sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Șeful guvernului refuză să majoreze taxele, în ciuda situației bugetare grele (Germania)

Friedrich Merz exclude majorări de impozite. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat duminică, într-un interviu pentru postul public ZDF, că nu vor exista creșteri de impozite, în pofida presiunilor din coaliția de guvernare și a unui deficit bugetar estimat în creștere. Friedrich Merz exclude majorări de impozite Liderul creștin-democrat (CDU) a subliniat că acordul de coaliție semnat la Berlin prevede clar menținerea nivelului actual de impozitare. Citește și: Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite „Avem un contract de coaliție, în care am convenit că impozitele nu vor fi majorate. Și acest contract se aplică”, a insistat Merz. De asemenea, acesta a precizat că nici el, nici Markus Söder, liderul aliatului bavarez CSU, „nu ar fi semnat un contract care să includă noi poveri fiscale”. Presiuni din partea SPD pentru taxe mai mari pe veniturile mari Declarațiile cancelarului vin după ce ministrul de finanțe și vicecancelar, social-democratul Lars Klingbeil (SPD), a sugerat recent că ar putea fi necesare majorări de impozite pentru veniturile mari, pentru a acoperi un deficit bugetar estimat la 30 miliarde de euro în 2027. Merz a recunoscut că partenerul de coaliție are „alte puncte de vedere”, dar a subliniat că acest lucru este legitim și nu reprezintă „o ciocnire” în interiorul guvernului. Relansarea economiei, prioritatea cancelarului Cancelarul german a subliniat că principala provocare rămâne relansarea economiei, aflată în recesiune din 2023. Potrivit lui Merz, Germania trebuie să muncească „mai mult și mai mult timp”, în condițiile unui număr ridicat de absențe motivate medical, a unei productivități stagnante și a unor costuri ale muncii printre cele mai ridicate din Europa. Aceste probleme afectează competitivitatea economiei germane pe plan internațional, a avertizat liderul CDU. Reduceri de impozite de peste 45 miliarde de euro În prezent, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind scăderi de impozite în valoare de peste 45 miliarde de euro, care urmează să fie implementate în perioada 2025-2029. Măsura are ca scop stimularea investițiilor companiilor și sprijinirea relansării economiei germane.

Friedrich Merz exclude majorări de impozite (sursa: Pexels/Markus Spiske)
Chicago nu colaborează cu Garda Națională (sursa: NBC News)
Internațional

Forțele de ordine din Chicago nu vor colabora cu Garda Națională trimisă de Trump

Chicago nu colaborează cu Garda Națională. Primarul din Chicago, Brandon Johnson, a anunțat că respinge o posibilă desfășurare a Gărzii Naționale în oraș, măsură ce ar putea fi ordonată de guvernul federal condus de președintele Donald Trump. Johnson a semnat sâmbătă un ordin executiv pentru a contracara ceea ce a numit o „iminență de reprimare militarizată a imigrației”. Chicago nu colaborează cu Garda Națională „Nu vrem să vedem tancuri pe străzile noastre”, a declarat Johnson, referindu-se la desfășurarea de trupe ordonată de Trump la Washington la începutul lunii. Citește și: Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite Primarul a precizat că are informații credibile potrivit cărora orașul ar putea fi martor, în următoarele zile, la o desfășurare de forțe federale. „Am putea vedea o aplicare militarizată a legilor privind imigrația. Am putea vedea trupe ale Gărzii Naționale, chiar și militari în serviciu activ și vehicule armate pe străzile noastre. Nu am cerut acest lucru, locuitorii noștri nu au cerut acest lucru, dar suntem în situația de a răspunde”, a afirmat Johnson. Ordin executiv pentru protejarea locuitorilor În acest context, primarul democrat a semnat un ordin executiv prin care a instruit toate departamentele orașului să protejeze cetățenii împotriva acțiunilor guvernului federal. Conform documentului, poliția din Chicago nu trebuie să colaboreze cu personalul militar în patrule sau în aplicarea legilor privind imigrația civilă. Johnson acuză administrația Trump de acțiuni „impulsive” Edilul a criticat modul în care administrația republicană gestionează situația, descriind deciziile lui Trump drept „neregulate și impulsive”. El l-a îndemnat pe președinte să se răzgândească și să evite desfășurarea militarizată în oraș. Trump a trimis Garda Națională la Washington La începutul lunii, președintele Donald Trump a activat Garda Națională în capitala SUA, justificând măsura printr-o presupusă creștere a criminalității. Totuși, statisticile poliției nu confirmă o astfel de evoluție. Trump a indicat ulterior că Chicago ar putea fi următorul oraș unde consideră necesară instaurarea ordinii. În schimb, Brandon Johnson susține că numărul omuciderilor, jafurilor și împușcăturilor a scăzut semnificativ în ultimul an, contrazicând afirmațiile președintelui.

SUA, vot cu actul de identitate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Nici un alegător nu va mai putea vota fără act de identitate, promite Trump

SUA, vot cu actul de identitate. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat sâmbătă că intenționează să emită un ordin executiv prin care fiecare alegător va fi obligat să se identifice. Anunțul a fost făcut pe rețeaua sa socială, Truth Social. SUA, vot cu actul de identitate „Actul de identitate al alegătorului trebuie să facă parte din fiecare vot. FĂRĂ EXCEPȚII! Voi emite un ordin executiv în acest scop!”, a scris Trump. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Totodată, liderul de la Casa Albă a precizat că votul prin corespondență va fi interzis, cu excepția cazurilor medicale grave și a militarilor aflați la distanță. Contestarea sistemului electoral american Donald Trump a pus de mai multe ori sub semnul întrebării integritatea procesului electoral din SUA, afirmând în mod fals că înfrângerea sa din 2020 în fața lui Joe Biden s-a datorat unei fraude masive. Republicanii au invocat de asemenea, fără dovezi, existența unui vot pe scară largă al persoanelor fără cetățenie americană – o practică ilegală și extrem de rar întâlnită. Critici asupra mașinilor de vot electronice De ani de zile, Trump cere eliminarea mașinilor de vot electronice, insistând asupra folosirii buletinelor de vot pe hârtie și a numărării manuale. Oficialii electorali au avertizat însă că acest proces ar fi mult mai lent, costisitor și mai puțin precis decât numărarea automată. Planuri pentru alegerile din 2026 La începutul lunii august, Trump a promis că va emite un ordin executiv pentru a interzice votul prin corespondență și utilizarea mașinilor de vot înainte de alegerile intermediare din 2026. Totuși, experții juridici subliniază că alegerile federale sunt administrate la nivel de stat, iar puterea constituțională a președintelui de a impune o astfel de măsură rămâne incertă. Alegerile din 2026, un test pentru Trump Scrutinul programat pentru 3 noiembrie 2026 va fi primul test electoral național pentru Donald Trump după revenirea sa la putere în ianuarie. Democrații vor încerca să recâștige controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, în timp ce republicanii vor miza pe menținerea majorității pentru a asigura implementarea agendei interne și externe a lui Trump.

Vladimir Putin, vizită oficială în China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele chinez Xi, mesaj clar către Trump: Putin, invitat patru zile în China

Vladimir Putin, vizită oficială în China. Președintele rus Vladimir Putin a sosit duminică în orașul portuar Tianjin, din nordul Chinei, pentru a participa la un summit regional de securitate. Vizita, care se desfășoară pe parcursul a patru zile, este una rară și are ca scop consolidarea alianței cu Beijingul, cel mai mare partener comercial al Moscovei. Vladimir Putin, vizită oficială în China Putin a fost întâmpinat pe pistă cu covorul roșu și onoruri oficiale, conform imaginilor transmise de agenția TASS. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Presa de stat chineză a subliniat că relațiile dintre China și Rusia au atins „cel mai bun nivel din istorie”, fiind caracterizate drept stabile, mature și strategice. Summitul de la Tianjin: lideri mondiali reuniți Președintele chinez Xi Jinping găzduiește în Tianjin aproximativ 20 de lideri internaționali, printre care și premierul indian Narendra Modi, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Fondată în 2001 de șase națiuni eurasiatice, OCS s-a extins în prezent la 10 membri permanenți și 16 state cu statut de observator sau partener de dialog. Inițial concentrată pe securitate și combaterea terorismului, organizația are acum un mandat extins, ce include cooperarea economică și militară. China și Rusia, unite împotriva sancțiunilor occidentale Se așteaptă ca Xi Jinping să folosească summitul pentru a promova ideea unei ordini internaționale post-americane, oferind Rusiei sprijin diplomatic într-un moment în care aceasta este afectată de sancțiunile impuse pentru invadarea Ucrainei. Cu o zi înainte de sosirea sa, Vladimir Putin a acordat un interviu agenției chineze Xinhua, unde a denunțat sancțiunile occidentale drept „discriminatorii” și a subliniat că Moscova și Beijingul se opun împreună restricțiilor în comerțul global. Rusia, sub presiunea economică a sancțiunilor Economia rusă este în pragul recesiunii, afectată puternic de restricțiile comerciale și de costurile ridicate ale războiului din Ucraina. În acest context, apropierea de China și participarea la summitul OCS reprezintă pentru Kremlin o platformă diplomatică și economică esențială. La reuniunea de la Tianjin vor participa lideri din Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Asia de Sud-Est, Beijingul dorind să prezinte evenimentul ca o demonstrație de unitate a așa-numitului „Sud Global” – state aflate în curs de dezvoltare și cu venituri reduse, în mare parte din emisfera sudică.

Incendiu uriaș lângă „palatul lui Putin” (sursa: Fundația Anti-Corupție)
Internațional

Drone ucrainene, aproape de "palatul lui Putin", zonă în care au provocat un incendiu uriaș

Incendiu uriaș lângă „palatul lui Putin”. Peste 400 de pompieri ruși continuau sâmbătă să lupte împotriva unui incendiu izbucnit în apropiere de orașul Ghelendjik, pe litoralul Mării Negre. În zona afectată de incendiu se află reședința somptuoasă cunoscută drept „palatul lui Putin”. Flăcările au fost provocate de fragmentele unei drone ucrainene prăbușite mai devreme în cursul săptămânii, potrivit autorităților locale. Incendiu uriaș lângă „palatul lui Putin” Regiunea Krasnodar a anunțat joi că o dronă a căzut într-o zonă forestieră, generând un incendiu de proporții. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Ministerul Situațiilor de Urgență a publicat vineri înregistrări video în care se observă arbori cuprinși de flăcări, terenuri acoperite de cenușă și un elicopter care transporta apă pentru a limita extinderea focului. Reședința luxoasă, supranumită „palatul lui Putin” În zona afectată de incendiu se află reședința somptuoasă cunoscută drept „palatul lui Putin”. Deși președintele rus a negat mereu orice legătură cu acest domeniu, investigațiile opoziției l-au vizat direct. Până în prezent, autoritățile ruse nu au menționat reședința în comunicatele oficiale și nu există indicii că ar fi amenințată de flăcări. Ancheta lui Navalnîi despre domeniul fastuos În 2021, opozantul rus Aleksei Navalnîi, decedat între timp în circumstanțe încă neclare, a publicat o investigație amplă despre această reședință. Potrivit anchetei, domeniul ar fi fost finanțat prin corupție și include facilități extravagante precum o plantație de viță de vie, un teren de hochei pe gheață și chiar un cazino. Dronele ucrainene schimbă rutina lui Vladimir Putin Atacurile cu drone lansate de Ucraina, în cadrul războiului declanșat de Rusia în 2022, au determinat schimbări importante în obiceiurile liderului de la Kremlin. Potrivit site-ului de investigații Proekt, Vladimir Putin ar fi renunțat la deplasările la vila sa din Soci, aflată în raza de acțiune a dronelor ucrainene, de teamă pentru siguranța sa. Dronele ucrainene au lovit rafinării petroliere Dronele ucrainene au atacat în dimineața zilei de 30 august două rafinării petroliere din Rusia, situate în regiunile Krasnodar și Samara, a confirmat Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Neaeriene ale Ucrainei. Operațiunea a fost realizată în coordonare cu Forțele pentru Operațiuni Speciale. Explozii raportate în Krasnodar, incendii la rafinării Locuitorii din Krasnodar Krai au semnalat explozii în jurul orei 2:30 dimineața, în timp ce drone survolau zona. Imagini publicate pe rețelele sociale arată incendii de amploare la cele două rafinării lovite. Extentul exact al pagubelor nu a fost încă stabilit. Țintele atacului: rafinăriile Krasnodar și Syzran Brovdi a precizat că unitățile ucrainene au vizat rafinăria Krasnodar și rafinăria Syzran din regiunea Samara. Ambele obiective au mai fost anterior ținta dronelor ucrainene, cea din Syzran fiind lovită și pe 15 august. Strategie ucraineană: lovirea infrastructurii energetice De la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, Ucraina a vizat constant infrastructura energetică a Rusiei, pentru a diminua capacitatea Kremlinului de a finanța războiul. Rafinăriile atacate contribuie cu aproximativ 4,1% la producția totală de petrol a Rusiei și produc inclusiv combustibil de aviație, folosit de armata rusă. Pierderi majore pentru industria petrolieră rusă Pe parcursul lunii august, Ucraina a lovit 10 rafinării rusești, afectând instalații care asigură 17% din capacitatea națională de procesare – echivalentul a 1,1 milioane de barili pe zi. Regiunea Krasnodar, aflată la est de Crimeea ocupată și separată de aceasta prin strâmtoarea Kerci, precum și regiunea Samara, situată la circa 700 km de linia frontului, au devenit tot mai frecvent ținte ale atacurilor cu drone lansate de Kiev.

AfD, amendă uriașă pentru donații ilegale (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Amendă de peste un milion de euro pentru AfD, partidul german de extremă dreapta

AfD, amendă uriașă pentru donații ilegale. Partidele reprezentate în Bundestag au fost obligate, din 2017, să achite aproximativ 1,8 milioane de euro pentru încălcări ale legislației privind finanțarea politică. Potrivit unui raport al administrației Bundestagului, principalele motive au fost acceptarea de donații interzise, rapoarte financiare eronate și folosirea necorespunzătoare a fondurilor de grup parlamentar. AfD a primit o amendă de peste un milion de euro. AfD, amendă uriașă pentru donații ilegale Cea mai mare parte a sancțiunilor, aproximativ 1,1 milioane de euro, a revenit partidului de dreapta populist AfD. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Cazurile cele mai grave au vizat: sprijin ascuns din partea companiei elvețiene Goal AG, care a oferit servicii de campanie pentru filialele AfD din Baden-Württemberg și Renania de Nord-Westfalia, o donație ilegală din Elveția de aproape 400.000 de euro, rapoarte financiare incorecte Un alt caz, în valoare de 108.000 de euro, legat de Goal AG, este încă în dispută și urmează să fie decis de Curtea Administrativă Federală. Conducerea AfD a pus aceste erori pe seama "tinereții" partidului, argumentând că nu a avut experiența acumulată de celelalte formațiuni. Reprezentanții au declarat că, în prezent, fiecare donație este verificată printr-un sistem „în șase ochi” și prin instruiri interne. CDU și SPD, sancțiuni de sute de mii de euro CDU a trebuit să plătească aproximativ 200.000 de euro, dintre care cea mai mare parte (168.000 de euro) a fost cauzată de o donație ilegală în filiala din Renania-Palatinat. SPD a înregistrat sancțiuni de circa 140.000 de euro, provenind în special din utilizarea incorectă a fondurilor parlamentare în Brandenburg și Saarland, precum și din donații interzise ale unor organizații locale din Glückstadt și Oppenheim. Verzii și Die Linke, sancțiuni semnificative Verzii au achitat aproximativ 134.000 de euro, cel mai mare caz fiind legat de o acțiune a grupului parlamentar din Saarland din 2009, considerată retrospectiv propagandă electorală. Die Linke a plătit aproape 92.000 de euro, în special pentru un caz din campania electorală din 2013, când fondurile parlamentare au fost folosite în mod abuziv. CSU și FDP, penalități mai reduse CSU a plătit 79.300 de euro pentru o donație din partea unei companii către filiala din Regensburg. FDP a returnat aproximativ 2.300 de euro, după utilizarea incorectă a fondurilor în parlamentul regional din Saarland în 2017. Cum funcționează sistemul de sancțiuni Conform Legii partidelor politice, formațiunile pot fi obligate să plătească de două până la trei ori valoarea donațiilor ilegale sau a sumelor gestionate incorect. Aceste obligații nu sunt considerate „pedepse penale”, ci plăți compensatorii reținute, de regulă, din finanțarea publică a partidelor. Reacțiile partidelor CDU afirmă că are un sistem de control prevăzut în statut și colaborează cu filialele implicate pentru a evita repetarea greșelilor. Verzii subliniază că cel mai mare caz al lor provine din 2009 și că pentru alegerile din 2025 au creat un ghid clar pentru utilizarea corectă a fondurilor. SPD declară că reacționează imediat la orice posibilă încălcare și prioritizează transparența, introducând cursuri de instruire pentru membrii săi. Die Linke susține că are reglementări interne stricte pentru a preveni finanțarea indirectă a partidului prin grupurile parlamentare. FDP, care nu mai este în prezent reprezentată în Bundestag, transmite că respectarea regulilor și folosirea responsabilă a banilor publici rămân o prioritate.

Lider al EuroMaidan, asasinat la Lviv (sursa: Facebook/Станіслав Чепурко)
Internațional

Asasinat la Lviv: Andrii Parubii, lider al EuroMaidan, a fost ucis

Lider al EuroMaidan, asasinat la Lviv. Politicianul ucrainean Andrii Parubii, fost președinte al Parlamentului și figură marcantă a Revoluției EuroMaidan, a fost împușcat mortal pe 30 august, la Lviv. Lider al EuroMaidan, asasinat la Lviv Potrivit poliției naționale, atacul a avut loc în jurul prânzului, în districtul Frankivskyi din partea de sud a orașului. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Parubii a murit la fața locului, înainte ca medicii să poată interveni. Reacția oficialilor ucraineni Președintele Volodimir Zelenski a confirmat vestea, declarând că a fost informat de ministrul de interne Ihor Klymenko și de procurorul general Ruslan Kravcenko despre circumstanțele „teribilului asasinat”. De asemenea, parlamentara Iryna Herașcenko, membră a partidului Solidaritatea Europeană, a confirmat identitatea victimei. „Echipa noastră este șocată. Acesta este un act de teroare. Andrii a fost unul dintre fondatorii Ucrainei moderne, un om principial, decent și patriotic”, a transmis Herașcenko. Actualul președinte al Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, l-a descris pe Parubii drept „un apărător consecvent al statalității ucrainene”. Detalii despre atacator Autoritățile nu au făcut publice informații privind suspecții sau posibilele motive. Potrivit televiziunii publice Suspilne, atacatorul era deghizat în curier și se deplasa cu o bicicletă electrică. Acesta s-ar fi apropiat de Parubii, ar fi deschis focul și apoi a fugit de la fața locului. La scena crimei au fost găsite șapte tuburi de cartușe, au precizat surse din cadrul forțelor de ordine. Guvernatorul Maksym Kozyțki a anunțat că operațiunea de căutare a atacatorului este în desfășurare în regiunea Lviv. Cariera politică a lui Andrii Parubii La momentul morții, Parubii avea 54 de ani și era deputat din partea regiunii Lviv în cadrul partidului Solidaritatea Europeană, condus de fostul președinte Petro Poroșenko. A participat la Revoluția Portocalie din 2004 și a coordonat unități de autoapărare în timpul EuroMaidanului (2013-2014). După căderea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, a fost numit secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare (februarie-august 2014), perioadă în care Rusia a anexat Crimeea și a declanșat războiul din Donbas. Între 2014 și 2016 a fost prim-vicepreședinte al Parlamentului, iar în perioada 2016-2019 a deținut funcția de președinte al Radei Supreme. Rolul său în conducerea statului în momentele-cheie ale agresiunii ruse l-a transformat într-o țintă frecventă a propagandei și dezinformării Moscovei.

Activele Rusiei, discuții tensionate în UE (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Rusia nu va primi înapoi activele înghețate în UE, dacă nu va despăgubi Ucraina

Activele Rusiei, discuții tensionate în UE. Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat sâmbătă, la Copenhaga, că este imposibil de imaginat ca Rusia să-și recupereze activele înghețate în UE fără plata unor despăgubiri. Declarația a fost făcută înaintea reuniunii informale a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, organizată sub președinția daneză a Consiliului UE. Active rusești de 210 miliarde, blocate în UE Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești se află înghețate în interiorul blocului comunitar. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Aceste măsuri fac parte din regimul de sancțiuni impus Moscovei după invadarea Ucrainei. Activele Rusiei, discuții tensionate în UE Ucraina, sprijinită de state precum Polonia și țările baltice, solicită confiscarea directă a activelor rusești pentru a fi utilizate în sprijinul Kievului. Propunerea este văzută ca un pas necesar pentru acoperirea costurilor generate de agresiunea Moscovei. Nu toate statele membre susțin confiscarea. Franța, Germania și Belgia au respins ideea, invocând lipsa unui temei juridic clar pentru un astfel de demers.

Israel pregătește evacuarea locuitorilor din Gaza (sursa: X/افيخاي ادرعي)
Internațional

Israel evacuează orașul Gaza, unde locuiesc un milion de palestinieni, în ciuda criticilor

Israel pregătește evacuarea locuitorilor din Gaza. Pregătirile pentru evacuarea locuitorilor din orașul Gaza sunt în desfășurare, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee. Israel pregătește evacuarea locuitorilor din Gaza Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, acesta a precizat că au fost deja amenajate centre de ajutor umanitar și au fost livrate corturi. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Potrivit oficialului militar, au fost pregătite conducte de apă și alte elemente de infrastructură necesare pentru relocarea populației. „Evacuarea orașului Gaza este inevitabilă”, a subliniat Adraee. Planul Israelului: relocarea a un milion de oameni Guvernul israelian intenționează să captureze orașul Gaza, situat în nordul Fâșiei, și să relocheze populația – aproximativ un milion de locuitori – în tabere de corturi din sudul enclavei. În mesajul său adresat locuitorilor din nordul Fâșiei Gaza, purtătorul de cuvânt al armatei a afirmat că fiecare familie care va accepta relocarea va beneficia de „ajutor umanitar extins”. Controverse legate de spațiul și condițiile de cazare Adraee a respins zvonurile conform cărora sudul Fâșiei Gaza nu ar avea spațiu suficient pentru persoanele evacuate. Acesta a susținut că există „mult spațiu liber”, inclusiv în taberele de refugiați din centrul Fâșiei și în „zona umanitară” din al-Mawasi. Organizațiile internaționale de asistență au atras atenția în repetate rânduri asupra condițiilor umanitare catastrofale din al-Mawasi, criticând planurile de relocare în această zonă.

Școală catolică din Minneapolis, atac armat (sursa: CNN)
Internațional

Zeci de gloanțe trase asupra copiilor de la o școală catolică din Minneapolis: trei morți

Școală catolică din Minneapolis, atac armat. O școală catolică din Minneapolis, statul Minnesota, a fost miercuri scena unui atac armat soldat cu moartea a doi copii și rănirea a altor 17 persoane. Atacul s-a produs în timpul unei slujbe religioase la școala catolică Annunciation (Buna Vestire), au anunțat autoritățile locale. Școală catolică din Minneapolis, atac armat Potrivit oficialilor, atacatorul era înarmat cu o pușcă, o armă automată și un pistol, din care a tras zeci de gloanțe în direcția bisericii și a școlii. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție După atac, acesta s-a sinucis. Șeful poliției din Minneapolis, Brian O’Hara, a declarat că este vorba despre „un act deliberat de violență împotriva copiilor nevinovați”, subliniind cruzimea de a deschide focul asupra unei biserici pline de elevi. Început de an școlar marcat de tragedie Atacul a avut loc la doar două zile după începerea cursurilor la școala catolică Annunciation, o unitate privată de învățământ elementar unde studiază aproximativ 395 de copii. Școala și biserica se află într-o zonă rezidențială din sud-estul Minneapolisului. Identitatea atacatorului și investigația autorităților Oficialii au precizat că atacatorul avea puțin peste 20 de ani, purta haine negre și nu figura cu antecedente penale. Până în prezent, numele acestuia nu a fost făcut public. Autoritățile încearcă să stabilească motivul din spatele atacului. Children’s Minnesota, un spital local, a transmis că șase copii sunt în prezent internați și primesc îngrijiri medicale. Reacții oficiale după atac Guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, a confirmat incidentul și a declarat pe rețeaua X că poliția a fost mobilizată imediat la fața locului. „Mă rog pentru copiii și profesorii noștri, a căror primă săptămână de școală a fost marcată de acest act teribil de violență”, a adăugat acesta. Președintele Donald Trump a afirmat că a fost „pe deplin informat” despre atacul „tragic” și a precizat că Casa Albă monitorizează situația. La rândul său, secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a anunțat că Departamentul pentru Securitate Națională colaborează cu autoritățile locale.

Palatul familiei Orbán, furie în Ungaria (sursa: Facebook/Hadházy Ákos)
Internațional

VIDEO Imagini cu conacul de lux al lui Orbán Viktor stârnesc furie în Ungaria

Palatul familiei Orbán, furie în Ungaria. Un video cu un palat aparținând tatălui premierului ungar Viktor Orban a devenit viral, strângând 700.000 de vizualizări miercuri pe o rețea socială. Filmarea a fost realizată și publicată de deputatul independent Ákos Hadházy, cunoscut pentru lupta sa împotriva corupției. Palatul familiei Orbán, furie în Ungaria Imaginile prezintă o grădină îngrijită, o piscină și o sală de mese imensă. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Potrivit lui Hadházy, acestea demonstrează că este vorba despre „un castel de lux”, nu despre o fermă umilă, așa cum a declarat anterior proprietarul, Győző Orban, tatăl premierului. Reacțiile internauților: de la revoltă la ironii În comentariile online, un utilizator a acuzat că „Orban și complicii săi construiesc un palat cu banii contribuabililor”. Un alt internaut a sugerat, ironic, că proprietatea ar putea fi transformată în orfelinat sau spital. Ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó, l-a acuzat pe Hadházy că ar fi intrat fără autorizație pe o proprietate privată pentru a realiza filmarea. Palatul Hatvanpuszta și legăturile cu familia Orban În ultimii ani, presa a relatat în repetate rânduri că Viktor Orban folosește conacul Hatvanpuszta, situat lângă orașul său natal Felcsút, ca refugiu privat. Premierul neagă însă că ar fi proprietarul imobilului. Tatăl său, Győző Orban, în vârstă de 84 de ani, a declarat recent pentru un tabloid pro-guvernamental că a cumpărat proprietatea în 2011 pentru a reconstitui o fermă istorică înființată de un arhiduce de Habsburg în secolul XIX. Frustrarea publică și contextul corupției din Ungaria Succesul viral al imaginilor apare pe fondul nemulțumirii crescânde față de corupția din Ungaria. Anturajul premierului este acuzat că s-a îmbogățit din contracte publice, iar Uniunea Europeană a înghețat aproximativ 19 miliarde de euro din fondurile alocate țării. Potrivit Transparency International, Ungaria a coborât în indicele de corupție de pe locul 50 în 2010 pe locul 82 în 2024, fiind ultima dintre statele membre ale Uniunii Europene. Executivul condus de Viktor Orban neagă acuzațiile de corupție și susține că atacurile politice la adresa premierului și a familiei sale fac parte dintr-o campanie orchestrată împotriva Ungariei.

Germania finalizează planul serviciului militar voluntar (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar voluntar, proiect de lege care merge în parlamentul german

Germania finalizează planul serviciului militar voluntar. Guvernul german a definitivat miercuri planurile pentru introducerea unui serviciu militar voluntar, care ar include recrutarea ca soluție de rezervă, au declarat surse guvernamentale. Germania finalizează planul serviciului militar voluntar Proiectul urmează să fie trimis în Bundestag, unde va fi dezbătut în detaliu și ar putea suferi modificări. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Propunerea unei reintroduceri a serviciului militar obligatoriu, susținută de politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, nu a fost aprobată. Executivul a optat pentru varianta voluntară, cu accent pe pregătirea de bază și consolidarea rezerviștilor. Nevoia de întărire a Bundeswehr Armata germană (Bundeswehr) are în prezent nevoie de aproximativ 80.000 de soldați activi suplimentari. Potrivit estimărilor NATO, Germania ar trebui să dispună de o forță de aproximativ 260.000 de militari pentru a putea face față unui eventual atac, inclusiv din partea Rusiei. Implementarea planului: 15.000 de noi recruți Noul serviciu militar voluntar va începe cu 15.000 de recruți, care vor beneficia de pregătire de bază. În plus, începând din 2027, vor fi introduse evaluări medicale obligatorii pentru cei interesați să se înscrie în program.

Dobânzi bancare record pentru gospodăriile rusești (sursa: banki.ru)
Internațional

Rușii au în depozite bancare 540 de miliarde de dolari, atrași de dobânzi foarte mari

Dobânzi bancare record pentru gospodăriile rusești. Gospodăriile din Rusia au acumulat dobânzi bancare record, profitând de nivelul ridicat al dobânzilor la depozite într-o economie aflată sub presiunea războiului, potrivit datelor publicate de Banca Rusiei și citate de Bloomberg. Dobânzi bancare record pentru gospodăriile rusești Depozitele persoanelor fizice au crescut cu 8% în primele șapte luni din 2024, ajungând la 43.600 miliarde ruble (542 miliarde dolari). Citește și: EXCLUSIV Armata a blocat livrarea de blindate Piranha V invocând neoficial „neconformități”. Război rece între MApN și Economie În total, rușii dețin 61.100 miliarde ruble (978,5 miliarde dolari) în depozite și conturi bancare. Efectul dobânzilor mari asupra economiei Creșterea puternică a pieței depozitelor a venit după ce Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de referință la un nivel record de 21% pentru a tempera inflația. Cheltuielile ridicate cu armata și economia afectată de sancțiuni au dus indicele prețurilor de consum la peste dublul țintei de 4%. Primele semne de încetinire a inflației au apărut abia în iunie. Schimbarea atitudinii față de economii Depozitele record arată nu doar atractivitatea dobânzilor, ci și o schimbare de mentalitate după anii ’90, când mulți ruși și-au pierdut economiile în crizele financiare. Trauma acelei perioade persistă, iar zvonurile privind posibile confiscări ale depozitelor reapar constant, deși Banca Rusiei neagă categoric astfel de intenții. De la panică la acumulare de capital La începutul invaziei din Ucraina, mulți ruși s-au grăbit să își retragă banii. Banca Centrală a reacționat cu restricții de capital și o dobândă de urgență de 20%. Aceste măsuri au stabilizat sistemul și au oprit retragerile masive. Ulterior, perioada dobânzilor ridicate și competiția între bănci au dus la dublarea depozitelor. Chiar și după reducerea dobânzii de politică monetară la 18%, băncile mari continuă să ofere randamente de până la 15,8%. Depozitele, printre cele mai profitabile investiții Depozitele bancare în ruble se află în topul celor mai profitabile investiții locale, cu un randament estimat de 14% pentru 2024. Analiștii consideră că acestea vor rămâne în top 10 și în perioada următoare. La Forumul Economic de la Sankt Petersburg, Dmitry Breitenbicher, membru în consiliul de administrație al VTB Bank, a afirmat că dobânzile la depozite acoperă până la 10% din cheltuielile anuale ale gospodăriilor. Datorii și alternative de investiții În paralel, rușii au acumulat datorii de 36.800 miliarde ruble, iar depozitele bancare ale companiilor au revenit pe creștere în iulie, ajungând la 36.900 miliarde ruble. Deși rușii au cumpărat în 2024 cantități record de aur, echivalentul unui sfert din producția anuală, depozitele rămân cea mai populară opțiune, datorită accesibilității și garanției oferite de stat. În primele șapte luni din 2024, băncile rusești au raportat un profit net de 2.100 miliarde ruble, la un nivel similar cu cel din aceeași perioadă a anului trecut.

Portretul lui Trump, pe trei etaje (sursa: Facebook/U.S. Department of Labor)
Internațional

Fața lui Trump, pe trei etaje din clădirea Departamentului american al Muncii

Portretul lui Trump, pe trei etaje. Un portret de mari dimensiuni al președintelui american Donald Trump a fost instalat luni pe fațada clădirii Departamentului Muncii din Washington, D.C. Imaginea, care se întinde pe trei etaje, reprezintă portretul oficial din cel de-al doilea său mandat prezidențial. Portretul lui Trump, pe trei etaje Pe lângă portret, bannerul conține logo-ul inițiativei „America 250”, dedicată aniversării a 250 de ani de la Declarația de Independență a Statelor Unite, și sloganul „American Workers First” („Muncitorii americani pe primul loc”). Citește și: EXCLUSIV Armata a blocat livrarea de blindate Piranha V invocând neoficial „neconformități”. Război rece între MApN și Economie Afișul este încadrat de steagul american și de un portret al fostului președinte Theodore Roosevelt, prezentat cu același motto. Reacții virulente pe rețelele sociale Apariția portretului a stârnit numeroase reacții critice online. Mulți utilizatori de pe rețelele sociale au comparat gestul cu practicile propagandistice din statele autoritare. „Foarte nord-coreean”, a comentat cineva. „Își dorește să fie măcar o zecime din ceea ce a fost Theodore Roosevelt. În schimb, calcă pe urmele prietenului său Putin”, a scris altcineva. Alte reacții au asociat imaginea cu Rusia sau au descris gestul ca fiind „foarte dictatorial”, însoțit de remarci ironice despre „mâinile mici” și „energia de lider mic”. Între simbol politic și propagandă vizuală Pentru susținătorii lui Trump, mesajul pune accent pe protejarea muncitorilor americani și pe promisiunea de a readuce în prim-plan politica economică naționalistă. Pentru critici, însă, gestul este perceput ca un semn al ambițiilor autoritare ale fostului președinte și un pas spre o estetică politică asemănătoare regimurilor autocratice.

Amenințări cu moartea în Republica Moldova (sursa: Facebook/Poliția Republicii Moldova)
Internațional

Val de amenințări cu moartea împotriva unor jurnaliști și funcționari în Republica Moldova

Amenințări cu moartea în Republica Moldova. Mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv funcționari publici și jurnaliști, au primit miercuri mesaje de amenințare cu moartea, a anunțat Inspectoratul General al Poliției (IGP). Amenințări cu moartea în Republica Moldova Oamenii legii califică aceste acțiuni ca fiind o tentativă de a compromite evenimentele organizate cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova și de a intimida populația. Citește și: EXCLUSIV Armata a blocat livrarea de blindate Piranha V invocând neoficial „neconformități”. Război rece între MApN și Economie IGP a transmis un apel către cetățeni să anunțe imediat poliția în cazul în care primesc astfel de mesaje. „Ofițerii de investigație dețin deja mai multe informații și întreprind măsuri pentru identificarea și localizarea persoanelor implicate”, a precizat instituția. 34 de ani de la proclamarea Independenței Republica Moldova marchează miercuri 34 de ani de la proclamarea Independenței, adoptată de Parlament pe 27 august 1991. Cu prilejul acestei zile, la Chișinău și în alte localități sunt organizate evenimente culturale și festive. În a doua parte a zilei, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz și premierul Poloniei Donald Tusk sunt așteptați în capitala Republicii Moldova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră