sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5110 articole
Internațional

"Drogul violului" la o petrecere SPD

"Drogul violului" la o petrecere SPD. Cel puţin nouă femei care participau la o serbare a Partidului Social-Democrat (SPD) german, în prezenţa cancelarului Olaf Scholz, au fost drogate cu substanţe numite "drogul violului", a declarat sâmbătă o oficialitate a SPD pentru AFP. "Drogul violului" la o petrecere SPD "Emoţia este destul de mare", a afirmat un purtător de cuvânt al grupului parlamentar social-democrat, confirmând astfel informaţii apărute anterior în cotidianul berlinez Tagesspiegel. "Îi sfătuiesc pe toţi cei care sunt afectaţi să depună plângere", a scris de asemenea pe Twitter o responsabilă a grupului parlamentar, Katja Mast. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Nouă victime au fost înregistrate până în prezent, dar purtătorul de cuvânt citat nu a exclus să mai existe şi altele. Într-un mesaj adresat participanţilor la această serbare de vară, care s-a desfăşurat miercuri seara în apropiere de sediul cancelariei, SPD a denunţat "un act monstruos care a fost semnalat imediat de noi înşine poliţiei Bundestagului". O mie de oameni la serbarea SPD La solicitarea AFP, poliţia Bundestagului nu a dorit să facă vreun comentariu pentru moment. Circa 1.000 de persoane au participat la tradiţionala serbare de vară a SPD, înainte de vacanţa parlamentară estivală, printre care se afla cancelarul, dar şi numeroşi deputaţi şi colaboratori ai lor. "Era un eveniment intern. Nu se putea intra decât pe bază de invitaţie", a precizat purtătorul de cuvânt menţionat."Există încă multe incertitudini, poliţia anchetează". Aşa-numitul "drog al violului", care provoacă în general greaţă şi ameţeli, se referă la diferite substanţe psihotrope turnate de obicei în paharul persoanelor pentru ca apoi să se abuzeze de ele prin violenţă, furturi sau agresiuni sexuale. Oficial, doar 22 de cazuri în 2021 În 2021, la Berlin, oraş al sărbătorii şi uneori al excesului, au fost înregistrate de poliţie 22 de cazuri de agresiuni cu "drogul violului", potrivit cotidianului Berliner Zeitung. Numărul lor efectiv ar trebui să fie mult mai mare, multe dintre victime neavând decât foarte puţine amintiri despre agresarea lor sau fiindu-le ruşine să depună plângere. Între altele, anul trecut, cluburile, discotecile şi alte locuri ale festivităţilor din capitala germană au rămas închise o mare parte a anului din cauza pandemiei.

"Drogul violului" la o petrecere SPD (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Șeful poliției Nara, aproape de seppuku (sursa: mainichi.jp)
Internațional

Șeful poliției Nara, aproape de seppuku

Șeful poliției Nara, aproape de seppuku. Existau deficienţe "incontestabile" în securitatea fostului premier japonez Shinzo Abe, împuşcat mortal vineri în timpul unei reuniuni electorale de la Nara, a declarat sâmbătă şeful poliţiei locale, care a promis o anchetă, relatează AFP. Șeful poliției Nara, aproape de seppuku Măsurile de securitate sunt uneori mai puţin stricte la mitingurile electorale locale din Japonia, unde crimele violente sunt rare şi unde legile privind armele de foc sunt foarte severe, dar unii estimează că securitatea era insuficientă la Nara, având în vedere notorietatea lui Abe. "Cred că este incontestabil că existau probleme cu măsurile de securitate pentru fostul prim-ministru Abe", le-a spus jurnaliştilor şeful poliţiei din Nara, Tomoaki Onizuka, promiţând să le identifice şi să ia măsurile care "se impun". Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) "Este urgent să desfăşurăm o anchetă aprofundată pentru a clarifica ce s-a întâmplat", a adăugat el, fără a intra în detalii asupra lacunelor specifice ale dispozitivului de securitate de vineri. "De când am intrat în poliţie în 1995, în timpul carierei mele de peste 27 de ani, nu am regrete mai mari decât acesta", a spus el, cu vocea încărcată de emoţie, despre moartea lui Shinzo Abe.

Soldații ucraineni, instruiți de trupele britanice (sursa: gov.uk/mod)
Internațional

Soldații ucraineni, instruiți de trupele britanice

Soldații ucraineni, instruiți de trupele britanice. Un prim contingent de soldaţi ucraineni care urmează a fi instruiţi de trupele britanice pentru a-i ajuta în lupta împotriva Rusiei a ajuns în Regatul Unit, relatează sâmbătă DPA. Soldații ucraineni, instruiți de trupele britanice Primul contingent din programul militar al Regatului Unit s-a întâlnit cu ministrul apărării Ben Wallace joi, perioada de instruire urmând să dureze mai multe săptămâni, a anunţat Ministerul Apărării. În cadrul programului vor fi instruiţi până la 10.000 de ucraineni în următoarele luni. "Acest nou program de instruire ambiţios este următoarea fază în sprijinul Regatului Unit pentru forţele armate din Ucraina în lupta lor împotriva agresiunii ruse", a spus Ben Wallace. "Folosind expertiza de talie mondială a armatei britanice vom ajuta Ucraina să-şi reconstruiască forţele şi să amplifice rezistenţa în contextul în care ei îşi apără suveranitatea ţării şi dreptul lor la a-şi alege propriul viitor", a adăugat ministrul apărării. Arme, haine și echipament pentru ucraineni În jur de 1.050 de militari britanici sunt implicaţi în acest program care se va derula în mai multe locaţii din nord-vestul, sud-vestul şi sud-estul Regatului Unit. Instruirea le va asigura recruţilor militari cu puţină sau fără experienţă militară deprinderile necesare pentru a fi eficienţi pe linia frontului. Bazat pe instruirea de bază a soldatului britanic, cursul acoperă manipularea armelor, ajutorul de urgenţă pe câmpul de luptă, tactici de patrulare şi reguli de conduită în conflictele armată. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Guvernul britanic a procurat şi arme de asalt AK pentru programul de instruire, ceea ce înseamnă să soldaţii ucraineni se pot antrena cu arme pe care le vor utiliza pe linia frontului. De asemenea, Regatul Unit va dona haine şi echipament pentru a-i sprijini pe soldaţii ucraineni în instruirea lor şi în desfăşurarea lor în Ucraina.

Elon Musk nu mai cumpără Twitter (sursa: BBC)
Internațional

Elon Musk nu mai cumpără Twitter

Elon Musk nu mai cumpără Twitter. Preşedintele Twitter, Bret Taylor, a afirmat vineri că compania va angaja o acţiune în justiţie pentru "a face respectat acordul" de achiziţionare, după ce Elon Musk a anunţat că va pune capăt acestui acord, scrie AFP. Elon Musk nu mai cumpără Twitter "Consiliul de administraţie al Twitter este hotărât să finalizeze tranzacţia la preţul şi în condiţiile convenite" cu Elon Musk, a spus Bret Taylor într-un tweet, precizând că sunt "încrezători" în şansa lor de a obţine câştig de cauză în faţa instanţei. Elon Musk, patronul Tesla şi SpaceX, a informat vineri Twitter că reziliază acordul încheiat cu consiliul de administraţie pentru achiziţionarea reţelei sociale din cauza informaţiilor "false şi înşelătoare" despre companie, potrivit BBC. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Într-o scrisoare publicată de jandarmul bursier american, avocaţii săi menţionează că Twitter nu şi-a respectat angajamentele asumate în acord, neoferind toate informaţiile solicitate cu privire la numărul de conturi false şi de spam. Potrivit acordului, dacă Twitter sau Elon Musk se retrag din acord, trebuie să plătească celeilalte părţi o taxă de reziliere de un miliard de dolari.

Putin, între "schizofrenie" și "dictatura fricii" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, între "schizofrenie" și "dictatura fricii"

Putin, între "schizofrenie" și "dictatura fricii". Dictatorii de școală veche sunt definiți prin dependența lor de teroare și de cenzură. Autocrații din noua generație, prin contrast, arestează mai puțin și mint mai mult. Simulează democrația și se sprijină pe manipularea informațiilor și pe competența de proiect. Își doresc controlul, dar își propun să-l obțină prin agilitatea lui Lee Kuan Yew din Singapore, nu prin brutalitatea lui Iosif Stalin. Spin dictators În noua lor carte „Spin Dictators: The Changing Face of Tyranny in the 21st Century”, Serghei Guriev și Daniel Treisman prezintă caracteristicile acestui nou „look” al dictatorilor. Treisman și Guriev au vorbit despre acest subiect într-un interviu oferit Bloomberg. „Rusia este acum o dictatură comună a fricii. Am observat o creștere mare a represiunii politice fățișe începând cu 2018, cu o poliție mai dură și intimidarea opoziției. După invazie, Putin a introdus o lege care incriminează referirea la așa-numita «operațiune specială» ca fiind război. Nu există nicio pretenție că regimul nu este represiv”, spune Daniel Treisman. Putin, între "schizofrenie" și "dictatura fricii" La ora actuală, există o schimbare reală în Rusia. Întrebarea este: de ce natură? „Credem că se datorează în primul rând modernizării sociale și economice continue a societății ruse. Începând cu 2012, a existat o creștere masivă a pătrunderii internetului în Rusia - 3G, apoi 5G, iar discursul politic apare pe YouTube. [Liderul opoziției întemnițat Alexey] Navalnîi este atât un accelerator, cât și un simptom al acestei schimbări. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Elementul suplimentar este schimbarea valorilor, creșterea cererilor pentru libertatea de exprimare, dreptul de a demonstra și așa mai departe. Putin a observat acest lucru și, până în 2019, a decis că vechile sale metode nu mai funcționau. El a dat mai multă responsabilitate operațională serviciilor de securitate, a lăsat poliția să folosească mai multă violență și să rețină un număr mai mare de oameni”, subliniază Treisman. Cum să fii dictator fără să pari unul? Vladimir Putin se numără printre „dictatorii cu față democratică”, spune Daniel Treisman. „O serie de dictatori cu față democratică (spin dictators – traducere aproximativă), atunci când se confruntă cu presiunea modernizării continue sau a crizei economice, revin la dictatura fricii ca ultimă soluție, deoarece cred că nimic altceva nu va funcționa. Vedem asta cu [președintele turc Recep Tayyip] Erdogan după tentativa de lovitură de stat din 2016, vedem asta cu schimbarea de la [Hugo] Chavez la [Nicolas] Maduro în Venezuela. Modernizarea îndepărtează țările de autocrația de stil vechi, îngreunând utilizarea violenței deschise, făcând-o mai costisitoare, așa că dictatura cu față democratică este ceva la care dictatorii pot apela pentru a-și menține controlul folosind metode mai sofisticate”, argumentează Treisman. Dar aceste metode au limitele lor. „Dacă modernizarea continuă, dacă globalizarea continuă și țara devine și mai conectată la grupuri externe, vine un moment în care nici măcar dictatura cu fața democratică nu funcționează în mod fiabil. Și atunci liderii se confruntă cu această alegere dificilă - acceptă democrația și încearcă să domine într-un cadru democratic? Este posibil, dar destul de rar. Sau merg înapoi?” Continuarea interviului, în Știrile TVR.

Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin

Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin. Canada l-a inclus pe lista sa cu sancţiuni pe patriarhul Kirill, şeful Bisericii Ortodoxe ruse, în cadrul unei noi serii de măsuri ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, vizând "agenţi ai dezinformării şi propagandei ruse", relatează AFP. Kirill, patriarhul diavolului de la Kremlin Măsurile au fost denunţate rapid de Moscova prin intermediul purtătoarei de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, potrivit căreia "sancţiunile împotriva patriarhului nu au putut fi introduse decât de satanişti". Patriarhul Kirill, şeful ortodocşilor ruşi din 2009, şi-a pus biserica în serviciul preşedintelui rus Vladimir Putin, calificându-l drept "miracol" şi împărtăşindu-i ambiţia unei Rusii conservatoare, dominatoare şi susţinând ofensiva Rusiei în Ucraina. În afară de Canada, Regatul Unit l-a sancţionat şi ea în iunie pe patriarhul Kirill, în vârstă de 75 de ani, după ce Uniunea Europeană a renunţat să-l includă pe lista sa neagră. Și RT, sub sancțiuni "Pentru a contracara campania de dezinformare a Kremlinului, Canada impune sancţiuni împotriva a 29 de agenţi ai dezinformării şi propagandei de stat ruse şi a 15 entităţi controlate sau deţinute de guvernul rus şi care participă la eforturile de dezinformare", a indicat ministrul de externe canadian, Melanie Joly, în marja reuniunii G20 din Bali (Indonezia). Sancţiunile îl vizează de asemenea pe Sumbatovici Gasparian, şeful departamentului internaţional al grupului media rus Russia Today (RT). În ultimele luni, Ottawa a interzis difuzarea canalelor RT în Canada, atrăgându-şi represalii din partea Moscovei, care a închis biroul media public canadian CBC/Radio-Canada în Rusia. "Mașina de propagandă" "Maşina de propagandă rusă trebuie să răspundă pentru minciunile sale. Canada este hotărâtă să combată dezinformarea peste tot şi oricând", a declarat şefa diplomaţiei canadiene, avertizând că "cei care propagă înşelătoria" vor fi "traşi la răspundere". Citește și: Orban i-a jucat iar pe degete pe omologii din UE: patriarhul Kirill a fost scos de pe lista de sancțiuni În total, Ottawa a impus sancţiuni pentru peste 1.150 de persoane şi entităţi din Rusia, Belarus şi Ucraina (regiunile Lugansk şi Doneţk, controlate de separatişti).

Shinzo Abe, o poveste politică spectaculoasă (sursa: BBC)
Internațional

Shinzo Abe, o poveste politică spectaculoasă

Shinzo Abe, o poveste politică spectaculoasă. Fostul premier al Japoniei, Shinzo Abe, a murit. În vârstă de 67 de ani, Abe susţinea un discurs de campanie în apropierea unei gări de tren din oraşul Nara, în vestul Japoniei, când a fost împuşcat de un atacator. Acesta din urmă a fost membru al Forţelor de Autoapărare (armata niponă). Shinzo Abe, o poveste politică spectaculoasă Shinzo Abe a crescut într-o Japonie sfâșiată de memoria celui de-al Doilea Război Mondial. A fost crescut în umbra bunicului său, Nobusuke Kishi, un criminal de război care a devenit mai târziu prim-ministru și a luptat pentru a-și elibera țara de restricțiile impuse în urma înfrângerii în război. Ca tânăr politician, a asistat la „deceniul pierdut” al anilor 1990, când economia în plină expansiune a Japoniei a cedat stagnării și deflației, scrie The Times. Abe tânjea să schimbe toate astea. Un naționalist fervent care a cochetat uneori cu revizionismul istoric, el era hotărât să restabilească mândria și încrederea Japoniei și să construiască o țară puternică, independentă, care să fie un actor pe scena internațională. Nu a reușit să facă acest lucru în timpul primului său mandat scurt ca prim-ministru, care a durat doar 366 de zile înainte de a fi forțat să demisioneze din cauza stării de sănătate. Un al doilea mandat de opt ani S-a bucurat de mai mult succes în timpul celui de-al doilea mandat, din 2012, care a durat aproape opt ani, devenind cel mai longeviv premier al Japoniei de la nașterea guvernului său constituțional în 1889. El a restabilit, de asemenea, stabilitatea unei țări care a avut 16 prim-miniștri din 1989 și a întărit puterea cabinetului, reducând birocrația. Mulțumită în parte unui experiment economic numit „Abenomics”, a treia economie din lume s-a bucurat de cel mai lung boom de după război. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Abe a deschis Japonia către lumea exterioară, a construit o alianță puternică cu Statele Unite, care a supraviețuit președinției protecționiste a lui Donald Trump, și și-a transformat țara într-o putere globală. Anul 2020 ar fi trebuit să fie triumfător pentru Abe. În acea vară, Tokyo trebuia să prezinte redresarea Japoniei găzduind Jocurile Olimpice. Pe 24 august, el urma să sărbătorească 2.799 de zile consecuvite în funcție, depășindu-l pe străbunicul său, Sato Eisaku, ca premierul cu cea mai lungă durată din Japonia. Continuarea, în Știrile TVR.

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite (sursa: kremlin.ru)
Internațional

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite. Când președintele Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Jocurile Olimpice de la Beijing în februarie, cu săptămâni înainte de invazia Ucrainei, China și Rusia au declarat că prietenia dintre cele două superputeri nu cunoaște "limite". "Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite Cu toate acestea, pe măsură ce luptele din Ucraina continuă, a devenit clar că, pentru Xi, considerentele politice au prioritate față de orice „amantlâc” cu Putin, scrie The Times. Poate că China a dat vina pe expansiunea NATO pentru război, dar se asigură, de asemenea, că nu este implicată în conflict. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Statele Unite au declarat recent că nu au văzut China furnizând Rusiei echipament militar. În mod semnificativ, China a refuzat să recunoască independența celor două republici separatiste din estul Ucrainei pe care Rusia le-a recunoscut drept state suverane cu puțin timp înainte ca Putin să-și lanseze invazia. Nici nu a recunoscut dominația rusă în Crimeea anexată în 2014. Vizita la Moscova, o himeră Abordarea prudentă a lui Xi față de relațiile cu Rusia în timpul celui mai mare conflict armat din Europa de după 1945 a fost evidențiată în această săptămână de relatări conform cărora el a refuzat invitația de a-l vizita pe Putin la Moscova. Surse diplomatice citate de un ziar japonez au spus că „uvertura” a fost respinsă de teamă că va exacerba inutil tensiunile cu Occidentul. Xi a întreprins o singură călătorie în afara Chinei continentale de la pandemie, și aceasta a fost la Hong Kong săptămâna trecută. El este nerăbdător să asigure stabilitatea internă și externă în perioada premergătoare unui congres al Partidului Comunist la care se așteaptă să caute un al treilea mandat, scrie Yomiuri Shimbun. Kremlinul, la rândul său, a spus că călătoria lui Xi la Moscova este încă în curs, dar va avea loc după ridicarea restricțiilor Covid în China. Un purtător de cuvânt al Beijingului a făcut toate zgomotele potrivite despre puterea relației dintre Moscova și Beijing, dar nici nu a confirmat, nici nu a infirmat informațiile japoneze. Sancțiunile occidentale Analiştii spun că, în timp ce cele două ţări sunt unite de sentimentul anti-american, Beijingul nu doreşte să-şi asume riscuri pentru a sprijini războiul Moscovei, inclusiv depășirea liniilor roşii ale Washingtonului în cazul respingerii sancţiunilor. SUA au plasat luna trecută cinci companii chineze pe o listă neagră de export pentru că ar fi oferit sprijin armatei ruse. Nu era clar ce sprijin au oferit, dar Casa Albă a adăugat că nu a văzut nicio dovadă a vreunei încercări sistematice a Beijingului de a ajuta Moscova să se sustragă de la sancțiunile occidentale. „China se află într-o poziție diplomatică precară. Nu vrea să pară prea aproape de Putin, în timp ce, în același timp, [spune] că relația sa cu Rusia este de o importanță capitală”, a spus Alexander Gabuev, specialist în Asia al think tank-ului Carnegie. Exporturile Chinei către Rusia s-au prăbușit în lunile de la începutul invaziei, potrivit unui studiu al Institutului Peterson pentru Economie Internațională, un alt indiciu că companiile chineze sunt precaute cu privire la încălcarea sancțiunilor occidentale. Analiza completă poate fi citită pe site-ul Știrilor TVR.

Bătălia profundă rusă pierde în Ucraina (sursa: Pixabay)
Internațional

"Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina

"Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina. Orașul Lisiceansk a căzut în „mâinile” Rusiei, dându-i controlul deplin asupra regiunii separatiste Lugansk, din Ucraina. Forțele ruse ocupă, de asemenea, aproape toată regiunea vecină, Donețk, cealaltă regiune pe care Kremlinul a recunoscut-o ca independentă cu două zile înainte de a-și lansa invazia, scrie George Friedman într-o analiză Geopolitical Futures. Toate forțele militare au o doctrină Rusia are de ales să accepte această victorie ca punct culminant al războiului sau să caute victoria totală prin acapararea întregii Ucraine. Înainte de a lua în considerare această opțiune, trebuie să înțelegem cadrul conceptual care a definit planul inițial al Rusiei. Toate forțele militare au o doctrină. Doctrina definește modul în care trebuie purtate războaiele. În Statele Unite, în timpul Războiului Rece, doctrina a fost numită Bătălia Aer-Teren, care prevedea un sistem combinat de arme pentru ofensivă și apărare care funcționează ca o singură forță, sub comandă unificată. Chinezii aveau o doctrină numită apărare activă, care proiecta un inamic aflat constant în atac, în timp ce forțele chineze îl reținea în majoritatea sectoarelor și atacau pe măsură ce se iveau oportunitățile. Există multe concepte, în orice armată, și majoritatea sunt de puțină importanță. Modelul de bază de luptă definește tipul de arme care trebuie procurat, amestecul adecvat de forțe, antrenamentul pe care îl primesc și așa mai departe. Doctrinele există pentru un teatru întreg de război și pentru unități mult mai mici. În caz de război, toate trebuie combinate într-o singură forță de luptă. Ce este "Bătălia profundă" Doctrina rusă, definită după căderea Uniunii Sovietice, se numește Bătălie profundă. Anticipează lupta rusească în orice nivel al războiului. Scopul este de a „străpunge” cât mai puternic și rapid inamicul. Pentru a face acest lucru, trebuie să existe o coordonare intensă la toate nivelurile bătăliei și, de asemenea, între niveluri. Deci, în Ucraina, Bătălia profundă urma să coordoneze operațiunile generale din fiecare teatru de război. Erau necesare teatre pentru a gestiona bătălia la componente mici precum batalioanele. Profunzimea doctrinei este determinată nu numai de cât de departe poate „străpunge” inamicul, ci și de cât de profund pot fi făcute comanda și controlul. Citește și: Un traficant de arme rus care a folosit și România în afacerile sale, posibil returnat în Rusia în schimbul baschetbalistei americane deținute la Moscova Bătălia profundă este foarte promițătoare atunci când informațiile circulă rapid la următorul cel mai înalt nivel de comandă. Armata rusă este ca un baros. Când această coordonare, consultare și comandă se întrerup – iar cheia este comunicarea, notoriu întârziată sau greșită într-o luptă – „barosul” lovește armata în „genunchi”. Bătălia profundă se transformă într-un sistem de comandă centralizat, în care comandamentul superior nu poate vedea realitățile de la nivelul inferior. "Bătălia profundă" rusă pierde în Ucraina Pentru atacul inițial asupra Ucrainei, a fost urmat de conceptul Bătăliei profunde. A organizat forța în trei atacuri construite în jurul blindatelor și lovind de la nord spre Kiev, de la sud spre Odesa și la o mică distanță în Donbas în est. Ordinele inițiale păreau să fie în vigoare, indiferent de evenimente. Forța nordică s-a blocat pe un drum și a rămas acolo zile întregi, fără nicio corecție a ordinelor sale. Această forță fusese probabil menită să sprijine forța care venea dinspre est. Tancurile ard combustibil rapid, chiar și când merg în gol, iar logistica nu a avut ordine noi sau nu le-a putut executa. Dintr-o singură luptă puternică au apărut trei teatre de operații separate, fără un plan de luptă integrat. În mod clar, fluxul de informații s-a întrerupt pe măsură ce infanteria a intrat în orașe puternic apărate și nu a reușit să înțeleagă forța cu care se confrunta. Comandamentul superior nu cunoștea informațiile de luptă privind inamicul, realitatea logistică sau rapoartele de luptă și, în loc să transfere mai multă comandă, a ținut „frâiele strânse”. A fost o Bătălie profundă în cel mai rău moment. Analiza completă a fost tradusă în română de Știrile TVR.

Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România (sursa: stiri.tvr.ro)
Internațional

Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România

Traficantul Viktor Bout, ramificații în România. Ea este o vedetă a baschetului profesionist american, acuzată că avea ulei de hașiș în bagaj. El este un celebru traficant de arme rus, cunoscut sub numele de „Negustorul Morții”, care ispășește o pedeapsă de 25 de ani închisoare în SUA, pentru că a plănuit să vândă arme unor oameni care intenționau să ucidă americani. Un târg extrem de complicat Iar Kremlinul pare interesat să le lege sorțile, într-o potențială înțelegere cu administrația Biden care le-ar aduce amândurora libertatea, scrie The New York Times. Disparitatea mare dintre cazurile lui Brittney Griner și Viktor Bout evidențiază dificultatea extremă cu care s-ar confrunta președintele american Joe Biden dacă ar căuta un schimb de prizonieri pentru a obține eliberarea baschetbalistei din WNBA, aflată în detenție la Moscova. Administrația Biden, reticentă în a crea situații ce ar putea duce la arestarea sau răpirea americanilor din străinătate, s-ar afla sub presiune ca să justifice eliberarea unui lord al crimei organizate precum Vikotr Bout. Griner, "deținută pe nedrept" În același timp, Biden este sub presiune pentru a o elibera pe Griner, care a fost arestată pe un aeroport din zona Moscovei în februarie și pe care Departamentul de Stat a clasificat-o ca fiind „deținută pe nedrept”. Acest lucru reflectă îngrijorarea că Kremlinul își testează pârghia în confruntarea tensionată dintre Statele Unite și Rusia asupra Ucrainei. Săptămâna trecută, zeci de grupuri americane reprezentând oameni de culoare, femei și LGBTQ, au trimis o scrisoare în care îl îndeamnă pe Joe Biden să „încheie o înțelegere pentru a o aduce pe Brittney acasă, în America, imediat și în siguranță”. Procesul lui Brittney Griner a început săptămâna trecută și a fost amânat până joi. Schimb de prizonieri? Viktor Bout, în vârstă de 55 de ani, un fost ofițer militar sovietic care a făcut avere în traficul global de arme înainte de-a fi prins într-o operațiune federală, ar putea fi prețul afacerii. Oficialii ruși îl vor de ani de zile pe Bout, iar în ultimele săptămâni instituțiile de presă ruse au legat direct cazul lui de cel al lui Griner. Unii, inclusiv serviciul de știri de stat Tass, au susținut chiar că discuțiile cu Washingtonul pentru un posibil schimb sunt deja în curs, lucru pe care oficialii americani nu îl confirmă. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Avocatul newyorkez al lui Bout, Steve Zissou, a declarat într-un interviu că oficialii ruși fac presiuni pentru a-l elibera pe acesta, care a fost condamnat în 2011 pentru că s-a oferit să vândă arme, inclusiv rachete antiaeriene, agenților federali sub acoperire, deghizați în membri ai Forțelor Armate Revoluționare din Columbia (FARC). Zissou a spus că s-a întâlnit cu Anatoly I. Antonov, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, în iunie la Washington și că oficialul rus i-a spus că eliberarea lui Bout este o prioritate „uriașă” pentru guvernul rus. Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România Afacerile lui Viktor Bout au trecut și prin România. În primăvara lui 2001, garda de coastă din Cuba aresta trei cetăţeni americani înarmaţi cu pistoale mitralieră de fabricaţie românească AK-47. Incidentul survenise la puţine zile după ce poliţia britanică descinsese la un depozit de muniţie al Armatei Republicane Irlandeze în care, printre alte arme, se afla şi un stoc consistent de AK-47. Acelaşi tip de arme fusese identificat şi în dotarea rebelilor congolezi. Nu mai puţin de 20.000 de astfel de pistoale mitralieră, fabricate la Cugir, fuseseră exportate în mod legal în Uganda, printr-un broker slovac – însă, cumva, din acel punct, au ajuns în mâinile insurgenţilor într-o zonă cu un conflict atât de sângeroas ca cel din Congo. În lunile ce au urmat acestor descoperiri, un anume personaj, considerat de unii ca fiind „mare” în piaţa contrabandei cu arme şi de alţii ca fiind, de fapt, doar un pion, a fost văzut făcând naveta între Moscova şi Bucureşti, potrivit Știrile TVR.

Rușii au lovit un petrolier moldovean (sursa: navalnews.com)
Internațional

Rușii au lovit un petrolier moldovean

Rușii au lovit un petrolier moldovean. O rachetă rusească a lovit joi un petrolier aflat în derivă în Marea Neagră de peste patru luni, la bordul căruia se află o cantitate necunoscută de motorină, a informat joi agenţia de presă Interfax-Ukraina, citând armata ucraineană, care susţine că petrolierul reprezintă o "bombă ecologică", potrivit Reuters. Rușii au lovit un petrolier moldovean Petrolierul Millennial Spirit, care navighează sub pavilionul Republicii Moldova, este lovit pentru a doua oară de rachete ruseşti de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Prima oară a fost lovit la câteva zile de la invazie, autorităţile Republicii Moldova informând atunci că echipajul de la bordul navei este compus din cetăţeni ruşi şi că două persoane au fost grav rănite. Comandamentul militar Sud al forţelor de apărare ucrainene a indicat joi că, la momentul respectiv, când a fost lovită în februarie, nava avea peste 500 de tone de motorină la bord şi că de atunci plutea fără echipaj. Potrivit acestuia, o rachetă rusească de tipul X-31 aer-sol a lovit petrolierul de data aceasta. "Probabil că restul încărcăturii a luat foc", indică armata, într-o declaraţie citată de Interfax-Ukraina, precizând că petrolierul a fost lovit pentru a doua oară. "Bombă ecologică cu acţiune întârziată" Armata ucraineană a calificat nava drept o "bombă ecologică cu acţiune întârziată", apreciind că această situaţie are drept cauză blocarea porturilor ucrainene de către invadatorii ruşi. Agenţia de presă Reuters menţionează că nu poate confirma detaliile atacului în mod independent pentru moment. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ucraina susţine că invazia rusă a provocat prejudicii enorme de ordin ecologic şi intenţionează să solicite despăgubiri Moscovei în instanţele internaţionale. Printre ameninţările pentru mediu cauzate de invazia rusă, menţionate de Ucraina, se numără şi poluarea bazinelor de apă.

Germania invocă "jefuirea" armatei pentru Ucraina (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Internațional

Germania invocă "jefuirea" armatei pentru Ucraina

Germania invocă "jefuirea" armatei pentru Ucraina. Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a respins joi posibilitatea livrării de vehicule de transport blindate către Ucraina, declarând că ea nu poate "jefui" resursele armatei germane, informează dpa. Germania invocă "jefuirea" armatei pentru Ucraina "Noi susţinem Ucraina cu tot ce este posibil şi responsabil. Însă noi trebuie să garantăm capabilitatea defensivă a Germaniei", a subliniat Lambrecht. Germania a început să livreze Ucrainei echipament militar mai greu, precum tancuri antiaeriene, chiar dacă mult mai târziu decât ceruse Kievul. Liderii ucraineni continuă să preseze aliaţii occidentali să-i trimită mai mult echipament pentru a putea respinge forţele militare ruse. "Este iresponsabil să vrei să jefuieşti Bundeswehr" "Este iresponsabil să vrei să jefuieşti Bundeswehr, mai ales în aceste vremuri, şi cu atât mai mult să ignori sfatul militar al Inspectorului General", a spus Lambrecht. Inspectorul General al armatei germane, Eberhard Zorn - militarul german cu cel mai înalt grad - a declarat înainte de aceasta că Bundeswehr nu poate deocamdată să se lipsească de tancurile de transport Fuchs (Fox). Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Opoziţia conservatoare din Parlamentul german îndeamnă la livrarea rapidă a 200 de vehicule de transport către Ucraina.

Internațional

Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia

Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia. Parlamentul Finlandei a votat joi în favoarea unei legislaţii care să permită instalarea de bariere la frontiera ţării cu Federaţia Rusă şi închiderea celor 1.300 de kilometri de graniţă în faţa solicitanţilor de azil, în circumstanţe excepţionale, informează Reuters. Finlanda și-a întărit frontiera cu Rusia Proiectul de lege privind aceste pregătiri, chiar dacă este unul contestat în termenii legislaţiei de azil a Uniunii Europene, a fost votat cu majoritate calificată, ceea ce-i permite parlamentului să accelereze aceste noi legi, pe fondul temerilor conform cărora Rusia ar putea riposta la planurile Finlandei de a adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). De asemenea, aceasta îi va permite guvernului finlandez să decidă construirea de garduri sau alte bariere lângă frontiera Finlandei şi să direcţioneze toate cererile de azil spre unul sau mai multe puncte de trecere a frontierei, cum ar fi aeroporturile. Putin, amenințări cu masări de trupe La summit-ul NATO de la Madrid, desfăşurat la începutul acestei săptămâni, Alianţa Nord-Atlantică a decis să îşi consolideze în mod semnificativ flancul estic şi să înceapă procesul de aderare pentru Finlanda şi Suedia. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ulterior, preşedintele Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de a răspunde posibilului transfer al soldaţilor NATO în Finlanda cu desfăşurari proporţionale de trupe ruseşti în regiune.

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale. Fostul preşedinte al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, s-a referit miercuri la recurgerea la arme nucleare, excluzând de asemenea în avans eventualitatea ca justiţia internaţională să decidă sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care Curtea Penală Internaţională (CPI) anchetează asupra unor presupuse crime de război comise în Ucraina, informează AFP. Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale "Numai ideea de a pedepsi o ţară care are cel mai mare arsenal nuclear din lume este în sine una absurdă. Şi aceasta creează în mod potenţial o ameninţare pentru existenţa umanităţii", a scris pe contul său de Telegram actualul vicepreşedinte al puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei. Totodată, Dmitri Medvedev a acuzat SUA că vor să aducă Rusia în faţa jurisdicţiilor internaţionale, în condiţiile în care Washingtonul nu a fost niciodată pedepsit pentru războaiele sale duse în lume şi care, potrivit lui Medvedev, au dus la moartea a 20 de milioane de oameni. Dmitri Medvedev a fost preşedinte din 2008 până în 2012, când Vladimir Putin a părăsit pentru o perioadă Kremlinul, din cauza limitei privind numărul de mandate prezidenţiale consecutive, pentru a conduce guvernul. Agresivitate la cote maxime Considerat altădată o figură politică moderată, Dmitri Medvedev, care a fost premier din 2012 până în 2020, s-a impus de la începutul ofensivei ruse în Ucraina drept unul dintre detractorii cei mai vehemenţi ai ţărilor occidentale. Autorul a numeroase declaraţii răsunătoare, el i-a calificat de exemplu pe adversarii Rusiei drept "nenorociţi" şi "degeneraţi". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Curtea Penală Internaţională (CPI) anchetează în prezent asupra presupuselor crime comise de trupele ruse în Ucraina. Rusia neagă sistematic toate abuzurile de care sunt acuzate forţele ruse - bombardamente asupra civililor, executări sumare, violuri - acuzând la rândul său Ucraina de crime de război.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră