirateria și terorismul internațional” ale SUA. Deși Teheranul nu a detaliat măsuri concrete, Iranul rămâne unul dintre principalii aliați ai regimului condus de Nicolas Maduro, într-un context geopolitic tot mai tensionat în regiune.

Phenianul condamnă ambițiile nucleare ale Japoniei (sursa: kcnawatch.org)
Internațional

Coreea de Nord acuză Japonia de ambiții nucleare și amenință cu consecințe grave

Coreea de Nord a avertizat că orice tentativă a Japoniei de a obține arme nucleare „trebuie împiedicată cu orice preț”, potrivit agenției oficiale de presă KCNA. Declarația vine după ce un oficial japonez a sugerat public că Japonia ar trebui să ia în calcul deținerea armelor nucleare, o poziție care contrazice doctrina oficială a statului nipon. Declarațiile care au declanșat reacția Phenianului Agenția japoneză Kyodo a relatat la începutul săptămânii că un oficial anonim din biroul prim-ministrului japonez ar fi declarat: Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni „Cred că ar trebui să avem arme nucleare. În cele din urmă, ne putem baza doar pe noi înșine”. Potrivit Kyodo, oficialul respectiv este implicat direct în conturarea politicii de securitate a Japoniei, un aliat strategic al Statele Unite în regiunea Asia-Pacific. Phenianul: „Tokyo a depășit linia roșie” Reacția Coreei de Nord nu a întârziat să apară. Directorul Institutului de Studii Japoneze din cadrul Ministerului de Externe de la Phenian a declarat, într-un comunicat publicat duminică de KCNA, că aceste afirmații demonstrează că Japonia „își dezvăluie deschis ambiția de a deține arme nucleare, depășind linia roșie”. Oficialul nord-coreean a avertizat că „încercarea Japoniei de a dobândi arme nucleare trebuie prevenită cu orice preț”, deoarece ar putea conduce la „o catastrofă majoră pentru umanitate”. „Nu este un lapsus, ci o ambiție de lungă durată” Potrivit declarației transmise de KCNA, poziția exprimată de oficialul japonez nu ar fi un accident sau o afirmație izolată. Phenianul susține că aceasta reflectă „în mod clar ambiția de lungă durată a Japoniei pentru nuclearizare”. În acest scenariu, avertizează Coreea de Nord, Asia s-ar confrunta cu „o catastrofă nucleară oribilă”, iar întreaga omenire ar fi expusă unui risc major. Tăcere asupra propriului program nuclear al Coreei de Nord Declarația Phenianului nu face nicio referire la propriul program nuclear, în ciuda faptului că Coreea de Nord a efectuat mai multe teste nucleare, încălcând rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU. Potrivit experților internaționali, Coreea de Nord ar deține zeci de focoase nucleare, în pofida sancțiunilor economice severe impuse de comunitatea internațională. Armele nucleare, prezentate ca „factor de descurajare” Phenianul justifică existența arsenalului său nuclear susținând că acesta reprezintă un instrument de descurajare necesar împotriva a ceea ce consideră amenințări militare venite din partea Statelor Unite și a aliaților acestora din regiune. În acest context tensionat, orice discuție despre nuclearizarea Japoniei riscă să amplifice instabilitatea în Asia de Est și să adâncească rivalitățile geopolitice dintre marile puteri ale regiunii.

Starmer, presat să ceară extrădarea lui Andrew Tate (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Premierul britanic, Keir Starmer, presat să ceară extrădarea lui Andrew Tate din Dubai

Prim-ministrul britanic Keir Starmer este supus unor presiuni tot mai mari pentru a profita de deplasarea lui Andrew Tate în Dubai și a solicita autorităților locale arestarea și extrădarea acestuia în Marea Britanie. Apeluri politice ferme: „Acuzații extrem de grave” Contextul este amplificat de informația că Andrew Tate, în vârstă de 39 de ani și cunoscut pentru discursurile sale misogine, urma să participe sâmbătă la o gală de box în Dubai. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni Fosta ministră de Interne Priti Patel a reacționat public, subliniind că „frații Tate se confruntă cu acuzații extrem de grave” și că premierul britanic ar trebui să solicite arestarea lor imediată și extrădarea pentru un proces echitabil în Regatul Unit. Libertatea fraților Tate, un afront la adresa justiției Deputata laburistă Emily Darlington, implicată în campanii de susținere a presupuselor victime ale lui Tate, a calificat situația drept „un afront la adresa justiției”. Ea a atras atenția asupra contrastului dintre libertatea de mișcare a fraților Tate și restricțiile impuse victimelor, care evită inclusiv rețelele sociale de teama hărțuirii și a expunerii publice. „Prea des vedem că viețile victimelor sunt îngrădite, în timp ce agresorii se sustrag justiției”, a declarat parlamentara. Avocații victimelor cer intervenția urgentă a guvernului britanic Matt Jury, de la casa de avocatură McCue Jury and Partners, care reprezintă patru femei într-un proces civil intentat împotriva lui Andrew Tate, a îndemnat guvernul britanic să acționeze rapid. Potrivit acestuia, deplasarea în Dubai reprezintă „o oportunitate de aur” pentru ca autoritățile britanice să obțină arestarea și aducerea lui Tate în fața instanței din Regatul Unit. „Dacă vrei să-i înveți pe băieți despre pericolele misoginismului, trebuie să le arăți că există consecințe reale”, a subliniat avocatul. Strategia britanică împotriva violenței asupra femeilor Presiunile vin în contextul în care guvernul britanic a anunțat recent un program național de formare a profesorilor, destinat identificării și combaterii sexismului în școli. Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de prevenire a violențelor comise asupra femeilor și fetelor. Ce acuzații planează asupra fraților Tate Andrew Tate și fratele său Tristan Tate se confruntă în Regatul Unit cu acuzații multiple, inclusiv viol, agresiune sexuală, trafic de persoane și proxenetism. Poliția din Bedfordshire a obținut un mandat european de arestare pe numele celor doi, însă a acceptat ca procedurile judiciare aflate în derulare în România, unde sunt acuzați de viol și trafic de persoane, să fie finalizate cu prioritate.

Publicarea parțială a dosarului Epstein, controverse (sursa: CBS News)
Internațional

Publicarea parțială a dosarului Epstein stârnește controverse: victimele acuză lipsa de transparență

Victime ale agresorului sexual american Jeffrey Epstein și membri ai Congresului SUA au criticat dur administrația președintelui Donald Trump, acuzând lipsa de transparență în procesul de publicare a dosarului Epstein. Documentele au fost făcute publice doar parțial, multe fiind editate, iar unele fotografii eliminate după ce apăruseră inițial online. „Suntem foarte dezamăgiți”: reacția victimelor Marina Lacerda, una dintre cele peste 1.000 de presupuse victime ale lui Epstein, a declarat la CNN că publicarea fragmentată a documentelor este inacceptabilă. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni „De ce nu pot fi publicate pur și simplu numele care trebuie publicate?”, a întrebat ea, criticând anonimizarea extensivă a persoanelor menționate în dosar. Jeffrey Epstein, finanțator extrem de influent, a murit în 2019 într-o închisoare din New York, înainte de a fi judecat pentru infracțiuni sexuale. De-a lungul deceniilor, el a fost asociat cu numeroase personalități, inclusiv Donald Trump și Bill Clinton. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul opacității Administrația Trump a început vineri să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente din ancheta Epstein, în baza unei legi a transparenței. Totuși, până la termenul limită de la miezul nopții, nu toate materialele au fost făcute publice. Mai mult, numeroase documente au fost masiv editate. Un act judiciar din New York, de exemplu, a fost acoperit integral cu benzi negre pe 119 pagini, fapt care a alimentat suspiciunile privind o posibilă mușamalizare. Congresul acuză protejarea elitelor influente Democratul Ro Khanna a acuzat Departamentul de Justiție că protejează persoane influente implicate în abuzuri sexuale asupra minorilor. Critica a fost susținută inclusiv de republicanul Thomas Massie și de fosta aliată a lui Trump, Marjorie Taylor Greene, care a invocat lipsa de transparență drept motiv al ruperii relației politice cu fostul președinte. Departamentul de Justiție respinge acuzațiile Adjunctul procurorului general, Todd Blanche, a declarat la ABC News că nu există nicio intenție de a ascunde informații din dosar pentru a proteja figuri politice precum Donald Trump sau Bill Clinton. Cu toate acestea, presa americană a relatat că aproximativ o duzină de imagini au fost eliminate după ce au fost publicate temporar. Sâmbătă seara, Departamentul de Justiție a transmis că documentele și fotografiile „vor continua să fie analizate și editate, în conformitate cu legea și pe baza noilor informații”. Îngrijorări privind eliminarea imaginilor cu Trump Opoziția democrată și-a exprimat îngrijorarea în special față de dispariția uneia dintre puținele imagini în care apărea Donald Trump. Liderul senatorilor democrați, Chuck Schumer, a avertizat că eliminarea unor astfel de probe ar putea ascunde „una dintre cele mai mari mușamalizări din istoria Americii”. Imaginea, care prezenta mai multe fotografii aranjate într-un sertar, inclusiv una cu actualul președinte, devenise inaccesibilă sâmbătă. Epstein, celebrități și un scandal global Dosarul Epstein include imagini și referințe la numeroase personalități din politică, afaceri, cinema și muzică, precum Michael Jackson, Mick Jagger sau Woody Allen. De asemenea, apare și Prince Andrew, fratele regelui Charles al III-lea, acuzat de una dintre victime, dar care neagă orice vină. Moartea lui Epstein, declarată oficial sinucidere, continuă să alimenteze teorii ale conspirației potrivit cărora ar fi fost ucis pentru a nu divulga informații compromițătoare despre elitele globale. Promisiuni încălcate și presiuni politice Deși Donald Trump promisese în campania electorală publicarea integrală a dosarului Epstein, ulterior a catalogat subiectul drept o „farsă” politică. Sub presiunea Congresului și a propriului electorat, el a promulgat în noiembrie o lege a transparenței. Întrebat recent despre dosar, miliardarul newyorkez în vârstă de 79 de ani, al cărui nume apare rar în documentele publicate, a refuzat să comenteze.

Putin, deschis dialogului cu Macron (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se declară deschis dialogului cu Emmanuel Macron. SUA mediază negocieri paralele

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit pentru un dialog cu omologul său francez Emmanuel Macron, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenția de presă rusă RIA Novosti. Kremlinul invocă declarațiile făcute la „Linia Directă” Potrivit lui Peskov, disponibilitatea Moscovei pentru reluarea dialogului a fost exprimată clar de Vladimir Putin în cadrul „Liniei Directe”, conferința anuală de presă a președintelui rus. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni „Macron a spus că este gata să discute cu Putin. Este important să ne amintim ce a spus președintele nostru: și-a exprimat deschiderea pentru dialog cu Emmanuel Macron”, a subliniat reprezentantul Kremlinului. Declarațiile lui Macron, după summitul UE Emmanuel Macron a vorbit despre necesitatea reluării dialogului cu liderul de la Kremlin vineri dimineață, la Bruxelles, după un summit al Uniunii Europene. În cadrul reuniunii, statele membre au convenit acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei. „Cred că va fi din nou util să discutăm cu Vladimir Putin”, a declarat președintele francez în fața presei. Macron: Europa și Ucraina trebuie să fie parte a dialogului Liderul de la Paris a atras atenția că există deja actori internaționali care comunică direct cu Moscova, făcând referire la președintele american Donald Trump. „Observ că există persoane care vorbesc cu Vladimir Putin. De aceea, cred că noi, europenii și ucrainenii, avem interesul să găsim un cadru pentru a ne reangaja corect în această discuție. Altfel, riscăm să rămânem în afara negocierilor reale”, a avertizat Emmanuel Macron. Negocieri paralele la Miami, sub coordonare americană În prezent, emisari ai lui Donald Trump poartă discuții separate cu Moscova, respectiv cu Ucraina și partenerii europeni, în încercarea de a ajunge la un acord privind conflictul din Ucraina. Negociatori ucraineni, europeni și americani se află în acest weekend la Miami, Florida. Discuțiile sunt conduse de Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american, și de Jared Kushner. De asemenea, emisarul rus Kirill Dmitriev a ajuns la Miami sâmbătă. Zelenski cere intensificarea presiunilor asupra Moscovei În acest context diplomatic tensionat, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a cerut Washingtonului să sporească presiunea asupra Moscovei. Liderul de la Kiev consideră că doar o implicare mai fermă a Statelor Unite poate duce la un acord care să pună capăt conflictului declanșat de ofensiva rusă din februarie 2022.

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina care ar putea avea loc la Miami, spune Zelenski

SUA propun reluarea negocierilor directe dintre Ucraina și Rusia, primele discuții față în față din ultimele șase luni, întâlnire care ar urma să aibă loc la Miami, potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean: doar SUA pot opri războiul Liderul de la Kiev afirmă că Washingtonul joacă rolul decisiv în presarea Moscovei pentru încheierea conflictului. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni Zelenski a subliniat că „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, menționând posibilitatea suplimentării armamentului pentru Ucraina și extinderii sancțiunilor asupra întregii economii ruse. În opinia sa, „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, iar doar SUA ar avea influența necesară pentru a determina Rusia să oprească războiul. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a adăugat Zelenski. Ginerele lui Trump, implicat în negocieri Între timp, emisarul rus Kiril Dmitriev a sosit sâmbătă la Miami, unde sunt deja prezente delegații ucrainene și europene. Discuțiile sunt conduse de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Pe teren, Rusia continuă ofensiva asupra orașului Odesa și a zonelor din sudul Ucrainei. Atacurile au provocat sâmbătă un incendiu major la cel mai mare terminal de ulei vegetal din țară, incident soldat cu un mort. Atacuri în valuri asupra Odesei Raidurile au lăsat zeci de mii de oameni fără curent electric și sunt considerate represalii pentru atacurile ucrainene asupra petrolierelor din „flota fantomă” a Rusiei. „Inamicul distruge în mod deliberat infrastructura logistică a regiunii Odesa și terorizează civilii”, a transmis pe Telegram vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba. La rândul său, Zelenski avertizează că „Rusia încearcă din nou să restricționeze accesul Ucrainei la mare și să blocheze regiunile noastre de coastă”.

Trump nu exclude un război cu Venezuela (sursa: NBC News)
Internațional

Trump nu exclude un război cu Venezuela. Miza: reintrarea companiilor petroliere americane în țară

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că nu exclude posibilitatea unui conflict militar cu Venezuela, în contextul în care marina SUA continuă operațiunile împotriva ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri și menține o blocadă asupra petrolierelor ce acostează în porturile venezuelene. Trump: „Nu exclud un război, nu” Trump a cerut din nou Venezuelei să returneze proprietățile petroliere ale companiilor americane, naționalizate în urmă cu câteva decenii. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Liei Savonea de la ANI, îngropat atât de adânc încât nici Parlamentul nu l-a găsit Întrebat de NBC News despre riscul unui război cu regimul condus de Nicolas Maduro, Trump a răspuns: „Nu exclud, nu”, subliniind că liderul venezuelean, pe care îl acuză și de conducerea unui cartel al drogurilor, „știe exact ce vreau”. Statele Unite au blocat marți toate petrolierele „sancționate” care acostează în Venezuela, la o săptămână după ce au confiscat unul dintre acestea, inclusiv încărcătura de petrol. Astfel de acțiuni vor continua, a precizat Trump, fără a confirma dacă scopul final este înlăturarea lui Maduro de la putere. „Ne-au luat tot petrolul... Îl vrem înapoi” Trump a reiterat acuzațiile conform cărora Venezuela ar fi „luat ilegal” drepturile energetice ale companiilor americane: „Ne-au luat toate drepturile energetice. Ne-au luat tot petrolul... Îl vrem înapoi.” Industria petrolieră din Venezuela a fost naționalizată în 1976, când toate drepturile de explorare și exploatare au fost transferate către compania de stat PDVSA. În 2007, Hugo Chavez a impus companiilor străine fie să devină parteneri minoritari ai PDVSA, fie să părăsească țara. Chevron operează, totuși, în Venezuela În ciuda tensiunilor între Washington și Caracas, Chevron continuă să opereze în Venezuela în baza unei licențe speciale emise de Departamentul Trezoreriei SUA, care o scutește de sancțiunile aplicate sectorului petrolier venezuelean. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, a susținut miercuri că Statele Unite „au creat industria petrolieră a Venezuelei”, descriind naționalizarea acesteia drept „cel mai mare furt de avere și proprietate americană”.

Estonia, linie de apărare la granița cu Rusia (sursa: err.ee)
Internațional

Sute de buncăre și zeci de km de tranșee antitanc de teama rușilor, în Estonia

Estonia a demarat săptămâna trecută construcția primelor cinci buncăre la frontiera cu Rusia, ca parte a așa-numitei „linii de apărare baltice”. Anunțul a fost făcut miercuri de Centrul eston pentru investiții în apărare, într-un context regional marcat de tensiuni persistente între statele baltice și Moscova. Plan etapizat: sute de buncăre până în 2027 Construcția este gândită în mai multe etape. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm În faza a doua, care urmează să fie implementată în lunile următoare, vor fi ridicate alte 23 de buncăre. Autoritățile estone estimează că până la finalul anului 2027 vor fi construite aproximativ 600 de adăposturi subterane în nord-estul și sud-estul țării. Estonia, alături de Lituania și Letonia – toate foste republici sovietice – are relații tensionate cu Rusia și s-a remarcat drept una dintre cele mai ferme susținătoare ale Ucrainei în războiul declanșat de invazia rusă. Tranșee antitanc la granița estică Pe lângă buncărele subterane, linia de apărare baltică va include și o tranșee antitanc. Lucrările pentru prima secțiune, cu o lungime de 3,4 kilometri, urmează să înceapă în viitorul apropiat. În forma finală, sistemul de tranșee va avea aproximativ 40 de kilometri. Protecție împotriva artileriei ruse Colonelul eston Ainar Afanasiev a subliniat importanța alegerii atente a amplasamentelor pentru buncăre și tranșee, astfel încât acestea să fie adaptate specificului terenului și planurilor defensive ale armatei. Potrivit acestuia, principalul rol al buncărelor este protejarea soldaților estoni în fața loviturilor directe ale obuzelor de calibrul 152 mm, utilizate de artileria rusă, în eventualitatea unei confruntări militare cu Rusia. Mesajele contradictorii ale lui Vladimir Putin La începutul lunii, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu dorește un război cu statele europene care sprijină Ucraina. Totuși, el a avertizat că Moscova este pregătită de luptă dacă aceste țări ar iniția un conflict. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, atunci suntem gata chiar acum”, a afirmat Putin, insistând că Rusia nu are intenția de a ataca Europa și acuzând liderii europeni că trăiesc cu „iluzia” unei „înfrângeri strategice” a Rusiei. Acuzații de „isterie” la adresa liderilor europeni Vorbind miercuri la o reuniune a comandamentului armatei ruse, Vladimir Putin a susținut că cetățenii europeni sunt „îndoctrinați” cu frica unui război cu Rusia. În opinia sa, această „isterie” ar fi alimentată de liderii europeni, care ar formula deliberat cereri inacceptabile pentru Moscova, pentru a putea acuza ulterior Rusia că refuză pacea cu Ucraina. NATO cere creșterea rapidă a cheltuielilor pentru apărare În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut recent statelor membre ale Alianței să accelereze majorarea cheltuielilor și a producției pentru apărare. Potrivit acestuia, NATO trebuie să fie pregătită pentru un conflict militar de amploare, „de tipul celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri”.

Congresul american, sprijin pentru Europa și Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Șoc la Washington: Congresul nu-i permite lui Trump să abandoneze Europa și Ucraina

Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul fiscal 2026, reafirmând angajamentul Washingtonului față de alianțele sale europene. Decizia vine în contrast evident cu mesajele recente transmise de președintele Donald Trump și de administrația sa, care au pus sub semnul întrebării rolul și costurile implicării SUA în Europa. Ce este NDAA și de ce contează Legea de autorizare a apărării naționale (NDAA – National Defense Authorization Act) este adoptată anual de Congres și stabilește prioritățile strategice și bugetare ale apărării americane. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Tradițional, NDAA beneficiază de un consens relativ larg între democrați și republicani, fiind considerată un pilon al securității naționale a SUA. Versiunea pentru 2026 depășește 3.000 de pagini și trasează direcțiile-cheie în care Statele Unite își vor concentra eforturile militare și strategice în anul următor. Buget record pentru apărare: peste 900 de miliarde de dolari NDAA 2026 prevede un buget total de peste 900 de miliarde de dolari pentru apărare, cu 5 miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 77 de voturi pentru și 20 împotrivă, confirmând sprijinul bipartizan. „Pace prin putere”: mesajul republicanilor din Senat Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a apărat public proiectul de lege, reluând sloganul preferat al lui Donald Trump: „pace prin putere”. „Cea mai sigură modalitate de a asigura pacea este de a o menține prin forță”, a declarat Thune, subliniind principalele măsuri incluse în NDAA 2026. Investiții militare: nave de război, scut antirachetă și salarii mai mari Printre prioritățile strategice se numără: construcția mai multor nave de război, pentru a reduce decalajul față de capacitățile navale ale Chinei; dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă „Cupola de Aur”, un proiect susținut de Donald Trump; o creștere salarială de 3,8% pentru personalul militar american. De asemenea, legea prevede reforme ample ale proceselor de achiziții ale Pentagonului, prin eliminarea a zeci de reguli și proceduri considerate greoaie. Sprijin explicit pentru Europa Deși John Thune nu a făcut referiri directe la o intensificare a sprijinului pentru aliații europeni, textul NDAA transmite un mesaj clar: Statele Unite nu intenționează să se retragă din Europa. Proiectul de lege impune Pentagonului să mențină un număr minim de 76.000 de militari americani pe teritoriul european. Orice reducere sub acest prag ar necesita o justificare formală în fața Congresului. Ajutor militar pentru Ucraina în 2026 NDAA anticipează alocarea a aproximativ 400 de milioane de dolari în 2026 pentru achiziția de echipamente militare americane destinate Ucrainei, în contextul continuării războiului declanșat de invazia Rusiei. Această prevedere a stârnit nemulțumirea aripii izolaționiste din Partidul Republican, care se opune sprijinului militar extern. Pentagonul și reorientarea strategică spre „America First” Sub conducerea secretarului Apărării, Pete Hegseth, Pentagonul încearcă să își concentreze strategia mai mult asupra intereselor directe ale SUA. Aceasta include intensificarea operațiunilor în Marea Caraibelor și Oceanul Pacific, în special împotriva navelor suspectate de trafic de droguri, pe fondul tensiunilor crescute cu Venezuela. Contradicția cu declarațiile lui Donald Trump Poziția Congresului contrastează puternic cu declarațiile recente ale președintelui Donald Trump, care a ironizat dependența Europei de protecția militară americană, afirmând că „NATO îmi spune ‘tati’”. În timp ce administrația Trump transmite mesaje ambigue privind angajamentele externe, Congresul pare hotărât să mențină prezența și influența militară a SUA în Europa. Diviziuni în Partidul Republican Textul NDAA a fost criticat de unii congresmeni republicani cu viziuni izolaționiste, în special din cauza sprijinului financiar acordat Ucrainei și a angajamentelor externe continue. Cu toate acestea, adoptarea legii confirmă faptul că, cel puțin la nivel legislativ, politica de apărare a Statelor Unite rămâne ancorată în alianțe și prezență globală.

Germania lansează „pensia anticipată” pentru copii și adolescenți (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Internațional

Guvernul va da fiecărui copil și adolescent 10 euro lunar pentru pensie (Germania)

Guvernul german a aprobat miercuri un proiect de lege care vizează consolidarea pilonului privat al sistemului de pensii, introducând o subvenție de stat garantată de 10 euro pe lună pentru copiii și adolescenții cu vârste între 6 și 18 ani. Măsura urmărește crearea timpurie a unui fond de economii pentru pensie și face parte dintr-o reformă amplă a pensiilor private. Subvenție lunară de 10 euro pentru viitoarea pensie Așa-numita „pensie anticipată” presupune constituirea unui depozit individual de economii pentru pensie, destinat generațiilor tinere. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Potrivit Ministerului german de Finanțe, plățile lunare de 10 euro pentru copiii născuți în 2020 vor fi acordate retroactiv de la 1 ianuarie 2026. Începând cu anul 2029, schema va fi extinsă și pentru alte grupe de vârstă care nu erau inițial incluse. Friedrich Merz: un sistem de pensii echitabil între generații Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că reforma urmărește echitatea între generații și consolidarea încrederii în sistemul de pensii. Potrivit acestuia, combinarea pensiei anticipate cu economiile private reprezintă un pas esențial pentru garantarea unui venit sigur la bătrânețe. Conturi de economii fără garanții, dar cu randament mai mare Reforma introduce o nouă categorie de produse de economisire pentru pensie, respectiv conturi fără cerințe de garanție. Guvernul susține că acestea oferă oportunități mai mari de profitabilitate. Totodată, produsele cu capital garantat — între 80% și 100% din contribuții — vor rămâne disponibile pentru persoanele care preferă siguranța. Soluție colectivă pentru copiii fără cont deschis de părinți Pentru copiii și adolescenții care beneficiază de subvenția lunară de 10 euro, dar ai căror părinți nu deschid un cont individual de economii, statul va asigura o soluție de investiții colective. Astfel, drepturile la pensie nu vor depinde de decizia părinților. Fondurile acumulate pot fi ulterior transferate într-un contract personal, în cazul deschiderii unui cont individual. Stimulente suplimentare pentru familii Părinții vor primi, pentru fiecare euro contribuit până la 1.200 de euro, o subvenție de 25 de cenți per copil, în limita a 300 de euro anual. Măsura are ca scop încurajarea economisirii private pentru pensia copiilor încă din primii ani de viață. Bonus pentru tinerii care economisesc devreme Reforma prevede și un bonus destinat tinerilor care intră pe piața muncii. Orice persoană care semnează un contract de economii pentru pensie înainte de împlinirea vârstei de 25 de ani va beneficia de o subvenție unică suplimentară de 200 de euro. Modificări în calculul subvențiilor fiscale Deși sistemul actual de stimulare fiscală rămâne în vigoare — contribuții neimpozitate în faza de acumulare și impozitarea ulterioară a beneficiilor — modul de calcul al subvențiilor va fi ajustat. În viitor, pentru fiecare euro contribuit până la 1.200 de euro, statul va acorda 30 de cenți (35 de cenți din 2029), iar pentru următorii 600 de euro, 20 de cenți per euro. Contribuția personală maximă subvenționată va fi de 1.800 de euro anual. Lars Klingbeil: educație financiară de la vârste fragede Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, a subliniat că „pensia anticipată” oferă tinerilor un capital de pornire pentru economiile lor de pensie. El a evidențiat și rolul educației financiare, arătând că reforma implică activ copiii și adolescenții în planificarea pensionării și sprijină familiile să economisească eficient pe termen lung.

Rusia respinge propunerile SUA (sursa: TASS)
Internațional

Rusia respinge toate propunerile SUA: nu vrea trupe străine în Ucraina, nici armistițiu

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia va recurge la forță militară pentru a prelua ceea ce el numește „teritorii rusești istorice” din Ucraina, în cazul în care demersurile diplomatice vor eșua. Afirmațiile vizează cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova și au fost făcute în cadrul reuniunii anuale cu conducerea armatei și a Ministerului Apărării. Kremlinul condiționează pacea de „eliberarea” teritoriilor anexate Potrivit lui Putin, Moscova preferă o soluție diplomatică care să „elimine cauzele originare ale conflictului”, însă avertizează că, dacă adversarii și „sponsorii lor străini” refuză negocierile, Rusia va acționa militar. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Liderul de la Kremlin a insistat că obiectivele așa-numitei „operațiuni militare speciale” vor fi atinse „fără îndoială”. Rusia revendică succese pe front, experții le contestă Vladimir Putin a susținut că trupele ruse au „eliberat” peste 300 de localități în acest an și că armata menține inițiativa strategică pe întreaga linie a frontului. Evaluările independente contrazic însă aceste afirmații: Institutul pentru Studiul Războiului estimează că Rusia a cucerit sub 1% din teritoriul ucrainean în aceeași perioadă. Putin laudă armata rusă și acuză sprijinul NATO pentru Kiev Șeful statului rus a elogiat „nivelul ridicat de luptă” al soldaților ruși, afirmând că aceștia se confruntă cu forțe ucrainene sprijinite de NATO, „cel mai mare bloc politico-militar din lume”. El a susținut că unități de elită ucrainene, instruite în Occident și echipate cu armament modern, sunt „zdrobite” pe câmpul de luptă. Extinderea „zonei de securitate” în estul Ucrainei Putin a anunțat că Rusia va continua extinderea așa-numitei zone de securitate în regiunile Harkov, Dnipropetrovsk și Sumî, semnalând o posibilă escaladare a operațiunilor militare dincolo de teritoriile deja ocupate. Liderul de la Kremlin a pledat pentru o cooperare „pe picior de egalitate” cu Statele Unite și statele europene, în vederea creării unui sistem unic de securitate eurasiatic. Totuși, Putin a remarcat „progresul” dialogului cu noua administrație americană, criticând în schimb actualii lideri ai majorității țărilor europene. Racheta hipersonică Oreșnik intră în dotarea armatei ruse Putin a anunțat că noua rachetă balistică hipersonică Oreșnik va fi desfășurată înainte de sfârșitul anului. Capabilă să transporte focoase nucleare și să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță cu o marjă redusă de eroare, racheta este prezentată de Kremlin drept un pilon al echilibrului nuclear global. Oreșnik a fost utilizată pentru prima dată la finalul anului 2024, într-un atac asupra unei fabrici militare din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. Belarus va primi rachete Oreșnik de la Moscova Potrivit unor surse oficiale, Belarus, aliat apropiat al Rusiei, va desfășura rachete Oreșnik furnizate de Moscova până la finalul acestui an. Anterior, în 2023, Rusia a amplasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus. Putin mulțumește Coreei de Nord pentru sprijin militar În discursul său, Vladimir Putin i-a mulțumit liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru trimiterea de militari în regiunea rusă Kursk, după incursiunea ucraineană din august anul trecut. Trupele nord-coreene au participat atât la lupte, cât și la operațiuni de deminare. Conform autorităților nord-coreene, Phenianul a trimis inclusiv genişti și mii de lucrători militari pentru reconstrucția infrastructurii distruse, în baza Acordului de Parteneriat Strategic semnat cu Rusia în iunie 2024. Peste 10.000 de soldați nord-coreeni, implicați în conflict Surse sud-coreene și occidentale estimează că peste 10.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați în regiunea Kursk. Mii de soldați ar fi fost uciși sau răniți în confruntările cu armata ucraineană. Rusia respinge prezența trupelor europene în Ucraina Kremlinul a reiterat miercuri opoziția fermă față de desfășurarea oricăror trupe europene sau NATO în Ucraina, chiar și în cadrul unui eventual acord de pace mediat de Statele Unite. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că poziția Moscovei este „bine-cunoscută”, deși subiectul ar putea fi discutat teoretic. Planul de pace american și reacția Moscovei Potrivit unor informații apărute în presa internațională, planul de pace american prevede garanții de securitate pentru Ucraina și staționarea unei forțe europene în vestul țării. Rusia respinge categoric această variantă și avertizează că orice trupe străine ar fi considerate ținte legitime. Armistițiul, acceptabil doar cu retragerea Ucrainei din Donbas Moscova a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor de pace, inclusiv propunerea unui armistițiu de Crăciun. Singura condiție invocată de Putin este retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas, unde Rusia controlează majoritatea teritoriului din Donețk și aproape integral provincia Lugansk. Pentru Kremlin, preluarea completă a Donbasului rămâne o condiție esențială pentru încheierea oricărui acord de pace.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră