duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5111 articole
Internațional

Glume despre biserică, doi ani închisoare

Glume despre biserică, doi ani închisoare. Ministrul polonez al Justiţiei, Zbigniew Ziobro, de asemenea vicepremier, a iniţiat colectarea de semnături pentru o iniţiativă de revizuire a Codului Penal care să prevadă pedepsirea cu doi ani de închisoare a celor care "fac glume" despre Biserica Catolică sau o "ridiculizează", precum şi pentru întreruperea slujbelor sau a funeraliilor, relatează agenţia EFE. Glume despre biserică, doi ani închisoare El şi-a motivat demersul ca urmare a "nivelului ridicat de agresivitate" care, în opinia sa, există într-o parte a societăţii poloneze faţă de Biserica Catolică. "Profanarea unei sinagogi sau a unei moschei provoacă un răspuns dur din toate mediile. În schimb, profanarea unei biserici este adesea calificată drept ", a argumentat la rândul său purtătorul de cuvânt al formaţiunii din care face parte ministrul Justiţiei, Polonia Solidară, un mic partid naţionalist care se află în coaliţia de guvernare împreună cu formaţiunea Lege şi Justiţie (PiS). Iniţiativa lui Ziobro are nevoie de cel puţin 100.000 de semnături pentru a putea fi supusă votului în parlament sub formula denumită "propunere cetăţenească". În practică, acum se dau doar amenzi Partidul Polonia Solidară a propus şi anterior un proiect de lege similar, care a fost respins. În Codul Penal polonez în vigoare delictul de ofensă la adresa credinţei religioase - împotriva oricărei confesiuni - este deja pasibil cu doi ani de închisoare, dar de obicei instanţele decid doar aplicarea unei amenzi. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE De pildă, o femeie din oraşul Poznan a fost condamnată luna trecută la o amendă penală de 420 de euro, după ce a aruncat cu ouă în poarta unei biserici în timpul unui protest împotriva interzicerii avortului.

Glume despre biserică, doi ani închisoare (sursa: Facebook/Zbigniew Ziobro)
Blocaj total între SUA și Rusia (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

Blocaj total între SUA și Rusia

Blocaj total între SUA și Rusia. Secretarul de stat american, Antony Blinken, şi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, au avut vineri prima lor discuţie telefonică de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în care au abordat situaţia din această ţară, criza alimentară şi un posibil schimb de deţinuţi între Washington şi Moscova. Blocaj total între SUA și Rusia "Am avut o discuţie sinceră şi directă", a spus Blinken la o conferinţă de presă, potrivit AFP. El declarase miercuri că doreşte să-l contacteze pe omologul său rus pentru a discuta despre oferta SUA pentru eliberarea de către Rusia a baschetbalistei Brittney Griner şi a fostului soldat american Paul Whelan. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Aceştia ar putea fi eliberaţi în schimbul lui Viktor Bout, un traficant de arme rus încarcerat în SUA. Dar, conform mesajelor transmise de Blinken şi Lavrov după discuţia lor, ei nu au ajuns la niciun acord în acest sens. În ce priveşte agresiunea rusă contra Ucrainei, Blinken a precizat că l-a atenţionat pe omologul său rus că lumea nu va recunoaşte "niciodată" anexarea unor teritorii ucrainene de către Rusia. Acuzații reciproce Potrivit unui comunicat al MAE rus, citat de agenţiile Reuters şi EFE, Lavrov i-a transmis lui Blinken că ajutorul militar occidental oferit Ucrainei nu face decât să prelungească conflictul şi a susţinut că Rusia îşi va atinge chiar şi în aceste condiţii obiectivele "operaţiunii militare speciale". Pe de altă parte, pe tema crizei alimentare, criză care potrivit Washingtonului este amplificată de blocada rusească asupra exportului de cereale ucrainene prin Marea Neagră - blocadă a cărei ridicare este aşteptată în urma unui acord încheiat recent -, Lavrov i-a reproşat omologului său american că Washingtonul alimentează o astfel de criză prin sancţiunile împotriva Rusiei care o împiedică pe aceasta să exporte cereale şi îngrăşăminte.

Relația China - SUA, în faza amenințărilor (sursa: The White House)
Internațional

Relația China - SUA, în faza amenințărilor

Relația China - SUA, în faza amenințărilor. Preşedintele chinez, Xi Jinping, l-a avertizat joi pe omologul său american, Joe Biden, în cadrul celei de-a cincea convorbiri telefonice pe care au avut-o, "să nu se joace cu focul" în privinţa Taiwanului, relatează media chineze, în contextul avertismentelor Beijingului privind o posibilă vizită la Taipei a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, relatează Reuters. Relația China - SUA, în faza amenințărilor Media chineze de stat relatează că Xi Jinping a spus că SUA ar trebui să respecte principiul "unei singure China" şi că a subliniat că ţara sa se opune cu fermitate independenţei Taiwanului şi amestecului unor forţe externe. Beijingul a emis avertismente tot mai pronunţate privind repercusiunile unei eventuale vizite a lui Nancy Pelosi, membră a Partidului Democrat ca şi Joe Biden, în Taiwan. "Cei care se joacă cu focul nu vor reuşi decât să se ardă. Sperăm că partea americană poate vedea asta cu claritate", i-a spus Xi Jinping lui Joe Biden, potrivit presei chineze de stat, preluate de Reuters. "Conversaţia între preşedintele Biden şi preşedintele Xi Jinping din Republica Populară Chineză s-a încheiat la 10.50", a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Apelul telefonic a început cu două ore şi 17 minute mai devreme, la 08.33 ora locală (12.33 GMT). SUA: China, comportament coercitiv și agresiv Este cel de al cincilea summit virtual între cei doi responsabili după ce Joe Biden a devenit preşedinte în urmă cu un an şi jumătate, dar neîncrederea reciprocă între China şi SUA devine din ce în ce mai dificil de ascuns. Beijingul şi Washingtonul sunt deja în conflict în problema comerţului. Cele două puteri mondiale au acum poziţii divergente în privinţa Taiwanului. Purtătorul de cuvânt al Consiliului de securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, a declarat înainte de apelul telefonic că "tensiunile în jurul comportamentului agresiv şi coercitiv al Chinei în Indo-Pacific" vor fi pe agendă. Pelosi, vizită neconfirmată, dar deja riscantă China respinge orice iniţiativă care le-ar da autorităţilor taiwaneze o legitimitate internaţională şi este împotriva oricărui contact oficial între Taiwan şi alte state. Deşi responsabili americani se deplasează frecvent în Taiwan, Beijingul consideră că o călătorie a lui Nancy Pelosi, unul dintre cei mai înalţi oficiali americani, ar fi o provocare majoră. Washingtonul va trebui "să-şi asume consecinţele" acestei vizite potenţiale, pe care Nancy Pelosi încă nu a confirmat-o, a avertizat Beijingul miercuri. Tarifele vamale, încă în analiză Întrebat despre o eventuală ridicare de către Joe Biden a taxelor vamale de 25% impuse în cazul unor produse chinezeşti de miliarde de dolari de fostul preşedinte Donald Trump, purtătorul de cuvânt a spus că nu a fost luată încă o decizie. Citește și: O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA "Noi credem (...) că tarifele vamale introduse de predecesorul său au fost prost concepute. Credem că acestea au sporit costurile pentru familiile şi micile întreprinderi americane", a mai spus el, evocând în acelaşi timp "practici comerciale prejudiciabile ale Chinei". Dar "nu am de anunţat nicio decizie privind tarifele vamale din partea preşedintelui", a conchis John Kirby.

Arhiva "Novaia Gazeta", blocată de Putin (sursa: CNN)
Internațional

Arhiva "Novaia Gazeta", blocată de Putin

Arhiva "Novaia Gazeta", blocată de Putin. Jandarmul telecomunicaţiilor din Rusia a cerut anularea licenţei site-ului de internet al ziarului independent Novaia Gazeta, a anunţat joi redacţia sa, care şi-a suspendat activitatea în Rusia la sfârşitul lui martie, în plină represiune a criticilor conflictului din Ucraina, relatează AFP. Arhiva "Novaia Gazeta", blocată de Putin Potrivit ziarului, agenţia Roskomnadzor a depus o cerere la un tribunal pentru anularea licenţei de difuzare în calitate de media a www.novayagazeta.ru, ceea ce va duce teoretic la interzicerea publicării de conţinuturi jurnalistice. Acest site oferă acces liber şi gratuit la arhivele ziarului, reputat pentru anchetele sale privind corupţia elitelor ruseşti şi gravele încălcări ale drepturilor omului, în special în Cecenia. La sfârşitul lui martie, Novaia Gazeta, al cărei redactor şef, Dmitri Muratov, a primit în 2021 premiul Nobel pentru pace, a decis să-şi suspende publicarea online şi pe hârtie, de teama unei interdicţii. Autorităţile îi reproşează că a încălcat legea privind organizaţiile şi indivizii desemnaţi "agenţi ai străinătăţii". Media sunt constrânse să anunţe cu scrupulozitate acest statut atunci când evocă o entitate desemnată "agent al străinătăţii", sub riscul sancţiunilor. Urmează audieri Din cauza pretinselor încălcări ale acestei legi Roskomnadzor a cerut anularea licenţei de difuzare a www.novayagazeta.ru. În caz de anulare, acest site "nu va mai fi considerat o media, ci un site de internet obişnuit", a anunţat joi redacţia Novaia Gazeta, precizând că o plângere vizează şi ediţia sa tipărită. Citește și: O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA "Ne pregătim de audieri, să ne apărăm drepturile. Suntem aici şi vom rămâne. Nu ne luăm la revedere", a adăugat aceasta. Weekendul trecut, autorităţile ruse au blocat un alt site de internet lansat de Novaia Gazeta şi dedicat unei noi reviste, "Novaia Raskaz-Gazeta", publicată de redacţia sa în Rusia.

Vestul, război nuclear cu Rusia, China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vestul, război nuclear cu Rusia, China

Vestul, război nuclear cu Rusia, China. Occidentul riscă să se poticnească într-un conflict nuclear cu China sau Rusia, deoarece canalele neoficiale dintre puterile rivale s-au prăbușit, a avertizat consilierul pentru securitate națională al guvernului britanic, Sir Stephen Lovegrove, potrivit The Times. SUA reia dialogul cu China Sir Stephen Lovegrove a spus că superputerile lumii s-au înțeles mai bine în timpul Războiului Rece și că de atunci s-a insinuat o întrerupere a comunicării care întreține un risc și mai mare al unei escaladări accidentale. Este așteptată joi o convorbire telefonică între președintele american Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping, în încercarea de a atenua tensiunile din Taiwan. Cei doi nu au mai vorbit din martie, deși Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, s-a întâlnit luna aceasta cu Wang Yi, ministrul de externe al Chinei. Miercuri, la Washington, Lovegrove a lăudat decizia Casei Albe de a se angaja din nou într-un dialog cu China. Dar el a evidențiat și riscurile progreselor tehnologice care ar putea perturba echilibrul delicat dintre superputerile concurente. „Avem îngrijorări clare cu privire la programul de modernizare nucleară al Chinei, care va crește atât numărul, cât și tipurile de sisteme de arme nucleare din arsenalul său”, a spus Lovegrove. Vestul, război nuclear cu Rusia, China Rusia, China și SUA dezvoltă rachete hipersonice care pot evita sistemele de apărare aeriană. Pentagonul a anunțat luna aceasta că a testat cu succes două sisteme de rachete hipersonice. Există o îngrijorare tot mai mare în capitalele occidentale că China își continuă cursa pentru dezvoltarea următoarei generații de armament. Anul trecut, a testat o rachetă hipersonică care a înconjurat planeta înainte de a-și lovi ținta. Rusia a devenit prima țară care a folosit sisteme hipersonice într-un război, când Moscova și-a desfășurat rachetele Kinjal în Ucraina. Kremlinul susține că rachetele sunt capabile să transporte focoase nucleare. "Tsunami"-ul nuclear rusesc de TV Luna aceasta, Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, a spus că sprijinul occidental pentru Ucraina a adus lumea în cel mai periculos moment de la criza rachetelor cubaneze din 1962. El a spus că, având în vedere dimensiunea arsenalului său nuclear, este „absurdă” și „reprezintă o amenințare la adresa existenței umanității” pedepsirea Rusiei pentru acțiunile sale în Ucraina. Televiziunea de stat rusă a avertizat Londra că Vladimir Putin ar putea șterge Marea Britanie de pe fața pământului cu un „tsunami” nuclear ca răzbunare pentru sprijinirea Ucrainei. Citește și: O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA Lovegrove a fost numit în cel mai înalt rol de apărare din Whitehall anul trecut. Într-un discurs la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank american, el a spus că întreruperea comunicării cu China și Rusia a creat un risc mai mare de „escaladare rapidă spre conflict strategic”. El a spus: „Cele două blocuri monolitice, URSS și NATO, ale Războiului Rece – deși nu fără denivelări alarmante – au reușit să ajungă la o înțelegere comună a doctrinei, care este astăzi absentă”, a spus el. „Doctrina este opacă la Moscova și Beijing, darămite la Phenian sau Teheran.” Apariția rachetelor hipersonice, schimbare de joc Lovegrove a continuat: „În timpul Războiului Rece, am beneficiat de o serie de negocieri și dialoguri care ne-au îmbunătățit înțelegerea doctrinei și capacităților sovietice și invers. Acest lucru ne-a oferit amândurora un nivel mai ridicat de încredere că nu vom calcula greșit drumul către războiul nuclear. Astăzi, nu avem aceleași fundații cu alții care ne pot amenința în viitor, în special cu China. Aici, Regatul Unit sprijină cu fermitate discuțiile propuse de președintele Biden cu China, un pas important.” Lovegrove a spus că în ultimii 20 de ani a existat o proliferare a numărului de țări cu arme de înaltă tehnologie. El a adăugat că, odată cu apariția rachetelor hipersonice, evoluțiile în tehnologia cibernetică, spațială și războiul genetic au făcut lumea mai puțin sigură, potrivit Știrilor TVR.

Germania reduce subvenția pentru automobile electrice (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania reduce subvenția pentru automobile electrice

Germania reduce subvenția pentru automobile electrice. Sprjinul financiar oferit de statul german la achiziţionarea de automobile electrice va fi redus, începând de anul viitor, după ce partidele care formează coaliţia guvernamentală au ajuns la un acord cu privire la acest subiect, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea discuţiilor. Germania reduce subvenția pentru automobile electrice Potrivit planului guvernului de la Berlin, primele plătite celor care îşi cumpără un automobil electric pe baterie, cu un preţ mai mic de 40.000 de euro, vor scădea de la 6.000 de euro în prezent, până la 4.500 de euro la începutul lui 2023, urmând ca pe parcursul anului următor să fie reduse şi mai mult, până la 3.000 de euro. Sursele guvernamentale au adăugat că primele pentru cei care îşi cumpără automobile electrice mai scumpe de 40.000 de euro vor fi reduse până la 3.000 de euro, la începutul anului următor, de la 5.000 de euro în prezent, urmând ca de la mijlocul lui 2023 statul german să subvenţioneze numai achiziţionarea de automobile electrice cu o valoare de până la 45.000 de euro. În cazul automobilelor electrice cu un preţ mai mare de 65.000 de euro nu se acordă niciun fel de subvenţii. Vehiculele hibride plug-in, fără subvenție De asemenea, guvernul german intenţionează să elimine complet subvenţiile pentru vehiculele hibride plug-in la finele acestui an, un lucru solicitat de multă vreme de ministrul Economiei, Robert Habeck, membru al partidului ecologist, pe fondul semnelor de întrebare cu privire la avantajele acestui tip de vehicule pentru protecţia mediul înconjurător. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Vânzările de automobile electrice pe baterie s-au dublat în Germania în anul 2021 până la 328.000 de unităţi, unul dintre motive pentru această creştere spectaculoasă fiind şi subvenţiile acordate de stat. În prezent pe drumurile din Germania circulă peste 600.000 de vehicule electrice pe baterie, iar dacă se adaugă şi vehiculele hibride, cifra trece de un milion.

Zelenski a mai demis un trădător (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski a mai demis un trădător

Zelenski a mai demis un trădător. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a demis pe prim-vicesecretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, Ruslan Demcenko, pe seama căruia o investigaţie jurnalistică a pus un acord semnat în anul 2010 şi care a favorizat ocuparea peninsulei Crimeea de către Rusia, relatează luni agenţia EFE. Zelenski a mai demis un trădător Potrivit publicaţiei ucrainene The Kyiv Independent, decizia lui Zelenski are legătură cu respectiva investigaţie publicată în noiembrie de Radio Europa Liberă. Consilierul principal al lui Zelenski, Mihailo Podoleak, afirmă însă că eliberarea din funcţie a lui Demcenko - aflat în acel post din iunie 2020 - este motivată de "motive personale legate de starea de sănătate" şi nu are legătură cu "vreo teorie a conspiraţiei". Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Conform acelei investigaţii jurnalistice, Ruslan Demcenko a susţinut în anul 2010 semnarea acordului cunoscut sub numele de Pactul de la Harkov, prin care Ucraina a extins Rusiei chiria instalaţiilor navale din Crimeea în schimbul achiziţiei de gaz natural rusesc în condiţii favorabile. Noua destituire intră în şirul demiterilor ordonate recent de preşedintele Zelenski în sistemul instituţiilor de forţă ucrainene, cele mai notabile fiind cele ale lui Ivan Bakanov, şeful Serviciului de Securitate (SBU) şi prieten din copilărie al preşedintelui, şi ale procurorului general Irina Venediktova.

Turcia, presiune pe exporturile cerealiere ucrainene (sursa: BBC)
Internațional

Turcia, presiune pe exporturile cerealiere ucrainene

Turcia, presiune pe exporturile cerealiere ucrainene. Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, i-a transmis luni ministrului ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, că este important ca primul transport de cereale în conformitate cu recentul acord semnat la Istanbul cu medierea ONU să aibă loc cât mai rapid posibil, transmite Reuters. Turcia, presiune pe exporturile cerealiere ucrainene Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării turc, Hulusi Akar a salutat declaraţia Kievului că speră ca acordul să fie pus în practică în această săptămână. El a adăugat că Turcia va continua să facă ceea ce îi revine conform prevederilor acordului. Ucraina şi Rusia au semnat vineri, cu Turcia şi ONU, acordul privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, blocate din cauza conflictului armat între cele două ţări. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Acordul va fi valabil timp de "120 de zile", respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone de cereale din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte. Inspectarea navelor la plecare în direcţia porturilor ucrainene va avea loc sub controlul centrului de coordonare comun (CCC), într-unul din porturile din Istanbul, pentru a răspunde preocupărilor Moscovei, care doreşte să aibă garanţia că cargourile nu vor aduce arme în Ucraina.

Rușii de la Gazprom, doar 20% gaze pentru Europa (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom, doar 20% gaze pentru Europa

Gazprom, doar 20% gaze pentru Europa. Grupul rus Gazprom a anunţat luni că va opri, pentru mentenanţă, o altă turbină din cadrul gazoductului Nord Stream 1, ceea ce înseamnă o nouă reducere drastică a livrărilor de gaze ruseşti spre Europa, informează Reuters şi AFP. Gazprom, doar 20% gaze pentru Europa Gazprom a precizat că, începând de miercuri, livrările de gaze via Nord Stream 1, vor coborî până la 33 de milioane de metri cubi pe zi, ceea ce înseamnă că Nord Stream 1 va funcţiona la doar 20% din capacitate. Această nouă lovitură vine într-un moment de tensiuni crescute între Rusia şi Occident din cauza invadării Ucrainei. Uniunea Europeană a acuzat Rusia că practică un şantaj energetic în timp ce Kremlinul susţine că reducerea livrărilor de gaze este rezultatul lucrărilor de mentenanţă şi consecinţelor sancţiunilor occidentale. Turbina canadiană Săptămâna trecută, Gazprom a reluat livrările de gaze ruseşti spre Germania via conducta Nord Stream 1, după o perioadă de mentenanţă de zece zile, însă conducta funcţionează în prezent la doar 40% din capacitate, un nivel care, potrivit Rusiei, se datorează întârzierilor apărute în revenirea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada. Explicaţia venită de la Gazprom a fost criticată de politicenii europeni, în condiţiile în care autorităţile germane au informat că turbina trimisă pentru service în Canada nu urma să fie folosită până în luna septembrie. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Gazoductul Nord Stream 1 are o capacitate de 167 milioane de metri cubi pe zi şi este o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Potrivit site-ului societăţii Nord Stream, gazele care sosesc în Germania, în oraşul Lubmin, continuă apoi să fie transportate în Belgia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi "alte ţări". Germania: "Joc duplicitar" Uniunea Europeană a acuzat Rusia că practică un şantaj energetic în timp ce Kremlinul susţine că reducerea livrărilor de gaze este rezultatul lucrărilor de mentenanţă şi consecinţelor sancţiunilor occidentale. Ministrul german al economiei Robert Habeck l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că face un "joc duplicitar" în legătură cu reducerea livrărilor de gaz rusesc cauzate de presupuse probleme cu o turbină reparată din Germania. "Nu există motive tehnice pentru scăderea livrărilor. Turbina este gata pentru livrare către Rusia", a spus Habeck. El a adăugat că documentele de export ale Siemens Energy sunt complete, dar Rusia refuză să emită documentele de import. Compania Siemens Energy a confirmat că turbina va putea pleca din Germania spre Rusia de îndată ce documentele vor fi finalizate. "Rusia încalcă contractele şi dă vina pe alţii. Putin face un joc duplicitar. El încearcă să slăbească sprijinul mare pentru Ucraina şi să pună o frână societăţilor noastre. Pentru a face asta, el menţine incertitudinea şi creşte preţurile. Noi contracarăm acest lucru prin unitate şi acţiune concentrată", a adăugat ministrul german.

Anturajul lui Zelenski, suspiciuni de trădare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Anturajul lui Zelenski, suspiciuni de trădare

Anturajul lui Zelenski, suspiciuni de trădare. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se înconjoară de un grup dur de personalităţi politice de prim-plan, care şi-au demonstrat loialitatea, după aproape cinci luni de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, în plină epurare de înalţi oficiali suspectaţi de "trădare", comentează agenţia de presă EFE, citând media locale. Funcționarul fidel Denis Șmîgal Liderul ucrainean s-a concentrat încă de la începutul ofensivei atât pe coordonarea apărării ţării, cât şi pe comunicare, domeniu în care se simte confortabil graţie carierei sale de actor. Chiar dacă s-a aflat în miezul tuturor deciziilor importante, preşedintele s-a bazat pe o serie de personalităţi de nivel înalt din anturajul său, a căror influenţă nu este întotdeauna legată de competenţe clar definite. Citește și: Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin. Lavrov a confirmat, public, că Rusia vrea să schimbe regimul „absolut antipopular şi antiistoric” din Ucraina În acest gen de "Cine este cine", premierul Denis Şmîgal are rolul unui funcţionar fidel, fără să aspire să rivalizeze cu preşedintele, în pofida largilor sale puteri care derivă din poziţia sa. În realitate, al doilea om ca putere în stat este şeful administraţiei prezidenţiale, Andrii Iermak, care întreţine o relaţie de încredere strânsă cu Zelenski, în pofida faptului că formal este doar secretarul său. Iermak, "managerul preşedintelui" Într-un recent interviu, Iermak, care a activat şi ca avocat şi producător de film, s-a definit drept "managerul preşedintelui". Din acest post, el supraveghează ca fiecare dintre deciziile liderului să fie pusă în aplicare şi verifică rezultatele oricăror negocieri privind viitorul Ucrainei, reconstrucţia ţării şi efectele sancţiunilor împotriva Rusiei. Următorul personaj-cheie este David Arahamia, şeful grupului parlamentar al partidului lui Zelenski, Slujitorul Poporului, conform unei analize publicate săptămâna aceasta de Ukrainska Pravda. Controlul lui Zelenski asupra adjuncţilor săi este incontestabil, în timp ce Arahamia se concentrează pe activităţi complementare, inclusiv pe contacte cu alte grupuri politice. Fostul jurnalist Mihailo Podoliak La rândul său, fostul jurnalist Mihailo Podoliak a făcut parte din delegaţiile de negociatori cu Rusia la Minsk şi la Istanbul. De asemenea, el este responsabil cu comunicarea situaţiei de pe front, difuzarea pierderilor inamice şi negocierea schimburilor de prizonieri. Activitatea sa a atras critici dure din partea şefului Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare, Oleksii Danilov, care consideră că o parte din aceste competenţe revin departamentului său. Înainte de invazie, Danilov şi Consiliul său au jucat un rol important în luarea deciziilor, cum ar fi sancţiunile împotriva politicianului prorus Viktor Medvedciuk. Dar, între timp, Danilov a dispărut parţial din prezenţa publică. Din contră, invazia a sporit autoritatea carismaticului comandant-şef militar Valerii Zalujnîi, văzut de mulţi drept un general competent şi eliberat de vechile canoane ale generalilor din trecut de tip sovietic. Circa 97% dintre ucraineni au încredere în armata lor, deşi în presa ucraineană s-au strecurat zvonuri despre posibile tensiuni între preşedinte şi înaltul comandament militar. Zalujnîi a rămas discret şi concentrat pe îndatoririle sale. Reznikov și Kuleba Alţi colaboratori apropiaţi ai lui Zelenski sunt miniştrii Apărării, respectiv de externe, Oleksii Reznikov, respectiv Dmitro Kuleba. Acesta din urmă, pe plan extern, este a doua "faţă" a Ucrainei, după preşedinte, datorită omniprezenţei sale în toate întâlnirile multilaterale sau bilaterale, precum şi a activităţii sale intense pe reţelele de socializare. Kuleba are un rol important de jucat, căutând să asigure cea mai mare proiecţie internaţională luptei Ucrainei împotriva invaziei ruse. Reznikov şi Kuleba au contribuit la îmbunătăţirea imaginii preşedintelui în faţa celor care se îndoiau de capacitatea fostului actor de comedie de a conduce ţara. În timp ce toate aceste figuri reprezintă nucleul dur şi loialitatea faţă de lider, Ucraina a cunoscut recent un fel de epurare în serviciile sale de securitate, inclusiv în spionaj. Anturajul lui Zelenski, suspiciuni de trădare Înainte de toate, a fost destituit Ivan Bakanov, şeful Serviciului de Securitate (SBU) şi prieten din copilărie al preşedintelui. Aproape în acelaşi timp, a fost concediat procurorul general Irina Venediktova, în timp ce Zelenski a ordonat o examinare aprofundată a activităţii tuturor membrilor SBU, ceea ce a accelerat concedieri în masă la nivel regional sau local. În media ucrainene, această evoluţie este legată de influenţa în creştere a lui Iermak, în opoziţie cu prietenii din trecut ai lui Zelenski din cariera sa în show-business. Se estimează că aceste schimbări nu vor fi ultimele. Mai mulţi analişti politici au sugerat că următorul pe lista celor concediaţi va fi premierul Denis Şmîgal. Pe de altă parte, nu există speculaţii privind eventuale schimbări care să vizeze nucleul dur din jurul preşedintelui ucrainean. Majoritatea ucrainenilor au în continuare o părere bună despre prestaţia lui Zelenski, cu o încredere de 85% în preşedintele lor, potrivit unui sondaj de la sfârşitul lunii iunie al Institutului Internaţional de Sociologie din Kiev.

Execuții reluate în Iran, în public (sursa: Twitter/Iran Human Rights)
Internațional

Execuții reluate în Iran, în public

Execuții reluate în Iran, în public. Iranul a efectuat sâmbătă prima execuţie publică în peste doi ani, spânzurând un bărbat condamnat pentru uciderea unui poliţist, a raportat un ONG, în timp ce creşte îngrijorarea cu privire la represiunea din ţară, transmite AFP. Execuții reluate în Iran, în public Iman Sabzikar, un muncitor condamnat pentru uciderea unui poliţist în februarie 2022 în oraşul Shiraz (sudul Iranului), a fost spânzurat sâmbătă dis-de-dimineaţă la locul crimei, a detaliat ONG-ul norvegian Iran Human Rights (IHR), pe baza informaţiilor transmise de presa de stat iraniană. Pedeapsa lui a fost confirmată de Curtea Supremă la începutul lui iulie. "Reluarea acestei pedepse brutale în public are scopul de a speria şi intimida oamenii să nu manifesteze", a apreciat Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul IHR. El a îndemnat comunitatea internaţională să reacţioneze ferm şi să protesteze faţă de această practică "medievală". Spânzurat de macaraua unui camion Imaginile circulă pe reţelele sociale afirmând că relatează această execuţie arată un bărbat în haine de deţinut atârnând la câţiva metri deasupra solului de o frânghie ataşată de macaraua unui camion. În Iran, execuţiile au loc de obicei în închisori. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Execuţiile publice sunt folosite ca element de descurajare, în special când vine vorba de uciderea unui membru al forţelor de securitate, a subliniat ONG-ul, indicând că ultima execuţie publică din Iran datează din 11 iunie 2020. Urmează noi execuții ONG-ul se teme că patru bărbaţi, condamnaţi şi ei la moarte pentru uciderea unor poliţişti în cazuri separate, dar similare, vor avea aceeaşi soartă şi notează că numărul execuţiilor în Republica Islamică s-a dublat în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021. În ultimele săptămâni, activiştii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de o represiune tot mai mare în Iran, în contextul în care criza economică suscită manifestaţii neobişnuite. Intelectuali şi regizori de film cunoscuţi au fost arestaţi, reaminteşte AFP.

Phenianul reia falsul laboratoarelor biologice americane (sursa: Facebook/NK News)
Internațional

Phenianul reia falsul laboratoarelor biologice americane

Phenianul reia falsul laboratoarelor biologice americane. Coreea de Nord a învinuit duminică SUA că fabrică arme biologice în Ucraina, reluând o acuzaţie deja formulată de Rusia şi respinsă de ONU în martie. Phenianul reia falsul laboratoarelor biologice americane Washingtonul "a instalat numeroase laboratoare biologice în zeci de ţări şi regiuni, inclusiv în Ucraina, în dispreţul tratatelor internaţionale", a indicat agenţia oficială de presă nord-coreeană KCNA, făcând referire la elemente "detectate" de Rusia. Phenianul, aliat al Moscovei, a acuzat de asemenea Washingtonul că este "un sponsor imoral al terorismului biologic care împinge umanitatea spre distrugere" şi că a desfăşurat chiar un "război bacteriologic" în timpul Războiului din Coreea din anii 1950. Aceste afirmaţii au fost făcute de mai multe ori în trecut de Phenian, Beijing şi Moscova. Washingtonul dezminte acuzaţiile. ONU a infirmat acuzațiile Moscova a acuzat Washingtonul în martie că finanţează cercetări asupra dezvoltării de arme biologice în Ucraina, invadată de la sfârşitul lunii februarie de Rusia, care îşi continuă ofensiva. Washingtonul şi Kievul resping existenţa unor laboratoare menite a produce astfel de arme în Ucraina. SUA se tem ca aceste acuzaţii să nu indice o intenţie a Moscovei de a utiliza în curând astfel de arme în Ucraina. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Izumi Nakamitsu, secretar general adjunct al Naţiunilor Unite însărcinat cu dezarmarea, a declarat în martie că ONU "nu are cunoştinţă de niciun program de arme biologice în Ucraina". În februarie, Phenianul a transmis că politica american este "cauza profundă a crizei ucrainene". Coreea de Nord a recunoscut oficial două regiuni separatiste pro-ruse autoproclamate în estul Ucrainei.

Rușii neagă că au atacat Odesa (sursa: ukrinform.net)
Internațional

Rușii neagă că au atacat Odesa

Rușii neagă că au atacat Odesa. Rusia a respins sâmbătă orice implicare în loviturile asupra portului ucrainean Odesa, a declarat ministrul turc al apărării, Hulusi Akar. Rușii neagă că au atacat Odesa "Ruşii ne-au spus că nu au avut absolut nimic de-a face cu atacul şi că îl analizează foarte atent", a declarat Akar, la o zi după ce Kievul şi Moscova au semnat la Istanbul un acord de reluare a exporturilor de cereale ucrainene blocate de război. Atacul asupra portului din Odesa a fost anunţat de armata ucraineană, care l-a atribuit Rusiei. "Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului", a anunţat Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram. Ucraina: Putin "a scuipat" pe ONU Lovind cu rachete portul Odesa, preşedintele rus a "scuipat în faţa secretarului general al ONU, Antonio Guterres, şi a preşedintelui turc Recep (Tayyip) Erdogan, care au depus eforturi uriaşe pentru a ajunge la acest acord", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko. Ucraina a prevenit de asemenea că Rusia îşi va asuma "întreaga răspundere" a eşecului acordului privitor la exportul de cereale. "Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului", a anunţat sâmbătă Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram. Acordurile de la Istanbul Ucraina şi Rusia au semnat vineri, la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia şi ONU privind exportul de cereale ucrainene şi de produse agricole prin Marea Neagră. Kievul şi Moscova au semnat două texte identice, dar separate, la solicitarea Ucrainei, care a refuzat să parafeze orice document împreună cu Rusia. Acest acord, aprig negociat din aprilie la iniţiativa lui Antonio Guterres, va uşura situaţia ţărilor dependente de pieţele rusă şi ucraineană, care reprezintă împreună 30% din piaţa mondială de cereale. În termenii acestui acord, "culoare securizate" vor permite circulaţia navelor de mărfuri în Marea Neagră, pe care "cele două părţi s-au angajat să nu le atace", a precizat un responsabil al ONU sub acoperirea anonimatului. Oficiali ONU citaţi de Reuters au declarat presei vineri că acordul ar urma să fie deplin operaţional în câteva săptămâni. Patru luni pentru 25 de milioane de tone de cereale Negociatorii au renunţat la curăţarea Mării Negre de mine, instalate în special de ucraineni pentru a-şi proteja ţărmurile. "Deminarea ar fi luat prea mult timp", a justificat ONU, care a precizat că "piloţi ucraineni" vor deschide calea cargourilor în apele teritoriale. Ucraina a indicat că exporturile sale vor începe în trei porturi - Odesa, Pivdeni şi Ciornomorsk - şi că speră să le crească numărul pe viitor. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Acordul va fi valabil timp de "120 de zile", respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte. Un centru de coordonare comun (CCC) urmează a fi deschis în acest weekend la Istanbul împreună cu reprezentanţi ai tuturor părţilor şi ai ONU.

Orbán Viktor, discurs pro-rus în România (sursa: Inquam Photos/Laszlo Beliczay)
Internațional

Orban Viktor, discurs pro-rus în România

Orbán Viktor, discurs pro-rus în România. Premierul Ungariei, Orbán Viktor, a declarat sâmbătă, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, că pentru încheierea războiului din Ucraina este nevoie de o nouă strategie în centrul căreia să se afle negocierile de pace, opinând că acestea trebuie purtate între Rusia şi SUA. Premierul Ungariei consideră că strategia europeană în acest acest război s-a bazat pe patru piloni greşiţi, pornind, printre altele, de la premisa că sancţiunile vor slăbi Rusia şi că va exista o susţinere din partea întregii lumi, lucru care nu s-a întâmplat. Orbán Viktor, discurs pro-rus în România "În acest război, strategia occidentală se construieşte pe patru piloni. Este o strategie logică, raţională pe hârtie, poate este bazată şi pe cifre. Primul pilon este că Ucraina nu e singură, ci prin instructori militari anglo-saxoni şi cu armament NATO poate câştiga războiul împotriva Rusiei, ăsta e primul enunţ. Al doilea enunţ strategic este că sancţiunile vor slăbi Rusia şi vor destabiliza conducerea de la Moscova. Al treilea pilon, al treilea element strategic, a fost că consecinţele economice ale sancţiunilor, care ne vor atinge şi pe noi, vom fi capabili să le gestionăm, adică pe ei îi va durea mai mult iar pe noi mai puţin. Şi a patra raţiune strategică a fost că lumea se va alinia în spatele nostru, deoarece noi avem dreptate. În loc de asta, în urma acestei strategii minunate, situaţia stă în felul următor: stăm într-o o maşină ale cărei toate cele patru roţi s-au dezumflat. Este evident că astfel nu vom câştiga nici un război. Ucraina niciodată nu va câştiga războiul împotriva Rusiei cu ofiţeri instructori americani şi cu armanent american", a declarat premierul Orban, potrivit traducerii oficiale. Orban cere negocieri de pace El a menţionat că occidentalii trebuie convinşi să elaboreze o nouă strategie în cazul războiului din Ucraina. "Este o chestiune de onoare şi o chestiune morală să ne spunem părerea şi punctul de vedere şi să-i convingem pe occidentali că, în loc de rapoarte goale de victorie, să elaboreze o nouă strategie. Dacă toate cele patru roţi au pană, avem nevoie de o nouă strategie în centrul căreia nu se află câştigarea războiului, ci negocierile de pace şi formularea unei propuneri de pace corespunzătoare. (...) Treaba UE nu este să stea de partea Ucrainei sau a ruşilor, ci să se încadreze undeva între Ucraina şi Rusia, asta ar fi esenţa unei nou strategii", a spus Orban. Ce spune Lavrov "are sens, să îl luăm în serios" În opinia premierului Ungariei, discursul ruşilor trebuie luat în serios, atenţionând că alimentarea cu arme moderne a Ucrainei nu va face decât să prelungească războiul, iar conflictul nu va fi încheiat decât în urma negocierilor ruso-americane. "Dacă îl ascult pe domnul Lavrov este de parcă aş auzi un discurs de acum 30-40 ani, dar asta nu înseamnă că nu are sens ce spune, are sens. Şi merită să îl luăm în serios. Acum două zile, reprezentantul oficial al Rusiei a spus că vor înainta în Ucraina până când frontul va ajunge la o suficientă distanţă ca ucrainenii cu armamentul lor să nu poată atacat teritoriul Rusiei. Adică, cu cât dăm din partea NATO arme mai moderne, ruşii se vor duce cu atât mai departe în adâncul Ucrainei. Fiindcă ei sunt popor militar care se gândesc doar la siguranţă şi îi interesează doar faptul ca de pe teritoriul Ucrainei să nu poată fi atacaţi. Şi în momentul actual ceea ce facem ajută, facilitează prelungirea războiului, vrem, nu vrem. Asta înseamnă, şi merită să ne împrietenim cu această idee, că nu vor fi negocieri de pace între Ucraina şi Rusia, cei care aşteaptă această idee aşteaptă degeaba. (...) Din acest motiv, acest război va putea fi încheiat doar cu negocieri americano-ruse. Până când nu vor fi negocieri americano-ruse, nu va fi nici pace", a susţinut Viktor Orban. Trump și Merkel, idolii lui Orban Oficialul de la Budapesta a mai opinat că acest război nu ar fi avut loc dacă Donald Trump şi Angela Merkel ar mai fi fost liderii SUA, respectiv Germaniei. "Trebuie să vă spun că, dacă am fi fost puţin mai norocoşi şi preşedintele SUA, în acest moment decisiv, ar fi fost Donad Trump şi am fi reuşit să o convingem pe Angela Merkel să nu plece (...), atunci acest război niciodată nu s-ar fi întâmplat. Nu am avut noroc şi acum suntem în război", a precizat el. Printre altele, premierul de la Budapesta a reafirmat poziţia Ungariei de a se menţine în afara conflictului, menţionând că Ucraina are interesul de a atrage şi alte ţări în conflict. Totuși, lui Viktor îi place în NATO "Ne vom menţine acea părere că acesta nu este războiul nostru. Ungaria este membră NATO şi punctul nostru de pornire este că NATO este mult mai puternic decât Rusia. Din acest motiv, Rusia niciodată nu va ataca o ţară NATO. Această propoziţie, că ei nu se vor opri la graniţele Ucrainei, este o propoziţie propagandistică ucraineană slabă. Eu îi înţeleg, interesul lor este să implice cât mai multe ţări de partea lor în acest război, dar această propoziţie nu are nicio bază reală. Totodată, după ce suntem membri NATO şi vrem să rămânem pe dinafară în acest război, situaţia noastră a devenit delicată, deoarece NATO şi UE au decis că deşi nu vor fi părţi beligerante, totuşi vor transporta armament şi vor pune sancţiuni grave asupra Rusiei, ceea ce înseamnă, ne place sau nu, dar de facto au devenit parte a acestui conflict. Acum suntem şi noi în aceeaşi situaţie belicoasă, că trebuie să ajutăm în aşa fel ucrainenii ca puterea de la Moscova să nu simtă sau să nu considere o situaţie în care noi ca NATO sau ca UE să fim şi formal parte beligerantă", a mai spus Orban. Eterna Transilvanie Premierul Ungariei a avut un discurs de peste o oră, care a fost întrerupt deseori de aplauze îndelungi. La începutul discursului său, un bărbat a afişat un banner pe care scria: "Ceva este etern: Transilvania, pământ românesc", cu trimitere la motto-ul din acest an al Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, care este "Unele lucruri sunt eterne". Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Persoana în cauză a fost huiduită de participanţi şi a fost scoasă din incintă de forţele de ordine.

Putin îl "bagă" pe Zelenski-n spital (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îl "bagă" pe Zelenski-n spital

Putin îl "bagă" pe Zelenski-n spital. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat joi o înregistrare video pe Instagram din biroul său pentru a-i asigura pe ucraineni că se simte bine, calificând drept fake al hacker-ilor ruşi o informaţie difuzată anterior că ar avea probleme de sănătate şi ar fi spitalizat, potrivit agenţiilor de presă Reuters şi Liga. Putin îl "bagă" pe Zelenski-n spital Zelenski (44 de ani) a făcut aceste remarci în aceeaşi zi în care Kremlinul respinsese ceea ce calificase drept informaţii false despre o presupusă boală a lui Vladimir Putin. Postarea lui Zelenski pe Instagram a apărut după ce o companie media ucraineană anunţase că hackerii au difuzat o informaţie falsă despre starea de sănătate a preşedintelui ucrainean la posturile sale de radio în urma unui atac cibernetic. La 21 iulie a fost comis un atac cibernetic asupra serverelor şi reţelelor posturilor de radio TAVR Media, precizează Liga. Acest grup administrează nouă posturi de radio de top: Hit FM, Radio ROKS, KISS FM, Radio RELAX, Melodia FM, Naşe Radio, Radio JAZZ, Classic Radio şi, mai recent, Radio Bayraktar. "Aşadar, iată-mă în biroul meu" În urma acestui atac, hackerii ruşi au difuzat la posturile de radio informaţia că Volodimir Zelenski s-ar afla la terapie intensivă, iar atribuţiile sale au fost preluate de preşedintele Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean), Ruslan Stefanciuk. "Astăzi, Rusia a lansat mai multe informaţii false că statul (ucrainean) nu ar mai fi controlat de preşedintele Zelenski, deoarece acesta s-ar afla în spital sau, mai exact, la terapie intensivă din cauza unei ", a ironizat preşedintele ucrainean. Citește și: Vestea bună: Ucraina, aproape de un acord cu Rusia, via ONU, de export maritim de cereale. Vestea proastă: Putin câștigă, astfel, timp prețios și împinge Kievul în război de iarnă "Aşadar, iată-mă în biroul meu şi nu m-am simţit niciodată aşa de bine ca acum", a spus el, stând la un birou şi purtând un tricou kaki. "Şi vestea proastă pentru cei care se ascund în spatele unor astfel de ştiri false este că nu sunt singur. Suntem 40 de milioane (de ucraineni)", a adăugat el. Într-o aparentă trimitere la vârsta lui Putin, el a spus: "Şi cu tot respectul pentru bătrâneţe, 44 nu este (aproape) de 70". Al treilea atac cu fake news Rusia, care a invadat Ucraina la 24 februarie, nu a reacţionat deocamdată la ironia lui Volodimir Zelenski, notează Reuters. Aceasta nu este prima încercare a hackerilor ruşi de a răspândi informaţii false despre Zelenski de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, notează publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli, amintind că, în aprilie, aceştia reuşiseră să intre în direct într-un telemaraton, difuzând informaţia despre asasinarea preşedintelui ucrainean şi încercuirea Kievului. În martie, un alt atac al hackerilor a fost comis la televiziunea publică ucraineană. În timpul ştirilor difuzate pe canalele "Ukraina" şi "Ukraina 24", a fost introdus un fals apel al preşedintelui Volodimir Zelenski care cerea armatei să depună armele, notează publicaţia citată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră