sâmbătă 17 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Ezitările Occidentului în a furniza tancuri grele Ucrainei îl ajută pe Putin: Moscova se grăbește să atace masiv în primăvară, cât timp Kievul este vulnerabil la o ofensivă terestră extinsă

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins. Rusia se grăbeşte să lanseze o nouă ofensivă în Ucraina, încercând să profite de această "fereastră de oportunitate" creată înainte ca Kievul să primească tancurile grele care i-au fost promise recent de către aliaţii săi occidentali, a declarat luni comandantul-şef al forţelor armate din Letonia, Valdemaras Rupšys, citat de agenţia de presă ucraineană Unian. Occidentul ezită, Putin profită: atac extins "Rusia a trecut la un război total, implicând întreaga populaţie în mobilizare şi plasându-şi economia . În condiţiile unei astfel de confruntări, logistica şi asigurarea tehnico-materială sunt cheia", a afirmat general-locotenentul Valdemaras Rupšys, care susţine că, "în etapa actuală, Rusia are suficiente resurse pentru operaţiuni de luptă, iar NATO trebuie să asigure asistenţă Ucrainei într-un război de această natură". "Acum chiar şi un orb poate să vadă că ei (ruşii - n.r.) se pregătesc pentru un nou val de ofensivă. Şi, probabil, s-ar putea opri sau schimba intenţia doar dacă vor vedea că Ucraina are suficiente echipamente, muniţii, arme şi personal instruit", consideră comandantul forţelor letone într-un interviu acordat agenţiei de presă ucrainene Guildhall. Rusia are resurse Dacă războiul va dura mai mult timp, totul va depinde de resurse, a subliniat generalul leton. "Trebuie să ţinem cont de faptul că Rusia are toate condiţiile pentru a-şi dota propria armată cu muniţie, tancuri, vehicule de luptă, iar ei pot lupta având şi suficientă aviaţie", argumentează el. Citește și: Șeful Romarm, reținut de DNA. DeFapt, martie 2022: „Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm” Potrivit lui, livrările de vehicule blindate grele vor juca un rol important în desfăşurarea războiului. "Ruşii înţeleg că dacă nu trec la ofensivă acum, la sfârşitul primăverii va fi prea târziu. În cadrul NATO, la nivelul celor 30 de comandanţi-şefi din ţările aliate există un consens. Războiul vostru este războiul nostru, trebuie să sprijinim Ucraina prin toate mijloacele disponibile", a spus Rupšys. Luptele poziționale îi convin Moscovei Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) aprecia duminică - într-un nou buletin informativ cu privire la situaţia de pe frontul în Ucraina - că principalul obstacol în calea lansării unei contraofensive ucrainene a fost şi rămâne ezitarea Occidentului de a trece pe scară largă forţele armate ucrainene la armament de tip occidental. Analiştii ISW - un think tank cu sediul în SUA - apreciază că pregătirile pentru livrarea tancurilor ar fi trebuit să înceapă încă din vară. După eliberarea Hersonului, războiul s-a transformat în lupte poziţionale, foarte avantajoase pentru Moscova, pentru a mobiliza şi antrena noi forţe. Acum, iniţiativa pe câmpul de luptă este de partea Rusiei, afirmă ei. Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că nu vede niciun indiciu ca Vladimir Putin să fi renunţat la obiectivele sale şi prevede că Rusia va încerca din nou să obţină controlul asupra Ucrainei. Stoltenberg: Putin nu vrea pace "Nu vedem niciun semn că preşedintele Putin şi autorităţile de la Moscova se pregătesc pentru pace. Vedem contrariul. Vedem că se pregătesc pentru un nou război, că mobilizează mai mulţi soldaţi, mai mult de 200.000, poate chiar mai mulţi", a spus Stoltenberg într-o declaraţie făcută în cursul unei vizite în Coreea de Sud, potrivit site-ului oficial al NATO. "Cel mai important, nu vedem niciun indiciu că preşedintele Putin şi-a schimbat obiectivul general al acestei invazii, care este de a-şi controla vecinul, de a controla Ucraina. Aşa că ar trebui să ne pregătim pentru un drum lung", a declarat secretarul general al NATO. El a subliniat că rezultatele unor posibile negocieri viitoare sunt legate în mod indisolubil de rezultatul de pe câmpul de luptă, dar atâta timp cât Putin crede că poate câştiga pe teren, nu se va aşeza la masa negocierilor. "Aşadar, paradoxul este că, de fapt, sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai bună cale pentru a se obţine o soluţionare paşnică şi negociată a războiului", a spus Stoltenberg.

Ezitările Occidentului în a furniza tancuri grele Ucrainei îl ajută pe Putin: Moscova se grăbește să atace masiv în primăvară, cât timp Kievul este vulnerabil la o ofensivă terestră extinsă
New York-ul din estul Ucrainei, depopulat din cauza bombardamentelor rusești. Este vorba de un orășel înființat de coloniști germani în 1864 și numit după metropola americană
Internațional

New York-ul din estul Ucrainei, depopulat din cauza bombardamentelor rusești. Este vorba de un orășel înființat de coloniști germani în 1864 și numit după metropola americană

New York, depopulat din cauza bombardamentelor. Oraşul New York din regiunea ucraineană Doneţk, care a fost numit după cel mai populat oraş din Statele Unite ale Americii, riscă să rămână, în scurt timp fără locuitori, potrivit trimisului special al Agerpres, Cristian Lupașcu. New York, depopulat din cauza bombardamentelor New York-ul ucrainean, amplasat la graniţa dintre Doneţk-ul aflat sub control ucrainean şi Doneţk-ul controlat de armata Federaţiei Ruse, este părăsit de la o zi la alta de un număr din ce în ce mai mare de persoane, ca urmare a atacurilor constante ale artileriei ruse. Aflat chiar pe linia frontului, unde se duc lupte intense între militarii ruşi şi cei ucraineni, micul orăşel din Estul Ucrainei s-a transformat într-un loc al terorii şi fricii. Puţinii oameni care mai sunt aici stau în case sau în adăposturile, iar străzile sunt pur şi simplu pustii. Citește și: Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită? "În fiecare zi se lansează atacuri cu diferite arme. Situaţia s-a înrăutăţit în ultima săptămână. Doar o parte din vecini a mai rămas. Într-un bloc cu cinci etaje, dacă sunt 20 de apartamente locuite. În rest, toţi sunt plecaţi. Şi noi avem maşina pregătită pentru plecare", susţine Olena, o localnică în vârstă de 50 de ani, care este vizibil speriată de ceea ce se întâmplă în jurul ei. Erau 10.000, au rămas 3.000 New York-ul ucrainean, care avea înainte de începerea războiului o populaţie de peste 10.000 de locuitori, mai numără acum puţin peste 3.000 de persoane. Şi numărul scade zilnic. "În acest orăşel mai locuiesc 3.000-4.000 de oameni, în special persoane în vârstă, pensionari, categorii de populaţie puţin mobile care şi-au exprimat dorinţa de a nu părăsi locuinţele şi, din această cauză, o presiune mare se simte şi asupra serviciilor sociale, asupra instituţiilor de stat şi asupra infrastructurii. Este nevoie să aducem aici ajutoare. Locuitorii de aici au nevoie de susţinere socială şi toate celelalte servicii care le îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi. Linia de front se află la marginea New York-ului. Forţele noastre armate resping atacurile inamicului", susţine primarul din Toreţk din raionul Bahmut, Vasîli Cincik, cel care administrează şi oraşul New York. New York, apoi Novhorodske. Și iar NY New York-ul ucraineana a fost înfiinţat în 1846 de nişte colonişti germani, care ar fi dezvoltat afaceri în zonă, ei ocupându-se de extracţia de cărbune şi de fabricarea de cărămizi. Germanii au început să părăsească Ucraina după Revoluţia rusă, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au fost alungaţi de sovietici. În 1951, oraşul şi-a schimbat denumirea în Novhorodske. Localitatea a revenit la numele vechi, New York, în 2021, autorităţile luând această decizie la cererea populaţiei. New York este situat la 37,9 kilometri Nord-Est de oraşul Doneţk, aflat acum sub control rusesc, şi la aproape 60 de kilometri de Kramatorsk, care a devenit capitala de facto a regiunii Doneţk.

Europa scapă de al doilea Orbán Viktor: Andrej Babiš, suporter al Moscovei, a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Petr Pavel, general (r) NATO care garantează că va sprijini Ucraina
Internațional

Europa scapă de al doilea Orbán Viktor: Andrej Babiš, suporter al Moscovei, a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Petr Pavel, general (r) NATO care garantează că va sprijini Ucraina

Cehia scapă de miliardarul anti-NATO. Petr Pavel, fost şef al Comitetului Militar al NATO şi susţinător al sprijinului militar pentru Ucraina, a câştigat sâmbătă alegerile prezidenţiale din Republica Cehă cu 58,25% din voturi, potrivit rezultatelor parţiale după numărarea a 99,74% din buletinele de vot, informează agenţiile de presă internaţionale. Opt candidați în turul întâi Rivalul său, Andrej Babiš, a obţinut 41,75% din voturi, potrivit rezultatelor publicate în direct pe site-ul Oficiului ceh de statistică. Rata de participare în această ţară membră a UE şi NATO, cu o populaţie de 10,5 milioane, a fost de 70%. Petr Pavel, general în rezervă în vârstă de 61 de ani, s-a prezentat în alegeri drept candidat independent şi beneficiază de sprijinul guvernului de centru-dreapta. Andrej Babiš, un miliardar de 68 de ani, care a ocupat postul de premier între anii 2017 şi 2021, s-a angajat în timpul campaniei să oblige guvernul să susţină populaţia în faţa creşterii preţurilor. În primul tur, în care au concurat opt candidaţi, Pavel îl devansase pe Babiš, obţinând 35,4% din sufragii faţă de 35% ale acestuia. El a beneficiat între timp de voturile unora dintre concurenţii eliminaţi în primul tur. Petr Pavel, erou de război Campania între cele două tururi ale scrutinului a fost aspră, cu un val de dezinformări care l-au avut drept ţintă pe Pavel şi ameninţări cu moartea la adresa lui Babiš şi a familiei sale. Petr Pavel îl va înlocui pe Milos Zeman, politician controversat, care întreţinuse legături strânse cu Moscova înainte de a face o cotitură în momentul invaziei ruse în Ucraina. Citește și: Tancurile Abrams pe care SUA le vor trimite în Ucraina, fără blindajul ultrasecret din uraniu sărăcit Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE. Petr Pavel este un erou al războiului din fosta Iugoslavie, în timpul căruia el a ajutat inclusiv la eliberarea unor soldaţi francezi. Ulterior el a devenit şef al Statului Major ceh şi a exercitat în perioada 2015-208 funcţia de preşedinte al Comitetului Militar al NATO, fiind astfel cel mai înalt responsabil militar al Alianţei Nord-Atlantice. Noul președinte ceh are studii inclusiv la King's College (CV). Cehia scapă de miliardarul anti-NATO Întrebat în campania electorală, în cadrul unei dezbateri televizate, dacă ar trimite trupe dacă Polonia sau statele baltice ar fi atacate, Babiš a răspuns: "Nu, cu siguranță nu". Articolul 5 din tratatul NATO obligă statele membre să vină în ajutorul unuia dintre ele în cazul unui atac. "Vreau pace. Nu vreau un război. Și în niciun caz nu voi trimite copiii noștri și copiii femeilor noastre la război", a continuat fostul premier, care a făcut recent obiectul unei ample analize a Politico. Petr Pavel va deveni al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Javel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

Un tribunal internațional special pentru Putin și complicii lui, cerut de Consiliul Europei la APCE
Internațional

Un tribunal internațional special pentru Putin și complicii lui, cerut de Consiliul Europei la APCE

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin. Consiliul Europei a cerut joi în unanimitate înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe liderii ruşi, dar şi belaruşi, desemnaţi drept responsabili pentru războiul din Ucraina. APCE: Tribunal internațional special pentru Putin Cu 100 de voturi "pentru" şi o abţinere, reprezentanţii celor 46 de state membre au adoptat o rezoluţie care îi vizează, fără a-i nominaliza, pe liderii civili şi militari care "au planificat, pregătit, lansat sau executat" agresiunea împotriva Ucrainei. "Fără decizia lor de a declanşa acest război de agresiune împotriva Ucrainei, abuzurile, distrugerile, morţii şi pagubele care decurg nu s-ar fi produs", a estimat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), reunită la Strasbourg. APCE îndeamnă statele membre ale Consiliului să înfiinţeze acest tribunal special cu susţinerea atâtor state şi organizaţii internaţionale pe cât este posibil, inclusiv a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. APCE aşteaptă de la summit-ul şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor din Consiliul Europei, ce va avea loc în luna mai la Reykjavik, "un sprijin politic" pentru acest proiect. Consiliul Europei reuneşte mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan. Parlamentul European, cerere similară Parlamentul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, a adoptat săptămâna trecută un text similar, cu 472 de voturi pentru, 19 contra şi 33 abţineri. Curtea Penală Internaţională (CPI), al cărei sediu este la Haga, nu are competenţe decât pentru judecarea crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii, nu şi pentru judecarea "crimei de agresiune", pentru că Moscova, Minsk şi Kiev nu sunt semnatare ale tratatului care instituise CPI. Citește și: Panică în Transnistria: Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă, plata pensiilor a întârziat Rezoluţia subliniază de asemenea că unele dintre faptele comise de Rusia în Ucraina împotriva civililor, în special omucideri şi strămutări de copii forţate în vederea rusificării lor, "ar putea intra" sub definiţia de "genocid" în sensul convenţiei internaţionale din 1948. În timpul reuniunii APCE, manifestanţi s-au adunat în faţa Consiliului Europei în susţinerea Ucrainei, în jurul unei ambulanţe ciuruite de gloanţe adusă de pe linia frontului. "Speranţa de viaţă a unei ambulanţe ca aceasta este în Ucraina de la câteva zile la câteva săptămâni. Acestea sunt primele ţinte de atac pentru inamicul nostru, căruia nu-i pasă de vieţile umane", a denunţat Ivanna Pinyak, membră a asociaţiei Promoukraina, care organiza manifestaţia.

Siegfried Mureșan critică ipocrizia cancelarului austriac: Refuză extinderea Schengen - dar votează pentru Croația, vrea buget UE mai mic - dar cere două miliarde de euro în plus
Internațional

Siegfried Mureșan critică ipocrizia cancelarului austriac: Refuză extinderea Schengen - dar votează pentru Croația, vrea buget UE mai mic - dar cere două miliarde de euro în plus

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac. Migraţia este o problemă cu care Austria se confruntă, pe care România nu a cauzat-o, graniţele noastre fiind sigure, dar la soluţionarea căreia suntem dispuşi să contribuim, însă aşteptăm mai multă deschidere din partea Austriei, a declarat miercuri, la Bruxelles, pentru Agerpres, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE). Aderarea României, pe agenda UE "La dezbaterea din plenul Parlamentului European de săptămâna trecută, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, mi-a dat asigurări că Suedia este pregătită să pună aderarea României la spaţiul Schengen pe agenda Consiliului UE. Eu i-am cerut public, în discursul meu din plenul Parlamentului European, ca aderarea României să rămână pe agenda UE, iar prim-ministrul mi-a răspuns spunând că înţelege dezamăgirea noastră, a românilor, şi că Suedia este pregătită să pună această chestiune pe ordinea de zi. Aşadar, avem sprijinul Preşedinţiei suedeze (a Consiliului UE)", a spus Mureşan. El a reamintit că, din punct de vede tehnic, România îndeplineşte încă din 2011 condiţiile pentru a intra în Schengen, lucru reconfirmat anul trecut de două misiuni europene independente care s-au deplasat la Bucureşti. "Din punct de vedere politic, România a realizat progrese foarte importante anul trecut, reuşind să convingă 26 din 27 de state membre să voteze pentru aderarea noastră. Vom continua să lucrăm strâns cu toate statele membre, dar şi la nivelul instituţiilor europene astfel încât să ajungem la cele mai bune soluţii pentru gestionarea problemei migraţiei şi să convingem Austria să susţină aderarea noastră. Dar aşteptăm şi din partea Guvernului Austriei, în special din partea prim-ministrului Nehammer, să renunţe la discursul electoral antieuropean. Continuând acest discurs, premierul austriac nu face decât să îngreuneze soluţionarea problemei migraţiei", a continuat europarlamentarul. Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac Acesta s-a referit şi la declaraţiile recente ale cancelarului austriac Karl Nehammer potrivit cărora în prezent spaţiul Schengen este nefuncţional întrucât imigranţii continuă să vină în Europa şi, în acest context, o extindere a Schengen nu ar fi justificată pentru moment. "Când Guvernul Austriei declară că se opune extinderii spaţiului Schengen şi aderării României pretextând că spaţiul Schengen este nefuncţional, uită să spună că fix cu cinci minute înainte votase pentru aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, deci pentru extinderea spaţiului Schengen. Argumentele aduse de prim-ministrul Nehammer în ultimele luni nu au bază concretă, nu sunt susţinute de cifre concrete, reale, au doar scop electoral. Tot cu scop electoral a efectuat şi vizita în Bulgaria. Aşa cum anticipat şi cum am şi declarat public înaintea vizitei, prim-ministrul Nehammer a mers în Bulgaria doar ca să îşi facă campanie electorală în Austria cu banii europeni. Karl Nehammer a declarat în Bulgaria că doreşte să folosim fondurile europene pentru a întări frontiera dintre Bulgaria şi Turcia. Trebuie să îi reamintim cancelarului austriac că Austria a fost unul dintre cele patru state membre ale UE ale căror guverne s-au opus cel mai tare creşterii bugetului european în trecut. Austria a avut întotdeauna drept prioritate doar reducerea bugetului UE şi nu alocarea banilor acolo unde într-adevăr este nevoie", a afirmat eurodeputatul român. Nehammer să spună de unde ia bani Siegfried Mureşan a argumentat că "a solicita ca bugetul UE să facă mai mult şi a lupta în paralel pentru reducerea bugetului este populist". "Nu poţi să ceri mai mulţi bani pe de o parte şi de cealaltă parte să te opui unui buget mai mare. În bugetul actual al UE, toţi banii sunt deja planificaţi. Dacă domnul Nehammer doreşte două miliarde de euro în plus pentru Bulgaria atunci să spună de unde îi obţine. Dacă doreşte creşterea bugetului UE, acesta ar fi un lucru bun, dar este o poziţie contrară cu poziţia pe care Austria a susţinut-o şi continuă să o susţină în toate discuţiile pe buget de la nivel european. Sper ca acest discurs să dispară după alegeri" (din landul Austria Inferioară din 29 ianuarie - n.r.), a accentuat el. Citește și: Spațiul Schengen, închis pe termen nelimitat pentru România și Bulgaria: cancelarul austriac a repetat că Viena își menține veto-ul până când frontierele externe ale UE vor fi sigure În opinia sa, nu este normal ca un şef de guvern să decidă întreaga politică europeană a ţării "pornind de la interesele proprii, electorale, referitoare la o singură regiune". "În Uniunea Europeană avem 27 de state membre cu 242 de regiuni. Dacă fiecare prim-ministru ar bloca procesul decizional în Europa ţinând cont doar de interesele electorale pe care le are cu privire la anumite alegeri locale, regionale sau naţionale, nu am mai lua nicio decizie importantă la nivel european", a susţinut eurodeputatul român. Migrația și azilul, în dezbatere Întrebat dacă consideră că planul prezentat marţi de Comisie cu privire la creşterea eficienţei returnării imigranţilor va ajuta la schimbarea poziţiei ţărilor (în special a Austriei) reticente faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, vicepreşedintele grupului europarlamentar al PPE a amintit că migraţia este o prioritate atât a preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene, cât şi a Parlamentului European. "Vom avea o dezbatere săptămâna viitoarea în Parlamentul European pe tema migraţiei şi azilului, în pregătirea reuniunii Consiliului European extraordinar din 9 - 10 februarie. În plus, mâine şi poimâine este programată o reuniune informală a miniştrilor de interne din UE la Stockholm care va avea, de asemenea, pe agendă subiectul migraţiei. De asemenea, Comisia Europeană a prezentat ieri un plan privind returnarea mai eficientă a imigranţilor în afara Uniunii Europene, ca parte a noului Plan European privind Azilul şi Migraţia. Vom lucra pe baza acestui plan în negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul UE privind operaţionalizarea sistemului comun al UE pentru returnări, ca una dintre soluţiile la problema migraţiei. Este clar că avem nevoie de o strânsă coordonare la nivel european pentru rezolvarea acestei probleme. Există deschidere, după cum vedeţi, din partea instituţiilor europene să găsim împreună aceste soluţii cât mai repede. În acest sens, România şi-a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea de a lucra alături de partenerii europeni, inclusiv Austria, pentru a gestiona situaţia imigranţilor ce sosesc în Europa. Vom sprijini toate soluţiile europene la criza migraţiei. Am spus-o în trecut şi o repet: România nu este sursă a migraţiei ilegale cu care se confruntă Europa. Nu a fost niciodată. Frontierele noastre sunt bine securizate. Avem date de încredere ale instituţiilor europene care confirmă aceste lucruri. Dar, în spiritul valorilor europene ce ne unesc, suntem alături de partenerii noştri care se confruntă cu această problemă", a încheiat eurodeputatul Siegfried Mureşan.

Papa Francisc apără din nou comunitatea gay: A fi homosexual nu este o infracţiune. Dumnezeu are sensibilitate pentru fiecare din noi
Internațional

Papa Francisc apără din nou comunitatea gay: A fi homosexual nu este o infracţiune. Dumnezeu are sensibilitate pentru fiecare din noi

Papa Francisc apără iar comunitatea gay. Papa Francisc şi-a reiterat poziţia conform căreia Biserica Catolică nu ar trebui să fie ostilă cu persoanele gay, argumentând într-un interviu pentru Associated Press (AP) că legile din multe ţări care incriminează homosexualitatea sunt "nedrepte". Papa Francisc apără iar comunitatea gay "A fi homosexual nu este o infracţiune", a spus papa Francisc, precizând că unii episcopi catolici care susţin legi ce incriminează sau discriminează persoanele LGBTQ greşesc. Liderul de la Vatican a adăugat că aceşti reprezentanţi ai bisericii ar trebui "să aibă un proces de conversie" şi să manifeste "sensibilitatea" pe care "Dumnezeu o are pentru fiecare dintre noi". Papa pledează de multă vreme pentru o tolerare a persoanelor gay. El a dat celebrul răspuns "cine sunt eu să judec?" când a fost întrebat în legătură cu homosexualii catolici, la scurt timp după ce a devenit papă, în 2013. În interviul acordat AP, papa a vorbit, de asemenea, despre atacurile care l-au vizat după decesul recent al predecesorului său, papa emerit Benedict al XVI-lea. Secretarul personal al acestuia din urmă, Georg Gaenswein, a publicat recent o carte în care sugerează că au existat fricţiuni între fostul papă emerit şi papa Francisc, după ce Benedict al XVI-lea a demisionat din funcţia de lider al Bisericii Catolice, în 2013. Aceste diferende vizau, printre altele, decizia papei Francisc de a reimpune restricţiile referitoare la desfăşurarea liturghiei tradiţionale în limba latină, revenind astfel asupra unei decizii luate de papa Benedict, dar şi abordarea mai permisivă a actualului suveran pontif cu privire la chestiuni morale, cum ar fi homosexualitatea, potrivit cărţii. Papa vrea să fie criticat în față Între timp, jurnalistul italian Sandro Magister a declarat în această lună că regretatul cardinal australian George Pell a fost autorul unei note anonime pe care a publicat-o pe blogul său anul trecut, în care a descris pontificatul papei Francisc drept o "catastrofă". Potrivit acestei note, o gamă largă de comentatori considerau că "acest pontificat este un dezastru din multe sau din majoritatea punctelor de vedere; o catastrofă". Întrebat în legătură cu aceste critici, papa Francis a declarat: "Singurul lucru pe care îl cer este să o facă în faţa mea, pentru că aşa evoluăm cu toţii". Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% Pontiful argentinian a adăugat că regretatul papă emerit Benedict al XVI-lea a fost un "gentleman" şi că o dată cu moartea acestuia a "pierdut un tată", notează ANSA.

Nu există echipamente militare în centralele nucleare din Ucraina, rușii au mințit, arată Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică
Internațional

Nu există echipamente militare în centralele nucleare din Ucraina, rușii au mințit, arată Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică

Centralele nucleare ucrainene nu dețin armament. Inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA) nu au găsit echipamente militare în centralele nucleare din Ucraina, a declarat marţi în Parlamentul European directorul agenţiei, Rafael Grossi. Centralele nucleare ucrainene nu dețin armament El a dezminţit astfel acuzaţia adusă luni de serviciul de informaţii externe al Rusiei, care a susţinut că ucrainenii ascund în centralele respective arme de provenienţă occidentală. Kievul respinsese deja printr-un oficial de rang înalt afirmaţia Moscovei. Citește și: Delir fără leac la Rossia 1: Să bombardăm Dresda, să distrugem Berlinul dacă Germania trimite tancuri Ucrainei! Grossi a arătat că AIEA a stabilit o prezenţă permanentă în toate centralele atomice ucrainene. El a anunţat totodată că a ordonat marţi inspecţii pentru identificarea unor eventuale arme în interiorul acestor obiective, iar "rezultatul acestor inspecţii a fost negativ". Directorul a reamintit că este pentru a doua oară când agenţia a fost în măsură să dovedească falsitatea unor acuzaţii privind ilegalităţi şi pericole în centralele nucleare din Ucraina. Primele afirmaţii de acest gen se refereau la crearea unei "bombe murdare", un tip de armă care răspândeşte materiale radioactive cu ajutorul unei explozii convenţionale.

Delir fără leac la Rossia 1: Să bombardăm Dresda, să distrugem Berlinul dacă Germania trimite tancuri Ucrainei!
Internațional

Delir fără leac la Rossia 1: Să bombardăm Dresda, să distrugem Berlinul dacă Germania trimite tancuri Ucrainei!

Propaganda Kremlinului cere bombardarea Berlinului, Dresdei. Propagandiștii Moscovei au intrat într-o fază de agitație extremă în ultimele zile, după ce au apărut din ce în ce mai multe informații că Germania va permite trimiterea de tancuri Leopard în Ucraina. Propaganda Kremlinului cere bombardarea Berlinului, Dresdei În studiourile Rossia 1, postul public de televiziune rusesc, propagandiști precum Vladimir Soloviov, dublat de invitați din platou, au cerut ca Germania să fie bombardată. Aceștia au făcut, evident, o paralelă cu cel de-al doilea război mondial și au încercat să explice decizia Germaniei prin intermediul "nazismului". "Berlin will be destroyed if Germany continues supplying weapons to Ukrainian Nazis" pic.twitter.com/o5jZHnjceb— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 24, 2023 Citește și: Germania nu se va opune ca Polonia să transfere tancuri Leopard către Ucraina, spune ministrul de Externe. Polonia: Așteptăm confirmarea lui Scholz

Criza dintre Suedia și Turcia ia amploare, după ce un exemplar al Coranului a fost ars la un protest extremist la Stockholm. SUA acuză un act "respingător", "provocator" pentru NATO
Internațional

Criza dintre Suedia și Turcia ia amploare, după ce un exemplar al Coranului a fost ars la un protest extremist la Stockholm. SUA acuză un act "respingător", "provocator" pentru NATO

Criza dintre Suedia și Turcia crește. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat luni Suedia să nu se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după ce la Stockholm a avut loc o manifestaţie la care a fost ars un Coran. Criza dintre Suedia și Turcia crește "Dacă nu daţi dovadă de respect pentru Republica Turcă sau pentru convingerile religioase ale musulmanilor, nu puteţi obţine niciun sprijin de la noi în ceea ce priveşte NATO", a spus Erdogan. Aderarea Suediei la alianţa nord-atlantică trebuie ratificată de toate statele membre. Tensiunile între Ankara şi Stockholm s-au amplificat în ultimele săptămâni, blocând candidatura Suediei. Înrăutăţirea relaţiilor bilaterale a urmat unui protest organizat în urmă cu două săptămâni la Stockholm, unde un manechin care îl reprezenta pe Erdogan a fost spânzurat de picioare. Cel mai recent pas înapoi a fost o demonstraţie de amploare redusă în capitala suedeză a activistului anti-islamic danez de extremă dreaptă Rasmus Paludan, care are şi cetăţenie suedeză. Presa din Suedia a relatat că în apropierea ambasadei turce la Stockholm a fost incendiat un exemplar din Coran. Erdogan a calificat incidentul drept "o ruşine". Ankara vrea extrădarea unor "teroriști" Poliţia suedeză estimase vineri că Constituţia şi libertăţile de manifestare şi de exprimare din Suedia nu justifică interzicerea acestei manifestaţii în numele ordinii publice. Autorizaţia dată manifestaţiei anti-Islam a declanşat un incident diplomatic cu Turcia, care a denunţat o "crimă de ură evidentă" şi a anulat vizita unui ministru suedez programată săptămâna viitoare, complicând şi mai mult discuţiile legate de aderarea Suediei la NATO. Suedia şi Finlanda şi-au depus candidaturile la NATO în mai anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aderarea celor două ţări nordice la alianţă mai trebuie ratificată doar de Turcia şi Ungaria. Turcia acuză însă Suedia de susţinerea unor grupări considerate teroriste de guvernul de la Ankara, inclusiv a unor insurgenţi kurzi şi a unor participanţi la puciul nereuşit din 2016. Partea turcă solicită extrădarea mai multor suspecţi. SUA denunță provocări pentru NATO Statele Unite au apreciat luni drept "respingător" actul unui militant suedez de extremă-dreapta care a ars un exemplar din Coran în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, numind-o o încercare "deliberată" de a obstrucţiona discuţiile privind extinderea NATO la ţara nordică şi vecina ei Finlanda. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere "A arde cărţi care sunt sacre pentru mulţi este un act profund lipsit de respect. Este respingător", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Referindu-se la un act de "provocare", purtătorul de cuvânt a sugerat că este o "dorinţă deliberată de a influenţa discuţiile în curs privind aderarea Suediei şi Finlandei la NATO" şi de a "slăbi" unitatea transatlantică.

Incident cu totul ciudat la bordul unui avion: un pasager beat a urinat pe o pasageră de la clasa business. Amenzi usturătoare și o arestare
Internațional

Incident cu totul ciudat la bordul unui avion: un pasager beat a urinat pe o pasageră de la clasa business. Amenzi usturătoare și o arestare

Business class: beat, pipi pe pasageră. Compania indiană Air India a fost amendată cu 37.000 de dolari (circa 34.000 de euro) pentru gestionarea unui incident în care a fost implicat un pasager beat care a urinat pe o femeie în timpul unui zbor de la New York la New Delhi, a informat presa indiană. Business class: beat, pipi pe pasageră În timpul zborului pe ruta New York - New Delhi din 26 noiembrie, bărbatul, în prezent încarcerat pentru acest incident şi care a negat faptele, ar fi urinat pe o femeie în vârstă de 72 de ani care zbura la clasa Business, potrivit presei indiene care a numit acest caz "pipigate". Autoritatea indiană de reglementare în domeniul aviaţiei l-a amendat, de asemenea, pe directorul serviciilor de zbor al Air India cu 300.000 de rupii (circa 3.400 de euro), potrivit mass-mediei indiene. Pilotului avionului i-a fost suspendată licenţa pentru trei luni pentru că "nu şi-a făcut datoria" de a menţine siguranţa şi ordinea în aeronavă. Vicepreședinte de bancă Bărbatul, un cetăţean indian pe nume Shankar Mishra, angajat al băncii americane Wells Fargo, a fost autorizat să plece imediat după aterizarea avionului, fără a primi nicio sancţiune. Victima s-a plâns apoi de incident şi, după ce povestea a fost relatată pe larg în mass-media, poliţia l-a arestat pe bărbat câteva săptămâni mai târziu. Citește și: EXCLUSIV Dosarul penal deschis în urma atacului câinilor de la Lacul Morii asupra Anei Oros Daraban în aprilie 2022, încă în faza urmăririi in rem (se investighează fapte, nu persoane) Banca americană Wells Fargo l-a concediat ulterior pe Shankar Mishra din funcţia de vicepreşedinte al filialei sale din India în urma acestor acuzaţii "profund tulburătoare". Directorul general al Air India, Campbell Wilson, a fost nevoit să-şi ceara scuze ca urmare a valului de critici în legătură cu gestionarea incidentului de către compania aeriană.

Conflictul dintre Suedia și Turcia se acutizează: proteste cu arderea Coranului la Stockholm, Ankara refuză vizita ministrului Apărării suedez
Internațional

Conflictul dintre Suedia și Turcia se acutizează: proteste cu arderea Coranului la Stockholm, Ankara refuză vizita ministrului Apărării suedez

Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat. Proteste desfăşurate sâmbătă la Stockholm împotriva Turciei, inclusiv arderea unui exemplar al Coranului, dar şi împotriva aderării Suediei la NATO, au accentuat tensiunile cu Ankara, într-un moment în care ţara scandinavă are nevoie de votul Turciei pentru a adera la Alianţă. Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat "Condamnăm în termenii cei mai fermi atacul infam împotriva cărţii noastre sfinte (...). Permiterea acestui act anti-islam, care îi are ca ţintă pe musulmani şi ne insultă valorile sacre, sub masca libertăţii de exprimare, este complet inacceptabilă", a transmis Ministerul de Externe turc. Comunicatul a fost emis după ce un politician de extremă dreapta a dat foc unui exemplar al Coranului în apropierea ambasadei Turciei. Ministerul turc a cerut Suediei să întreprindă toate acţiunile necesare împotriva autorilor şi a invitat toate statele să ia măsuri concrete împotriva islamofobiei. Un protest separat a avut loc la Stockholm în sprijinul kurzilor şi împotriva candidaturii Suediei la NATO. Un grup de demonstranţi pro-turci au ţinut şi ei o adunare în faţa ambasadei. Toate cele trei evenimente au avut autorizaţie din partea poliţiei. Externele suedeze se delimitează de proteste Şeful diplomaţiei suedeze, Tobias Billstrom, a condamnat "o provocare islamofobă îngrozitoare" şi a subliniat că autorizarea manifestaţiei nu înseamnă că aceasta este susţinută de executiv. "Suedia are o libertate de exprimare foarte extinsă, dar aceasta nu implică faptul că guvernul sau eu însumi susţinem opiniile exprimate", a scris el pe Twitter. Autorul incendierii Coranului a fost Rasmus Paludan, liderul unui partid danez de extremă dreapta. Paludan, care are şi cetăţenie suedeză, a ţinut mai multe demonstranţii în trecut în care a dat foc Coranului. Câteva ţări arabe, printre care Arabia Saudită, Iordania şi Kuweit, au denunţat arderea Coranului. "Arabia Saudită cheamă la răspândirea valorilor dialogului, toleranţei şi coexistenţei, şi respinge ura şi extremismul", a transmis Ministerul de Externe într-un comunicat. Ankara anulează vizita ministrului suedez al Apărării La demonstraţia de protest în favoarea kurzilor, vorbitorii au stat în faţa unui mare banner roşu pe care scria "Toţi suntem PKK", cu referire la Partidul Muncitorilor din Kurdistan, scos în afara legii în Turcia, Suedia, SUA şi alte ţări. "Ne vom continua opoziţia faţă de candidatura Suediei la NATO", a declarat Thomas Pettersson, purtător de cuvânt al Alianţei împotriva NATO şi unul dintre organizatori. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere Potrivit poliţiei, situaţia a fost calmă la toate cele demonstraţii. Anterior în cursul zilei, guvernul de la Ankara a anunţat că, dată fiind lipsa măsurilor de interzicere a protestelor, a anulat vizita pe care ministrul Apărării suedez urma să o desfăşoare în Turcia pe 27 ianuarie.

Spațiul Schengen, închis pe termen nelimitat pentru România și Bulgaria: cancelarul austriac a repetat că Viena își menține veto-ul până când frontierele externe ale UE vor fi sigure
Internațional

Spațiul Schengen, închis pe termen nelimitat pentru România și Bulgaria: cancelarul austriac a repetat că Viena își menține veto-ul până când frontierele externe ale UE vor fi sigure

Schengen, închis pentru România și Bulgaria. Austria îşi menţine veto-ul faţă extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta "nu funcţionează", a afirmat cancelarul Karl Nehammer înaintea unei vizite în Bulgaria, cerând "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe" a UE. Schengen, închis pentru România și Bulgaria "Atât timp cât spaţiul Schengen nu funcţionează, şi, spre exemplu, Germania desfăşoară controale la frontiere cu alte state membre Schengen precum Austria, la fel cum procedează şi multe alte state europene, nu putem extinde acest Spaţiu. Veto-ul Austriei rămâne, de aceea, în vigoare, până când situaţia se va schimba fundamental", a declarat cancelarul Karl Nehammer, potrivit unui comunicat. Acesta precizează că Nehammer şi ministrul de interne Gerhard Karner se vor deplasa luni la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Înaintea vizitei, Nehammer a cerut "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi, în fine, măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe". "Bulgaria trebuie să fie în poziţia de a construi o protecţie a frontierei la fel de robustă ca Grecia. Pentru aceasta, trebuie puse la dispoziţie fondurile necesare din bugetul UE", a afirmat cancelarul. Azilul, problema nevralgică "Trebuie să apăsăm şi mai tare pe frână în privinţa azilului, nu doar în Austria, ci în toată Europa", a mai pledat şeful guvernului de la Viena. El doreşte să discute această problemă în Bulgaria şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev cu prilejul vizitei la frontiera bulgaro-turcă. "Bulgaria are nevoie de sprijin rapid şi adecvat pentru protecţia frontierei externe cu Turcia. Gardul de frontieră al Greciei poate servi ca model", a mai spus cancelarul, potrivit comunicatului citat. Numărul mare de migranţi reţinuţi în Austria arată "că sistemul Schengen este nefuncţional", iar "atât timp cât acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nici nu poate exista o extindere", consideră Nehammer. CE nu dă bani pentru ziduri și garduri Până acum, Comisia Europeană a refuzat să furnizeze fonduri pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, dorind numai să sprijine infrastructura de la frontieră. În decembrie, Comisia a declarat că revine Bulgariei să decidă ce mijloace foloseşte pentru a-şi proteja frontierele. În prezent, agenţia europeană Frontex este reprezentată în Bulgaria de echipamente şi 137 de angajaţi. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Cancelarul austriac şi ministrul său de Interne reclamă faptul că Bulgaria este lăsată să apere singură graniţa sa externă a UE de aproximativ 240 km cu Turcia, şi fac referire la faptul că imagini video postate pe reţelele sociale arată cât de uşor sunt trecute barierele actuale de la graniţa bulgaro-turcă. Nehammer şi Karner vor ajunge în Bulgaria duminică seara. Luni, se vor deplasa împreună cu preşedintele Radev şi ministrul de Interne, Ivan Demergiev, la frontiera cu Turcia. Cei doi oficiali austrieci mai au programate o vizită la centrul regional de coordonare al poliţiei de frontieră în apropiere de Elhovo şi, după revenirea la Sofia, o întâlnire cu prim-ministrul bulgar Galab Donev.

Șeful Externelor ruse, Serghei Lavrov, amenință de la Minsk cu acțiuni care să "trezească la realitate" NATO și UE. Putin încearcă totul ca Lukașenko să implice Belarus în război
Internațional

Șeful Externelor ruse, Serghei Lavrov, amenință de la Minsk cu acțiuni care să "trezească la realitate" NATO și UE. Putin încearcă totul ca Lukașenko să implice Belarus în război

Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate". Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că Moscova va face tot posibilul pentru a "trezi la realitate" Uniunea Europeană şi NATO, pe care le acuză că vor să slăbească şi să învingă Rusia. Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate" Comentariile sale survin chiar în ziua în care fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a avertizat NATO că o înfrângere a Rusiei în Ucraina ar putea duce la declanşarea unui război nuclear. La aproape 11 luni de la invadarea Ucrainei, Rusia prezintă din ce în ce mai mult acest război propriului popor ca pe o luptă existenţială cu Occidentul. În comentarii televizate, Serghei Lavrov a declarat că Moscova va încerca să-i dezobişnuiască pe politicienii occidentali de atitudinea lor "încrezută" şi "colonială" faţă de Rusia. "Sperăm că se va produce o trezire la realitate", a spus Lavrov. "Vom face tot ce ne stă în putere astfel încât colegii noştri din NATO şi UE să-şi revină cât mai curând posibil", a adăugat el. Rusia ia Belarus la pachet Şeful diplomaţiei ruse a făcut aceste declaraţii în cursul unei vizite în Belarus, aliatul cel mai apropiat al Moscovei, care organizează exerciţii aeriene cu Rusia în această săptămână, parte a unei serii lungi de activităţi militare comune ce au stârnit îngrijorarea Ucrainei că preşedintele Vladimir Putin ar putea să încerce să atragă Belarus în război de partea Rusiei. Citește și: Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB "Avem o poziţie comună cu privire la obiectivele care trebuie atinse şi cum să ne asigurăm că nici Rusia şi nici Belarus nu sunt ameninţate de vecinii noştri - fie că este vorba de Ucraina sau de oricine altcineva", a afirmat Lavrov într-o declaraţie după întâlnirea cu preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko. În acelaşi timp, Belarusul a anunţat că miniştrii Apărării din cele două ţări au vorbit la telefon. Exerciții aeriene ruso-belaruse Exerciţiile aeriene comune au început luni şi urmează să se desfăşoare până la 1 februarie, utilizând toate aeroporturile militare din Belarus, care susţine că aplicaţiile au un caracter pur defensiv. Ucraina a avertizat în repetate rânduri cu privire la posibile atacuri dinspre teritoriul Belarusului, iar preşedintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că forţele ucrainene trebuie să fie pregătite la frontieră. Relaţiile dintre Rusia şi Occident traversează în prezent o perioadă de "îngheţ" după invadarea Ucrainei de către armata rusă în februarie anul trecut, în ceea ce Moscova numeşte "operaţiune specială militară", iar Occidentul şi Ucraina - o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB
Internațional

Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB

Estonia, Lituania și Danemarca au anunțat azi noi forme de sprijin militar masiv pentru Ucraina, raportat la resursele acestor state. În acest timp, Germania și SUA se împing reciproc să doneze tancuri Ucrainei și caută diferite motive ca să nu o facă. Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina Astfel, pachetul furnizat, azi de Estonia - zeci de obuziere, peste o sută de arme antitanc, echipamente de sprijin pentru artilerie, lansatoare de grenade și muniții - este în valoare de 113 milioane de euro. În total, ajutorul furnizat Ucrainei este de circa 370 de milioane de euro, adică peste 1% din PIB acestui stat baltic. „Toate țările trebuie să își analizeze stocurile și să se asigure că industriile sunt capabile să producă mai mult și mai repede. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un preț – un preț pe care noi îl plătim în euro, dar ucrainenii îl plătesc cu viețile lor”, a declarat premierul estonian Kaja Kallas. BREAKING:Lithuania will donate dozens of L-70 anti-aircraft guns, ammunition and two Mi-8 helicopters.The value of Lithuania’s military aid package for Ukraine at Ramstein will be EUR 125 million.???? pic.twitter.com/u8eZIlW8ib— Visegrád 24 (@visegrad24) January 19, 2023 Estonia a cedat vechile sisteme de tunuri autopropulsate, dar este în curs să le înlocuiască cu echipamente produse în Coreea de Sud, K9 Thunder. Lituania a anunțat, tot azi, un ajutor militar de 120 de milioane de euro. Pachetul trimis Ucrainei include două elicoptere Mi-8. Denmark sends all of its 19 French CAESAR self-propelled howitzers to Ukraine?????https://t.co/3lYxU978Pe pic.twitter.com/X3ASN4juSf— Special Kherson Cat ??? (@bayraktar_1love) January 19, 2023 Danemarca va dona toate cele 19 sisteme de tunuri autopropulsate de tip Caesar. Ajutoarele militare trimise Kievului de această țară sunt în jur de 600 de milioane de euro, în total, până acum. Letonia a anunțat, tot azi, că va instrui 2.000 de soldați ucraineni, în diferite specialități. Citește și: Administrația Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams, dar începe să accepte ideea că ar putea trimite rachete cu care Kievul să lovească Crimeea – presă

Putin, într-o dimensiune paralelă: Victoria noastră în Ucraina este inevitabilă, garantată. Producem de trei ori mai multe rachete decât SUA
Internațional

Putin, într-o dimensiune paralelă: Victoria noastră în Ucraina este inevitabilă, garantată. Producem de trei ori mai multe rachete decât SUA

Putin: Victoria noastră în Ucraina, garantată. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat miercuri că "nu are niciun dubiu" cu privire la victoria Rusiei în Ucraina, pe care o consideră "inevitabilă", la aproape un an de la lansarea ofensivei în Ucraina şi în pofida mai multor eşecuri majore pe câmpul de luptă, potrivit TASS. Putin: Victoria noastră în Ucraina, garantată Victoria "este garantată, nu am niciun dubiu", a afirmat preşedintele rus în cursul unei deplasări la uzina de armament Obuhov din Sankt Petersburg a producătorului Almaz-Antei, stând în faţa unui camion militar pe care era inscripţionată litera "Z", simbolul forţelor ruse în campania de război a Rusiei în Ucraina, arată și Kremlinul, oficial. Potrivit lui Putin, ceea ce ar putea ajuta Rusia "este unitatea poporului rus, curajul şi eroismul soldaţilor noştri (...) şi, desigur, munca sectorului nostru militar-industrial". Sectorul militar-industrial este deja capabil să înlocuiască practic producătorii străini care au părăsit piaţa naţională, a afirmat preşedintele rus într-o întâlnire cu muncitori de la uzina Obuhov, în cursul vizitei sale de miercuri la Sankt Petersburg cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a ridicării blocadei Leningradului în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Producție bună de rachete În opinia sa, industria de apărare a Rusiei a început să devină aproape autosuficientă. "După ce unii dintre aşa-zişii noştri parteneri au părăsit piaţa noastră, iar nivelul producţiei noastre a devenit destul de ridicat, companiile noastre preiau destul de uşor golul lăsat de aceşti parteneri", a spus Putin. Citește și: După ce Ucraina a început dezmembrarea bisericii ortodoxe subordonate Moscovei, subordonatul de la Chișinău a lui Kiril, ÎPS Vladmir, ia distanță de agresiunea rusă "Desigur, acest lucru nu înseamnă că vom putea produce totul 100%, dar vom atinge nivelul de producţie de care avem nevoie", a spus el. "Noi, de exemplu, producem de peste trei ori mai multe rachete de apărare aeriană pe an decât Statele Unite", susţine preşedintele rus. În general, industria de apărare a Rusiei produce aproximativ acelaşi număr de rachete de apărare aeriană pentru diverse scopuri pe an ca "toate întreprinderile industriale militare din lume", a declarat preşedintele rus. Statul va acoperi pagubele "străinilor" În acelaşi timp, liderul de la Kremlin a promis sprijin industriei de apărare: "Se vor aloca bani pentru a rezolva problemele financiare actuale, pentru extinderea producţiei, pentru a produce cele mai căutate produse moderne şi pentru a trece de la fabricarea produselor după metoda producţiei individuale la cantităţi în masă". Totodată, Putin a spus că "unii clienţi străini" nu plătesc pentru echipamentele militare pe care le primesc de la Rusia. "Unii dintre clienţii noştri străini, din păcate, nu îşi îndeplinesc în totalitate obligaţiile. Au primit produsele, dar nu plătesc. Aici, desigur, trebuie să susţinem companiile şi, bineînţeles, o vom face", a subliniat el. Într-o întâlnire anterioară cu veterani, Vladimir Putin a declarat că acţiunea Moscovei în Ucraina a avut ca scop încheierea unui "război" care făcea ravagii de mai mulţi ani în estul Ucrainei, adăugând că Rusia se confruntă cu un "regim neonazist" la Kiev. Rușii au fost "păcăliţi şi înşelaţi" "Operaţiunile de luptă pe scara largă care implică arme grele, artileria, tancuri şi avioane nu s-au oprit în Donbas din 2014", a declarat Putin. "Tot ceea ce facem astăzi ca parte a operaţiunii militare speciale este o încercare de a opri acest război. Acesta este sensul operaţiunii noastre - de a proteja oamenii care trăiesc în aceste teritorii", a afirmat liderul rus. El a numit estul Ucrainei ca fiind "teritorii istorice" ale Rusiei, adăugând că Moscova a recunoscut această pierdere după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, dar a trebuit să acţioneze pentru a proteja vorbitorii de limba rusă. "Nu putem să nu-i protejăm", a insistat el. "Victoria va fi a noastră!", a spus Putin, reiterând un slogan al armatei roşii din cel de-Al Doilea Război Mondial. Putin a mai spus că Rusia a căutat o soluţie paşnică la conflictul din estul Ucrainei, dar "am fost pur şi simplu păcăliţi şi înşelaţi". Putin, excitat de cucerirea Soledarului Declaraţiile sale intervin la aproximativ 11 luni de la lansarea ofensivei în Ucraina, unde forţele ruse au suferit mai multe eşecuri majore în ultimele luni în faţa acţiunilor ofensive ucrainene. În faţa acestor dificultăţi de pe teren, Vladimir Putin a ordonat mobilizarea a 300.000 de rezervişti şi o campanie de bombardare a infrastructurii energetice a Ucrainei. Armata rusă şi mercenari din Grupul Wagner au anunţat săptămâna trecută că au cucerit modestul oraş Soledar, din estul Ucrainei, situat în apropiere de Bahmut, un oraş important pe care ruşii încearcă să-l captureze de luni de zile. După anunţul cuceririi Soledar, Vladimir Putin a salutat o "dinamică pozitivă" pe front, susţinând că "totul merge conform planurilor Ministerului Apărării şi Statului Major".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră