duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5111 articole
Internațional

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene. Rusia şi Ucraina vor semna vineri după-amiază, la Istanbul, un acord referitor la exporturile de cereale, a anunţat joi seară preşedinţia turcă, transmite AFP. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, precum şi reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei vor participa la ceremonia de semnare, care va avea loc la ora 13.30 GMT la palatul Dolmabahçe din Istanbul, a adăugat sursa citată. Putin câștigă timp cu cereale ucrainene Acordul ar trebui să permită o ieşire prin Marea Neagră a cerealelor ucrainene blocate de război şi o reducere a barierelor la exporturile de grâne şi îngrăşăminte ruseşti. La New York, purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq, a anunţat că Antonio Guterres şi cei doi negociatori ai săi sunt aşteptaţi iminent la Istanbul. "Secretarul general va merge în această seară (joi) la Istanbul, în cadrul eforturilor de a asigura un acces mondial complet la produsele alimentare ucrainene şi la alimente şi îngrăşăminte ruseşti", a spus el. Trei porturi pentru export Exporturile de cereale blocate în Ucraina din cauza invaziei ruse vor fi reluate din trei porturi de la Marea Neagră în caz de acord negociat între Kiev şi Moscova, a anunţat joi un membru al delegaţiei ucrainene, relatează AFP. "Exporturile vor avea loc din trei porturi: Odesa, Pivdeni şi Cernomorsk. Sperăm că pe viitor vom putea să extindem" livrările şi în alte locuri, le-a spus jurnaliştilor deputatul ucrainean Rustem Umerov. Potrivit lui, securitatea convoaielor va fi asigurată de un grup de supraveghere al ONU cu sediul la Istanbul iar navele ruseşti nu vor fi autorizate să pătrundă în apele ucrainene, dacă acest acord va fi confirmat. Miza: 25 de milioane de tone de cereale "Nu avem încredere în ei, chiar dacă semnează un acord cu ONU", a dat el asigurări. Până la 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile ucrainene, ameninţate de flota rusă şi de minele marine pe care Kievul le-a amplasat pentru a împiedica un atac naval al Moscovei. Citește și: România, locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte din lume. Aproape toate celelalte țări estice sunt înaintea noastră Ankara a anunţat joi că speră într-un acord privind exporturile de cereale ucrainene "în zilele următoare" dacă occidentalii răspund la cererile Rusiei de a ridica o parte din restricţii vizând propriile sale exporturi de cereale. Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a acuzat miercuri Ucraina că blochează discuţiile.

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene (sursa: Shutterstock/Elena Larina)
Putin fumează ceva puternic: Occidentul, panicat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin fumează ceva puternic: Occidentul, panicat

Putin fumează ceva puternic: Occidentul, panicat. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Occidentul nu poate oferi lumii propriul model de viitor şi că în prezent se formează o nouă ordine mondială, o alternativă la lumea unipolară existentă până acum, o nouă ordine mondială care va fi, spune el, "mai justă şi mai orientată social", relatează agenţiile de presă EFE şi News.ru. Putin fumează ceva puternic: Occidentul, panicat "Occidentul nu poate oferi lumii modelul său de viitor (...) Atât la nivel local, cât şi global se pun bazele şi principiile unei ordini mondiale armonioase şi mai juste, orientate social şi sigure, o alternativă la cea existentă", a spus el, vorbind la forumul "Idei puternice pentru un nou viitor", desfăşurat la Moscova. Această nouă ordine mondială, potrivit lui Putin, vine să înlocuiască lumea unipolară care, "prin natura sa, frânează dezvoltarea civilizaţiei". Preşedintele rus susţine că, în prezent, elitele lumii occidentale "au intrat în panică" întrucât alte centre mondiale de dezvoltare îşi prezintă viziunea lor asupra viitorului lumii. "Statele cu adevărat suverane" "Oricât s-ar strădui elitele occidentale şi aşa-zisele elite supranaţionale să conserve ordinea existentă, se apropie o eră nouă, o nouă etapă în istoria lumii. Doar statele cu adevărat suverane pot garanta o dinamică de creştere ridicată", a mai spus el. La 24 februarie a.c., Vladimir Putin a ordonat armatei sale să invadeze ţara vecină Ucraina, stat suveran şi independent, a cărei integritate teritorială Rusia se angajase să o apere în conformitate cu Memorandumul de la Budapesta (1994). Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Războiul declanşat de Rusia în Ucraina, pe care Kremlinul îl numeşte "operaţiune specială", a dus la izolarea ţării pe plan internaţional şi i-a atras o serie de sancţiuni dure care au drept scop descurajarea maşinăriei de război ruse, potrivit experţilor.

UE îi taie fondurile PNRR Ungariei (sursa: Agerpres)
Internațional

UE îi taie fondurile PNRR Ungariei

UE îi taie fondurile PNRR Ungariei. Comisia Europeană a transmis miercuri un nou avertisment Ungariei: se poate ajunge la suspendarea sau reducerea anumitor fonduri plătite acestei ţări din cauza încălcării statului de drept, notează AFP. UE îi taie fondurile PNRR Ungariei "Comisia consideră că Ungaria nu a depus măsurile corective adecvate", a indicat executivul european într-un comunicat remis AFP, confirmând o informaţie publicată în jurnalul ungar Népszava. Bruxelles-ul a declanşat la sfârşitul lui aprilie acest mecanism de "condiţionalitate" împotriva Budapestei , nefolosit până acum în UE, din cauza preocupărilor privind utilizarea bugetului european de către Ungaria lui Viktor Orban, legate de condiţiile de atribuire a contractelor publice, de lipsa control şi transparenţă în utilizarea fondurilor şi deficienţe în lupta împotriva fraudei şi corupţiei. Dar răspunsul Ungariei la scrisoarea iniţiind procedura a fost considerat insuficient, iar comisarul pentru buget, Johannes Hahn, a fost însărcinat miercuri să trimită o nouă scrisoare autorităţilor ungare. 15 din 27 de state ale UE decid sancțiunea Această scrisoare expune "măsurile" (suspendarea sau reducerea anumitor fonduri europene) pe care Comisia intenţionează să le propună Consiliului - reprezentând statele membre -, potrivit executivului european, care nu a dorit să le dezvăluie. Guvernul ungar are la dispoziţie o lună pentru a răspunde şi a propune noi măsuri corective astfel încât să remedieze deficienţele identificate. În cazul în care reacţia ungară tot nu mulţumeşte Comisia, aceasta din urmă va supune Consiliului, care este responsabil pentru decizia finală, sancţiunea avută în vedere. Statele membre urmează să decidă cu majoritate calificată (cel puţin 15 state din 27 reprezentând 65% din totalul populaţiei UE). Executivul european subliniază, totuşi, că "rămâne deschis dialogului pentru a găsi soluţii". PNRR, sume deja în scădere Comisia şi Ungaria sunt, de asemenea, în discuţii pentru a debloca planul de redresare post-COVID-19 al acestei ţări, care prevede 5,8 miliarde de euro subvenţii ale UE - o sumă revizuită în scădere la sfârşitul lui iunie de la 7,2 miliarde de euro planificate iniţial. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Comisia a refuzat până în prezent să dea undă verde acestui plan din motive legate şi de situaţia statului de drept în această ţară. Fără un acord asupra Planului de Relansare şi Rezilienţă al Ungariei până la sfârşitul anului, 70% din subvenţii vor fi pierdute, mai scrie AFP.

Ucraina face planuri să atace Crimeea (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina face planuri să atace Crimeea

Ucraina face planuri să atace Crimeea. Kievul se pregăteşte să atace Peninsula Crimeea de la Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, precum şi Flota Rusă de la Marea Neagră staţionată acolo, potrivit unui oficial guvernamental ucrainean, citat marţi de agenţia DPA. Ucraina face planuri să atace Crimeea "Primim echipamente anti-navă şi mai devreme sau mai târziu vom viza flota", a declarat unul dintre vice-miniştrii ucraineni ai apărării, Volodîmîr Havrîlov, pentru ziarul The Times în timpul unei vizite la Londra. "Rusia va trebui să părăsească Crimeea dacă ei doresc să existe ca ţară", a adăugat el. Potrivit lui Havrîlov, recăpătarea Insulei Şerpilor, ocupată de Moscova la începutul invaziei, a fost un prim pas. "Suntem gata să-i luăm la ţintă peste tot în Marea Neagră, dacă avem această capacitate", a adăugat el. Peskov vorbește de "pretenţii asupra teritoriului Rusiei Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacţionat spunând că remarcile lui Havrîlov confirmă necesitatea "operaţiunii militare speciale", denumirea oficială a războiului în Rusia şi care urmăreşte, printre altele, "denazificarea" şi "demilitarizarea" Ucrainei. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Potrivit secretarului de presă prezidenţial rus, astfel de declaraţii ce conţin "pretenţii asupra teritoriului Rusiei vorbesc încă o dată despre corectitudinea operaţiunii speciale". "Numai prin astfel de mijloace Ucraina poate fi eliberată de asemenea reprezentanţi ai conducerii", a mai declarat Peskov, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

Biden, aproape de furia lui Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden, aproape de furia lui Putin

Biden, aproape de furia lui Putin. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a cerut marţi Occidentului să furnizeze un număr mult mai mare de sisteme de artilerie de precizie, afirmând că acestea ar putea "schimba jocul" şi ar putea permite o contraofensivă în faţa soldaţilor ruşi, transmite AFP. Ucraina despre SUA: Le suntem recunoscători De la mijlocul lunii iunie, SUA au livrat mai multe sisteme de artilerie de precizie Himars, cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, şi mai trebuie să livreze şi altele. "Aceste sisteme ne-au permis să distrugem circa 30 de posturi de comandament şi depozite pentru stocarea de muniţii", a declarat Reznikov la Atlantic Council. "Acest lucru a redus semnificativ avansul ruşilor şi a redus enorm intensitatea tirurilor lor de artilerie. Prin urmare, funcţionează. Le suntem recunoscători partenerilor noştri", a adăugat el, pledând în acelaşi timp pentru a fi trimise mai multe astfel de arme. Biden, aproape de furia lui Putin "Pentru o contraofensivă eficientă, cred că am avea nevoie de cel puţin 100" de sisteme Himars, a insistat el. "Acest lucru ar putea schimba jocul pe câmpul de luptă", a mai spus oficialul ucrainean. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Reznikov a făcut apel de asemenea la livrarea de sisteme cu rază de acţiune mai lungă - între 100 şi 150 de kilometri - pentru a deconecta trupele ruse de dispozitivul lor de sprijin. Administraţia preşedintelui american Joe Biden a refuzat să furnizeze acest tip de arme, temându-se că Ucraina le-ar putea folosi asupra unor ţinte din interiorul teritoriului rus, cu riscul de a împinge ţările occidentale într-o confruntare directă cu Moscova.

Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă

Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă. Este important pentru Ucraina să pună capăt războiului înainte de venirea iernii pentru a nu-i lăsa pe ruşi să se instaleze durabil, a declarat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, într-un interviu publicat marţi, citat de AFP. Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă "Este foarte important pentru noi să nu intrăm în iarnă. După iarnă, când ruşii vor fi avut mai mult timp să se implanteze, cu siguranţă va fi mai dificil. Spre asta ne duc. Este foarte important pentru noi să nu le oferim această posibilitate", a declarat Andrii Iermak pentru revista Novoie Vremia. Reafirmând că armele furnizate de aliaţii occidentali sunt insuficiente, el a spus că mizează pe ajutorul militar american facilitat de "land lease", "legea de împrumut şi închiriere" din cel de-Al Doilea Razboi Mondial reactivată în mai de preşedintele Joe Biden pentru a sprijini Ucraina şi care urmează să intre în regim complet în august. "Obiectivul nostru este victoria, nu ne gândim la altceva", a declarat Andrii Iermak. Negocieri, doar pentru exportul cerealelor Pe de altă parte, responsabilul a subliniat că negocierile în desfăşurare cu Rusia au vizat doar deblocarea porturilor pentru exportul cerealelor ucrainene care sunt imobilizate acolo de conflict, şi nu modul de a pune capăt conflictului de exemplu. Citește și: Rușii au mers la negocierile cu ucrainenii de la Istanbul cu generali GRU responsabili de atacuri inclusiv în SUA "Aceste negocieri au loc la nivel de militari şi al Ministerului de Externe şi numai cu medierea ONU", a spus el. "Comunic cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, nu comunic cu ruşii", a subliniat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene.

Rușii, cu generali GRU la negocieri (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Rușii, cu generali GRU la negocieri

Rușii, cu generali GRU la negocieri. Directorul executiv al site-ului de investigaţii Bellingcat, Christo Grozev, a declarat marţi că cel puţin doi din cei cinci membri ai delegaţiei ruse la negocierile de săptămâna trecută de la Istanbul privind deschiderea unor coridoare pentru reluarea exporturilor de cereale ucrainene blocate de Rusia în porturile Ucrainei de la Marea Neagră erau înalţi ofiţeri ai Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU), relatează agenţia de presă Ukrinform. Rușii, cu generali GRU la negocieri Jurnaliştii Bellingcat l-au identificat pe unul dintre ei ca fiind generalul GRU, Vladimir Alekseev, care supervizează companiile militare private, a indicat Grozev într-o postare pe Twitter. "Este generalul GRU, Vladimir Alekseev, cu numele de cod . El figurează pe lista cu sancţiuni (americane) pentru atacurile cibernetice asupra serverelor DNC (Comitetul Naţional al Partidului Democrat); în prezent supervizează activitatea companiilor militare private care ucid mii de oameni în Ucraina. În iulie 2014, el supraveghea coloane ale unei astfel de companii care escortau lansatoare Buk transferate ilegal din Rusia în Ucraina", menţionează Grozev. De altfel, cu un astfel de lansator a fost doborât avionul MH17 al Malaysian Airlines deasupra estului Ucrainei în 2014, iar Bellingcat i-a identificat pe soldaţii ruşi care s-au aflat în spatele acestei tragedii soldate cu 298 de morţi. Alekseev, implicat în atacurile cu Noviciok Generalul Alekseev a fost văzut cu câteva zile în urmă la Istanbul ca reprezentant al Rusiei la negocierile mediate de Turcia privind deblocarea exporturilor de cereale ucrainene, indică directorul Bellingcat, potrivit căruia din delegaţia rusă făceau parte cel puţin doi ofiţeri GRU dintr-un total de cinci responsabili. Citește și: Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran Conform tabloidului britanic The Sun, general-locotenentul rus de origine ucraineană Vladimir Alekseev i-ar fi supervizat pe ofiţerii GRU suspectaţi de Londra de otrăvirea cu agent neurotoxic de tip Noviciok a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia, Iulia, în Anglia în 2018. Negocierile de la Istanbul La 13 iulie, la Istanbul, a avut loc o reuniune a delegaţiilor militare ale ministerelor apărării din Turcia, Ucraina şi Rusia, la care au participat şi responsabili ONU, în cursul căreia s-a convenit asupra înfiinţării unui centru pentru exportul de cereale ucrainene, notează Ukrinform. Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat luni că o nouă întâlnire ar putea avea loc în această săptămână, potrivit agenţiei de presă citate. Bellingcat - platformă de investigaţii jurnalistice îndeosebi privind zonele de conflict, infracţiunile (în special politice) şi încălcările drepturilor omului în diverse părţi ale lumii - a fost interzisă vineri în Rusia, care a calificat-o drept o ameninţare pentru securitatea sa.

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului (sursa: Agerpres)
Internațional

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului. Livrările de gaze ruseşti via conducta Nord Stream 1 ar urma să fie reluate, joi, după finalizarea lucrărilor de mentenanţă care au fost programate a se desfăşura timp de zece zile, au declarat marţi pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar. Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului În data de 11 iulie, gigantul rus Gazprom a demarat lucrările de mentenanţă la cele două ramuri ale gazoductului Nord Stream 1, care este responsabilă pentru mai mult de o treime din exporturile de gaze naturale ruseşti spre Uniunea Europeană. Marţi dimineaţa, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a declarat că executivul comunitar nu se aşteaptă la reluarea livrărilor prin gazoductul Nord Stream 1 după efectuarea celor zece zile de lucrări de mentenanţă, care sunt programate să se încheie joi. "Plecăm de la ipoteza că nu va fi repus în funcţiune", le-a spus Hahn jurnaliştilor. Cât va livra Gazprom, de fapt? În schimb, o sursă din apropierea acestui dosar a declarat pentru Reuters că gazoductul Nord Stream 1 este aşteptat să reia operaţiunile la timp, însă la o capacitate mai mică, de aproximativ 160 milioane metri cubi pe zi. Luna trecută, Gazprom, companie controlată de statul rus, a redus exporturile de gaze prin conducta Nord Stream 1 până la 40% din capacitate, citând întârzierile apărute în returnarea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada. "Gazprom va reveni la nivelele înregistrate înainte de 11 iulie", a spus una din sursele citate de Reuters, făcând referire la volumele de gaze aşteptate să fie livrate via Nord Stream 1 începând de joi. Turbina din Canada Cotidianul rus Kommersant a informat şi el luni, citând surse din apropierea situaţiei, că turbina destinată Nord Stream 1 a fost trimisă de Canada spre Germania cu avionul la data de 17 iulie, după ce lucrările de reparaţii au fost finalizate. Cu toate acestea, una din surse a apreciat că este puţin probabil ca această turbină să fie reinstalată până la data de 21 iulie. Citește și: Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran Conducta Nord Stream 1 este o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Potrivit site-ului societăţii Nord Stream, gazele care sosesc în Germania, în oraşul Lubmin, continuă apoi să fie transportate în Belgia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi "alte ţări".

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană (sursa: Sputnik)
Internațional

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit la Teheran pentru discuţii cu liderii iranian şi turc, prima vizită a liderului de la Kremlin în afara fostei Uniuni Sovietice de la invadarea Ucrainei de către Moscova la 24 februarie, a anunţat marţi după-amiază agenţia de presă Interfax, preluată de Reuters. Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană Putin se află în vizită la Teheran pentru convorbiri cu liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi de asemenea pentru o primă întâlnire tete-a-tete cu un lider al unei ţări NATO de la declanşarea invaziei, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, pentru a discuta despre un acord care să permită reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei la Marea Neagră, precum şi despre pacea în Siria. Deplasarea lui Putin, care intervine la doar câteva zile după ce preşedintele american Joe Biden a vizitat Israelul şi Arabia Saudită, transmite un mesaj puternic Occidentului despre planurile Moscovei de a stabili legături strategice mai strânse cu Iranul, China şi India în faţa sancţiunilor occidentale, notează Reuters. O legătură foarte puternică "Contactul cu Khamenei este foarte important", a declarat Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al lui Putin, reporterilor la Moscova. "Un dialog de încredere s-a dezvoltat între ei asupra celor mai importante probleme pe agenda bilaterală şi internaţională". "În majoritatea problemelor, poziţiile noastre sunt apropiate sau identice", a adăugat el. Pentru Iran, de asemenea confruntat cu sancţiuni economice occidentale şi în conflict cu Statele Unite asupra programului nuclear al Teheranului şi unei serii de alte probleme, vizita lui Putin este oportună. Liderii săi clericali sunt dornici să consolideze relaţiile strategice cu Rusia în faţa unui bloc emergent israeliano-arab în Golf susţinut de SUA şi care ar putea înclina echilibrul de putere în Orientul Mijlociu mai departe de Iran. Teheran vs Washington "Având în vedere evoluţia legăturilor geopolitice după războiul din Ucraina, Teheranul încearcă să-şi asigure sprijinul Moscovei în confruntarea cu Washingtonul şi aliaţii săi regionali", a declarat un înalt oficial iranian citat de Reuters, cerând să nu fie numit. În primul rând pe ordinea de zi în discuţiile trilaterale de marţi care vor include de asemenea Turcia vor fi eforturile de reducere a violenţei în Siria, unde Erdogan a ameninţat că va lansa mai multe operaţiuni militare pentru a extinde "zonele sigure" adânci de 30 km de-a lungul graniţei. Atât Moscova, cât şi Teheranul se opun oricărei astfel de acţiuni din partea Turciei. "Menţinerea integrităţii teritoriale a Siriei este foarte importantă şi orice atac militar în nordul Siriei va dăuna cu siguranţă Turciei, Siriei şi întregii regiuni şi de pe urma sa vor beneficia teroriştii", i-a spus Khamenei lui Erdogan. Problema siriană Erdogan a declarat că terorismul rămâne o preocupare şi o ameninţare comună pentru Iran şi Turcia, iar cele două ţări trebuie să lupte împotriva tuturor ameninţărilor, inclusiv combatanţii kurzi din Turcia, Siria şi Iran consideraţi terorişti de către Ankara. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Orice operaţiune turcă în Siria ar ataca miliţia kurdă YPG, o formaţiune cheie a Forţelor Democratice Siriene (SDF) susţinute de SUA şi care controlează mari părţi din nordul Siriei şi sunt considerate de Washington un aliat important împotriva Statului Islamic.

Nancy Pelosi dinamitează relația China - SUA (sursa: Facebook/Nancy Pelosi)
Internațional

Nancy Pelosi dinamitează relația China - SUA

Nancy Pelosi dinamitează relația China - SUA. Guvernul chinez a avertizat marţi că va lua "măsuri puternice" în cazul în care preşedinta Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, va efectua o vizită în Taiwan, după o informaţie din presă în acest sens, relatează Reuters. Nancy Pelosi dinamitează relația China - SUA Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe Zhao Lijian a afirmat că o vizită a înaltei oficialităţi americane ar "submina grav suveranitatea şi integritatea teritorială ale Chinei". "Dacă partea americană continuă cu obstinaţie în această direcţie, China va lua categoric măsuri ferme şi puternice pentru a-şi apăra cu tărie suveranitatea naţională şi integritatea teritorială", a subliniat purtătorul de cuvânt într-o conferinţă de presă la Beijing. "Statele Unite trebuie să fie integral responsabile pentru toate consecinţele provocate de acest lucru", a adăugat el. Oficial, nu există informații Potrivit Financial Times, care citează surse informate, vizita va avea loc în august, iar Nancy Pelosi şi delegaţia sa vor vizita de asemenea Indonezia, Japonia, Malaezia şi Singapore, precum şi Hawaii, unde se află Comandamentul SUA pentru regiunea Indo-Pacific. Biroul alesei democrate şi Departamentul de stat american nu au comentat deocamdată informaţia, iar Ministerul de Externe taiwanez a afirmat că nu dispune de "informaţii relevante" în acest moment, menţionează Reuters. În aprilie, Nancy Pelosi şi-a amânat o vizită în Taiwan, din cauza unui test pozitiv de coronavirus. China a atenţionat atunci că vizita sa ar afecta grav relaţiile americano-chineze. Întâlnire cu vicepreședintele taiwanez În ianuarie, Pelosi, vechi critic al Beijingului, a avut o întâlnire online cu vicepreşedintele taiwanez William Lai, care a efectuat atunci un turneu în SUA şi Honduras. Casa Albă şi-a exprimat preocuparea faţă de vizita lui Pelosi, au indicat pentru ziar trei surse, iar alte două au notat că administraţia SUA este divizată în privinţa oportunităţii acestei vizite. În opinia unor oficiali, ar fi fost mai uşor de justificat o vizită în aprilie, imediat după debutul invaziei ruse în Ucraina. Mai devreme în iulie, Strâmtoarea Taiwan a fost survolată de avioane de luptă chineze, incident calificat de insulă drept o provocare şi care a avut loc în timpul unei vizite la Taipei a senatorului american Rick Scott, republican, membru al Comisiei pentru servicii armate a Senatului. SUA înarmează Taiwanul Luni, China a cerut SUA să renunţe fără întârziere la o potenţială vânzare de tehnologie militară către Taiwan, în valoare estimată de 108 milioane de dolari. Taiwanul, care are o populaţie de 23 de milioane de locuitori, este considerat de China o provincie rebelă destinată să revină într-o zi sub controlul său, cu forţa dacă va fi nevoie. Citește și: Agitația politică de la Sofia continuă, spre folosul Moscovei: președintele pro-rus Rumen Radev le cere socialiștilor să formeze guvernul Statele Unite, la fel ca marea majoritate a ţărilor din lume, nu recunosc oficial Taiwanul, dar Washingtonul este cel mai important partener şi furnizor de arme al Taipeiului, iar administraţia preşedintelui Joe Biden şi-a declarat în mod repetat angajamentul "ferm ca o stâncă" faţă de Taiwan.

Gazprom nu reia furnizarea de gaz (sursa: dw.com)
Internațional

Gazprom nu reia furnizarea de gaz

Gazprom nu reia furnizarea de gaz. Dar OMV se aşteaptă ca livrările din Rusia prin gazoductul Nord Stream 1 să se reia aşa cum era planificat, după efectuarea lucrărilor de mentenanţă, a anunţat luni grupul energetic austriac, după ce, conform unui document consultat de Reuters, Gazprom a decis să invoce o clauză de tip "forţă majoră" cu privire la livrările de gaze. Gazprom nu reia furnizarea de gaz Într-un comunicat, OMV precizează că nu poate face comentarii în legătură cu comunicarea sa operaţională cu Gazprom, în cadrul relaţiilor lor contractuale, iar un purtător de cuvânt a adăugat că livrările de gaze către OMV încă sunt mai reduse cu aproximativ 70% faţă de nivelul convenit. În documentul consultat de Reuters, Gazprom anunţă că nu-şi poate îndeplini obligaţiile contractuale cu privire la furnizarea de gaze naturale din cauza unei "situaţii extraordinare", care nu poate fi controlată de grupul rus. Gazprom adaugă că măsura invocării "forţei majore", o clauză invocată într-o situaţie în care o companie se confruntă cu o situaţie pe care nu o poate controla, este valabilă pentru livrările care au început din data de 14 iunie, "ceea ce scuteşte compania de la plata despăgubirilor pentru orice reduceri ale livrărilor survenite între timp". UE ar mai vrea gaze până în 2027 de la ruși Un trader citat de Reuters susţine că scrisoarea are legătură cu livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1, o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Citește și: Agitația politică de la Sofia continuă, spre folosul Moscovei: președintele pro-rus Rumen Radev le cere socialiștilor să formeze guvernul Cel mai probabil, decizia Gazprom va escalada tensiunile dintre Rusia şi Occident pe tema invaziei ruseşti din Ucraina. Uniunea Europeană, care a impus sancţiuni Moscovei, şi-a propus să înceteze să mai utilizeze combustibil fosili ruseşti din 2027, însă, pentru moment, vrea ca livrările de gaze ruseşti să continue până când va putea să găsească alţi furnizori. Livrările de gaze ruseşti au scăzut de-a lungul tuturor marilor rute de tranzit, inclusiv prin Ucraina şi Belarus, dar şi prin intermediul conductei Nord Stream 1, la care se efectuează în prezent lucrări de mentenanţă.

Nou incident umilitor: Biden versus Emirate (sursa: dawnmena.org)
Internațional

Nou incident umilitor: Biden versus Emirate

Nou incident umilitor: Biden versus Emirate. Departamentul de Stat american a anunţat luni că nu are "niciun indiciu până în acest moment" că detenţia unui american în Emiratele Arabe Unite (EAU) ar avea legătură cu relaţiile sale cu jurnalistul saudit Jamal Khashoggi, care a fost asasinat în 2018 la Istanbul, transmite Reuters. Nou incident umilitor: Biden versus Emirate "Dar noi încă strângem informaţii", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Săptămâna trecută, autorităţile din EAU l-au arestat pe Asim Ghafoor, cetăţean american şi avocat pentru drepturi civile care anterior lucrase ca avocat pentru jurnalistul saudit Jamal Khashoggi, ce a fost asasinat la 2 octombrie 2018 în consulatul Arabiei Saudite la Istanbul. Serviciile de informaţii americane afirmă că prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman a aprobat operaţiunea care l-a vizat pe Khashoggi. Prinţul saudit neagă orice implicare. Arestarea lui Ghafoor a coincis cu o vizită a preşedintelui american Joe Biden în Arabia Saudită. Acuzații de spălare de bani şi evaziune fiscală Un reprezentant al guvernului de la Abu Dhabi a afirmat luni că Statele Unite îl anchetau pe Ghafoor pentru spălare de bani şi evaziune fiscală şi în 2020 solicitaseră asistenţă şi informaţii din partea EAU. Ulterior, EAU au început propria investigaţie, care "a furnizat dovezi suficiente ale încălcării legilor EAU cu privire la spălarea de bani şi taxe". În 25 mai acest an, Asim Ghafoor a fost condamnat de tribunalul penal din Abu Dhabi la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, la plata unei amenzi de 816.000 dolari şi la deportare. "Dl. Ghafoor are dreptul de a face apel la condamnarea şi sentinţa sale", a adăugat reprezentantul EAU. Khashoggi, asasinat în 2018 Pe 2 octombrie 2018, jurnalistul saudit Jamal Khashoggi a fost asasinat în consulatul saudit de la Istanbul de către un grup de persoane venite special de la Riad. Critic al puterii saudite după ce fusese apropiat de aceasta, Khashoggi, care locuia în SUA, era angajat al publicaţiei americane The Washington Post. Citește și: Ca să elimine petrolul rusesc de pe piață, Biden acceptă „albirea” prințului saudit Mohamad bin Salman. Externele de la Riad au criticat arogant SUA chiar după vizita președintelui american El venise la consulatul ţării sale pentru a solicita documente necesare pentru căsătoria cu logodnica sa turcoaică Hatice Cengiz.

Președintele bulgar pro-rus vrea guvern socialist (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele bulgar pro-rus vrea guvern socialist

Președintele bulgar pro-rus vrea guvern socialist. Partidul socialist din Bulgaria a primit mandat luni pentru a forma guvernul de la preşedintele Rumen Radev, o ultimă tentativă de a evita noi alegeri anticipate, relatează DPA. Președintele bulgar pro-rus vrea guvern socialist Dacă socialiştii vor eşua, ţara se va îndrepta spre un nou scrutin legislativ anticipat, al patrulea din aprilie 2021. Coaliţia formată din patru partide condusă de premierul Kiril Petkov şi-a pierdut majoritatea parlamentară în iunie, după ce partidul populist Există un Astfel de Popor al cântăreţului Slavi Trifonov a ieşit din coaliţie. Citește și: Președintele bulgar, pro-rus, îl sabotează pe premierul pro-occidental: nu vrea ca Bulgaria să se implice în vreun fel în ajutorul Ucrainei Petkov este acum numai premier interimar iar partidul său, "Continuăm schimbarea", nu a reuşit să formeze o nouă majoritate parlamentară în urmă cu două săptămâni. Al doilea cel mai partid bulgar GERB, condus de fostul premier Boiko Borisov, a decis să returneze imediat mandatul de a forma un nou guvern. Socialiştii au acum a treia şi ultima şansă de a forma guvernul. Socialiștii cer premier de la "Continuăm Schimbarea" Partidul Există un Astfel de Popor a ieşit din coaliţie din cauza poziţiei guvernului faţă de Macedonia de Nord şi a politicii sale financiare. Celelalte două partide ale coaliţiei - socialiştii şi alianţa Bulgaria Democratică, precum şi unii membri ai partidului antisistem al lui Slavi Trifonov - au rămas loiale guvernului. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Lidera socialistă Kornelia Ninova a spus că cea mai mare forţă politică - în acest caz, "Continuăm Schimbarea" - ar trebui să furnizeze premierul. Ea intenţionează să înceapă discuţii cu formaţiunea lui Petkov şi ceilalţi doi membri ai coaliţiei chiar de marţi.

Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina (sursa: ssu.gov.ua)
Internațional

Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina

Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina. O parte dintre comandanţii ruşi au utilizat în invazia din Ucraina hărţi vechi din anul 1969 şi pe care nu erau indicate zone rezidenţiale mai noi, cum ar fi Saltovka, o suburbie a Harkovului, sau rezervoare de apă, relatează luni agenţia de presă Ukrinform, citând serviciul de presă al filialei SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) din regiunea Harkov. Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina "Anchetatori ai SBU au stabilit că o parte dintre comandanţii armatei ruse, care a invadat teritoriul nostru la sfârşitul lunii februarie, s-au ghidat după hărţi topografice din 1969. Dovadă stau documente ale invadatorilor confiscate de SBU în zone care fuseseră ocupate temporar în regiunea Harkov" de trupele invadatoare, menţionează într-un comunicat serviciul de presă, citat pe pagina sa de Facebook. Astfel, hărţile topografice ale Ucrainei descoperite după anihilarea unei unităţi a Brigăzii 138-a de gardă motorizată a armatei ruse relevă că ele nu au mai fost actualizate de cel puţin 53 de ani. "Pe hărţile invadatorilor lipseşte complet zona rezidenţială Saltovka din nord-estul Harkovului, a cărei construcţie a început în anii 1970. De asemenea, lipseau rezervoarele de apă Travianskoe şi Muromskoe, construite, de asemenea, în anii '70 ai secolului trecut. Frontiera de stat între Rusia şi Ucraina era în genere trasată cu un pix, întrucât pe hărţile lor aceasta nu exista", subliniază SBU. Hărți perimate, "secret de stat" Deşi hărţile au numere de înregistrare din zilele noastre şi chiar sunt însemnate ca fiind "secret de stat", la o examinare mai detaliată se poate observa că ele au fost editate în 1969, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei. Serviciul Topografic al Districtului militar de Vest din Federaţia Rusă, condus de colonelul Aleksei Krasnov, precum şi Centrul de informaţii geospaţiale şi de navigaţie al Rusiei sunt instituţiile care au acordat suportul tehnic pentru unitatea Brigăzii a 138-a de gardă, care a fost anihilată de forţele ucrainene în regiunea Harkov la sfârşitul lunii martie. Bloc de locuințe, "confundat" cu un aeroport militar Forţele ruse au lovit cu rachete de croazieră în sâmbăta în ajun de Paşte ceea ce au spus ele că ar fi fost un aeroport militar. În realitate au nimerit un bloc de locuinţe de nouă etaje, în atac murind un bebeluş de trei luni, mama şi bunica sa. Într-adevăr, în anii 70 ai secolului trecut, în perioada sovietică, la periferia Odesei se afla un aeroport militar, dar care după prăbuşirea URSS se transformase în târg, iar apoi pe locul fostului aerodrom a fost construită o zonă rezidenţială, a explicat la vremea respectivă Ukrainska Pravda, denunţând minciunile Ministerului rus al Apărării. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Armata Federaţiei Ruse a lansat peste 3.000 de rachete de croazieră, nenumărate obuze de artilerie şi alte proiectile de la începutul invaziei în Ucraina şi până în prezent, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Ukrinform. Ucraina, teren de testare pentru rachete rusești "Peste 3.000 de rachete de croazieră a utilizat Rusia împotriva Ucrainei. Sunt imposibil de numărat obuzele de artilerie şi alte proiectile şi muniţii care au fost folosite împotriva ţării noastre şi a poporului nostru. Dar este cu siguranţă posibil să-i aducem în faţa justiţiei pe toţi criminalii de război ruşi. Pe toţi colaboraţioniştii. Pe toţi cei responsabili de teroare. Pentru tot ceea ce se întâmplă de 145 de zile şi mai mult de opt ani în Ucraina. Şi o vom face", susţine Zelenski în mesajul său postat pe Telegram. Ucraina a devenit de fapt un teren de testare pentru rachetele moderne ruseşti, completează comandamentul Forţelor aeriene ucrainene, într-un comunicat pe Facebook. "Invadatorii folosesc întregul arsenal de arme disponibil împotriva Ucrainei. Pământul nostru a devenit de fapt un teren de testare atât pentru rachetele moderne ruseşti, cât şi pentru cele învechite, care au fost dezvoltate şi fabricate încă din perioada URSS", se menţionează în comunicatul citat de Ukrinform. Rușii folosesc și rachete sovietice Acestea sunt rachete de croazieră, de tipul aer-sol, rachete lansate de sisteme operativ-tactice Tocika-U şi Iskander, precum şi rachete Onyx ale complexului de coastă Bastion. Din ce în ce mai mult, inamicul foloseşte vechi rachete sovietice, precum X-59, X-22, X-31 şi altele, împotriva poziţiilor armatei ucrainene şi a obiectelor civile, potrivit acestuia. În ultimele săptămâni, forţele ruse au început să lovească ţinte terestre cu rachete antiaeriene ale sistemului S-300, destinat în principal pentru distrugerea ţintelor aeriene, subliniază comandamentul Forţelor aeriene ucrainene.

Germania poate reveni la energia nucleară (sursa: dw.com)
Internațional

Germania poate reveni la energia nucleară

Germania poate reveni la energia nucleară: ar putea prelungi durata de viaţă a ultimelor sale trei centrale nucleare, a anunţat luni Ministerul german al Economiei, pe măsură ce creşte sprijinul opiniei publice în favoarea acestei opţiuni în contextul unei posibile opriri a livrărilor de gaze naturale ruseşti, transmite Reuters. Germania poate reveni la energia nucleară Ultimele trei centrale nucleare care mai funcţionează în Germania sunt programate să fie închise până la finele acestui an, după ce fostul cancelar Angela Merkel a promis că va renunţa la energia nucleară ca urmare a accidentului de la centrala nucleară Fukushima din 2011. Aceste trei centrale nucleare au fost responsabile pentru 6% din producţia de electricitate a Germaniei în primul trimestru al acestui an. În prima evaluare, realizată în luna martie, specialiştii din ministerele Mediului şi Economiei nu au recomandat prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare, citând obstacolele legale dar şi problemele legate de autorizaţii şi asigurări, necesitatea unor teste de siguranţă extinse şi posibil costisitoare, precum şi lipsa de combustibil nuclear necesar pentru ca centralele să poată funcţiona în continuare. Lipsa gazelor rusești a declanșat controversa Însă, diminuarea livrărilor de gaze naturale ruseşti spre Germania via conducta Nord Stream 1 a dat apă la moară susţinătorilor energiei nucleare, atât din Germania cât şi din Europa, pe fondul temerilor privind o criză în aprovizionarea cu electricitate la iarnă. Ministerul german al Economiei a dezvăluit că operatorii de reţea au cerut efectuarea unei a doua evaluări cu privire la viabilitatea energiei nucleare. "Vom face din nou calculele şi vom lua o decizie pe baza unor lucruri clare", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Economiei, adăugând că rezultatele noii evaluări sunt aşteptate peste câteva săptămâni. Energie ideologizată Opoziţia conservatoare CDU/CSU a dat vina pe partidul ecologist, al cărui reprezentat ocupă postul de ministru al Economiei, pentru rezistenţa Guvernului de la Berlin faţă de dosarul energiei nucleare, subliniind că este vorba de o opoziţie de natură ideologică. În replică, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, Christiane Hoffmann, a spus că problema prelungirii duratei de viaţă a centralelor nucleare este una de natură tehnică pentru guvern, şi nu una ideologică. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Noua evaluare va avea în vedere impactul potenţial al preţurilor mai mari la gaze asupra preţurilor la electricitate, posibilitatea unor întreruperi mai serioase în aprovizionare cu gaze şi oprirea producţiei la centralele nucleare din Franţa, arată un document al Ministerului german al Economiei consultat de Reuters. În plus, testele de stres vor analiza situaţia specială existentă în sudul Germaniei şi în landul Bavaria, unde centrala nucleară de la Isar II este programată să fie închisă la finele acestui an. Acest land depinde de centralele pe gaze şi are puţine termocentrale pe cărbune precum şi o producţie mică de energie electrică eoliană, se mai arată în documentul menţionat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră