vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5109 articole
Internațional

Rușii, respinși de ucraineni în Donbas

Rușii, respinși de ucraineni în Donbas. Armata ucraineană a anunţat miercuri că a respins în timpul nopţii un atac al forţelor militare ruse în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, informează dpa. Rușii, respinși de ucraineni în Donbas Forţele armate ucrainene "au provocat pierderi semnificative inamicului" în timpul unei tentative de ofensivă lângă Verhnokamianske, Bilohrivka şi Hrîhorivka, iar forţele ruse s-au retras, a anunţat statul major al armatei ucrainene. Cele trei mici localităţi se află la 10-15 kilometri vest de Lisiciansk, oraş ucrainean capturat de forţele militare ruse la sfârşitul săptămânii trecute. În zona Bahmut din sudul Ucrainei, forţele ucrainene au reuşit de asemenea să oprească o ofensivă a trupelor ruse şi le-au provocat pierderi, potrivit armatei ucrainene. Informaţiile nu au putut fi verificate din surse independente. Sloviansk-Kramatorsk, zonă esențială Armata ucraineană a ridicat un nou zid de apărare de-a lungul a trei mici oraşe - Siversk, Soledar şi Bahmut - după ce oraşele-gemene Severodoneţk şi Lisiciansk au căzut în mâinile ruşilor. Scopul este de a opri ofensiva rusă dinspre estul zonei industriale Sloviansk-Kramatorsk, unde se află cartierul general al armatei ucrainene în Donbas. Luptele continuă în prezent de-a lungul liniilor frontului. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul După cucerirea Luganskului şi a unei părţi din regiunea vecină Doneţk, care împreună alcătuiesc provincia Donbas, teritoriu ucrainean revendicat de Moscova, ruşii şi-au creat un culoar care uneşte estul cu sudul şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal şi controlată de Kremlin încă din 2014.

Rușii, respinși de ucraineni în Donbas (sursa: Facebook/Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Putin, furios că Macron a "turnat" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că Macron a "turnat"

Putin, furios că Macron a "turnat". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a condamnat miercuri difuzarea la televiziunea France 2 a unei convorbiri între preşedinţii Franţei şi Rusiei, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin, informează AFP. Putin, furios că Macron a "turnat" "Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor (astfel de) înregistrări", a spus Lavrov, după ce a ajuns public un dialog de nouă minute între liderul de la Elysee şi cel de la Kremlin. Discuţia foarte tensionată a avut loc cu patru zile înainte de invazia rusă în Ucraina şi a fost difuzată în cadrul unui documentar al postului francez de televiziune France 2 despre medierea lui Macron în încercarea de a împiedica războiul. El l-a acuzat atunci pe Putin că se pregăteşte de o ofensivă militară, în ciuda dezminţirilor venite de la Moscova. Lavrov: "Spunem întotdeauna ce gândim" Aflat într-o vizită în Vietnam, Lavrov a apreciat că Rusia nu are de ce să fie jenată de conţinutul convorbirii între cei doi şefi de stat. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Negociem întotdeauna astfel încât să nu trebuiască să ne fie ruşine niciodată. Spunem întotdeauna ce gândim, suntem gata să răspundem pentru cuvintele noastre şi să ne explicăm poziţia", a declarat şeful diplomaţiei ruse.

"Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

"Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun

"Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun. Ziarele centrale din Regatul Unit prezintă miercuri o perspectivă sumbră pentru premierul Boris Johnson, confruntat cu cea mai mare criză de autoritate după demisiile a doi miniştri, transmite Reuters. "Prietenul Ucrainei", Boris Johnson, fără scaun "Sfârşitul jocului", scrie The Times pe prima pagină, în urma demisiei lui Rishi Sunak de la conducerea finanţelor şi a lui Sajid Javid de la ministerul sănătăţii. Cotidianul apreciază că este "o greşeală" din partea premierului să se agaţe de putere, deoarece "a pierdut încrederea partidului său şi a ţării". "Nu există nicio şansă imaginabilă ca Johnson, care nu a reuşit să îşi asigure sprijinul a 148 de parlamentari la un vot de încredere luna trecută, să îşi poată redobândi autoritatea de a asigura conducerea eficientă de care are nevoie ţara în vremuri de criză naţională acută", adaugă publicaţia, care conchide: "Fiecare zi în care rămâne adânceşte sentimentul de haos. Pentru binele ţării, trebuie să plece". Se vehiculează nume de înlocuitori În interiorul ziarului, editorialistul Iain Martin descrie haosul din interiorul guvernului şi opinează că speranţele legate de numirea noului ministru de finanţe Nadhim Zahawi sunt limitate. "A fost o agitaţie nebunească din partea unei Echipe Boris care îşi face iluzii, în încercarea de a identifica o persoană, orice persoană pregătită să accepte al doilea post politic din ţară, ca importanţă, şi să rişte să fie deţinătorul celui mai scurt mandat" la conducerea Finanţelor, scrie jurnalistul. Martin afirmă că s-au vehiculat numele fostului ministru al Sănătăţii Jeremy Hund şi al ministrului Apărării, Ben Wallace, ca posibili succesori ai lui Johnson. Johnson periclitează soarta partidului În cotidianul Telegraph, fostul ministru pentru Brexit, lordul David Frost, susţine că Johnson ar trebui să demisioneze, în caz contrar riscând "să tragă după el partidul şi guvernul". După demisiile de marţi, "alţi membri ai cabinetului trebuie acum să se gândească dacă sunt într-adevăr mulţumiţi de actuala direcţie de mers", apreciază Frost. Daily Express îl prezintă pe Johnson ca "rănit", dar "eliberat". În pagina întâi, cotidianul afirmă că premierul îşi continuă lupta şi a promis reducerea impozitelor. "Da, ce irosire şi ce tragedie a fost" Editorialistul Stephen Glover de la Daily Mail îl elogiază pe premier ca "un politician excepţional, cu un cap peste majoritatea celorlalţi membri ai cabinetului" şi crede că Johnson va fi respectat pentru că a asigurat retragerea Regatului Unit din UE în ciuda "principalului său defect: "reticenţa de a spune adevărul, care l-a marcat chiar şi într-o meserie care nu este apreciată pentru veracitate". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Însă după toate cele întâmplate şi în ciuda realizărilor sale, el pare acum un prim-ministru a cărui soartă este pecetluită", recunoaşte comentatorul, care îşi exprimă şi sentimentele personale: "Da, ce irosire şi ce tragedie a fost". Când și cum va pleca Guardian prezintă punctul de vedere al jurnalistei Polly Toynbee, potrivit căreia "singura întrebare rămasă" priveşte modul şi momentul exact al plecării premierului. "Foarte puţini se aşteaptă ca el să intre în luptă la următoarele alegeri. Comitetul 1922 (grupul parlamentar conservator - n. red.) ar putea schimba instantaneu regulile peste noapte şi vota din nou asupra conducerii, cu toate indiciile că el (Johnson) va pierde data viitoare", scrie ea. Alternativa ar fi ca deputaţii conservatori "să aştepte alegerea de săptămâna viitoare a unui nou comitet care să intenţioneze să schimbe regulile pentru a permite o nouă încercare de defenestrare în mai puţin de un an".

Zelenski, apel disperat: ne trebuie arme! (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, apel disperat: ne trebuie arme!

Zelenski, apel disperat: ne trebuie arme! Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a reiterat apelul pentru mai multe livrări de arme din Occident, insistând în special asupra sistemelor de apărare antirachetă, pentru a putea apăra oraşele ucrainene, informează miercuri dpa. Zelenski, apel disperat: ne trebuie arme! Potrivit lui Zelenski, a se reuşi apărarea naţiunii ucrainene împotriva atacurilor de rachetă ruse înainte de sfârşitul acestui an constituie un obiectiv esenţial al conducerii Ucrainei. "Însă realizarea acestui obiectiv depinde nu doar de noi, ci şi de înţelegerea nevoilor noastre fundamentale de către partenerii noştri", a spus Zelenski, în noua sa intervenţie video realizată în timpul nopţii. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Chiar dacă nu s-a mai auzit de ceva vreme sunetul sirenelor în capitala Kiev şi în multe alte oraşe ale Ucrainei, ucrainenii "nu trebuie să caute logică în acţiunile teroriştilor, pentru că armata rusă nu face pauze", a atenţionat Zelenski. Forţele militare ruse au o singură sarcină: "să ia viaţa oamenilor, să intimideze poporul. Astfel, chiar şi câteva zile fără alarmă antiaeriană par deja parte din teroare", a subliniat preşedintele Ucrainei. 24 februarie 2022, data fatidică Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. După cucerirea Luganskului şi a unei părţi din regiunea vecină Doneţk, care împreună alcătuiesc provincia Donbas, teritoriu ucrainean revendicat de Moscova, ruşii şi-au creat un culoar care uneşte estul cu sudul şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal şi controlată de Kremlin încă din 2014.

Frustrare la Moscova pe armele occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Frustrare la Moscova pe armele occidentale

Frustrare la Moscova pe armele occidentale. Rusia a afirmat marţi că echipamentele militare livrate de ţările occidentale Ucrainei sunt acum prezente pe piaţa neagră a armelor, precum şi în Orientul Mijlociu, fără a prezenta totuşi probe în acest sens, relatează AFP. Frustrare la Moscova pe armele occidentale O parte din armele livrate Kievului "se răspândesc în Orientul Mijlociu şi sfârşesc, de asemenea, pe piaţa neagră", a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, în cadrul unui discurs transmis la televiziune. El nu a furnizat totuşi niciun element concret pentru a-şi dovedi afirmaţiile, notează France Presse. Livrările de tancuri, piese de artilerie şi alte echipamente militare de către ţările occidentale Ucrainei provoacă nemulţumirea Rusiei, care a declanşat la sfârşitul lui februarie o ofensivă militară foarte costisitoare din punctul de vedere al pierderilor de vieţi omeneşti împotriva ţării vecine. Serghei Şoigu a acuzat ţările occidentale că au livrat până acum peste 28.000 de tone de arme Ucrainei "în speranţa de a prelungi conflictul" şi de a face Rusia să sângereze. Rușii, masați în estul Ucrainei După ce s-a lovit o rezistenţă puternică în nordul Ucrainei şi în jurul Kievului, Rusia şi-a concentrat forţele în est, unde a înregistrat în ultimele zile câştiguri importante, în special prin cucerirea oraşului Lisiceansk. După această cucerire, preşedintele rus Vladimir Putin le-a ordonat luni trupelor sale să continue ofensiva în est, unde Moscova doreşte să obţină controlul total al regiunii Donbas. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane Ofensiva rusă "va continua până când obiectivele fixate de comandantul şef suprem (Vladimir Putin - n.r.) sunt în întregime atinse", a declarat marţi Serghei Şoigu.

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil. Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis marţi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cursul unei convorbiri telefonice, că întreaga comunitate internaţională "este în spatele Ucrainei" şi că armata ucraineană mai poate încă "recupera" teritoriul capturat recent de Rusia, relatează EFE şi Reuters. Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil Boris Johnson a avut în cursul dimineţii o convorbire la telefon cu Volodimir Zelenski "pentru a-l informa în legătură cu progresele şi discuţiile purtate la (summiturile) G7 şi NATO de săptămâna trecută", a indicat o purtătoare de cuvânt a guvernului britanic într-un comunicat. La rândul său, "preşedintele Zelenski a detaliat situaţia actuală din Ucraina şi ultimele cuceriri ale ruşilor, iar premierul l-a informat despre cele mai noi echipamente militare britanice, cum ar fi zece sisteme de artilerie autopropulsată şi muniţie, care vor ajunge în zilele şi săptămânile următoare" în Ucraina, menţionează comunicatul. "Comunitatea internaţională este în spatele Ucrainei", a afirmat Boris Johnson în timpul acestei convorbiri telefonice, în cursul căreia şi-a exprimat convingerea că "armata ucraineană ar putea recuceri teritoriul recent capturat de către forţele (preşedintelui rus Vladimir) Putin". Cerealele, miză majoră Referitor la cereale, ambii lideri au subliniat importanţa "de a le scoate cât mai repede posibil din Ucraina", iar Boris Johnson a dat asigurări că Marea Britanie continuă să lucreze îndeaproape cu alţi parteneri asupra următoarelor etape şi că este pregătită să ajute în orice mod posibil în această problemă. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane De asemenea, cei doi lideri au abordat cazurile unor cetăţeni britanici care luptau de partea forţelor ucrainene, dar "au fost capturaţi de trupele ruse în ultimele luni". În ceea ce priveşte Conferinţa privind restabilirea şi reconstrucţia Ucrainei, desfăşurată în urmă cu o zi la Lugano (Elveţia), "premierul salută planurile de reconstrucţie a Ucrainei", menţionând că "aşteaptă cu nerăbdare" să găzduiască un eveniment similar anul viitor în Marea Britanie, conform EFE.

Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean (sursa: Facebook/Ministerul rus al Apărării)
Internațional

Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean

Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean. Rusia a anunţat marţi că anchetează presupuse torturi la care bănuieşte că au fost supuşi soldaţi ruşi luaţi prizonieri de forţele ucrainene şi eliberaţi în urma unui schimb cu Ucraina, informează AFP. Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean "Comitetul de Anchetă al Federaţiei Ruse verifică faptele de tratamente inumane aplicate unor soldaţi ruşi prizonieri ai Ucrainei", a anunţat instituţia într-un comunicat. Rusia şi Ucraina au făcut mai multe schimburi de prizonieri de război de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie; cel mai recent a avut loc pe 29 iunie şi a vizat 144 de combatanţi de fiecare parte. Unii dintre ruşii eliberaţi cu această ocazie au acuzat "numeroase fapte de violenţă la care au fost supuşi" în timpul detenţiei, printre care lovituri, torturi cu electricitate sau privare de apă şi de hrană. Rușii care s-au predat, mister Rusia a anunţat săptămâna trecută că deţine mai mult de 6.000 de prizonieri de război ucraineni, fără a preciza câţi ruşi s-au predat în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane Kievul acuză Moscova de numeroase crime de război, pe care autorităţile ruse le neagă sistematic, chiar dacă sunt documentate. La rândul său, Rusia acuză forţele ucrainene de abuzuri şi de înscenare a unor crime atribuite armatei ruse.

Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas (sursa: gov.uk)
Internațional

Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas

Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas. Primăria Moscovei a anunţat luni că va denumi o zonă din apropierea ambasadei Regatului Unit (foto) în onoarea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei care luptă alături de armata rusă împotriva armatei ucrainene susţinute de ţările occidentale, în rândul acestora Regatul Unit evidenţiindu-se printre cele care oferă Ucrainei cel mai consistent sprijin militar, relatează AFP. Ambasadele SUA, UK, "mutate" în Donbas Respectiva zonă, până în prezent fără nume şi care se întinde de-a lungul râului Moscova, urmează să fie denumită "Republica Populară Lugansk", regiunea separatistă din estul Ucrainei a cărei ocupare trupele ruse au finalizat-o în acest weekend prin cucerirea oraşului Lisiceansk. Municipalitatea moscovită susţine că a optat pentru acest nume în urma unui vot online la care au participat peste 100.000 de persoane. La sfârşitul lunii trecute, primăria Moscovei a denumit "Republica Populară Doneţk" - cealaltă provincie separatistă prorusă din estul Ucrainei - o intersecţie până atunci fără nume situată alături de sediul ambasadei SUA în capitala rusă. Noua adresa oficială a ambasadei americane a fost astfel schimbată tot în urma unui vot online lansat de primăria capitalei ruse. Adresele oficiale ale ambasadelor nu e clar dacă se schimbă În cazul misiunii diplomatice britanice, primăria Moscovei nu a precizat dacă va fi schimbată şi adresa oficială a acesteia. Această "diplomaţie a numelor străzilor" cuprinde şi o măsură similară luată de SUA în 2018, când o porţiune a arterei pe care se află ambasada Rusiei la Washington a primit numele "Boris Nemţov Plaza", în memoria lui Boris Nemţov, opozant adversar al preşedintelui Vladimir Putin care a fost asasinat în 2015 în apropierea Kremlinului. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Alte acţiuni de acest fel au venit după lansarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Printre acestea, Lituania şi Letonia au schimbat numelor străzilor pe care se află ambasada Rusiei, pentru a-şi arăta în acest mod solidaritatea faţă de Ucraina. Astfel, strada pe care se află ambasada rusă la Vilnius a fost denumită "Eroii Ucrainei", iar cea pe care se află ambasada rusă la Riga a devenit "Ucraina Independentă".

Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina (sursa: coe.int)
Internațional

Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina

Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina. Numărul mercenarilor străini din Libia a scăzut, evoluţie cauzată parţial de războiul din Ucraina, a declarat luni un expert ONU citat de dpa. Mercenarii lui Putin, numeroși în Ucraina Chaloka Beyani (foto) a declarat luni că "a fost găsită o piaţă în altă parte". Expertul legal zambiano-britanic adună dovezi privind încălcări ale drepturilor în Libia, în cadrul unui grup de experţi care lucrează pentru Consiliul ONU pentru drepturile omului. Numărul mercenarilor grupului rus Wagner a scăzut de asemenea, potrivit lui Beyani. Firma privată de securitate este considerată armata din umbră a preşedintelui rus Vladimir Putin, care a negat că ar avea vreo legătură cu aceasta. Potrivit informaţiilor serviciilor speciale britanice, Moscova a fost cel mai probabil forţată să orienteze în principal personalul de la Wagner către invadarea Ucrainei, în detrimentul operaţiunilor din Africa şi Siria. Libia, în haos din 2011 Cu toate acestea, nu toţi combatanţii străini s-au retras din Libia, se menţionează în raportul prezentat de Beyani şi de echipa sa. Mercenarii prelungesc conflictul din ţară şi este posibil să fi încălcat regulile internaţionale de a-i proteja pe civili, susţin experţii ONU. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Libia este în haos din 2011, când dictatorul Muammar al-Gaddafi a fost răsturnat de la putere. Mai multe miliţii luptă pentru putere şi influenţă şi în ultimii ani şi alte ţări s-au implicat în conflict, inclusiv Rusia şi Turcia. ONU a estimat la sfârşitul lui 2020 că existau în jur de 20.000 de combatanţi străini şi mercenari în Libia.

4 iulie: morți, zeci de răniți (sursa: Agerpres)
Internațional

4 iulie: morți, zeci de răniți

4 iulie: morți, zeci de răniți. Atacatorul de la parada de 4 iulie din suburbia Highland Park a oraşului Chicago pare să fi tras în mulţime de pe acoperiş, au declarat oficiali locali, precizând că acesta este încă în libertate dar că nu există indicii că acesta s-a baricadat şi a luat ostatici, citaţi de NBC Chicago. 4 iulie: morți, zeci de răniți Potrivit unor oficiali locali, bilanţul atacului armat a crescut la şase morţi şi 24 de răniţi. Suspectul, descris de poliţie drept un bărbat alb în vârstă de 18-20 de ani, a fugit şi este "considerat înarmat şi periculos". https://www.youtube.com/watch?v=_Si5BoGy6jQ&feature=emb_title Oficialii locali au declarat în cadrul unei conferinţe de presă că o armă a fost recuperată la faţa locului. "Agenţiile de impunere a legii îl caută pe suspect; au fost găsite dovezi privind existenţa unei arme de foc", a postat municipalitatea pe site-ul său. Oamenii, sfătuiți să stea în case "Numeroşi poliţişti au fost deplasaţi la faţa locului şi au instituit un perimetru de securitatea în jurul centrului Highland Park", se precizează în comunicatul citat. În acelaşi timp, primarul localităţii a făcut apel la populaţie să rămână în locuinţe, întrucât situaţia este încă activă, precizând că mai multe agenţii, între care şi FBI; cooperează cu autorităţile locale. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Incidentul armat are loc într-un context în care violenţa provocată de arme este proaspătă în minţile multor americani, după masacrul de pe 24 mai în care au fost împuşcaţi mortal 19 copii şi doi profesori la o şcoală elementară din Uvalde, Texas, şi atacul armat de pe 14 mai în care au fost ucişi zece oameni într-un magazin din Buffalo, New York.

Hocheist rus campion, înrolat cu forța (sursa: Agerpres)
Internațional

Hocheist rus campion, înrolat cu forța

Hocheist rus campion, înrolat cu forța. Portarul echipei naţionale de hochei pe gheaţă a Rusiei, Ivan Fedotov, a fost arestat şi trimis în Arctica pentru a efectua serviciul militar, de la care voia să se sustragă în plin conflict din Ucraina, au anunţat luni mai multe canale media, citate de AFP. Hocheist rus campion, înrolat cu forța Vicecampionul olimpic, în vârstă de 25 de ani, semnase cu o echipă din Statele Unite, căreia ar fi urmat să i se alăture în viitorul apropiat. Agenţia de presă TASS şi avocatul jucătorului au anunţat că Fedotov a fost trimis la Severomorsk, în regiunea Murmansk, în Arctica, cu o climă aspră, unde se găseşte o importantă bază navală. Ziarul rus Sport-Express şi site-ul Fontanka au indicat că jucătorul a fost trimis în oraşul Severodvinsk, în regiunea Arhanghelsk. Potrivit presei, Fedotov a fost reţinut vineri seară de poliţia din Sankt Petersburg la cererea parchetului militar şi a fost dus la un birou de înrolare. Peskov: Sentimentalismele, inadecvate Avocatul său, Alexei Ponomariov, a declarat sâmbătă pentru agenţia RIA că Fedotov a fost dus vineri la un birou de înrolare şi apoi la un spital militar după ce s-a simţit rău. "A fost transferat la spital, însă nu am mai multe informaţii", a spus Ponomariov. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că "discuţii sentimentale în jurul acestui subiect sunt inadecvate". "Obligaţia efectuării serviciului militar este prevăzută în legea din Rusia", a declarat el presei. Serviciul militar în Rusia, foarte nepopular Ivan Fedotov, portarul echipei Rusiei care a câştigat medalia de argint la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din luna februarie, a semnat în luna mai un contract pe un an cu Philadelphia Flyers. El se pregătea să meargă în SUA, ţară ale cărei relaţii cu Rusia sunt foarte tensionate. Fedotov a câştigat Cupa Gagarin cu ŢSKA Moscova în sezonul trecut. Serviciul militar obligatoriu, care durează un an, este foarte nepopular în Rusia, din cauza tratamentului aplicat recruţilor, a perspectivei unor munci plictisitoare şi, de acum, şi a temerii de a fi trimis în Ucraina. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Numeroşi ruşi, ajutaţi adesea de părinţii lor, recurg la diverse strategii pentru a scăpa de el, dând mită, obţinând scutiri medicale sau datorită studiilor. Opoziţia acuză, de asemenea, autorităţile că se folosesc de serviciul militar pentru a-i pedepsi pe criticii Kremlinului, trimiţându-i mai ales în zone îndepărtate, unde munca este deosebit de grea.

China are 10% din terenurile Ucrainei (sursa: arc2020.eu)
Internațional

China are 10% din terenurile Ucrainei

China are 10% din terenurile Ucrainei. Invadarea acestei din urmă țări de către Rusia provoacă foamete la nivel mondial și prețuri galopante la alimente, iar viitoarele întreruperi ale lanțului de aprovizionare vor aduce și mai mult marasm, scrie într-un editorial din Wall Street Journal Elisabeth Braw, expertă a American Enterprise Institute (AEI). China are 10% din terenurile Ucrainei Multe țări își dau seama că ar trebui să cultive mai multe alimente, dar au vândut o mare parte din cele mai bune pământuri ale lor Chinei, care le folosește pentru a-și hrăni propria populație. În urmă cu câțiva ani, China a cumpărat aproape o zecime din terenurile agricole arabile ale Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care doresc să cumpere terenuri agricole, așa cum o fac deja cu potențialii cumpărători de tehnologie sensibilă, notează Braw. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război „Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea producției alimentare a Ucrainei, precum și a alimentelor și a îngrășămintelor produse de Rusia, pe piețele mondiale”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, pe 24 iunie, avertizând că lumea se confruntă cu mai multe focare de foamete în acest an, iar anul 2023 va fi și mai rău. Dar cerealele ucrainene și alte alimente nu vor putea intra în curând pe piața mondială, deoarece ruta maritimă rămâne blocată de Rusia. Ucraina trimite cereale pe piețele mondiale prin rutele feroviare ale Poloniei și României, dar a face acest lucru este laborios și costisitor. China a cumpărat pe tot globul Înainte de război, aproximativ 90% din cerealele Ucrainei erau exportate prin porturile sale maritime. „În ultimii ani, cumpărătorii chinezi au cumpărat terenuri agricole în diverse țări, de la SUA și Franța și până la Vietnam. În 2013, gigantul alimentar WH Group din Hong Kong a cumpărat Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din America, și peste 146.000 de acri de teren agricol din Missouri. În același an, Corpul de producție și construcții din Xinjiang a cumpărat 9% din faimoasele terenuri agricole fertile ale Ucrainei, egal cu 5% din teritoriul total al țării, cu o închiriere de 50 de ani. (În 2020, SUA au impus sancțiuni companiei chineze pentru încălcări ale drepturilor omului.) Între 2011 și 2020, China a cumpărat aproape șapte milioane de hectare de teren agricol în întreaga lume. Firmele din Marea Britanie au cumpărat aproape două milioane de hectare, în timp ce firmele din SUA și Japonia au cumpărat mai puțin de un milion de hectare”, scrie experta AEI, citată de Știrile TVR.

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari (sursa: Facebook/EC)
Internațional

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari. UE va crea o platformă care să coordoneze reconstrucţia Ucrainei după războiul acesteia cu Rusia, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că reconstrucţia Ucrainei este "sarcina comună a întregii lumi democratice'', iar premierul său, Denis Şmigal, a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile acestei reconstrucţii, relatează agenţiile Reuters şi AFP. Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari Declaraţiile au fost făcute la o conferinţă dedicată reconstrucţiei Ucrainei, care se desfăşoară în oraşul elveţian Lugano. Platforma anunţată de Ursula von der Leyen va fi folosită pentru schiţarea nevoilor de investiţii, coordonarea acţiunii şi orientarea resurselor. "De la începerea războiului, UE a mobilizat în jur de 6,2 miliarde de euro ca asistenţă financiară" pentru Ucraina. Și "vor mai veni (fonduri). Ne vom angaja într-o reconstrucţie substanţială pe termen mediu şi lung", a promis preşedinta Comisiei Europene. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Pe respectiva platformă se vor regăsi ţări, instituţii, sectorul privat şi societatea civilă. Banca Europeană pentru Investiţii a propus crearea unui fond pentru reconstrucţia Ucrainei în valoare de circa 100 de miliarde de euro, pe modelul planului european de redresare post-COVID. Enorma sumă estimată de Șmigal Însă premierul ucrainean Denis Şmigal, prezent la conferinţa din Elveţia, a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile unui plan de redresare a ţării sale după invazia rusă, el subliniind că numai costurile directe ale distrugerilor provocate infrastructurii în urma agresiunii ruse sunt până în prezent de peste 100 de miliarde de dolari. "Cine va plăti pentru planul de redresare, estimat deocamdată la 750 de miliarde de dolari?", a întrebat premierul ucrainean. Încercând să dea un răspuns parţial acestei întrebări, el a menţionat că, în opinia guvernului de la Kiev, o sursă de bază a acestei finanţări ar trebui să fie resursele obţinute prin confiscarea activelor statului rus şi ale oligarhilor ruşi îngheţate în prezent de Occident în cadrul sancţiunilor instituite împotriva Rusiei. Cele trei etape ale reconstrucției Acest plan, a continuat Şmigal, ar trebui să cuprindă trei etape: prima, axată pe restabilirea serviciilor esenţiale, precum furnizarea apei, fază aflată deja în desfăşurare, a doua ar trebui să conţină o componentă de "redresare rapidă" şi care să fie lansată cât mai rapid după încetarea ostilităţilor militare şi să includă construirea de spitale, de spaţii locative temporare pentru persoanele strămutate şi lansarea de proiecte în sectorul educaţiei, iar ultima etapă ar avea rolul să transforme ţara pe termen lung. Într-un discurs prin legătură video adresat responsabililor ţărilor aliate Ucrainei şi ai instituţiilor internaţionale reuniţi la Lugano, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că "reconstrucţia Ucrainei este sarcina comună a întregii lumi democratice" şi "contribuţia cea mai importantă pentru pacea în lume". Zelenski: Dacă lăsăm armele, nu mai existăm La rândul ei, Ursula von der Leyen a mai spus că "obiectivul Kremlinului este distrugerea militară, politică şi economică a Ucrainei". "Ei doresc să submineze existenţa fundamentală a Ucrainei ca stat. Nu putem şi nu vom permite să se întâmple acest lucru", a adăugat ea. În aceeaşi zi, când Rusia a ocupat şi oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei şi aproape a încheiat astfel cucerirea provinciei Lugansk, preşedintele Zelenski a mai susţinut, într-o intervenţie online în faţa studenţilor japonezi ai unei universităţi din Tokyo, că "dacă lasă armele, Ucraina va înceta să mai existe". "Ucraina are pământul său şi suveranitatea sa şi noi luptăm pentru pace. Acesta este un paradox al secolului al XXI-lea, acela că dacă lăsăm armele, Ucraina dispare şi încetăm să mai existăm", a spus Zelenski, potrivit agenţiei EFE.

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă (sursa: oilprice.com)
Internațional

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă. Companiile din Elveţia vor fi primele care se vor confrunta cu raţionalizarea energiei, în eventualitatea penuriei de aprovizionare, a declarat ministrul Energiei, Simonetta Sommaruga, avertizând că Executivul nu poate garanta că va exista întotdeauna o cantitate suficientă de gaze pentru toţi, transmite Reuters. Elvețienii, gaze mai puține la iarnă Elveţia primeşte gaze prin hub-urile de tranzacţionare din ţările vecine din UE, astfel încât perturbările în aprovizionare din blocul comunitar vor afecta şi Elveţia. În această ţară există o cerere relativ redusă pentru gaze, care acoperă aproximativ 15% din consumul total de energie. Aproximativ 42% din gaze sunt folosite pentru încălzirea locuinţelor, restul în industrie, servicii şi transporturi, conform datelor guvernamentale. Totuşi, ţara este dependentă de importurile de gaze şi petrol. "De aceea, nimeni nu poate garanta că va fi întotdeauna o cantitate suficientă de gaze pentru toţi", a declarat Sommaruga, pentru publicaţia elveţiană SonntagsZeitung. "Restricţii pentru scările rulante şi neoane" Recent, Guvernul a prezentat planuri de rezolvare a posibilei penurii de gaze naturale în această iarnă, informând că ar putea recurge la raţionalizare dacă alte măsuri se dovedesc insuficiente. În eventualitatea unei penurii de gaze şi electricitate în Elveţia, energia va fi în primul rând raţionalizată pentru companii. Sommaruga a explicat că "iniţial vor fi de exemplu restricţii pentru scările rulante şi neoane", iar Guvernul vrea să pună cât mai mult timp la dispoziţie energie pentru gospodării. Oficialul a cerut autorităţilor locale să investească mai mult în extinderea energiei hidroelectrice, solare, eoliene şi biogazului. Plan de urgență în Germania Vecina Germania a activat luna trecută cel de-al doilea nivel al planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale, care aduce şi mai aproape ţara de măsura raţionalizării, după scăderea drastică a livrărilor de gaze ruseşti prin gazoductul Nord Stream. Planul de urgenţă are trei nivele: de alertă, de alarmă şi de urgenţă. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a activat deja primul nivel al planului de urgenţă la începutul lunii martie. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Nivelul de alarmă înseamnă că există o perturbare în aprovizionarea cu gaze care a condus la o deteriorare semnificativă a situaţiei aprovizionării. Cu toate acestea, piaţa este în continuare capabilă să facă faţă perturbării şi nu este nevoie de intervenţia statului.

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că ţara sa este alături de Rusia în ofensiva militară din Ucraina, în cadrul angajamentului mai vechi privind un "stat unional", a transmis Reuters duminică. Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin Lukaşenko, aflat la putere din 1994, este cel mai apropiat aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, reaminteşte agenţia. El a permis trupelor ruseşti să folosească teritoriu belarus pentru invadarea Ucrainei. La o ceremonie de aniversare a eliberării Minskului de către trupele sovietice, în al doilea război mondial, Lukaşenko a anunţat că sprijină cu toată energia ofensiva lui Putin în Ucraina "chiar din prima zi", din 24 februarie. Într-o înregistrare video difuzată de agenţia de presă oficială BelTA din Belarus, preşedintele ţării afirmă: "Astăzi suntem criticaţi pentru că suntem singura ţară din lume care sprijină Rusia în lupta împotriva nazismului. Susţinem şi vom continua să susţinem Rusia". Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" "Iar cei care ne critică, oare nu ştiu că avem o uniune atât de strânsă cu Federaţia Rusă? (...) Că avem practic o armată unificată. Dar ştiaţi toate acestea. Vom rămâne alături de Rusia Frăţească", adaugă el. Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" cu Rusia de la jumătatea deceniului 1990, însă în ultimul an nu s-au înregistrat progrese în a implementarea planului, iar Lukaşenko a insistat că ţara sa trebuie să îşi păstreze "suveranitatea". El a devenit tot mai dependent de Kremlin după ce a beneficiat de ajutor rusesc pentru reprimarea protestelor de după realegerea sa în 2020, în urma unui scrutin controversat. Zelenski: Un semnal periculos Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că declaraţia lui Lukaşenko reprezintă un "semnal" şi o evoluţie "periculoasă în primul rând pentru poporul belarus", iar acţiunile guvernului de la Minsk trebuie urmărite îndeaproape. Avându-l alături pe premierul australian Anthony Albanese, liderul de la Kiev a avertizat că Lukaşenko "nu trebuie să târască Belarusul într-un război rusesc de invazie împotriva Ucrainei". Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Unii oficiali de la Kiev sugerează că Belarusul s-ar putea implica în curând direct în conflict. Un responsabil din domeniul securităţii aprecia totuşi săptămâna trecută că riscul intrării unor trupe belaruse în Ucraina este redus. Primarul Lvovului, Andi Sadovi, a arătat însă la sfârşitul săptămânii trecute că situaţia de la frontiera ucraineano-belarusă este imprevizibilă şi a convocat o şedinţă a autorităţilor municipale pentru planificarea acţiunilor în caz de escaladare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră