duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5111 articole
Internațional

Putin se agață de Xi Jinping

Putin se agață de Xi Jinping. China are dreptul să ia "măsurile necesare pentru a-şi proteja suveranitatea", a apreciat marţi Rusia, calificând drept "provocare evidentă" vizita în Taiwan a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, relatează France Presse. Putin se agață de Xi Jinping "Partea chineză are dreptul să ia măsurile necesare pentru a-şi proteja suveranitatea şi integritatea sa teritorială privind problema Taiwanului", subliniază Ministerul rus de Externe într-un comunicat. MAE rus a calificat vizita înaltului responsabil american în Taiwan drept "provocare evidentă" vizând descurajarea Chinei. Armata chineză a declarat că "va lansa o serie de acţiuni militare ţintite ca răspuns" la această vizită. "Cerem Washingtonului să se abţină de la acţiuni care subminează stabilitatea regională şi securitatea internaţională şi să recunoască noua realitate geopolitică în care nu mai este loc pentru hegemonia americană", susţine MAE rus. Peskov și Zaharova, la unison În cursul zilei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declarase că această vizită provoacă o "creştere a tensiunii" în regiune şi a acuzat Washingtonul că alege "calea confruntării". "Vrem să subliniem o dată în plus că suntem absolut solidari cu China, atitudinea sa în faţa problemei este de înţeles şi absolut justificată", a afirmat el. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat la rândul său: "Washingtonul aduce destabilizare în lume. Niciun conflict rezolvat în cursul ultimelor decenii, ci doar multe conflicte provocate". Citește și: Nancy Pelosi a aterizat la Taipei, în ciuda amenințărilor chineze cu reacții militare. Stupefacție la Beijing, care a ridicat avioane de vânătoare în preajma strâmtorii Confruntată cu sancţiuni economice grele în urma intervenţiei sale militare în Ucraina, Rusia a căutat să se apropie de China, notează AFP. Ofensiva rusă în Ucraina a amplificat temerea că Beijingul ar putea să-şi pună în aplicare ameninţările sale de a anexa Taiwanul.

Putin se agață de Xi Jinping (sursa: kremlin.ru)
Preţurile apartamentelor au urcat, tranzacţiile stagnează (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Preţurile apartamentelor au urcat, tranzacţiile stagnează

Preţurile apartamentelor au urcat, tranzacţiile stagnează. Acum trei ani, în primul semestru, piaţa tranzacţiilor de la Iaşi era la jumătate faţă de perioada similară a anului 2018. Preţurile apartamentelor au urcat, tranzacţiile stagnează Primul an pandemic a menţinut această stare de fapt pentru ca, în 2021, creşterea să fie de aproape 130%. Anul acesta au fost mai puţine tranzacţii faţă de 2021, dar numărul acestora este aproape dublu faţă de 2019 şi 2020. Citește și: Țara lui Putin: 35% dintre locuitorii Federației Ruse consideră că Soarele se învârte în jurul Pământului Datele au fost prelucrate în baza informaţiilor furnizate lunar de Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nancy Pelosi a aterizat la Taipei (sursa: indiatoday.in)
Internațional

Nancy Pelosi a aterizat la Taipei

Nancy Pelosi a aterizat la Taipei. Avionul în care se află Nancy Pelosi a aterizat în Taiwan cu puțin înainte de ora 18.00, ora României. Localnici din Taipei s-au strâns lângă aeroportul Songshan pentru a o întâmpina pe șefa Camerei Reprezentanților SUA, potrivit CNN. Nancy Pelosi a aterizat la Taipei Sosirea lui Nancy Pelosi în zonă a urcat la cote maxime tensiunile chino-americane. Avioanele chineze au patrulat în preajma Strâmtorii Taiwan, în timp ce avionul în care se afla Nancy Pelosi se apropia de Taipei. De asemenea, patru vase de război americane, între care și portavionul Ronald Reagan, se aflau în stare de alertă, în largul Taiwanului. Recent, președintele Joe Biden a spus că Statele Unite vor apăra Taiwanul în cazul unui atac din partea altui stat. Agențiile de presă precizează că liderul Camerei Reprezentanților se va deplasa direct la hotel, urmând ca mâine să aibă întrevederi cu oficialii taiwanezi. Citește și: Încordare maximă după ce unele media americane au anunțat că Nancy Pelosi va vizita Taiwanul. „Armata Populară de Eliberare nu va sta fără să facă nimic”, amenință MAE chinez

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare. Preşedintele rus a afirmat că nu pot exista câştigători într-un război nuclear şi că un asemenea război nu trebuie pornit niciodată, relatează luni Reuters. Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare Putin a făcut aceste comentarii într-o scrisoare către participanţii la conferinţa ONU privind Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), la peste cinci luni de la declanşarea războiului din Ucraina. "Plecăm de la faptul că nu pot exista câştigători într-un război nuclear şi că acesta nu trebuie niciodată dezlănţuit, şi suntem pentru securitate egală şi indivizibilă pentru toţi membrii comunităţii mondiale", afirmă liderul de la Kremlin. Preocuparea internaţională privind riscul confruntării nucleare a crescut de la invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie. Într-un discurs de la acea vreme, Putin a făcut referire la arsenalul nuclear al Rusiei şi a avertizat orice posibile puteri externe ostile să se abţină de la orice tentativă de a interveni. "Oricine încearcă să ne obstrucţioneze ar trebui să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat. Şi asta va duce la consecinţe cu care nu v-aţi întâlnit niciodată în istoria voastră", a spus el. Rusia a ridicat miza la nivel nuclear Câteva zile mai târziu, el a ordonat ca forţele nucleare ale Rusiei să fie plasate în stare de alertă. Războiul din Ucraina a ridicat tensiunile geopolitice la un nivel fără precedent din 1962, de la criza rachetelor din Cuba. Citește și: Încordare maximă după ce unele media americane au anunțat că Nancy Pelosi va vizita Taiwanul. „Armata Populară de Eliberare nu va sta fără să facă nimic”, amenință MAE chinez Atât politicienii din Rusia, cât şi cei din SUA, au vorbit public despre riscul unui al treilea război mondial. Directorul CIA, William Burns, a declarat în aprilie că date fiind eşecurile suferite de Rusia în Ucraina, "nimeni nu poate să nu trateze serios ameninţarea reprezentată de o potenţială recurgere la arme nucleare tactice". Rusia, a cărei doctrină militară permite utilizarea armelor nucleare în eventualitatea unei ameninţări existenţiale la adresa statului rus, a acuzat Occidentul că duce un "război prin intermediari" împotriva sa, înarmând Ucraina şi impunând sancţiuni Moscovei.

Pelosi în Taiwan, China amenință militar (sursa: japantimes.co.jp)
Internațional

Pelosi în Taiwan, China amenință militar

Pelosi în Taiwan, China amenință militar. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, ar urma să efectueze marţi o vizită în Taiwan, au declarat pentru Reuters două persoane familiarizate cu chestiunea, în timp ce China a avertizat că armata sa "nu va sta fără să facă nimic" dacă politiciana americană se va deplasa în insula revendicată de Beijing, relatează Reuters. Posibilă întâlnire cu activiști Pelosi, care şi-a început călătoria în Asia luni, la Singapore, ar urma să-şi petreacă noaptea de marţi în Taiwan, au declarat persoanele citate. Ministerul de Externe din Taiwan a precizat că nu comentează asupra planurilor de călătorie ale lui Pelosi. În contextul speculaţiilor privind o eventuală escală în Taiwan, biroul lui Pelosi a precizat duminică că aceasta conduce o delegaţie a Congresului care va efectua vizite în Singapore, Malaezia, Coreea de Sud şi Japonia. Sursa citată nu a făcut nicio referire la Taiwan. O sursă a declarat pentru Reuters că SUA au informat unii aliaţi privind vizita lui Pelosi în Taiwan. O altă sursă a spus că Pelosi urmează să se întâlnească cu unii activişti vocali în privinţa problemelor Chinei legate de respectarea drepturilor omului pe durata şederii ei în Taiwan. Pelosi în Taiwan, China amenință militar Purtătorul de cuvânt al MAE chinez Zhao Lijian a declarat luni că o vizită a lui Pelosi în Taiwan ar fi "un amestec grosolan în afacerile interne ale Chinei". "Am dori să transmitem Statelor Unite din nou că China este pregătită, că Armata Populară de Eliberare chineză nu va sta fără să facă nimic, şi China va da răspunsuri hotărâte şi va lua contramăsuri puternice pentru a-şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială", a declarat Zhao la un briefing de presă cotidian. Întrebat ce măsuri ar putea lua armata chineză, purtătorul de cuvânt a răspuns: "Dacă îndrăzneşte să meargă, atunci să aşteptăm şi să vedem". Precedenta vizită, acum 25 de ani O vizită a lui Pelosi, care este a doua în linia de succesiune la preşedinţia SUA şi un vechi critic al Chinei, vine în contextul unor relaţii tot mai proaste între Washington şi Beijing. Citește și: China, în alertă militară maximă, pregătită să atace dacă Pelosi vizitează Taiwan. Portavionul american USS Ronald Reagan, în Marea Chinei de Sud Republicanul Newt Gingrich a fost ultimul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor care a efectuat o vizită în Taiwan, în 1997. Tot luni, postul CNN, citând un oficial taiwanez şi unul american, ambii sub protecţia anonimatului, a relatat că Pelosi este aşteptată să ajungă în Taiwan în zilele următoare şi să rămână peste noapte.

Familia Bin Laden, bani prințului Charles (sursa: Facebook/The Royal Family)
Internațional

Familia Bin Laden, bani prințului Charles

Familia Bin Laden, bani prințului Charles. Fundaţia prinţului Charles, moştenitorul tronului britanic, a acceptat o donaţie de 1 milion de lire sterline (1,2 milioane de euro) de la familia Bin Laden, a anunţat săptămânalul Sunday Times, citat de AFP. Familia Bin Laden, bani prințului Charles Mai mulţi dintre consilierii prinţului Charles au pledat pentru ca fundaţia să nu accepte acea donaţie din partea bogatei familii a "creierului" atacurilor teroriste comise pe 11 septembrie 2001, Osama bin Laden, potrivit unor surse citate în articolul apărut în săptămânalul britanic. Deşi membrii acestei familii saudite, care l-au renegat pe Osama bin Laden, nu fac obiectul unor suspiciuni privind o potenţială infracţiune, informaţia publicată duminică atrage din nou atenţia asupra Fundaţiei Prinţului Charles, vizată de o anchetă pe care Poliţia din Regatul Unit a deschis-o în februarie. Ancheta doreşte să afle dacă donaţiile făcute Fundaţiei Prinţului Charles au fost recompensate cu titluri onorifice şi dacă au sprijinit o cerere de naturalizare a unui om de afaceri saudit, Mahfouz Marei Mubarak bin Mahfouz. Acordul pentru donație, dat de fratele vitreg al lui Osama Acordul pentru donaţia de un milion de lire sterline, dat de "patriarhul" familiei Bin Laden, Bakr bin Laden - fratele vitreg al lui Osama - şi de fratele său Shafik, datează din 2013 din timpul unei întâlniri la Londra între Bakr bin Laden şi prinţul Charles, potrivit Sunday Times. Ian Cheshire, preşedintele fundaţiei, afirmă că donaţia a fost acceptată în epocă de către cei cinci administratori ai organizaţiei. Scandalul, pentru care Scotland Yard a lansat o anchetă, a fost dezvăluit anul trecut şi a pătat reputaţia prinţului Charles, în vârstă de 73 de ani. Scandalul Mafhouz Fostul său valet-adjunct, Michael Fawcett, foarte apropiat de prinţul Charles, este bănuit că s-a folosit influenţa pe care o avea pentru a-l ajuta pe omul de afaceri saudit Mahfouz Marei Mubarak bin Mahfouz, un donator generos pentru acţiuni de caritate asociate cu monarhia britanică, să obţină o decoraţie. Antreprenorul saudit, care neagă că ar fi comis o infracţiune, ar fi donat sume mari de bani pentru mai multe proiecte de restaurare. Michael Fawcett a demisionat în noiembrie 2021. O anchetă a fost lansată în noiembrie de Agenţia de reglementare a organizaţiilor de caritate din Anglia pentru a examina dacă Fundaţia Mahfouz, creată de bogatul om de afaceri saudit, a încasat donaţii ce erau dedicate Fundaţiei Prinţului Charles. "Ancheta va examina dacă anumite donaţii primite de Fundaţia Mahfouz erau destinate organizaţiei londoneze sau dacă a fost utilizate în conformitate cu intenţia donatorilor şi dacă ele trebuie înapoiate", a explicat atunci agenţia menţionată. Fundația, înființată în 1986 Fundaţia Prinţului Charles, creată în 1986, nu este reglementată însă de această agenţie, dar depinde de comisia scoţiană a asociaţiilor de caritate. Aceasta din urmă a deschis la rândul ei o anchetă, care a vizat însă mai multe sute de milioane de euro donate de un om de afaceri rus. Citește și: Miniștrii germani se ceartă din cauza gazului rusesc: cel de Finanțe nu-l mai vrea folosit pentru electricitate, cel al Economiei spune că nu se poate Grupul Bin Laden, cel mai mare imperiu din Arabia Saudită în domeniul construcţiilor, înfiinţat de tatăl lui Osama bin Laden în 1931, s-a îmbogăţit în timpul ultimelor decenii datorită legăturilor sale apropiate cu familia regală saudită. În prezent, grupul este pe pragul de a se prăbuşi din cauza datoriilor acumulate.

Producția ucraineană de grâu, la jumătate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Producția ucraineană de grâu, la jumătate

Producția ucraineană de grâu, la jumătate. O primă navă cu cereale ucrainene ar plutea pleca luni din portul ucrainean Odesa, conform acordului încheiat cu Rusia pe 22 iulie, a anunţat duminică preşedinţia turcă, în timp ce la Kiev preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că în urma invaziei ruse anul acesta recolta de cereale ar putea fi în Ucraina la jumătate din cantitatea obişnuită, relatează AFP şi Reuters. Producția ucraineană de grâu, la jumătate "Pregătirile au ajuns într-un punct care ar permite plecarea navelor din portul Odesa. Navele sunt încărcate, sunt pregătite să plece, dar este nevoie de o bună coordonare logistică", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin. Centrul comun de coordonare (CCC), însărcinat cu controlul exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, a fost inaugurat oficial miercuri la Istanbul, conform acordului semnat pe 22 iulie de Ucraina şi Rusia, cu medierea Turciei şi a ONU. Printre sarcinile acestui centru se numără înmatricularea şi monitorizarea - inclusiv prin satelit - navelor comerciale care vor face parte din convoaiele de transport de cereale, precum şi inspectarea navelor la încărcarea în porturile ucrainene şi la sosirea lor în porturile turce. Exporturile ucrainene de cereale, uriașe înainte de invazie Reluarea exporturilor de cereale ucrainene a fost abordată duminică de ministrul turc al apărării într-o discuţie cu miniştrii ucraineni ai apărării şi infrastructurii. În acest timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că din cauza invaziei ruse recolta de cereale a Ucrainei ar putea să scadă anul acesta la jumătate din cantitatea obişnuită. "Obiectivul nostru este să prevenim o criză alimentară globală cauzată de invazia rusă. Încă se găsesc căi alternative de livrare a cerealelor", a transmis el. Înaintea lansării invaziei ruse, pe 24 februarie, Ucraina deţinea 46% din exporturile mondiale de floarea soarelui, 9% din cele de grâu, 17% din cele de orz şi 12% din cele de porumb, potrivit Departamentului Agriculturii al SUA. Rusia relativizează problema De partea cealaltă, Rusia consideră că statele occidentale exagerează importanţa cerealelor ucrainene pe piaţa mondială, argumentând prin faptul că, în pofida ponderii ridicate a exporturilor ucrainene de cereale în totalul exporturilor mondiale, în privinţa producţiei totale de cereale la nivel global ponderea Ucrainei este de sub 1%. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu, iar exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale impuse Moscovei după agresiunea asupra Ucrainei, au fost de asemenea împiedicate, ca urmare a suspendări schimburilor bancare şi financiare în urma acestor sancţiuni.

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc (sursa: Bild am Sonntag)
Internațional

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc. Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a cerut încetarea producţiei de energie pe bază de gaz natural, în contextul temerilor că Germania ar putea intra într-o criză a gazelor pe măsură ce Rusia îşi reduce livrările, relatează duminică agenţia DPA. Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc "Trebuie să luăm măsuri pentru a evita o criză energetică, suprapusă peste criza gazelor. Gazul nu mai trebuie folosit pentru producţia de electricitate", a indicat Lindner (foto) în ziarul Bild am Sonntag. El a cerut de asemenea ca "centralele nucleare sigure şi prietenoase cu mediul" să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al Economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică. Însă un purtător de cuvânt al acestuia din urmă a avertizat că "o interdicţie completă a folosirii gazului pentru producţia de electricitate va conduce la o criză de energie şi la întreruperi de curent". Mai mult, a precizat acelaşi purtător de cuvânt, unele centrale electrice pot funcţiona numai pe gaz şi sunt esenţiale în susţinerea reţelei de alimentare cu electricitate. Dar se fac eforturi pentru a înlocui gazul în producţia de energie acolo unde este posibil, a mai spus acesta. Va avea Germania gaz la iarnă? Puternic dependentă de gazul rusesc, Germania se confruntă cu reduceri succesive ale livrărilor efectuate de compania rusă Gazprom, în timp ce Berlinul acuză Moscova că invocă pretexte pentru a justifica aceste reduceri ale volumului de gaz şi care sunt considerate de Germania de fapt represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse de UE în urma agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Gazprom a redus începând de miercuri volumul gazelor livrate prin conducta Nord Stream la 20% din capacitatea acesteia, amplificând astfel temerile că Germania nu va avea suficiente gaze la iarnă, cu efecte potenţial dezastruoase pentru industrie şi populaţie. Revin centralele pe cărbune Germania caută în acest timp soluţii, cum ar fi repunerea în funcţiune a unor termocentrale pe cărbune. Pentru a ajuta această ţară, Comisia Europeană a cerut statelor UE să-şi reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august 2022 - martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Primită nefavorabil de unele state membre, propunerea a fost în final inclusă într-un acord încheiat marţi la nivelul UE, care prevede însă că această reducere va fi deocamdată voluntară, iar dacă executivul comunitar va decide să devină obligatorie mai multe state membre vor beneficia de excepţii.

Combustibilul unguresc la preț plafonat, restricționat (sursa: Inquam Photos/Laszlo Beliczay)
Internațional

Combustibilul unguresc la preț plafonat, restricționat

Combustibilul unguresc la preț plafonat, restricționat. Guvernul ungar a decis să restrângă accesul la combustibilii cu preţuri plafonate şi de asemenea va scoate pe piaţă aproximativ un sfert din rezerva strategică de combustibili pentru a asigura aprovizionarea pieţei, a declarat sâmbătă Gergely Gulyas, directorul de cabinet al premierului ungar, transmite Reuters. Combustibilul unguresc la preț plafonat, restricționat Potrivit lui Gulyas, la recomandarea companiei petroliere MOL, începând de la miezul nopţii de sămbătă spre duminică, preţul plafonat de 480 de forinţi (1,19 euro) pentru litrul de benzină şi motorină va fi disponibil numai pentru vehiculele proprietate personală, utilajele agricole şi taxiuri, urmând a fi excluse autovehiculele deţinute de companii. Înăsprirea măsurilor este necesară pentru că rafinăria de la Szazlombatta, principala rafinărie din Ungaria a grupului MOL, va trece printr-o perioadă de lucrări mentenanţă şi nu va putea acoperi necesarul pieţei interne, a precizat Gergely Gulyas. "Este important de subliniat că Guvernul poate menţine preţul combustibililor plafonat la 480 de forinţi pentru consumatorii de retail", a spus Gergely Gulyas la un briefing cu presa. Numai pentru mașini cu numere HU Guvernul condus de Viktor Orban a introdus acest plafon, care conform planurilor actuale ar urma să înceteze la finele lunii octombrie, în ideea de a proteja consumatorii de efectele inflaţiei, care a atins cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Ulterior, Guvernul de la Budapesta a decis că de preţurile plafonate vor beneficia numai automobilele înmatriculate în Ungaria, o decizie care a provocat o dispută cu Uniunea Europeană. Citește și: Ungaria sabotează din nou UE: este singura țară care a votat împotriva acordului pentru solidaritate energetică Directorul general de la MOL, Zsolt Hernadi, a avertizat vineri că ar putea apărea probleme în aprovizionarea cu carburanţi dacă nu vor fi luate măsuri pentru a creşte importurile, având în vedere că rafinăria de la Szazlombatta nu poate produce suficientă motorină pentru a acoperi cererea internă nici măcar în condiţii normale, cu atât mai mult cu cât începând de luni urmează să fie oprită pentru lucrări de mentenanţă. Cresc și unele taxe Separat, un decret guvernamental publicat sâmbătă arată că Guvernul de la Budapesta a decis să majoreze taxa pe profiturile excesive ale MOL, de la 25% până la 40%, de la 1 au august. Un set de taxe suplimentare pe bănci şi anumite companii a fost introdus în Ungaria în luna mai, în încercarea de a strânge aproximativ 800 de miliarde de forinţi şi a reduce un deficit bugetar în creştere. Grupul MOL, companie internaţională integrată de petrol, gaze naturale, petrochimie şi retail, cu sediul central în Budapesta, are operaţiuni în peste 30 de ţări, 25.000 de angajaţi în întreaga lume şi controlează trei rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. De asemenea, compania deţine o reţea de aproape 2.000 de staţii de servicii în zece ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est.

China și SUA, alertă militară maximă (sursa: Facebook/Nancy Pelosi)
Internațional

China și SUA, alertă militară maximă

China și SUA, alertă militară maximă. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor Statelor Unite, Nancy Pelosi, a confirmat, duminică, că se află în drum spre Asia, fără a menţiona o posibilă etapă în Taiwan, care ar putea înrăutăţi şi mai mult relaţiile dintre China şi Statele Unite, relatează France Presse. Pelosi nu pomenește Taiwan "Conduc o delegaţie a Congresului în regiunea indo-pacifică pentru a reafirma angajamentul neclintit al Americii faţă de aliaţii şi prietenii săi din regiune", a spus dna Pelosi într-un comunicat. "În Singapore, Malaezia, Coreea de Sud şi Japonia vom organiza întâlniri la nivel înalt pentru a discuta despre cum ne putem promova valorile şi interesele comune, inclusiv pacea şi securitatea, creşterea economică şi comerţul, despre pandemia de COVID-19, criza climatică, drepturile omului şi guvernanţa democratică", a adăugat ea. Ministerul de Externe din Singapore a confirmat că dna Pelosi şi delegaţia care o însoţeşte vor vizita oraşul-stat în perioada 1-2 august. Beijingul vorbește de "o provocare" Preşedinta Camerei Reprezentanţilor menţine misterul în jurul unei posibile vizite în Taiwan din motive de securitate, notează AFP. De mai multe săptămâni, tensiunile dintre Statele Unite şi China au crescut din cauza informaţiilor că ea ar putea vizita insula autonomă, pe care China o consideră parte a teritoriului său. Beijingul ar considera chiar şi o scurtă vizită a preşedintei Camerei Reprezentanţilor în insulă ca o provocare. Washingtonul nu are relaţii diplomatice cu Taipeiul şi recunoaşte regimul comunist de la Beijing ca singurul reprezentant al Chinei. Dar Statele Unite vând arme insulei şi îi laudă regimul "democratic". China și SUA, alertă militară maximă Vizita lui Nancy Pelosi intervine pe măsură ce tensiunea militară creşte în regiune. Armata taiwaneză a efectuat cele mai importante exerciţii militare anuale în această săptămână, care au inclus simulări de interceptări ale unor atacuri chineze pe mare. Citește și: Relația China – SUA a ajuns în faza amenințărilor între președinți: Xi Jinping i-a transmis telefonic lui Joe Biden „să nu se joace cu focul” în privința Taiwanului Între timp, portavionul american USS Ronald Reagan şi flotila sa au plecat din Singapore spre Marea Chinei de Sud, ca parte a unei operaţiuni programate, a anunţat US Navy. Şi sâmbătă, ca răspuns, China a organizat un exerciţiu militar "cu muniţie reală" în Strâmtoarea Taiwan.

Atac cu dronă asupra flotei ruse (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Atac cu dronă asupra flotei ruse

Atac cu dronă asupra flotei ruse. Un înalt oficial din peninsula anexată de Rusia Crimeea a acuzat duminică Ucraina că a efectuat un atac cu dronă înaintea festivităţilor planificate pentru a marca Ziua Flotei Militare ruse, rănind cinci persoane şi forţând anularea sărbătoririi, informează Reuters. Atac cu dronă asupra flotei ruse Acuzaţia vine cu câteva ore înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să supervizeze festivităţile de Ziua Flotei Militare ruse în oraşul său natal, Sankt Petersburg, în timp ce Moscova îşi continuă intervenţia militară în Ucraina. "Un obiect neidentificat a zburat în curtea statului major al flotei", a declarat Mihail Razvojaev, guvernator al Sevastopolului, unde se află sediul Flotei Ruse de la Marea Neagră, într-o postare pe contul aplicaţiei de mesagerie Telegram. "Potrivit informaţiilor preliminare, este o dronă", a adăugat el. El a spus că Ucraina a decis "să ne strice Ziua Flotei Militare". Ministerul ucrainean al Apărării nu a răspuns imediat la o cerere de comentariu. Festivitățile de Ziua Flotei Militare, anulate Razvojaev a spus că cinci angajaţi ai sediului flotei au fost răniţi în incident şi că Serviciul Federal de Securitate (FSB) investighează circumstanţele. "Toate sărbătorile au fost anulate din motive de securitate", a declarat Razvojaev, chemând populaţia "la calm şi să stea acasă dacă este posibil". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Ziua Flotei Militare este o sărbătoare anuală în Rusia în timpul căreia sunt organizate parade navale şi onoraţi marinarii. Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în martie 2014, declanşând o dispută majoră cu Occidentul care s-a adâncit asupra rolului Moscovei într-o insurgenţă a separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, aminteşte Reuters.

Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean (sursa: Agerpres)
Internațional

Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean

Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean. Un procuror libanez a ordonat sâmbătă sechestrarea unei nave sub pavilion sirian care a acostat într-un port din nordul Libanului având la bord cereale ucrainene "furate", a indicat Ambasada Kievului la Beirut, potrivit AFP. Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean Procurorul Ghassan Oueidat a dispus ca poliţia să efectueze o anchetă în legătură cu nava Laodicea, ancorată în portul Tripoli, şi sechestrarea acesteia până la finalul anchetei, a menţionat sub acoperirea anonimatului un responsabil al justiţiei. Joi, ambasadorul Ucrainei în Liban, Ihor Ostaş, a anunţat că s-a întâlnit cu preşedintele libanez Michel Aoun cu care a discutat despre "intrarea unei nave siriene (...) încărcate cu orz, ilegal, provenind din teritoriile ucrainene ocupate". Vineri, ministrul libanez de Externe, Abdallah Bou Habib, a anunţat pe Twitter că a primit "un număr de proteste şi avertismente din partea mai multor ţări occidentale după sosirea unei nave sub pavilion sirian încărcată cu făină şi orz". Marfa, a unui comerciant sirian Potrivit primelor informaţii, marfa aparţine unui comerciant sirian şi o parte din ea ar fi trebuit să fie descărcată în Liban, iar restul în Siria, a mai adăugat responsabilul justiţiei libaneze citat de AFP. Tot vineri, un responsabil de la vamă a declarat pentru France Presse că, după verificare, "mărfurile au reieşit că sunt în regulă şi nu sunt dovezi că au ajuns în Liban furate". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Autorităţile acuză în mod regulat Rusia de furtul recoltelor ucrainene din zonele pe care le ocupă, notează AFP. Incidentul survine într-un context în care Libanul trece printr-o gravă criză economică ce presupune şi o penurie de grâu, libanezii stând la cozi pentru a obţine pâine subvenţionată. 80% din grâul utilizat în Liban este importat din Ucraina.

Rușii au bombardat închisoarea deținuților ucraineni (sursa: UATV)
Internațional

Rușii au bombardat închisoarea deținuților ucraineni

Rușii au bombardat închisoarea deținuților ucraineni. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat bombardarea vineri a unei închisori în care au fost ucise peste 50 de persoane drept "crimă de război deliberată a Rusiei", după ce Moscova a acuzat forţele ucrainene de acest atac, relatează AFP. Rușii au bombardat închisoarea deținuților ucraineni În cursul zilei, Zelenski a supervizat un prim transport de cereale, cruciale pentru securitatea alimentară globală. Atacul asupra închisorii Olenivka, unde se aflau prizonieri de război ucraineni, pe teritoriul separatist din estul Ucrainei, este "o crimă de război deliberată a Rusiei, o crimă deliberată în masă", a declarat şeful statului ucrainean. Citește și: Rusia va organiza referendumuri pentru a se instala administrativ în teritoriile ucrainene ocupate Acest "atac al ocupanţilor" s-a soldat cu peste 50 de morţi", a adăugat el. Anterior, armata rusă raportase 40 de morţi şi 75 de răniţi, în timp ce autorităţile separatiste pro-ruse din regiunea Doneţk au anunţat până la 53 de morţi. https://www.youtube.com/watch?v=cvu5BKjm2Qs Ministerul Apărării rus a declarat într-un comunicat că tirurile unui sistem de artilerie Himars, furnizat Ucrainei de Statele Unite, au lovit închisoarea Olenivka (Elenovka, în rusă), situată la aproximativ 30 de kilometri sud-vest de Doneţk, capitala separatiştilor din regiunea cu acelaşi nume.

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate (sursa: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate. Autorităţile instalate de Rusia în noile teritorii ocupate din sudul Ucrainei sunt sub presiune şi este posibil să facă pregătiri pentru a organiza referendumuri privind alipirea la Rusia mai târziu în acest an, informează sâmbătă Ministerul Apărării de la Londra, relatează Reuters. Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate "Autorităţile locale cel mai probabil forţează populaţia să dezvăluie informaţii personale pentru a alcătui registrele de vot", a precizat Ministerului Apărării pe Twitter. Rusia clasifică aceste zone ocupate drept unele aflate sub "administraţie civil-militară". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Ucraina a respins probabil asalturile ruseşti la scară mică de pe linia frontului din apropiere de Doneţk în regiunea estică Donbas, mai precizează sursa citată. În acelaşi timp, în zona Herson, Rusia a realizat două poduri de pontoane şi a introdus un sistem de feribot pentru a înlocui podurile distruse de ucraineni în ultimele tiruri, mai menţionează armata britanică.

Germania se milogește pentru gaze rusești (sursa: nord-stream.com)
Internațional

Germania se milogește pentru gaze rusești

Germania se milogește pentru gaze rusești. Compania rusă Gazprom a susţinut vineri că livrarea de către Canada în Germania, în loc de Rusia, a unei turbine destinate gazoductului Nord Stream 1 este neconformă contractului, declaraţie care sugerează o accentuare a divergenţelor dintre Moscova şi Berlin asupra deciziei Rusiei de a diminua volumul gazelor naturale livrate Europei prin acel gazoduct, transmite Reuters. Germania se milogește pentru gaze rusești Gazprom a diminuat începând de miercuri la 20% volumul gazelor livrate prin conducta Nord Stream, invocând lucrări de întreţinere, potrivit europenilor acesta fiind însă doar pretextul avansat de Moscova pentru a scădea aceste livrări ca represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse de UE după lansarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Anterior, după o altă diminuare a livrărilor de gaze prin aceeaşi conductă, Moscova invocase lipsa respectivei turbine, care fusese trimisă de compania Siemens Energy la reparaţii în Canada şi pe care această ţară a refuzat să o returneze Rusiei, invocând la rândul ei sancţiunile împotriva Moscovei. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE În final, după solicitările Germaniei, Canada i-a trimis acesteia turbina în cauză. Dar Gazprom consideră că turbina ar fi trebuit să fie expediată Rusiei şi acuză Siemens Energy de încălcarea contractului. Mai mult, compania rusă acuză Siemens Energy că a remediat numai un sfert din defecţiunile descoperite la alte trei turbine ale gazoductului pe care compania germană ar fi trebuit să le repare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră